RUGCIUNEA MAICII DOMNULUI "SPORIREA MINII" Preacurat Nsctoare de Dumnezeu, casa pe care nelepciunea lui Dumnezeu Siei i-a

zidit-O, dttoarea darurilor duhovniceti, ceea ce de la cele lumeti la cele dinainte de lume mintea noastr o nali i pe toi la cunotina nelepciunii i ridici! Primete aceast cntare de rugciune de la noi, nevrednicii robii Ti, care cu credin i cu smerenie ne nchinm n faa Preacinstitei Tale icoane! nduplec-L pe Fiul Tu i Dumnezeul nostru s le dea mai marilor notri nelepciune i putere, judectorilor dreptate i necutare la faa omului, pstorilor nelepciune duhovniceasc, rvn i buna paz a sufletelor noastre, nvtorilor smerit nelepciune, fiilor ascultare i nou tuturor duhul chibzuinei i al evlaviei, duhul smereniei i al blndeii, duhul curiei i al adevrului. i acum, maic prealudat, d-ne bun sporire a minii, pe cei aflai n vrajb i n dezbinare mpac-i, unete-i i pune ntre ei o legatur de iubire nedesprit, pe cei rtcii din nesocotin ntoarce-i spre lumina adevrului lui Hristos, povuiete-i frica de Dumnezeu, nfrnarea i hrnicia, d-le cuvntul nelepciunii i cunotine folositoare de suflet celor ce le cer, lumineaz-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstit decat Heruvimii i mai slvit dect Serafimii. Iar noi, vznd faptele minunate i preachibzuita nelepciune a lui Dumnezeu n lume i n viaa noastr, s ne nstrinm de deertciunea pmnteasc i de prisositoarele griji lumeti i s ne ridicm minile i inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea i ajutorul Tu, laud, mulumire i nchinare pentru toate s-i aducem ntreit Slvitului Dumnezeu i Ziditorul tuturor, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin! Rugaciune catre Maica Domnului pentru a obtine har Rugaciune catre Maica Domnului pentru a obtine har prin mijlocirea Fericitului Ieremia Sfnta Marie, Maica lui Dumnezeu si Maica noastra, care ai fost iubita cu gingasie de Fericitul Ieremia, te rugam aprinde in inimile noastre o vie si sfnta iubire fata de Dumnezeu si fata de aproapele, ca sa urmam exemplul acestui slujitor al tau, care si-a dovedit prin fapte iubirea fata de Tatal ceresc si fata de fratii in suferinta. Ajuta-ne ca, urmnd inspiratiile Duhului Sfant, sa ne angajam cu sinceritate si seriozitate in opera de promovare a bunei intelegeri in mediul in care traim si a unirii tuturor crestinilor in credinta si iubire. O, buna Mama, care te-ai aratat Fericitului Ieremia ca Regina a cerului spunndu-i ca Fiul tau este coroana ta stralucita, te rugam dobndeste-ne de la Tatal ceresc ajutorul de care acum avem att de mare nevoie si, mai presus de toate, harul suprem sa-l cunoastem, sa-l iubim si sa-l imitam pe Iisus Hristos, Domnul si Mntuitorul nostru. Amin. Rugaciune pentru luminarea mintii Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, lumineaza mintile copiilor nostri cu harul Tau cel datator de viata. Tu, Care dai celor intelepti intelepciunea si celor priceputi priceperea, trimite peste ei Duhul Tau cel Sfant, datatorul intelepciunii, al cunostintei si al intelegerii. Tu i-ai luminat pe alesii Tai in toata vremea. Tu i-ai insuflat pe cei trei mari dascali ai lumii si Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvantatorul si Ioan Gura de Aur, de s-au aratat vase alese ale sfinteniei, raspandind in lume dreapta credinta. Tu ai luminat-o pe Sfanta Mare Mucenita Ecaterina, si ea a rusinat multimea ritorilor pagani. Tu, Doamne, lumineaza-i si pe copiii nostri (numele), ca sa invete cele bine placute Tie si sa se umple de cunostinta adevarului. Da-le lor stiinta, pricepere, rabdare si chibzuinta. Sa nu primeasca ei cunostinte pierzatoare de suflet, nici sa invete ce e urat lui Dumnezeu. Fa-i ascultatori fata de dascalii care ii invata cele bune si sarguinciosi in indeplinirea celor ce li s-au randuit. Iar la vremea potrivita, Doamne, ajuta-i sa gaseasca locul in care sa foloseasca cele pe care le-au invatat si sa munceasca spre binele lor si spre folosul aproapelui. Tu ii osandesti pe cei care isi ingroapa talantii si ii binecuvantezi pe cei care ii inmultesc cu pricepere. Randuieste-le Tu, Doamne, Cel ce randuiesti toate spre mantuire, unde sa munceasca, ce sa munceasca si cum sa munceasca. Da-le lor, Doamne, spor in toata lucrarea cea buna si-i intareste in credinta ca sa Te marturiseasca printr-o vietuire curata pana in ultima clipa a vietii lor. Amin.

Acatistul Maicii Domnului - Icoana Sporirea Mintii

Acatistul Maicii Domnului - La icoana "Sporirea Mintii" "Icoana Sporirea Mintii" - Icoana facatoare de minuni ! (15 / 28 august) Condacul 1: Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei cerului si a pamantului, celei ce intregii lumi vindecarea duhovniceasca ii daruieste, cantare de multumire ii aducem pentru comoara dumnezeiasca ce ne-a daruit-o, facatoarea de minuni a ei icoana, numita "Sporirea mintii", cu care ingraditi fiind, cu luminoasa bucurie slavim si cu dragoste glasuim: Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Icosul 1: Ingerul vestitor in cetatea Nazaret a fost trimis catre Preacurata Prunca Maria, ca sa-i graiasca: Bucura-Te! Iar Preacurata, auzind a arhanghelului buna vestire, in smerenia inimii ei, asa i-a raspuns: Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau. Atunci Dumnezeu-Cuvantul in pantecele ei S-a intrupat. Iar noi, pacatosii, pe Maica lui Hristos Dumnezeul nostru cu evlavie cinstind-o, asa cum ingerul ne-a invatat, cu smereniesa-i cantam Celei pline de har: Bucura-Te, ceea ce esti binecuvantata intre femei; Bucura-Te, ceea ce de la Domnul har ai aflat; Bucura-Te, ea adumbrita de puterea Celui Preainalt ; Bucura-Te, ceea ce de Duhul Sfant ai fost sfintita; Bucura-Te, roaba credincioasa a Domnului;

Bucura-Te, Prunca de Dumnezeu aleasa; Bucura-Te, ceea ce pe Mantuitorul lumii ai nascut; Bucura-Te, Maica Luminii, ceea ce pe toti ii luminezi; Bucura-Te, ceea ce intreci mintea celor intelepti; Bucura-Te, ceea ce rosturile credinciosilor le deslusesti; Bucura-Te, Imparateasa cerului si a pamantului; Bucura-Te, ca pe tine te fericesc toate neamurile; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 2: Vazand, Preaneprihanita, dorirea poporului celui nou, pe binevestitorul evanghelicelor taine, Apostolul Luca, l-ai blagoslovit, preacurat chipul tau sa-l zugraveasca si, privind la acesta, cu putere cu putere ai grait: Cu acest chip zugravit vor fi harul meu si puterea. De aceea, in fata sfintelor tale icoane, cu care intreaga lume crestina ai impodobit, cu evlavie ne inchinam si, multumindu-I lui Dumnezeu pentru tine Ii cantam Aliluia! Icosul 2: Ceea ce cereasca intelepciune o deslusesti, Fecioara Preacurata, tuturor credinciosilor ai binevoit a le descoperi ca in lume lucreaza voia lui Dumnezeu, buna, bineplacuta si desavarsita, care depasaste orice minte. Cauta spre noi, Nascatoare de Dumnezeu atotlaudata si cu lumina adevarului lumineaza-ne, mangaie-ne ca o Maica, pe calea cea dreapta ne calauzeste, ca astfel sa-ti strigam, cei ce ne rugam tie: Bucura-Te, ceea ce pe Hristos, puterea lui Dumnezeu si intelepciunea lui Dumnezeuo ai nascut; Bucura-Te, ceea ce pe Dumnezeucu cu omul L-ai unit; Bucura-Te, ceea ce sufletele noastre cu lumina mintii le luminezi; Bucura-Te, vas negrait al slavei lui Dumnezeu; Bucura-Te, incepatoare a cinstirii sfintelor icoane; Bucura-Te, datatoarea comorilor duhovnicesti; Bucura-Te, ceea ce sfintelor tale icoane har le daruiesti; Bucura-Te, caci privind la icoanele tale, tie ne inchinam; Bucura-Te, ceea ce prin sfintele tale icoane intregii lumi vindecari daruiesti; Bucura-Te, ceea ce mintile si inimile noastre la cer le ridici; Bucura-Te, ceea ce intreaga zidire cu raza harului tau ai luminat; Bucura-Te, ceea ce impreuna cu Fiul tau Dumnezeu de-a pururi imparatesti; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 3:

Adumbriti fiind de puterea harului, niste crestini evlaviosi in cetatea Nazaretului au ajuns si acolo casa Nascatoarei de Dumnezeu au aflat, unde Preacurata s-a nascut si binevestirea arhanghelului a primit, si au mutat Sfanta Casa in pamantul Italiei, in orasul Loreto. Pana in zilele noastre, in catul de sus al Sfintei case icoana Nascatoarei de Dumnezeu, din lemn faurita, se pastreaza, pe care cerestile puteri ingeresti nevazut o inconjoara si cu cucernicie o cinstesc, cu bucurie cantand lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 3: Milostivire de maica avand spre tot neamul crestinesc, toate colturile lumii le chemi la mantuire, Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, de aceea in casa ta felurite neamuri din multe tari sosesc si in fata icoanei tale isi marturisesc pacatele. De aceea, de la rasarit si pana la apus icoana ta se slaveste si credinciosii izbaviti de boli, de dureri si de necazuri multumire iti aduc, strigand catre tine: Bucura-Te, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi si-a zidit; Bucura-Te, cetate dumnezeiasca, ce din mica cetate a Nazaretului ai venit; Bucura-Te, ceea ce prin nasterea ta casa lui Dumnezeu ai luminat; Bucura-Te, Prunca, mai inalta decat Sfanta Sfintelor; Bucura-Te, ceea ce cu dumnezeiescul Prunc De-dinainte-de-veci in Nazaret ai sosit; Bucura-Te, ceea ce tainei mantuirii neamului omenesc ai slujit; Bucura-Te, scara, pe care de la pamnat la cer ne suim; Bucura-Te, minunat acoperamantal intregii lumi; Bucura-Te, caci cu credinta preacuratului tau chip zugravit ne inchinam; Bucura-Te, caci de la el daruri pline de har pentru mantuirea sufletelor noastre luam; Bucura-Te, ceea ce semne minunate prin icoanele tale savarsesti; Bucura-Te, puternica aparatoare a neamului crestinesc; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 4: Un oare care zugrav de urgia unei boli cumplite fiind stapanit si la tulburarea mintii ajungand, de la doctorii pamantesti nici un folos nu a aflat. Atunci Preacurata Nascatoare bolnavului i s-a aratat si sa-i zugraveasca icoana, care sfinteste casa ei din orasul Loreto i-a poruncit. Acestea implinind, zugravul s-a vindecat si, din acea zi, icoana pictata "Sporirea mintii" o numit-o, cantand in fata ei cantare de lauda lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul 4: Crestinii din tara Rusiei auzind ca, spre bucuria si mangaierea lor, Preacurata Nascatoare sa le dea icoana sa numita "Sporirea mintii" a binevoit, cu multe chipuri ale ei bisericile si casele si-au

impodobit, de la care multime de semne negraite si minuni din belsug se savarseau pentru toti cei ce cu credinta se apropiau si ii cantau Preabinecuvantatei Nascatoare asa: Bucura-Te, ceea ce cinstita icoana a chipului tau spre mangaiere si sfintire ne-ai daruit; Bucura-Te, ceea ce durerile sufletesti si trupesti cu icoana ta grabnic le tamaduiesti; Bucura-Te, ceea ce pamantul Rusiei cu acoperamantul milostivirii tale l-ai adumbrit; Bucura-Te, ceea ce pe iubitorii si cinstitorii icoanei tale de toate necazurile ii izbavesti; Bucura-Te, ceea ce in chip nevazut, impreua cu sfintele tale icoane, in casele noastre patrunzi; Bucura-Te, ceea ce binecuvantare si bucurie astfel ne daruiesti; Bucura-Te, ceea ce pe cei parasiti de doctori in preaputernicile tale brate ii primesti; Bucura-Te, vindecatoare a celor ce mintile, din pricina bolii, si-au ratacit; Bucura-Te, nadejdea celor fara de nadejde; Bucura-Te, luminarea cugetelor noastre; Bucura-Te, oglinda curata a cunostintei adevarului; Bucura-Te, caci de la rasarit pana la apus numele tau se fericeste; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 5: Asemeni unei stele calauzite de Dumnezeu s-a aratat icoana ta, Maica a Domnului: tara Rusie si orasele ei le sfinteste, pe cei aflati in intunericul nestintei cu lumina cunostintei dumnezeiesti ii lumineaza, mintea noastra cea intunecata de pacate o limpezesti, pe cei rataciti pe calea poruncilor Fiului tau si Dumnezeu ii indruma, Caruia spre multumire Ii cantam: Aliluia! Icosul 5: Vazand comoara dumnezeiasca, icoana minunata a Maicii Domnului, catre aceasta cu sarguinta sa alergam, pentru ca in neputinte vindecare, in mahniri mangaiere, innecazuri izbavire sa primim si cu bucuie sa-i cantam Aparatoarei noastre: Bucura-Te, ceea ce cu ivirea icoanei tale pe credinciosi i-ai luminat; Bucura-Te, caci prin tine Soarele Dreptatii, Dumnezeul nostru in intuneric a stralucit; Bucura-Te, Maica a Luminii Mintii, care au harul intreaga lume ai luminat-o; Bucura-Te, ceea ce cu zorile harului ne inteleptesti; Bucura-Te, ceea ce cu lumina ta intunericul nestintei noastre il risipesti; Bucura-Te, Fecioara, caci prin tine lumina cunostintei dumnezeiesti tuturor le-a stralucit; Bucura-Te, candela nestinsa, ceea ce flacara credintei o aprinzi; Bucura-Te, ceea ce calea virtutilor o deslusesti; Bucura-Te, izvorul sfinteniei; Bucura-Te, puternica noastra Aparatoare de necazuri si de urgii;

Bucura-Te, faclie neostoita a iubirii dumnezeiesti; Bucura-Te, ceea ce prin stralucirea minunilor tale primavara mantuirii o binevestesti; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 6: Intreaga lume propovaduieste milostivirea ta, o, Maica a Domnului nostru, caci in toate orasele si satele de pe pamantul Rusiei icoana ta, cea numita "Sporirea mintii" cu raze de minuni straluceste, luminand sufletele noastre cu lumina harului dumnezeiesc si indemnandu-ne sa-I cantam lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslavit: Aliluia! Icosul 6: Stralucit-a in cinstita ta icoana, Preacurata, lumina mantuirii celor rataciti in bezna pacatelor si a patimilor si toti cei ce cu credinta si evlavie se roaga in fata ei grabnic ajutor primesc. Intunecimea mintilor noastre cu lumina ta risipeste-o, Atotlaudata, si da-le sa vada lumina cea adevarata tuturor celor ce cu dragoste iti canta asa: Bucura-Te, stea neapusa, ceea ce Soarele dreptatii in lume l-ai adus; Bucura-Te, Maica Luminii celei adevarate, care lumineaza sufletele credinciosilor; Bucura-Te, povatuitoarea invataturii celei pline de har; Bucura-Te, ceea ce cu luminosul tau acoperamant mintea noastra tulbura o luminezi; Bucura-Te, zare neinserata, ce risipesti picla pacatelor noastre; Bucura-Te, ceea ce ne izbavesti de intuneric si de vesnicele cazne; Bucura-Te, ceea ce de cursele vramasilor ne slobozesti; Bucura-Te, ceea ce nebunia lumii acesteia o biruiesti; Bucura-Te, doborarea invataturilor stricatoare de suflet; Bucura-Te, daruitoarea invataturilor folositoare; Bucura-Te, ceea ce mangaiere cu icoana ta ne daruiesti; Bucura-Te, ceea ce cu lumina bucuriei sufletele ni le intaresti; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 7: Vrand ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina, preamilostivul Dumnezeu si Ziditorul nostru i-a daruit Maicii Sale pentru noi icoana "Sporirea mintii", pentru ca toti cei ce cu credinta se roaga in fata ei, sa primeasca puterea cuvantului, minte si intelepciune si in linistea cugetului lor sa-I cante Domnului sa Imparatului nostru: Aliluia! Icosul 7:

Noi si preaslavite minuni credinciosilor le descoperi, Maica a lui Dumnezeu, prin sfanta ta icoana: cu puterea harului lui Hristos pe cei cu mintea tulburata ii luminezi, de nebunie ne feresti, slabiciunile le intremezi si tuturor ce alearga la tamaduitoarea ta icoana grabnica vindecare le daruiesti, indemnandu-i sati cante: Bucura-Te, ceea ce ne scoti din adancul nestintei; Bucura-Te, ceea ce mintea multora o luminezi; Bucura-Te, ceea ce cuvantul intelepciunii celor ce il cer, il daruiesti; Bucura-Te, ceea ce mintile celor fara de minte le intregesti; Bucura-Te, izgonitoarea cugetelor pacatoase; Bucura-Te, imblanzitoarea inimilor invartosate; Bucura-Te, ceea ce mintea spre Dumnezeu ne-o inalti; Bucura-Te, inteleptitoarea neinteleptilor; Bucura-Te, povatuitoarea noastra spre evlavie; Bucura-Te, ceea ce rugaciunile binecredinciosilor spre Fiul tau si Dumnezeu le aduci; Bucura-Te, ceea ce insati neincetat pentru noi toti te rogi la Prestotul Atottiitorului; Bucura-Te, ceea ce vesnica bucurie ne-o harazesti; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 8: Nespus este a privi la icoana ta pe lemn zugravita, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, care, cu dumnezeiasca ta putere, duhurile intunericului le risipesti si celor slabi la minte si cu greutate la invatatura minte le daruiesti. Si noi, cei ce pierim in pacate, cu lacrimi te rugam, izbaveste-ne de dusmanii vazuti si nevazuti, de intunericul nechibzuinte, pentru ca intodeauna sa-I cantam Domnului si Mantuitorului nostru: Aliluia! Icosul 8: Tot pamantul Rusiei este plin, ca de niste astri luminati de Dumnezeu, de facatoarele de minuniale tale icoane, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, printre care si icoana "Sporirea mintii", care cu har straluceste si inimile noastre inghetate cu semnele milostivirii tale fata de noi, pacatosii, le incalzeste. Pentru aceasta in fata sfant chipului tau genunchii plecandu-ne, tie iti cantam, Preacurata, asa: Bucura-Te, ceea ce necazurile noastre in bucurii le prefaci; Bucura-Te, ceea ce de sagetile aprinse ale vicleanului ne ocrotesti; Bucura-Te, invatatoarea pruncilor si pazitoarea lor cea plina de har; Bucura-Te, Ocrotitorea si Calauzitoarea preainteleapta a tineretii; Bucura-Te, ceea ce copiilor cu greutati la invatatura minte le daruiesti; Bucura-Te, ceea ce strici cursele vradmasilor;

Bucura-Te, ceea ce luminezi cugetele credinciosilor; Bucura-Te, ceea ce-i rusinezi pe necredinciosi; Bucura-Te, vindecatoarea celor stapaniti de intunecarea mintii; Bucura-Te, ca harul icoanei tale alunga pe demoni; Bucura-Te, Maica milostivirii si a bunatatilor; Bucura-Te, nadejdea mantuirii noastre; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 9: Toate fintele ingeresti tie cu evlavie iti slujesc, o, Craiasa a cerului si a pamantului, neamul omenesc lauda iti aduce si sfsanta ta icoana o cinsteste, pe care spre bucurie si mangaiere ne-ai daruit-o. Invata-ne, Preabuna, cu vrednicie sa te slavim si Mantuitorului lumii, Celui din tine nascut sa-I cantam: Aliluia! Icosul 9: Ritorii Omenesti nu se pricep a cunoste taina slujirii tale neamului crestinesc, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, nici nu pot intelege puterea minunata de la icoanele tale izvorata pentru toata trebuinta sufleteasca si trupeasca a oamenilor. Iar noi, crestinii drept slavitori, cu lacrimi de bucurie in ochi in fata sfintei tale icoane stand, te slavim, Fecioara plina dee har, si graim: Bucura-Te, bucuria ingerilor; Bucura-Te, cea careia arhanghelii i se inchina; Bucura-Te, ceea ce heruvimi in vazduh esti intmpinata ; Bucura-Te, cea careia lauda ii aduc serafimii; Bucura-Te, podoaba stralucitoare a Bisericii ceresti si pamantesti; Bucura-Te, ceea ce esti mai inalta decat toate puterile ceresti; Bucura-Te, ceea ce esti cinstita de ostirile ceresti; Bucura-Te, slava tuturor pamantenilor; Bucura-Te, ceea ce mintile noatre cu icoana ta spre Cel Preainalt le ridici; Bucura-Te, Calauzitoarea noastra spre Patria cereasca; Bucura-Te, ceea ce cu lumina sufletului tau tot pamantul il imbratisezi; Bucura-Te, ceea ce in fata Crucii Fiului Tau pe toti ne-ai infiat; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 10: Dorind sa mantuiasca lumea de nebunie si de amagirea vrajmasului, Domnul Cel iubitor e oameni nea daruit minunata ta icoana, Nascatoare de Dumnezeu. In fata ei cei tulburati la minte se tamaduiesc,

cei chinuiti de demoni se izbavesc, suferinzii mangaiere si bucurie dobandesc. Pentru aceasta slavind pe Dumnezeu, Cel ce astfel de milostiviri ne daruieste, sa-I cantam cantare de multumire: Aliluia! Icosul 10: Zid nebiruit si Acoperamant fii noua, Preacurata, impotriva navalirii vrajmasilor vazuti si nevazuti, ocrotindu-ne de orice boala si napasta. Pentru aceasta, cu credinta cazand la icoana ta "Sporirea mintii", pentru haric ajutor si tamaduirea tuturor neputintelor trupesti si sufletesti, cu bucurie iti cantam asa: Bucura-Te, Pazitoare noastra de caile pierzarii; Bucura-Te, indrumatoarea credinciosilor spre tot lucrul cel adevarat; Bucura-Te, izgonitoarea duhului bolii si al leneviei ; Bucura-Te, dobandirea duhului intelepciuni si al puterii; Bucura-Te, ceea ce pe vrajmasii cu puterea lui Dumnezeu ii rusinezi; Bucura-Te, ceea ce destrami sfaturile necinstitorului; Bucura-Te, ceea ce sanatate demonizatilor le daruiesti; Bucura-Te, tamaduitoara cumplitelor neputinte; Bucura-Te, izbavitoarea noastra de moarte duhovniceasca; Bucura-Te, ceea ce cu lacrimile tale pacatele noastre le curatesti; Bucura-Te, ceea ce cu bucurie duhovniceasca in chip minunat ne indestulezi; Bucura-Te, ceea ce in veacul viitor vesnic bucurii ne harazesti; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 11: Cantare de multumire iti aducem in fata preacinstitului tau chip, o, Preacurata, pentru negraita ta milostivire catre noi si ne rugam, Ceea ce esti plina de har: pazeste mintile si inimile noastre de invataturile stricatoare, de necredinta si de superstitii, apara tara Rusiei de toata neoranduiala iscata in patria noatra de potrivnicii credintei si invredniceste-ne cu inima curata sa-L slavim pe ziditorul nostru cantand-i cantarea: Aliluia! Icosul 11: Ca pe o faclie purtatoare de lumina vedem icoana ta, Maica a Domnului, cu stralucirea minunilor tale pamanul nostru luminandu-l, pe calea mantuirii indrumandu-ne si inimile noastra catre tine, Preacurata cu dragoste aprinzandu-le. Iar noi, cunoscand puterea harului tau, cu cantari de bucurie te proslavim asa:

Bucura-Te, ceea ce il intreci cu intelepciunea pe Solomon; Bucura-Te, ceea ce ascunsele taine dumnezeiesti le descoperi credinciosilor; Bucura-Te, ceea ce pe neintelepti preaintelepti ii arati; Bucura-Te, fulger, ce luminezi sufletele; Bucura-Te, ceea ce rusinezi intelepciunea desarta a veacului acestuia; Bucura-Te, ceea ce in ceasul descumpanirii gandul cel bun in inima ni-l daruiesti; Bucura-Te, descoperirea intelepciunii si bunatatii lui Dumnezeu; Bucura-Te, frumusetea lumii de sus; Bucura-Te, ceea ce minunata ta icoana ca pe un dar ceresc ne-ai descoperit; Bucura-Te, izvorul bucuriei neincetate; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 12: O, Preabuna, cere pentru noi harul dumnezeiesc de la fiul tau si Dumnezeu, intinde-ne o mana de ajutor, ca sa nu murim nepocaiti; cu iubirea ta incalzeste-ne, curateste mintile npoatre de gandurile pacatoase, limpezeste ochii inimii noastre ca sa vada calea mantuirii si invredniceste-ne ca si in viata aceasta si in Imparatia cereasca sa-i cantam Ziditorului si facatorului nostrui: Aliluia! Icosul 12: Cantand minunile tale prin icoana ta savarsite , pe tine te laudam, Craiasa, te slavim , ceea ce cu adevarat esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita, fara de asemanare decat serafimii. Cauta din cer catre cei ce stau in fata sfintei tale icoane si harul tau trimite-ne noua, izbaveste de tot necazul si ispitele vrajmasilor pe cei ce te canta pe tine ca pe Aparatoare, si Ocrotitoarea noastra, asa: Bucura-Te, ceea ce cu rugaciunile tale intreaga lume o mantuiesti; Bucura-Te, mangaierea amarnicului veac de acum; Bucura-Te, Maica Luminii, cea ce cu lumina curatiei tale pe toti ii luminezi; Bucura-Te, ceea ce ne descoperi tainele voii lui Dumnezeu; Bucura-Te, ceea ce pamantul Rusiei ca mostenire ti l-ai ales; Bucura-Te, ceea ce cu icoanele tale facatoare de minuni pamantul Rusiei ai binecuvantat; Bucura-Te, ceea ce in chip minunat prin icoana ta in chip nevazut ne acoperi; Bucura-Te, ceea ce bucurie harica versi in inimile iubitorilor de Dumnezeu; Bucura-Te, ceea ce usile milostivirii dumnezeiesti cu mijlocirea ta le deschizi. Bucura-Te, ceea ce darurile Sfantului Duh ne ajuti a le dobandi; Bucura-Te, una curata si binecuvantata intre femei; Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti! Condacul 13:

Maica Atotlaudata a Luminii Peste-tot-fiitoare si a Parintelui Intelepciunii, Tu esti lumina mahnitilor, sporirea mintii si bucuria inimilor noastre; auzi-ne pe noi si primeste rugaciunea noastra, a pacatosilor, intelepteste-ne pe noi, neinteleptii si povatuieste-ne sa cantam si sa ne rugam in fata icoanei Tale, "Sporirea mintii" numita. Nu inceta a Te ruga pentru noi, nevrednicii robii Tai, cei ce Te slavim si Fiului Tau si Dumnezeu Ii cantam: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.) Apoi se zice iarasi Condacul 1 si Icosul 1. Rugaciune la icoana Maicii Domnului Sporirea Mintii Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi Si-a zidit-o, datatoarea darurilor duhovnicesti, ceea ce de la cele lumesti la cele dinainte de lume mintea noastra o inalti si pe toti la cunostiinta intelepciunii ii ridici! Primeste aceasta cantare de rugaciune de la noi, nevrednicii robii Tai, care cu credinta si cu smerenie ne inchinam in fata Preacinstitei Tale icoane! Indupleca-L pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru sa le de-a mai marilor nostri intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata omului, pastorilor intelepciune duhovniceasca, ravna si buna paza a sufletelor noastre, invatatorilor smerita intelepciune, fiilor ascultare si noua tuturor Duhul chibzuintei si al evlaviei, duhul smereniei si al blandetii, duhul curatiei si al adevarului. Si acum, maica prealaudata, da-ne buna sporire a mintii, pe cei aflati in vrajba si in dezbinare impaca-i, uneste-i si pune intre ei o legatura de iubire nedespartita, pe cei rataciti din nesocotinta intoarce-i spre lumina adevarului lui Hristos, povatuieste-i frica de Dumnezeu, infranarea si harnicia, da-le cuvantul intelepciunii si cunostiinte folositoare de suflet celor ce le cer, lumineaza-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita decat Serafimii. Iar noi, vazand faptele minunate si preachibzuita intelepciune a lui Dumnezeu in lume si in viata noastra, sa ne instrainam de desertaciunea pamanteasca si de prisositoarele griji lumesti si sa ne ridicam mintile si inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea si ajutorul Tau, lauda, multumire si inchinare pentru toate sa-i aducem Intreit Slavitului Dumnezeu si Ziditorul tuturor, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

PROFEII DESPRE VREMURILE CELE MAI DE PE URM Profeia Sfntului Nifon (din vol. Hran Duhovniceasc de Sf. Ioan Iacob Hozevitul) Pn la sfritul lumii, nu vor lipsi profeii lui Dumnezeu, dup cum nici slujitorii diavolului nu vor lipsi niciodat. ns n zilele din urm ci vor sluji cu adevrat, cu credin lui Dumnezeu, cu mult nelepciune se vor ascunde de oameni. i cu toate c nu vor face semne i minuni ca Sfinii cei de demult, vor merge ns pe calea cea anevoioas cu mult smerenie. Acestia se vor afla n mpria Cerurilor mai mari dect prinii care au fcut minuni, pentru c n vremea lor, adic n aceste zile n care trim noi astzi, ale lui antihrist, nu se afl nimeni ca s fac semne i minuni, ca s nfierbnte rvna lor spre nevoinele cele duhovniceti. Pentru c n toat lumea, ci vor ocupa tronurile arhiereti vor fi cu totul nevrednici i nu vor avea nici o idee de fapte bune. Dar i stareii, conductorii monahilor, vor fi la fel. Vor fi biruii de lcomia pntecelui i slava deart, i vor fi pricin de sminteli oamenilor, mai mult dect pild de fapte bune. i de aceea nici nu se vor mai gndi la lucrarea faptelor bune. Peste tot va stpni iubirea de argini. Dar vai de monahii care se strduiesc s adune bani, c unii ca acetia nu vor vedea faa lui Dumnezeu. Cci iubirea de argini este urciune naintea lui Dumnezeu. Monahii i mirenii vor da bani cu dobnd. Ei nu vor voi s-i dea la sraci ca s le rsplteasc Dumnezeu cu mult mai mult n mpria Cerurilor. Dac nu se vor prsi de aceast lcomie, se vor cufunda n tartarul cel ntunecos al iadului. Din netiin se vor nela cei mai muli i vor merge pe calea cea larg i neted, care duce la pierzanie. Ispita cretinilor din veacul de acum (din vol. Hran Duhovniceasc) n cartea care se numete Pateric sunt scrise urmtoarele: Sfinii Prini ai Schitului au profeit despre neamul cel de pe urm. A ntrebat unul: Ce lucrm noi?, i rspunznd unul dintre dnii, marele Avva Ishirion a zis: Noi am lucrat poruncile lui Dumnezeu. Iari ntrebnd a zis: Cei de dup noi ce vor face oare?, i a zis: Vor face numai pe jumtate din ct am lucrat noi. Dar cei de dup dnii ce vor face?, i a zis: Neamul acela nu va putea face nimic, ci le vor veni ispite mari i cei care vor fi ncercai n vremea aceea vor fi mai mari dect noi i dect prinii notri. Care s fie oare acele ispite mai mari care s arate mai lmurii pe cretinii din veacul de pe urm, nct s-i arate mai mari dect vechii prini? Ispita neamului cretinesc din vremile de pe urm este ivirea proorocilor mincinoi (catolici, protestani, sectari, Yoga cretin, bahai, teosofie, New Age, ecumenism erezia ereziilor), care caut s piard i pe cei alei. Despre acetia a profeit Domnul c vor fi n veacul cel de apoi: Muli vor veni n numele Meu i pe muli vor nela (Matei 5, 11) Vorbesc i ei despre dragoste, de curire, pentru fapta bun, de smerenie i de virtute, i ajut obtile cretineti. Ct este de greu pentru cretinii ortodoci s neleag pe cine au naintea lor? Ct e de uor s fie atrai de ideile lor cele filozofice i s-i cread. De multe ori rutatea neal, prefcndu-se n chipul faptei bune. Dup cum a spus i Sf. Dorotei: nici o rutate i nici unul dintre eresuri, nici nsui diavolul nu poate s nele pe cineva, dect numai dac se preface n chipul faptei bune. Dup cum i Sf. Apostol zice: C nsui diavolul se preface n nger de lumin. Neghina numeste Sf. Vasile cel Mare pe toi cei care stric nvturile Domnului i amestecnduse ei cu trupul Sfnt al Bisericii, ca s fie neobservai i s fac vtmare. (din Catehismul Sf. Chiril, patriarhul Ierusalimului pag. 121) Profetia Sfntului Moise Arapul despre clugrii din neamul cel de pe urm (din vol. Hran Duhovniceasc) Sf. Moise Arapul a profeit zicnd: n zilele cele de pe urm ale veacului al aptelea i jumtate, viaa monahiceasc se va defima cu totul i monahii nu vor mai ine socoteal de mntuirea sufletului. Ei vor umbla prin mijlocul tulburrilor i glcevilor, ntunecai, fr nici un folos i lenei,

nengrijindu-se nicidecum de fapta bun, robii de patimile pcatului, pentru c de acolo de unde l-au ars pe satana nevoitorii cei dinti, tot de acolo i el are s ard i s prjoleasc. i de unde s-a biruit, va birui i el pe monahii cei lenei i defimtori. Unde a sporit dreptatea, acolo va prisosi mai mult pcatul i frdelegea, pentru c se va rci dragostea multora i monahii vor petrece prin mijlocul lumii i a mirenilor, fr fric, cu mncri i buturi amgindu-se de poftele trupului, prin deertciuni, n necurii i fapte ruinoase. n acele zile va fi urciune, zavistie, sfezi i bti n mnsirile de obte pn la snge, tot aa i n lavre, unde nu e via de obte, din rutatea unuia asupra celuilalt i pentru c s-au defimat sfintele canoane i nevoina cea duhovniceasc, se vor pune egumeni i starei oameni nencercai n fapta bun, fr credin, nepricepui, de nici un folos i simpli, nedeosebind binele de ru, lenei, fr fapte bune, ngrijindu-se numai de cele pmnteti, purtndu-se cu neruinare n slujbe. Rpind cu sila egumeniile, cu daruri, i netiind s nvee i s povuiasc turma i frimea, netiind c ei sunt chip i pild de folos pentru cei care urmeaz fapta bun i nenelengnd c ei au s dea seam lui Dumnezeu n ziua judecii pentru turma lor. i din pricina nepsrii egumenilor ce nu poart grij de turm, se vor pirde, se vor osndi nu numai cei lenei i trndavi, ci i fraii cei cu via bun i nfrnai. Dup aceea Moise, robul lui Dumnezeu, a vzut c nori i vrtej, negur ntunecoas i ispite foarte nfricoate au venit asupra monahilor din partea de la Miaznoapte, cci i alerga pe monahi i cinul cel monahicesc se mprtia de blestematele eresuri i sileau pe muli s lepede hainele monahiceti i s se nsoare. Atunci, puini nevoitori care vor fi ncercai ca aurul i ca argintul n cuptor n necazuri multe, n prigoan i n strmtorare, se vor lmuri. i ci se vor afla ncercai i vor birui attea ispite nfricoate, se vor preamri, se vor preaslvi i se vor cinsti de Dumenzeu mai mult dect acei care au rbdat cldura i zduful zilei i gerul nopii. Dup aceea Moise, robul lui Dumnezeu, a vzut c a trecut iarna aceea a necazurilor i ispitelor i prigoana acelor nfricoate eresuri i s-a facut linite i dup ce vor trece civa ani iari se va dispreui ceata monahilor cea ngereasc i vor veni iari ispite asupra lor mai multe i mai silnice. A vzut c monahii vor petrece mpreun cu clugriele i mpreun cu pofta cea rea va veni i tirania, cci i cei ce nu vor voi, se vor batjocori cu sila.Preoii se vor spurca prin pcatul desfrului i preotesele lor vor preacurvi, asemenea i ei vor preacurvi cu altele. Atunci va veni mnia cea mare a lui Dumnezeu i va distruge tot neamul acela viclean i-l va trimite n focul cel venic. Deci, fericii vor fi ci nu se vor pleca la cea mai mare frdelege a necuriei, care este mai silnic i mai grea dect uciderea, i se vor mpotrivi i vor mustra frdelegea ca Sf. Ioan Boteztorul i vor strui mustrnd amestecare de snge i vor fi ucii de cei prea frdelege spurcai i prea necurai oameni din vremea aceea i apoi se vor odihni n snul lui Avraam, Isaac i Iacob preslaviilor Patriarhi i vor locui n mpria Cerurilor cu toi Sfinii, bucurndu-se i veselindu-se, de care bucurie s ne nvredniceasc Dumnezeu i pe noi cu darul Lui cel sfnt. Amin Profeia unui cuvios din anul 1503 (din vol. Hran Duhovnicesc) Mare rzboi european. nfrngerea Germaniei i ruinarea Rusiei i a Austriei. nfrngerea turcilor de ctre greci. ntrirea lui Agar (a turcilor) de ctre popoarele europene i frngerea grecilor de ctre turci. Mcel n popoarele ortodoxe i mare tulburare la popoarele ortodoxe... intrarea armatelor strine la marea Adriatic. Vai de cei ce locuiesc pe pmnt. Iadul este gata. ntr-o clip moare Agar. Un nou rzboi european. Unirea popoarelor ortodoxe cu Germania. nfrngerea francezilor de ctre germani. Rscoala Indiilor i deprtarea lor de Anglia. Anglia numai la saxoni. Biruina ortodocilor. nfrngerea lui Agar i tiere de obte. Agar (iar) contra popoarelor ortodoxe. Nelinite n lume i dezndejde de obte pe pmnt. Lupta celor apte puteri la Constantinopol, trei zile i trei nopi mcel i biruina celei mai mari puteri. Oprirea rzboiului de ctre ngerul Domnului Dumnezeului Hristos i predarea oraului (Constantinopol) grecilor. ntoarcerea latinilor (catolicilor) la credina netirbit ortodox. ntinderea credinei ortodoxe de la Apus pn la Rsrit. Fric i cutremurul barbarilor fa de Ortodoxie. Sfritul papei i proclamarea unui patriarh pentru toat Europa. n 55 de ani sfritul nevoilor. n cel de-al 70-lea an nu este necaz nu este surghiunit, venit n braele mamei voioase. Aa este i aa s fie Amin Amin Amin. Eu sunt Alfa i Omega, Cel dinti i Cel din

urm. Sfritul, o turm i un pstor ce este din credina adevrat a ortodocilor. Aa s fie! Amin! Amin! Amin! Robul lui Hristos, adevaratului Dumnezeu. Proorocia Sfntului Ioan de Krnostadt Care dintre ortodoci nu ar dori unirea cu toi catolicii sau luteranii i s fie una cu ei n Hristos, o singur Biseric, o singur obte a celor credincioi! Care ns, dintre aceste zise biserici, mai ales dintre nti-stttorii numii papi, patriarhi, mitropolii, arhiepiscopi i episcopi sau xiondzi, pateri, se va nvoi s se lepede de rtcirile sale? Nici unul. Iar noi nu ne putem s ne nvoim la nvtura lor eretic fr s aducem vtmare mntuirii sufletului nostru. [...] Oare se pot uni cele de neunit minciuna cu adevrul? Iezuiii catolici n folosul papei i a propriei lor vederi i scopuri egoiste i meschine, au pervertit legea contiinei i legea Evangheliei afirmnd c pentru atingerea scopurilor proprii sau a scopurilor religioase, catolicii pot ntrebuina i toate mijloacele nelegiuite: adic i s omoare i s vicleneasc n tot felul i s prigoneasc credina ortodox, s o numeasc schismatic i o credin de cini, i s-i ard pe ruguri pe ortodoci, ca pe Hus i pe alii. Nendoielnice sunt cuvintele Mntuitorului nostru Iisus Hristos: Cel ce nu este cu Mine, este mpotriva Mea (Matei 12, 30). Catolicii, luteranii i reformaii au apostaziat de la Biserica lui Hristos ei nu sunt de un cuget cu noi, nutresc vrjmie mpotriva noastr, caut din rsputeri s ne omoare, ne strmtoreaz n tot chipul pentru credina noastr, ne batjocoresc i ne fac toate felurile de neplceri mai ales n aezrile lor cele mai nsemnate, ei merg n chip vdit mpotriva lui Hristos i a Bisericii Sale, nu cinstesc de via fctoarea Cruce, sfintele icoane, sfintele moate, nu respect posturile, strmb dognmele credinei celei mntuitoare. Ei nu sunt cu noi, sunt mpotriva noastr i mpotriva lui Hristos. ntoarce-i Doamne la adevrata Ta Biseric i mntuiete-i! De greita nelegere de ctre catolici a cuvintelor Mntuitorului: Tu eti Petru i pe aceast piatr (pe Hristos, pe Care Petru L-a mrturisit Fiu al lui Dumnezeu) voi zidi Biserica Mea i porile iadului nu o vor birui (Matei 16, 18) depind toate rtcirile catolicilor i papilor i mai ales prelnicul primat papal n Biseric i prelnicul rang al papilor de lociitori ai lui Hristos. [...] Ci uitai-v cte rtciri sunt ngduite n credina papei (iar nu a lui Hristos) rtciri ciudate, hulitoare de Dumnezeu i-i vei ntoarce spatele cu nemulumire i groaz! O trufie omeneac! o trufie sataniceasc! Auzi, pap infailibil! O, iezuitism! [...] Catolicii recunoscndu-l drept cap al bisericii pe papa, pe adevratul Cap al Bisericii Hristos, L-au pierdut i au rmas lipsii de Cap. ntreaga istorie a papismului d mrturie c la catolici nu este Cap fiindc ei fac lucruri necuvioase, lupt mpotriva Bisericii Ortodoxe, [...] Iar n nvtura lor dogmatic vai, cte erezii, inovaii, abateri de la adevr! O, pierztor sistem papist! Singurul Cap al Bisericii cereti, pmnteti i din cele mai dedesupt este Hristos Dumnezeu! Avva Pamvo(Patericul Egiptean, pag. 209 cuv. 15) Avva Pamvo l-a trimis pe ucenicul su ca s vnd rucodelia sa. i fcind 16 zile (dup cum ne spunea nou) noaptea dormea n tinda bisericii Sfntului Apostol Marcu, i vznd slujba bisericii s-a ntors la btrnul. A nvat nc i cteva tropare. Deci i-a zis lui btrnul: Te vd fiule tulburat. Nu cumva vre-o ispit i s-a ntmplat n cetate? Rspuns-a fratele: Cu adevrat Avvo, ntru lenevire cheltuim zilele noastre, n pustia aceasta i nici canoane, nici tropare nu cntm. Mergnd la Alexandria, am vzut cetele bisericii cum cnt i m-am ntristat c nu cntm i noi canoanele i troparele. I-a zis lui btrnul: Amar nou fiule, c au ajuns zilele n care vor lsa clugrii hrana cea tare, cea zis prin Sfntul Duh i vor urma cntrilor i glasurilor, cci ce umilin i ce lacrimi se nasc din tropare? Cnd st cineva n biseric sau n chilie i i nal glasul su ca neputincioii. C dac naintea lui Dumnezeu stm, suntem datori s stm cu mult umilin i nu cu rspndire, c n-au ieit clugrii n pustia aceasta ca s stea naintea lui Dumnezeu i s se rspndesc i s cnte cntri cu viers i s pun glasurile la rnduaial cu meteug, s-i clatine minile, s-i trasc picioarele, ci suntem datori cu fric lui Dumnezeu i cu cutremur, cu lacrimi i suspinuri, cu glas

evlavios, umilit, msurat i smerit s aducem lui Dumnezeu rugciune. C iat i zic ie fiule, vor veni zile cnd vor strica cretinii crile Sfintelor Evanghelii i ale Sfinilor Apostoli i ale dumnezeetilor Prooroci, tergnd Sfintele Scripturi i scriind tropare i cuvinte elineti. i se va revrsa mintea la acestea, iar de la acelea se va deprta. Pentru aceasta Prinii notri au zis: Cei ce sunt n pustia aceasta s nu scrie vieile i cuvintele prinilor pe pergament, ci pe hrtii, c va s tearg neamul cel de pe urm vieile prinilor i s scrie dup voia lor, fiindc mare este necazul ce va s vin. i i-a zis lui fratele: Aadar se vor schimba obiceiuruile i aezmintele cretinilor i nu vor fi preoi n biseric s fac acestea? i a zis btrmul: n astfel de vremuri se va rci dragostea multora i va fi necaz mult. Npdirile pgnilor i pornirile noroadelor, neastmprul mprailor, desftarea preoilor, lenevirea clugrilor. Vor fi egumeni nebgnd seama de mntuirea lor i a turmei, osrdnici toi i silitori la mese i glcevitori, lenei la rugciuni i la clevetiri osrdnici, gata spre a osndi vieile btrnilor i cuvintele lor, nici urmndu-le, nici auzindu-le, ci mai vrtos ocrndu-le i zicnd: De-am fi fost i noi n zilele lor ne-am fi nevoit i noi. Iar episcopii n zilele acelea se vor sfii de feele celor puternici, judecnd judeci cu daruri, neprtinind pe cel srac la judecat, necjind pe vduve i pe srmani chinuindu-i. Va intra nc i n norod necredin, curvie, urciune, vrajb, zavestie, ntrtri, furtiaguri i beie. i a zis fratele: Ce va face cineva n vremile i anii aceia? i a zis btrnul: Fiule n acele zile cel ce i mntuiete sufletul su mare se va chema n mpria cerurilor. Vedenia stareului Ioasaf din mnstirea Sf. Sava anul 1854 (din vol. Hran Duhovniceasc) [...] mai mergnd noi puin, am vzut de departe i ali oameni, i acetia tot cu haine clugreti mbrcai ca i ceilali. ns mbrcmintea i feele lor strluceau mai mult dect soarele i aveau mai mult i mai mare slav dect ceilali, dar erau puini la numr. Atunci am ntrebat pe povuitorul meu zicnd: Sf. Gheorghe, cine sunt acetia? ce sunt de au atta slav, strlucire i frumusee i ce au svrit n viaa lor. Atunci el mi-a rspuns zicnd: Acetia sunt clugrii cei de acum, care fr povuitori i fr pilda faptelor bune ale altora, ci numai din singura lor bunvoin au rvnit faptele bune ale clugrilor celor de demult, svrind faptele cele bune ale lor, bineplcnd lui Dumnezeu. i pentru aceasta i-a proslavit pe ei Dumnezeu [...] n zilele acestea, se potrivete cuvntul: Cel ce mntuiete, mntuiasc-i sufletul su! Nimeni s nu atepte ajutor de la altul, ci numai de la Maica Domnului. Cel ce va cdea la Dnsa cu tot sufletul, l va povui i cu adevrat se va mntui, pentru c toate cte le voiete le poate, cci : Mult pot rugciunile Maicii spre mblnzirea Stpnului. Proorocia Sfntului Nil Atonitul despre al optulea sobor (din Minunile i vededniile Sf. Printelui nostru Nil, izvortorul de mir, cel din Sfntul munte Athos) Pentru aceasta zic: Cnd va trece de patru ori cte 25, care fac o sut de ani (adic de la 1776 pn la 1875) atunci care n ce stare o s ajung viaa monahicesc, i dup acesta cnd vor mai trece de trei ori cte 25 (adic de la 1875 pn la 1950 care este n mijlocul milenilui al 8-lea de la zidirea lumii, adica 7500 de ani) oare ct tulburare o s se fac? Amestecare de snge, stricare de copii, sodomii, curvii, preacurvii i toate alte frdelegi pierztoare. i o s se pctuiasc nencetat i nu o s se gseasc nici nceputul i nici sfritul. Dup aceea va fi soborul al 8-lea; acesta va alege: binele de ru, pravoslavia din eresuri. Precum la arie alege grul din paie, grul pentru oameni, iar paiele pentru foc. i o s se fac pace puin vreme i apoi iar o s se ntoarc la vicleuguri i spre pieire. i nu o s se cunoasc ce este frate sau sor, tat sau mam, fiul se va mpreuna cu mama lui, i nu vor cunoate cununie, numai vor avea o volnicie spre curvire. Ca la Sodoma i Gomora i la cele mai rele. C fratele va avea pe sora lui n loc de muiere i fiul pe mama lui de muiere, i va omor fiul pe tatl su ca s curveasc n slobozenie cu mama sa. i alte mii de ruti vor face i ct vor spori rutile, atta nenorocire se va face. Iubirea de avuii sftuiete spre pierzare iar neagoniseala spre mntuire. Pentru c mntuirea omului o primejduiete s se

prpdeasc, iubirea de averi. i a ncput ntre monahi n ziua de azi n schituri i la pustnici i mai vrtos n toat lumea. Iubirea de avuii e scaun a lui antihrist. Pecum proorocii au proorocit venirea Domnului Hristos, asa i aceast iubire a adus minciuna n lume, i pentru multa ngrijire a pierzrii i a frdelegii i momindu-se cu minciuna oamenii fac frdelegi, nedreptesc, fur, rpesc, fiindc au pierdut adevrul iar minciuna i mprtete. Adevrul este ntruparea Mntuitorului Hristos i propovduirea Evangheliei. Iar minciuna este artarea lui antihrist i mpria lui, care va aduce lipsa n lume i pierzarea, fiindc multa grij l ntunec pe om i-l face nesimitor i i face gtire spre pierzare la antihrist. Mntuirea atrn la cei ce nu se supun lui antihrist, iar lucrarea acestuia este: grija celor dearte i materia lucrurilor lumii, ctigarea metalurilor pmntului. Acesta este capul rutilor i propovduirea pierzrii i stricarea mntuirii.... Gnditor, antihrist se afl n lume i de la nceput, de cnd a czut din starea lui, lucreaz. i a amagit pe oameni n deertciune i i-a fcut nesimitori: curvesc, preacurvesc, fac pcatul sodomiei i svresc negutorii trupeti mncnd i bnd, uitnd de Dumnezeu. i Dumnezeu s-a milostivit cu facerea Chivotului, ca s se pociasc, iar ei s-au dat spre cele trupeti i aa nesimirea lor a adus Potopul. Precum i astzi s-au dat la mult ctigare i grija vieii, a rpirii, a vnzrii, a minciunii, a curviei, a sodomei, a lcomiei, a mndriei, a nedreptii, a dezndjduirii, a leneviei de cele bune, a mndriei inimii, a pomenirii de ru, a vrajbei, a iubirii de averi, a iubirii de argint, iubitori de avuii n vasul sau, la venirea lui antihrist. Fiindc mai nainte or s se-ntunece simurile oamenilor cu nesimirea ntunericului i oamenii or s se-ntunece de patimi precum zice Sf. Apostol Pavel: Precum n-au inut adevrul Evangheliei, dnd cinste i ntinciune patimilor, i-a dat pe dnii Dumnezeu duhului nelciunii, ca s se mplineasc ntru dnii frdelegea... Sf. Nil Atonitul despre nmulirea frdelegii Cnd se va nmuli frdelegea o s se adune toate prihnirile i necuriile lumii, i o s se nvisteriasc necurata fic a curviei care s fie lca al preacurviei. C precum Doamna noastr de Dumnezeu Nsctoare a fost Preacurat mai nainte de Natere i n Natere i dup Natere, Preasfnta Fecioar, i a Nscut pe Iisus care nu a tiut pcat; aa din contr necurata aceea fic, muma frdelegilor, va fi i mai nainte de natere i n natere i dup naterea spurcatului antihrist, o s fie curv necurat i preacurv n toat viaa ei. La aceast necurat o s se adune toate frdelegile i o s nasc pe fiul pierzrii. i din pricina lipsirii Darului Sfntului Duh la oameni, pentru pcatele i frdelegile lor, o s se adune i o s nvie toate frdelegile oamenilor n pntecele ei. i dup naterea filului pcatului, o s vin toat lipsa la oameni. nti o s se lipseasc de dragoste, de unire, de curenie. Al doilea, tot locul i oraul de pstori temtori de Dumnezeu i proistoi credincioi. Al treilea, Bisericile lui Dumnezeu de arhierei i de duhovnici i preoi evlavioi, precum de acum au nceput a se lipsi. Dup aceea o s se arate i acest necurat dup creterea vrstei lui i o s se umple de sataniceasc putere ca s fac semne i minuni naintea ochilor oamenilor ptimai, precum a facut Chinopsos mincinoasa nviere, fiindc la sfini nu are lucrare n slbiciune ci numai la cei ntunecai de patimi. Precum marele Macarie vedea pe muiere n firea ei, pe care o vedeau oamenii ca pe o iap. i o s se frniceasc cu blndeea, pentru ca s plece pe noroade la nelciunea lui, ca s se faca monarh. Asemenea se va arta panic i smeritm, ca s i se nchine toi. Fiindc hrana lui o s fie tulburarea oamenilor, cnd se vor tulbura oamenii se va bucura. Aceasta este uitarea credinei i a fricii lui Dumnezeu, peacurvia, curvia, sodomia, iubirea de avuii, iubirea de argint, pomenirea de ru, zavistia, osndirea, minciuna, clevetirea i celelalte ruti. Cu acestea o s se hrneasc i o s stpneasc toate cetile. Fiindc nu o s se gseasc alt om vrednic s stpneasc cetile, pentru aceea toat lumea o va stpni i o s-l aib pe acesta atotstpnitor. Atunci pe ct vor cptui, vor socoti c-i lucreaz mntuirea. Atunci o s se defaime Sfnta Evanghelie i Biserica lui Dumnezeu i o s fie mult lips n lume. Semne i artri de la Dumnezeu n mijlocul lipsirii. Foame ndoit, simit i gndit. Simit, c o s se nchid cerul ca n zilele lui Ilie, pentru frdelegile lor i nu o s dea ploaie i vor flmnzi oamenii de cuvntul lui Dumnezeu, c nu o s se gseasc vre-un Drept cu fapte bune ca s-i nvee Cuvntul mntuirii. i o

s se ridice blagoslovenia lui Dumnezeu de la mncruri i buturi. Fiindc pe ct vor mnca mai mult vor flmnzi. Atunci cei bogai i vor deschide comorile lor i aurul i argintul vor fi defimaite i o s se calce pe drumuri ca pietrele. Atunci o s se zmisleasc rutatea luceafrului n inimile oamenilor si atunci o s vieuiasc pgntatea cu pntecele lui antihrist. i se va ridica Darul lui Dumnezeu de la oamnei, precum zice Scriptura. Nu va locui Duhul lui Dumnezeu n aceti oameni fiindc sunt trupuri. O s se mpuineze i oamenii i o s moar pe drumuri precum psrile, pecetluii de antihrist, vor mnca crnuri de oameni mori, neputnd suferi foamea i leinarea, i mncnd trupuri moarte vor muri i ei. Iar nelesul peceii lui antihrist (666) este aa: Al meu eti i al tu sunt, de bun voie viu, nu de sil. Vai i amar celor pecetluii! i o s se fac tulburare mare n lume. i auzind oamenii n alt parte pace, o s se mute acolo. i o s gseasc mai mult lips. i o s aud de la locuitori: O, cum ai venit n acest blestemat loc, unde nu a rmas nelegere omeneasc? Atunci, vznd Dumnezeu tulburarea oamenilor, o s Porunceasc mrii s-i ia cea dinti stare i o s se urce focul cel de sub pmnt din care se nfierbnt apele calde, i o s fiarb apa lumii precum fierb apele de la metale i atunci vor nceta oamenii s se mute din loc n loc. i din fierberea mrii o s se desfiineze faa pmntului i o s se usuce pmntul i nu va rsri iarb i copacii nu vor da lstare, izvoarele apelor se vor usca, dobitoacele i psrile vor muri de aburii mrii i ai puciiasei. i iat vremea se apropie i voi nu nelegei, fiindc vicleugurile oamenilor s-au nmulit i s-au fcut stihiile grabnic, pentru a se apropia sfritul ce l-a ornduit Dumnezeu n mijlocul milemiului al 8-lea. Deci Dumnezeu, purtnd grij de mntuirea oamneilor celor cu bunvoin, o s trimit pe Enoh, pe Ilie i pe Ioan Bogoslovul (Evanghelistul) s propvduiasc i s ntreasc mrturisirea pentru acei ce o s se mntuiasc i s nvee c cei care nu se vor pecetlui se vor mntui n mpria Cerurilor. S se nsemneze cu semnul Crucii, c insemnarea Sfintei Cruci izbvete pe om de osnda iadului, iar lui antihrist i d osnda iadului. De flmnzit s rbdai, c Domnul v va trimite ajutor din nline, iar oamenilor le va zice: Iat ci s-au pecetluit, s-au mulumit. i le va zice: Oamenii nu s-au mulumit la nsemnarea pecetei pierzrii, ci nelciunea i-a facut nesimitori i nu cunosc mntuirea lor. Oamenii cei materialnici, s-au facut draci i nu simt foamea i setea pentru care s-au fcut ntr-o unire cu dnii, ns flmnzesc i nsetoeaz mai mult dect voi, de apte ori cte apte. Rbdai puintel i o s vedei pe cei pecetluii murind sufletete i trupete. Iar cei ce vor rbda din voi o s trii via vesnic. Opt milenii, opt mii de ani sunt. Deci venirea Domnului a fost la anul 5508, care fac cinci milenii. Iar n jumatatea mileniului al 8-lea adica la 7500 de la facerea lumii i de la Hristos 2000, Deci 500 s-au lsat i de se vor mai lsa 50, vine. Atunci antihrist vzind pe cei trei prooroci propovduind Adevrul i dovedindu-i nelciunea lui, o s se mnie i o s porunceasc s i se aduc naintea lui. i nti o s-i momeasc zicnd: Pentru ce voi nu v pecetluii cu mprteasca pecete? Atunci o s dojeneasc ei (sfinii) n fa pentru nelciunea lui, zicndu-i: O, neltorule i amgitorule antihriste! Nu-i ajunge c ai pierdut attea suflete, ci ne sileti i pe noi s te ascultam? Blestemat este pecetea ta i slava ta i cu pirzarea ta a venit i sfritul lumii. Iar spurcatul auzind dojana i blestemurile ce i-au fcut sfinii, singur o s ia sabia i o si taie, iar dup moartea lor o s poruncesc la ai si s fac mai cumplite ruti. Adic: curvii, preacurvii, sodomii, ucideri, rpiri, miciuni, furtiaguri, tiranii, vnzri de oameni i cumprri de copii, parte brbteasc i femeiasc, i o s curveasc n drumuri de fa precum cinii. Iar oamenii celui spurcat, avnd libertate s sting firea omeneasc cu multe chipuri ale rutii, silindu-se simitor i gnditor cu rutatea lor s prpdeasc buntatea oamenilor i s-i ias din minile lor, din multa neastmprare i o s se fac scuri la trupuri ca dracii. (firea dracilor e scurt i rotund, i firea oamenilor o s se uneasc cu a dracilor la scurtimea trupului, vor fi pn la cinci palme lungime i o s se fac mai vicleni dect dracii)

Acatistul Sfintei Tomaida

Acatistul Sfintei Tomaida Tomaida - Sfanta Cuvioasa Mucenita ! Izbavitoarea celor chinuiti de indreptatirea de sine si a celor ce doresc eliberarea de patimi ! (14 aprilie) Troparul Sfintei Tomaida Mieluseaua Ta, Iisuse, Tomaida, striga cu mare Glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc si pe Tine cautandu-Te ma chinuiesc si impreuna ma rastignesc, si impreuna ma ingrop cu Botezul Tau; si patimesc pentru Tine, ca sa imparatesc intru Tine; si mor pentru Tine, ca sa viez pentru Tine; ci, ca o jertfa fara prihana, primeste-ma pe mine, ceea ce cu dragoste ma jertfesc Tie. Pentru Rugaciunile ei, ca un Milostiv, mantuieste sufletele noastre. Condacul 1 Multe flori a odraslit Dreapta Credinta si toate de Taina, dar ca Tomaida, nevasta cea intocmai cu monahiile, aparatoarea cea prea tanara a fecioriei, pastratoarea de Aur curatit a intregii intelepciuni, Pomul sub care ne racorim cei aprinsi de arsita desfranarii, Baia in care sangele Mucenitei ne spala pe toti inainte de a merge la Nunta Mielului, nu poti afla. Pentru aceea sa si cantam plini de Nadejde si Iubire dumnezeiasca: Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Icosul 1 Egiptul, tara pedepsitilor dar si a Ls celor izbaviti din gheara satanei, pustiul cel roditor de Viata Sfanta, a crescut in Alexandria Trupul tau de Taina, Hotar si Piatra de poticnire pentru tot necredinciosul si groapa fara de fund spre pierzarea duhurilor desfranarii: Bucura-te, copila a unor Drept Credinciosi Crestini alexandrini; Bucura-te, Ascunzatoare a Chipului de Mucenicie; Bucura-te, Polata a mintilor indumnezeite; Bucura-te, Floare din care ne vom Hrani tainic noi, Albinele urmatoare lui HRISTOS; Bucura-te, ca inima ta a ramas Biserica neprihanita a Chipului Mantuitorului; Bucura-te, ca insotindu-te cu barbat, in chip de neinteles ai ramas neatinsa de stricaciunea patimii desfranarii; Bucura-te, Lumina din Lumina HRISTOS;

Bucura-te, Stralucire fara de umbra sau schimbare; Bucura-te, Candela plina de Untdelemnul Poruncilor lui DUMNEZEU; Bucura-te, Corabioara in care aflam salvare cei inecati in oceanul pacatelor; Bucura-te, Tamaduitoarea celor pe care lepra desfranarii i-a lasat fara de Chipul cel adevarat; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 2 Cine este aceasta Faptura de Taina, nevasta feciorelnica, incinsa cu adevarul, imbracata fiind cu platosa dreptatii, propovaduitoarea Evangheliei pacii in chiar fata hada a mortii, cu pavaza Credintei acoperita, avand coiful mantuirii pe cap si cu Sabia Duhului zdrobind vesnic stapanirea Celui-Rau, pentru care Cetele ingeresti impreuna cu ale Sfintilor canta Sfintei Treimi: ALILUIA ! Icosul 2 Cuget feciorelnic neintinat, suflet de inger, Inima arvunita Poruncilor dumnezeiesti, in trup de femeie te-ai pastrat, Tomaida, pentru a fi noua, celor bantuiti de negurile desfranarii, Calauza spre ispasire si Cale de Mantuire: Bucura-te, ca ai cunoscut Taina Cununiei; Bucura-te, ca sotului si stapanului tau dupa trup i-ai fost credincioasa pana la moarte; Bucura-te, ca ai inteles pe deplin menirea Femeii Crestine; Bucura-te, ca toate cele lumesti, ca monahiilor, iti pareau straine; Bucura-te, ca ochii tai launtrici au fost feriti de apele inselatoare ale placerilor trupesti; Bucura-te, ca spurcaciunile poftelor diavolesti cu puritatea copilareasca le pierdeai; Bucura-te, ca toate provocarile desfranatului tau socru in nimic le-ai prefacut; Bucura-te, ca pentru tine si in tine nu a incaput decat Lumina HRISTOS; Bucura-te, cea care nu ti-ai intinat Sfantul Botez; Bucura-te, aparatoarea Familiilor Crestine si a celor doritori de curatie; Bucura-te, Stea calauzitoare spre Rai; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 3 A pandit sarpele pierzarii omenesti si sufletul tau, dar fructul oprit intins si tie spre mancare i-a fost pieirea, caci ai urmat Domnului tau HRISTOS pe Cruce si in moarte, biruind astfel moartea spre Cantarea cea vesnica: ALILUIA! Icosul 3 Doar cel invechit in blestematii si rele nu intra pe Usa HRISTOS, ci trece furis peste hotarele stabilite de Domnul ca aparare a Vietii Crestinesti, dar te-a aflat pe tine ca pe o Oaste intreaga de paza Ascultarii, Curatiei, Iubirii neintinate - Caii, Adevarului si Vietii - celei dorite de toti cei cu mintea intreaga: Bucura-te, cea asemeni marilor Barbati ai Sfintei Treimi; Bucura-te, gingasie mai tare decat toate sabiile lumii; Bucura-te, trup de carne in care, nestiut si neinteles pentru multi, nu s-a strecurat putrejunea pacatelor; Bucura-te, Tara in care isi afla scaparea cei urmariti de patimile trupesti; Bucura-te, ca despicandu-ti-se trupul de spurcatul tau socru, s-a deschis noua Tara fagaduintei nepatimirii; Bucura-te, ca ranile tale de moarte ne aduc noua, celor morti dupa placeri trupesti, vindecarea de

dracul desfranarii; Bucura-te, ca nu te-ai temut de groaznica moarte prin sabie; Bucura-te, ca de Domnul si de intelepciunea Judecatilor Lui ti-a fost frica; Bucura-te, ca cele 7 pacate de moarte cu ranile de moarte, facute tie, le-ai pravalit in iad; Bucura-te, Iubire ce ai biruit Patima; Bucura-te, Tinerete fara uraciuni si Viata fara de moarte; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 4 Cugetare de egumena hotarata in fapte vitejesti asemenea Ostilor ingeresti, Veghe neadormita, pustniceasca abtinere de la dulcegariile vietii, blandete si bunatate de Sfanta Maicuta, tu, copila de 15 ani, Tomaida, in Inima ai pastrat si pazit, pentru care vesnic vei auzi si vei canta in cer si pe pamant: ALILUIA ! Icosul 4 Insusi HRISTOS vazandu-ti vitejia, intelepciunea si hotararea te-a ales sa-I urmezi printre spinii infricosatori ai chinurilor, ca biruitoare iesind din incercarile de moarte, sa ne poti tamadui si pe noi: Bucura-te, cea aleasa dintre femei drept Mireasa; Bucura-te, asemenea Margaritarului din tarina; Bucura-te, nevasta nestricata de impreunare; Bucura-te, ca Insusi HRISTOS te-a cumparat; Bucura-te, ca ai fost mai tare decat orice diamant; Bucura-te, ca Domnul a vazut in tine pe cea cautata sa pecetluiasca inchisorile desfraului; Bucura-te, Vistierie a Tainelor Sale; Bucura-te, ca a lui HRISTOS Barbatie ai dobandit; Bucura-te, ca de bunatate si blandete nu te-ai despartit; Bucura-te, Foc care arzi patimile si poftele diavolesti; Bucura-te, ca si de viata cea trecatoare te-ai lepadat pentru Viata cea Vesnica; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 5 Neincetat spurcaciunea doreste pierderea noastra, dar Harul dobandit de Crestini prin Sfintele Taine are si Putere si intelepciune ce biruiesc firea noastra pacatoasa, trecandu-ne in chip nestiut Hotarul de spaima inapoi la Rai, desavarsit cantand: ALILUIA ! Icosul 5 Cat de mult ti-ai iubit barbatul binecuvantat tie de DUMNEZEU, intru slava si Slujirea Stapanului ceresc, daca ai fost gata sa aperi Taina Cununiei si a Desavarsitei Iubiri din Sfintele Taine, cu chiar viata ta de copila: Bucura-te, asemenea tuturor Mucenitelor; Bucura-te, pilda buna pentru toate femeile casatorite; Bucura-te, Stea calauzitoare si tuturor fecioarelor; Bucura-te, ca spaima de moarte nu te-a intunecat; Bucura-te, ca moartea o ai rusinat; Bucura-te, Drum Nou sapat in carne si sange; Bucura-te, ca Puterea DUHULUI ai dovedit; Bucura-te, fiica a Evei spalata de pacate; Bucura-te, Raiule recastigat;

Bucura-te, Noule Ierusalim Crestinesc Bucura-te, Dar facut Altar Sfintei Treimi; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 6 A fi Monah inseamna a-L Iubi pe HRISTOS pe Cruce, a fi Monah inseamna a Iubi desavarsit si curat, a fi Monah lepadarea de toate ale lumii placeri si bucurii cere, a fi Monah presupune Ascultarea cea peste fire a Poruncilor ce ucid trupul pacatului in care omul a cazut. A fi Monahie in cuget ai ales si tu, Sfanta Mucenita Tomaida, si de aceea vei canta nesfarsit si fara prihana dumnezeiescul: ALILUIA ! Icosul 6 Cuviosul Parinte Daniil Schiteanul a inteles intreaga ta intelepciune ce te-a facut sa alegi moartea cea Roditoare de Viata si astfel, nefiind Monahie cu randuiala, Monahie te-ai aratat in cuget si cu fapta cea buna: Bucura-te, ca ai impreunat insotirea cu Curatia; Bucura-te, nevasta trecuta in randul fecioarelor; Bucura-te, ca ivirea mortii napraznice nu te-a facut sa-L uiti pe HRISTOS; Bucura-te, ca in doua ai suferit a te taia desfranatul, pentru a-i putea uni cu HRISTOS pe toti cei despicati de desfranare; Bucura-te, cea numita Cuvioasa chiar de catre Cuviosii Sfintei Manastiri Octodecat; Bucura-te, Chemarea de Taina a Cuviosiei; Bucura-te, Mintea cu Lumina Cereasca; Bucura-te, Inima cu DUHUL DUMNEZEIESC; Bucura-te, Priceperea peste randuielile lumii; Bucura-te, intelegerea ce copleseste firea; Bucura-te, intocmai cu Maria Egipteanca, Sf. Ioan Valahul, Moise Ungurul sau Xenia cea inteleapta; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 7 Te cinstim dupa cuviinta cu lacrimi si bucurie, dar intelegerea vietii tale ne este peste putinta. Caci framantarea asternutului pierde stralucirea intregii intelepciuni, dar tu ai unit cele contrare prin Adumbrirea Harului si Mirul sangelui tau, aratand lumii ca cine in HRISTOS se imbraca, poate ajunge sa impace sfasierile prabusirii din Rai: ALILUIA ! Icosul 7 Fecioara in nastere doar Maica lui DUMNEZEU s-a pastrat, iar tu ai urmat-o in cuget, neprihanita ramanand prin intelegerea de Taina a rostului Vietii Crestinesti: Bucura-te, Chipul de Rai al Evei; Bucura-te, Chip al Cuviosiei; Bucura-te, Chip al Redobandirii femeii adultere; Bucura-te, Chip al tuturor desfranatilor pocaiti; Bucura-te, ca toti impatimitii chemandu-te, se tamaduiesc; Bucura-te, a Pamantului prefacere Cereasca; Bucura-te, Jertfa de sange a Coastei lui Adam; Bucura-te, Unire a celor de jos cu Cele de SUS; Bucura-te, cea slaba din fire, Dobandire a celor Puternice-Vesnice prin alegere; Bucura-te, Adapost al familiilor incercate de patimi;

Bucura-te, Unirea Barbatului cu Femeia in desavarsita Curatie; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 8 A facut SFANTA TREIME Om dupa Chipul si Asemanarea Sa, dar neascultarea si duhul desfranarii la scos pe acesta din Rai, iar prin Intruparea si Rastignirea Cuvantului lui DUMNEZEU, faptura de lut si carne a dobandit iarasi DUHUL SFANT si putinta de a incapea intreaga si curata in slava TATALUI-DUMNEZEU: ALILUIA ! Icosul 8 Asa cum raza soarelui nu-si modifica cu nimic natura, trecand prin foc si prin apa, asa si tu, Mireasa a lui DUMNEZEU ai ramas cu cugetul, femeie fiind cu trupul, o, minunile Tale, HRISTOASE, o, bunatatea Ta, o, Iubirea Ta de oameni cea neinteleasa decat de intreaga intelepciune Crestineasca: Bucura-te, Mucenita, ca toate ti-au fost ingaduite, dar nu ai fost stapanita decat de Iubirea lui HRISTOS; Bucura-te, ca trupul nu pentru desfranare l-ai pastrat, ci prin sabie si suferinta, Curat lui HRISTOS i lai dat; Bucura-te, ca Un Trup ai fost cu sotul tau doar pentru a fi, o Taina a lui DUMNEZEU, UN Madular in TRUPUL LUI HRISTOS; Bucura-te, Templu al DUHULUI SFANT chiar si in Unire cu cel de jos; Bucura-te, ca stapanul cel mic, nu te-a despartit nicidecum de Adevaratul si unicul Domn, IISUS HRISTOS; Bucura-te, sotie despartita vremelnic de barbatul tau doar prin sabie si moarte; Bucura-te, ca prin Credinta, Curatie si Jertfa te-ai facut Tamaduitoarea tuturor desfranatilor; Bucura-te, Aparatoarea Familiei Crestine; Bucura-te, Focul pierzator al duhurilor desfranarii; Bucura-te, Ocolul cel Sfant al Barbatilor si femeilor Botezate intru Domnul; Bucura-te, ca aperi de toata spurcaciunea pe toti cei ce te cheama intru HRISTOS; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomalda, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 9 Cumplita este Mania lui DUMNEZEU impotriva celor ce se incapataneaza in desfranare, uitand de Pedepsele cu care au fost parjoliti de moarte si dati satanei toti iubitorii de patimi in trup, pentru care cu smerita frica cantam Celui Puternic: ALILUIA ! Icosul 9 HRISTOS ti-a fost Chipul si nu Eva, si El te-a facut precum marea in furtuna, picatura tocand stanca, iar tu cu sangele tau mucenicesc farami tariile desfranarii: Bucura-te, Sange curat, varsat pentru tamaduirea noastra; Bucura-te, Tamaduitoarea, dar si Judecatoarea celor ce au schimbat Harul lui DUMNEZEU in desfranare; Bucura-te, Mangaietoarea celor smeriti si dornici de Iertari; Bucura-te, cumplita Sabie impotriva celor ce visand, pangaresc trupul, leapada Stapanirea si hulesc Maririle Ceresti; Bucura-te, Strapungatoarea celor ce umbla in calea lui Cain; Bucura-te, Foc ce arzi pe sodomiti si gomoreni; Bucura-te, ca incremenesti in intunericul cel vesnic pe onanisti si pe toti desfranatii; Bucura-te, ca pe toti acestia ii poti intoarce, cu Harul dat tie de Domnul nostru IISUS HRISTOS la

Viata, daca se pocaiesc; Bucura-te, Baia Prea Sfintei noastre Credinte; Bucura-te, Ochiul cel Bun al orbitilor de patimi; Bucura-te, Cale de Mantuire a tuturor ratacitilor care doresc intru HRISTOS Tamaduire; Bucura-te, Mana prin care ne Sprijinim de Crucea Mantuitorului; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 10 Muntii Virtutilor omenesti sunt acoperiti cu Slava lui DUMNEZEU, iar piscul cel mai inalt are Cetate de nedoborat Dragostea, caci Domnul este Iubire si din Iubirea-I S-a rastignit pentru noi si pentru a implini desavarsit Dorinta DUMNEZEULUI-Tata: ALILUIA ! Icosul 10 Revarsare de Daruri fara de sfarsit da Domnul celor ce-L urmeaza, peste toate fiind insa Darul Iubirii de DUMNEZEU si al Iubirii aproapelui, de care te-ai facut Vistierie prea bogata: Bucura-te, Tomaida - Iubirea cea indelung rabdatoare; Bucura-te, Tomaida - Iubire ce nu te porti cu necuviinta; Bucura-te, Tomaida - Iubire ce nu te aprinzi cu indreptatirea de sine; Bucura-te, Tomaida - Iubire ce implinesti dorintele noastre cele bune; Bucura-te, Tomaida - Topitoarea trufiei si a iubirii de sine; Bucura-te, Tomaida, Chivot al Adevarului; Bucura-te, Tomaida, Legatura Desavarsirii; Bucura-te, Tomaida, Primitoarea Mostenirii lui HRISTOS; Bucura-te, ca Iudita a ucis pe Olofern desfranatul, dar a murit; Bucura-te, ca tu, Tomaido, te-ai lasat ucisa de cel desfranat si traiesti vesnic; Bucura-te, ca ne esti si noua, impatimitilor, Aparatoare de Taina; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 11 Greu de inteles, dar si mai greu de trait de noi, pacatosii, Poruncile Domnului ce aduc Darurile Smereniei si ale Desavarsirii in Duh, pe care tu insa le-ai implinit cu prisosinta de la Sfantul Botez, neincetand sa aduci Trisfanta Cantare: ALILUIA ! Icosul 11 Moartea ta a fost trambitata de ingeri si a Luminat beznele vietii noastre ca un Fulger, astfel Vazatorii cu Duhul au fost instiintati de Nasterea Tamaduitoarei de desfranare, inteleapta Tomaida: Bucura-te, nevasta cu Chip ingeresc daruita, prin acoperirea cu Haina cea grea a Muceniciei; Bucura-te, mireanca socotita de Sfintii Parinti asemenea lor; Bucura-te, ca inca si in Manastire de Calugari ai fost dusa; Bucura-te, cea care impreuna cu Egumena noastra, Prea Curata Maica a lui DUMNEZEU, pazesti Sfintele Manastiri de duhul indreptatirii de sine; Bucura-te, ca Sfintele tale Moaste imediat au Lucrat; Bucura-te, ca Sfintele Tale Moaste l-au vindecat de desfranare pe cel ce ti-a cerut ajutorul; Bucura-te, Minune pe care n-o intelegem, dar la care ne Rugam; Bucura-te, ca picaturile sangelui tau umplu de viata desertul pacatelor noastre; Bucura-te, ca te-ai facut Maica tuturor parasitilor de Virtuti; Bucura-te, ca Domnul IISUS, Mirele pentru care te-ai lasat taiata in bucati, te-a intregit noua;

Bucura-te, ca trupul tau taiat taie dorintele blestemate; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 12 Fara de voi, Sfintilor ai SFINTEI TREIMI, la Comoara Vietii Vesnice nu am ajunge niciodata, caci ratacim in hatisurile pacatelor noastre mai intinse decat toate oceanele si marile lumii, gauri negre fara de hotare, din care numai voi, prin nevointe si moarte ne ridicati, ca impreuna sa cantam: ALILUIA! Icosul 12 Vazand Domnul neputintele noastre in a ne apara de dulcetile fructului oprit si slaba noastra vointa, a trimis pe copila-nevasta cu suflet de monahie sa ne ocroteasca si carare facandu-se prin ea, noua carare spre Mantuire ne este: Bucura-te, Taina Chipului de Sfintenie al Fapturii; Bucura-te, Taina Chipului Nevinovat si Curat; Bucura-te, Fiica Lumii si Dar al Fiului Tatalui Ceresc; Bucura-te, Virtute a celor iubitori de DUMNEZEU; Bucura-te, Vitejie ce intreci pe toti razboinicii satanei; Bucura-te, Tarie a Cerului in Pamant; Bucura-te, Copila-Nevasta-Monahie, Maica neputinciosilor; Bucura-te, Lucrare Sfanta peste rautatea lumii; Bucura-te, Lucrare Sfanta peste vicleniile demonice; Bucura-te, Smerenie cu Slava de Taina; Bucura-te, Milostiva, a saracilor in virtuti sprijinitoare si tamaduitoare; Bucura-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul intregii intelepciuni Crestinesti! Condacul 13 O, Sfanta Taina a Iubirii lui DUMNEZEU pentru Chipul Sau de tarana, Lucrare prin care HRISTOS se rastigneste in fiecare dintre Sfintii Lui, inviindu-i si Lucratori in ogorul cel rasadit cu lacrimi punandu-i, Sfanta Cuvioasa si Mucenita Tomaida, cauta, cauta degraba la ratacirea mintii mele si-mi da mie Vointa ta cea Sfanta, ca impotrivindu-ma cu totul vrajmasului, focul parjolitor al patimilor mele trupesti sa-l ating cu curgerea sangelui tau neprihanit, in care rebotezandu-ma eu, cel cazut din cele Sfinte, sa redevin Chip al Tatalui Ceresc, Fiu intors la cele dintai si tie recunoscator, ca impreuna cu toti sa-I cant SFINTEI TREIMI: ALILUIA ! (Acest condac se spune de 3 ori.) Apoi se repeta Icosul 1 si Condacul 1. Rugaciune catre Sfanta Cuvioasa Mucenita Tomaida Sfanta Mucenita Tomaida, luminatoarea celor din intunericul indreptatirilor de sine, cauta si spre a mea ticaloasa rugaciune, caci m-am aruncat in fata Sfintei tale Icoane, pe care eu, orbitul de pacatele desfranarii nu o vad. Asculta dar strigarea inimii mele, caci eu pe voi, Sfintii, nu va mai aud, cu totul fiind asurzit de huietele de veselie si chiuiturile dracilor, cauta tu spre mine precum a cautat Mantuitorul lumii si cu a Lui mila si iubire de oameni am ajuns sa ma Rog eu, cel ce nu mai am glas, ci cu porcii si toate dobitoacele m-am asemanat in grai si purtari si ca un necuvantator m-am facut, cel ce odinioara in Rai le-am dat lor nume si rosturi prin numire.

Cauta cu dinadinsul spre mine si cu Rugaciunile tale cele ascultate de Stapanul si Facatorul celor vazute si nevazute, ma ogoieste macar o zi in razboiul desfranarii si prea desfranarii in care singur, de buna voie m-am aruncat! Roaga-te pentru mine pacatosul, care i-am intrecut cu mult si multe, fara de nume ticalosii pe cei din Sodoma si Gomora, pentru mine ce nu mai astept decat mania lui DUMNEZEU, caci "intru faradelegi m-am zamislit si intru pacate m-a nascut maica mea", in vartejul apocaliptic fiind crescut, cu tristetea fiind infasat, cu laptele satanic al uraciunilor televizorului alaptat, intarcat cu manie si ura, lipsit cu totul fiind de intreaga intelepciune Crestineasca. Tu, cea care n-ai cunoscut balosenia pacatului si nici frica si nici rusinea draceasca, repede asuprami sabia Duhul Sfant si ma despica tu in doua si scoate afara din mine duhul cel imputit al destrabalarii, al tristetii, al pustiirii, al curviei si al preacurviei, al tuturor pacatelor trupesti ce nici dracii nu le mai stiu inventa, al intinarii cu pofte urate inaintea HRISTOSULUI meu. Taie de la mine duhul necunoasterii, al nemilostivirii, al impietririi, al betiei, al lacomiei pantecelui, al iubirii de arginti, al clevetirii aproapelui, al neiubirii de frati sau de dusmani, al aprinderii spre cele rele si neplacute Domnului, al obrazniciei ce se cheama "indrazneala", si tot cugetul fara de raspuns si nevrednic de Chipul Iubirii Dumnezeiesti, dar vrednic de toata munca si osanda si gheena si de toata pedeapsa, cu care Sfanta Treime osandeste razvratirea si neascultarea cea draceasca spre care eu (numele) mam aplecat, invoindu-ma cu totul. Miluieste-ma tu, cea taiata la trup, dar intreaga cu intelepciunea si Roaga-L pe Bunul Dumnezeu sami dea iertare si putere, sa-mi dea ragaz sa-mi spal in sangele tau, varsat pentru mine, in Sangele Lui apoi cu care a Mantuit lumea, multimea fara de numar a nelegiuirilor. Sunt istovit de iuresul acestei trairi in pacate. Vezi-ne pe mine si pe toti ai mei frati de ticalosie. Opreste-ma tu la Hotarul de taina al pocaintei si smereniei, cresteaza-ma cu postul, pentru a-mi revarsa in marturisire, fara de frica si rusine, pacatele. Vreau sa ma marturisesc mai intai tie, ca unei fierbinte Rugatoare si Grabnic mijlocitoare, apoi, cu ajutorul Parintelui duhovnic, Singurului si Iubitorului de oameni Dumnezeu. Ajuta-ma te rog cu umilinta cu care a cerut ajutor femeia cananeianca pentru fiica ei. Eu sunt si mama si fiica, caci gazda a pacatelor indreptatirii de sine sunt si am zamislit blestematii cu care am umplut lumea. Vad Crucea ca pe singurul Liman si o cer. Te Rog, (iata, ma Rog!) si-mi doresc - Drumul ingust si ingusta intrare in Staulul Oilor Mantuite. Cred si vreau sa-mi marturisesc Credinta cea Dreapta prin Faptele Bune ale Crestinului Ortodox. Dar sunt cu totul neputincios. Te rog pe tine, Sfanta Cuvioasa si Mucenita Tomaida, Roaga-te cu dinadinsul, ca Domnul meu si DUMNEZEUL meu IISUS HRISTOS sa-mi porunceasca si mie: "Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla". Tu esti Scaldatoarea mea cea care esti pilda cea buna si tamaduitoare a Oilor. Pentru Rugaciunile tale sa fiu si eu tamaduit si, tamaduit fiind, sa revin la Viata pentru a putea Sluji si eu, dupa Porunca, Sfintei Treimi, Maicii Prea Curate si Pururea Fecioarei Maria si voua, tuturor Sfintilor la care am alergat spre tamaduirea sufletului si a trupului. Amin! DUMNEZEULE, pentru Rugaciunile Sfintei Mucenite Tomaida, ajuta-mi mie si ma izbaveste de pacatul desfranarii. Si nadajduieste suflete al meu spre DUMNEZEU, ca te vei libera de ispita diavoleasca. Amin! Troparul

Mielueaua Ta, Iisuse, Tomaida, strig cu mare Glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc i pe Tine cutndu-Te m chinuiesc i mpreun m rastignesc, i mpreun m ngrop cu Botezul Tu; i ptimesc pentru Tine, ca s mpresc ntru Tine; i mor pentru Tine, ca s viez pentru Tine; ci, ca o jertf fr prihan, primete-m pe mine, ceea ce cu dragoste m jertfesc ie. Pentru Rugciunile ei, ca un Milostiv, mntuiete sufletele noastre.

Rugaciune impotriva farmecelor si bantuirii duhurilor rele

Doamne, viforul necazurilor se ridica asupra mea si duhurile necurate nu-mi dau pace, dar intru Tine imi pun toata nadejdea si pazei Tale ma incredintez intreg (intreaga), ca Tu cunosti pricina raului care ma bantuie si esti dezlegarea tuturor legaturilor necurate. La Tine toti perii capului meu sunt numarati. De Tine toti demonii stiu si se cutremura. Deci pe Tine Te rog, Doamne, Atotputernicule, sa indepartezi de la mine orice duh necurat si orice rau pierzator de suflet, scotandu-ma pe mine biruitor peste toata facatura diavoleasca, sub acoperamantul dreptei Tale si intru crucea Ta cea atotizbavitoare. Ca Tu esti intarirea si scaparea noastra in veci, Hristoase Dumnezeule, si Tie slava Iti inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin. Rugaciune pentru cel ispitit de vrajmas

Rugaciune pentru cel ispitit de vrajmas Suflet necajit vine catre Tine, Stapane Sfinte, si cu lacrimi vorbeste cu Tine, pentru pierzatorul vrajmas, si cu toata smerenia cade rugandu-se Tie pentru potrivnicul care il necajeste pe el. Deci de vreme ce cu nerusinare vine catre Tine, auzi-l pe el degrab; si fiindca a alergat cu dorire catre Tine, cu osardie cerceteaza-l pe dansul. De il vei trece cu vederea pe el cand se necajit, a pierit; de vei zabovi a-l auzi pe el, fiind tinut, a lipsit. Iar daca il vei cerceta pe el pentru indurarile Tale, se afla; iar

daca vei cauta spre dansul, se mantuieste; daca il vei auzi pe el, se imputerniceste. Ravneste pentru dansul, ca logodnica a Ta este; fiindca si cel ce l-a logodit pe dansul Tie este Pavel Apostolul, care a zis ca fara de moarte ravnitor esti (v. II Corinteni 11:2). Sa nu il treci pe el cu vederea ca sa nu socoteasca vrajmasul ca i-ai dat lui carte de despartire si l-ai alungat pe dansul de la Tine. Cearta-ma pe mine, Stapane, pentru indurarile Tale, si sa nu ma dai pe mine in mainile pierzatorului. Caci iata am adunat gandurile mele dinspre toate partile, si nu aflu a se pomeni vreun bine inaintea Ta, decat numai aceasta, ca afara de Tine pe altul nu stiu. Latime nemasurata este darul tamaduirilor Tale; si tuturor celor ce vin catre Tine le da tamaduire. Pentru ca si ranile mele adeseori se tamaduiesc cu indurarile Tale si iarasi putrezesc pentru a mea lenevire. Acum am uitat pe Doctorul intru sanatatea mea, si m-a uitat pe mine Doctorul intru boala mea. Ca osteneala iti dau Tie pacatele mele, cunosc; si ca miluit fiind Te intarit pe Tine, nu-mi e necunoscut; si ca ma suferi pe mine pentru milosardia Ta, nu uit; fiindca si maica cea milosarda fiind lepadata de pruncul sau, nu sufera sa-l treaca cu vederea pe el, ca se biruieste de indurarile sale. Deci daca aceea intr-acest chip este, cu cat mai vartos milostivirea Ta? Iata dar, Stapane, si indurarile pasarii se varsa peste puii sai, si in fiecare ceas ii cerceteaza pe ei si mancare le aduce lor, si se osteneste ca sa-i hraneasca pe ei; ca se biruieste de indurari. Si daca cele necuvantatoare asa de milosarde sunt, cu atat mai mult darul Tau, de mii de ori mai mult biruindu-se de indurarile, va milui pe cei ce vin catre dansul si il cauta pe el intru adevar. Iata iarasi izvorul plin este de ape izvorand neincetat, si da cu indestulare tuturor celor ce vin catre dansul, si nu are trebuinta de laude omenesti; caci nu este lauda lui a da in dar bautura, ci a Te slavi pe Tine printr-insul. Fiindca prea aratat este ca pentru facerea de bine a Darului Tau da acela bautura. Caci iata a istorisit izvorul noianul cel nemarginit al indurarilor Tale. Cu indestulare hranesti puterile ceresti si toata suflarea cea de pe pamint o iconomisesti, nelipsit fiind de laude si de slava a toata zidirea. Slavit esti intru fiinta maririi Tale si intru marea cuviinta a slavei Tale. Dragostea Ta dorind mantuirea noastra, se pleaca pe Sine catre noi, ca slavoslovind-o noi pe dansa sa ne mantuim intru dansa printr-insa. Caci incredintat sunt, ca insasi dragostea Darului Tau ne sprijineste si primeste pe cel ce vine catre dansa. Si mai inainte cunoscator fiind, o, Stapane, vezi de s-a dezbracat el desavarsit de lume. Mai inainte de a ajunge el la usa, ii deschizi lui; mai inainte de a cadea el inainte-Ti, ii intinzi lui mana; mai inainte de a izvori el lacrimi, versi peste dansul indurarile Tale; mai inainte de a-si marturisi el datoriile sale, ii dai iertarea. Nu invinuiesti; nu ii zici unde a cheltuit anii, cum a trecut vremea; nu cauti suma zapisului pacatelor lui; nu pomenesti intaratarea lenevirii lui; nu defaimi lepadarea facerilor Tale de bine, ci smerenia, si plansul, si asezarea inimii mai inainte vazand-o, strigi: "Scoateti haina cea dintai si il imbracati pe el; jertfiti vitelul cel gras spre odihna si veselie" (Luca 15, 22). Se aduna ingerii si se veselesc pentru aflarea fiului celui pierdut si pentru intoarcerea mostenitorului celui amagit; si ca pe un negutator ce a venit intru ale sale cu multa bogatie, asa primeste Darul Tau pe pacatosul ce se apropie din tot sufletul; caci doreste sa vada lacrimile si inseteaza sa vada pocainta si se bucura pentru sarguinta celor ce se sarguiesc sa se pocaiasca. Deci arata si intru mine multa milosardia Ta si slobozeste-ma din stramtorarea pierzatorului; caci ranindu-ma, sta batjocorindu-ma. Si precum pe mare s-au apropiat ucenicii si Te-au desteptat pe Tine, si prin glasul cel binecuvintat al gurii Tale a incetat furtuna vantului si s-a alinat viforul valurilor, auzi lacrimile mele, ca ziua si noaptea Te desteapta pe Tine. Doisprezece ani locuind doctorii langa cea bolnava, nu au putut sa-i tamaduiasca curgerea sangelui, ci mai multa durere ii dadeau decat tamaduire; si cate aceia nu au putut, Tu ai dat; si in cate aceia au fost biruiti, tu le-ai insanatosit si fara de osteneala ai daruit tamaduirea. Caci nadajduind a se tainui de Tine, pe ascuns s-a apropiat de poala hainelor Tale. S-a apropiat, nu s-a atins de Sfantul Tau Trup, si imbracamintea Ta tamaduire i-a dat ei, si izbavire fara de vatamare de multi doctori (v. Matei 9:20). Izbaveste si sufletul meu cel necajit de rusinea si ocara vrajmasului care ma necajeste pe mine, Milosarde Doctore; arata-

Ti in madularele mele multa Ta intelepciune; si neintinate fa ranile mele, si pune in ele podoaba faptelor bune, si propovaduias-ca-se Darul Tau, ca el pe mine m-a izbavit. Mielule cel fara de pacate, Care Te-ai junghiat pentru mantuirea a toata lumea si ai impacat cerul si pamantul, sa nu ma lepezi pe mine, caci fara de rusine m-am apropiat de Tine, si sa nu imi spui mie: "Ce ai suferit pentru Mine?" In ziua cea infricosata si strasnica vei zice noua pacatosilor: "Stiti ce am suferit pentru voi? Nevazut fiind, vazut am fost de voi; fara de moarte fiind, pentru voi am fost osandit; fara de pacate fiind, pentru voi am fost palmuit; si asa rastignindu-ma nu M-am maniat; batjocorit fiind, nu am blestemat. Eu, Stapanul, mai presus fiind de toate pacatele si vinovatiile, pentru voi am suferit acestea; voi, vinovatii, pentru Mine ce ati suferit?" Pentru aceasta nu are cineva din noi dare de raspuns. AduTi aminte, Doamne, ca acestea toate Le-ai suferit pentru noi, pentru milosardia Ta si pentru bunatatea si dreptatea Ta, si nu pentru ispravile noastre; caci precum atunci cand ai fost vandut pentru noi, Sfant erai si Nepacatos, si acum Acelasi esti, Stapane, caci nu s-a schimbat milosardia Dumnezeirii Tale, pe care o ai din fire; iar noi si atunci eram necredinciosi si rai si vicleni, si acum suntem pacatosi si neputinciosi. Deci darul pe care ni l-ai daruit pentru milosardia Ta, sa nu il iei pe el de la noi; caci daca atunci pentru dragostea noastra ne-ai izbavit pe noi, iar acum fiindca am gresit, pentru aceasta Te-ai maniat si Ti-ai luat mana Ta de pe noi? Cu cuviinta am zis Sfant, caci pentru dreptatea noastra atunci ne-ai izbavit pe noi, si acum inca, caci am gresit, Te-ai departat de la noi. insa, precum mai inainte am spus, noi si atunci pagani eram si acum pacatosi; deci daruirea pe care ne-ai daruit-o noua pentru iubirea Ta de oameni, pana in sfarsit arat-o spre noi. Eu, suflet necajit fiind, iara si iara strig catre Tine, Stapane, si a ma apropia la Tine pentru vrajmasul meu ma silesc: Vezi, Stapane, si fii mie scapare, si cearta pe ispititorii sai, ca in tot ceasul ma impresoara pe mine si nu pricep, ma fura pe mine si nu cunosc, ma raspandesc pe mine si nu ma umilesc; ma impiedica pe mine ca sa Te rog pe Tine, caci cunosc ca de voi striga catre Tine cu lacrimi si cu suspin, nu ma vei lasa. Vai mie, ce fel de impotriva luptatori am in lupta! Fericit sunt, ce fel de izbavitor am si datator de plata pentru nevointa! Vasiliscul, fiara, cumplita este intru amandoua, in vedere si in amaraciune, si balaurul acesta in amandoua acestea ale lui mai rau este: in lupta si in nerusinare. Putere sfanta, ce ai inghitit toiegele cele prefacute in balauri, cearta si pe balaurul acesta, ca fara de sfiala se apropie de mine, si prin nerusinarea luptei lui, comoara lucreaza celor ce sufera, si scarba pe care o aduc ingrozirile lui, fericire are ascunsa; caci bucuria veacului acestuia este amestecata cu mahnire; iar scarba si stramtorarea, bucurie si viata vesnica prilejuiesc. Totdeauna am fost neputincios, si sunt neputincios, Stapane, si neincetat ma cerceteaza pe mine Darul Tau si ma vindeca pe mine; si in fiecare ceas am lepadat plata tamaduirilor lui si o lepad. Fiindca nepretuite sunt tamaduirile Darului Tau si in dar pe ele le dai, si fiindca prin lacrimi le daruiesti pe ele, daruieste-mi si mie, prin lacrimile mele, tamaduirile sufletului meu. Prea aratat este tuturor ca veacul acesta se aseamana luptei, si balaurul cel tare cu toti se lupta impotriva. De unii se biruieste si se calca, iar pe altii ii biruieste si ii calca; de unii se surpa si se batjocoreste, iar pe altii el ii surpa si ii batjocoreste; unii, prin lupta lui se incununeaza, iar altii prin lupta lui se bimiesc; unii, prin amaraciunea lui, dulceata vietii celei vesnice o dobandesc, iar altii, prin dulceata lui si molesirea, amaraciunea muncii celei vesnice o afla; unii, prin neaverea cea desavarsita a lor, cu lesnire il supun pe dansul, iar pe altii, pentru infasurarea cu lucrurile cele pamantesti, el ii supune; si celor ce doresc pe Dumnezeu din tot sufletul, razboiul lui ca o nimica este; iar celor ce doresc lumea, greu este si nesuferit.

Fericiti sunt cei ce pe Dumnezeu au iubit si pentru dragostea Lui au defaimat pe toate. Fericiti sunt cei ce lacrimeaza ziua si noaptea, ca sa se izbaveasca de mania ce va sa fie. Fericiti sunt cei ce s-au smerit pe sine de buna voie, ca acolo se vor inalta. Fericiti cei infranati, ca desfatarea Raiului pe dansii ii asteapta. Fericiti cei ce si-au chinuit trupurile lor in privegheri si in nevointa, ca bucuria raiului le este lor gatita. Fericiti cei ce s-au facut de buna voie biserica a Sfantului Duh, ca acestia vor sedea de-a dreapta. Fericiti cei ce au castigat dragostea lui Dumnezeu in sufletele lor, ca acestia se vor chema iubitori de Hristos. Fericiti cei ce s-au rastignit pe sine, ca intru Dumnezeu s-a facut cugetarea lor ziua si noaptea. Fericiti cei ce si-au incins mijloacele lor cu adevarul si si-au gatit candelele lor, si asteapta pe Mirele lor cand se va intoarce de la nunti. Fericit cel ce a castigat ochilor celor intelegatori privirea bunatatilor celor ce vor sa fie si a muncii celei vesnice, si s-a sarguit a se osteni ca sa dobandeasca vesnicele bunatati. Fericit cel ce are inaintea ochilor neincetat acel infricosat ceas si s-a silit a bine placea pana este vreme. Fericit cel ce s-a facut pe pamant nepatimas ca un inger, ca impreuna cu ingerii sa se bucure in ziua aceea. Deci sa ne sarguim, fratilor, cele de sus a le vedea, cele de sus a le intelege, cele de sus a le gandi, cele de sus a le socoti, cele de sus a le pomeni, cele de sus a le castiga, cele de sus a le pricepe, cele de sus a le grai, cele de sus a le face, cele de sus a le negutatori; cu totul la cele de sus a ne indrepta si a nu inclina spre cele de jos, unde sunt dulcetile si poftele veacului acestuia desert si purtator de moarte, ci bine este totdeauna a cauta cu ochiul inimii, ca sa nu cada ceva in lumina ochiului, sau gand rau si viclean, sau altceva din cele ce nu plac Stapanului Dumnezeu, si sa intunece mintea; ci auzi tu, cel ce citesti, pentru sine-mi zic, avem ce sa gandim totdeauna, avem pe ingeri, avem pe Arhangheli, avem pe Puteri, avem slavele Domniilor, avem pe Heruvimi, avem pe Serafimi, avem pe insine, avem pe Dumnezeu Stapanul tuturor, numele cel bun si sfant, avem pe Prooroci, avem pe Apostoli, avem Sfintele Evanghelii, cuvintele Domnului, avem pe Mucenici, avem pe toti Sfintii, avem pe Marturisitori, avem pe Sfintii Parinti, pe Patriarhi, avem pe Pastori, avem pe Preoti, avem cerurile si toate cele din ele. Acestea si intru acestea gandeste si vei fi fiu al Stapanului Dumnezeu, cu Darul si cu iubirea de oameni a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si stapanirea, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin SA INVATAM SA NE APARAM IN FATA VRAJMASULUI! Rugaciune impotriva duhurilor rele Doamne, viforul necazurilor se ridica asupra mea si duhurile necurate nu-mi dau pace, dar intru Tine imi pun toata nadejdea si pazei Tale ma incredintez intreg (intreaga), ca Tu cunosti pricina raului care ma bantuie si esti dezlegarea tuturor legaturilor necurate. La Tine toti perii capului meu sunt numarati. De Tine toti demonii stiu si se cutremura. Deci pe Tine Te rog, Doamne, Atotputernicule, sa indepartezi de la mine orice duh necurat si orice rau pierzator de suflet, scotandu-ma pe mine biruitor peste toata facatura diavoleasca, sub acoperamantul dreptei Tale si intru crucea Ta cea atotizbavitoare. Ca Tu esti intarirea si scaparea noastra in veci, Hristoase Dumnezeule, si Tie slava Iti inaltam: Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin. Rugaciunea Arhanghelului Mihail: Doamne, Dumnezeule! Mare Imparate si fara de inceput, trimite Doamne pe Arhanghelul Tau Mihail spre ajutor robului/roabei Tale .ca sa ma scoata de la vrajmasii mei cei vazuti si nevazuti. O! Dumnezeescule Mihaile, mare Arhanghele, al dracilor sfaramatorule, cearta pe toti cei care se lupta cu mine, fa-I pe dansii ca pre niste oi; si ii sfarma ca praful de pe fata pamantului. O! Minunatule Mare Arhanghele Mihaile, pazitor al celor negraite, fii mie ajutator intru toate nevoile: intru scarbe, intru

mahniri, in cai, in rauri si in mare liman. Si ma izbaveste Mare Arhanghele Mihaile de toata inselaciunea diavoleasca cand ma vei auzi pe mine robul/roaba Ta. rugandu-ma Tie si chemand numele Tau cel sfant! Grabeste spre ajutorul meu si auzi rugaciunea mea. O! Mare Arhanghele Mihaile, biruieste pe toti cei ce se impotrivesc mie, cu puterea Cinstitei si de Viata Facatoarei Cruci a Domnului, cu rugaciunile Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu! Si cu a Sfintilor Ingeri si Apostoli! Si cu a Sfantului marelui Facator de minuni Nicolae! Si cu a Sfantului Prooroc Ilie, si cu a Sfintilor Marilor mucenici: Gheorghe purtatorul de biruinta si Dimitrie izvoratorul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat si Ioan cel Nou, cu a Sfintilor marilor mucenici Nechita, Eustratie, Mercurie si Hristofor, cu a cuviosilor parinti si cu a cuviosilor ierarhi, mucenici si mucenite si cu a sfintelor cerestilor puteri. Amin. O! Mare Arhanghele Mihaile, ajuta mie pacatosului/pacatoasei robului/roabei Tale .si ma izbaveste de: cutremur, de potop, de foc, de sabie si de naprasnica moarte si de tot raul, de inselatorul vrajmas si de furtuna cea fara de veste si de cel viclean ma izbaveste. O! Mare Arhanghele al Domnului ajutami totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Nadejdea mea este TATAL, Scaparea mea este FIUL, Acoperamantul meu este SFANTUL DUH, Treime Sfanta, Slava Tie! Rugaciune impotriva lui Antihrist Izbvete-m, Doamne, de ademenirea mravului i vicleanului antihrist, timpul cruia se apropie, i m adpostete de mrejele lui n pustia tainic a mntuirii Tale. D-mi trie i brbie neclintit s mrturisesc numele Tu cel Sfnt, s nu dau ndrt de frica diavoleasc, s nu m lepd de Tine, Mntuitorul i Rscumprtorul meu, de Sfnta Ta Biseric! Doamne, d-mi, rogu-Te, ziua i noaptea, plngere i lacrimi pentru pcatele mele i fii milostiv n ceasul Stranicei Tale Judeci! Amin. (alctuire a ieroschimonahului Anatolie de la Optina) Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pazeste-ne de inselaciunea vicleanului Antihrist, a carui venire se apropie, si ne izbaveste de toate uneltirile lui. Acopera-ne pe toti si pe toti dreptmaritorii crestini de mrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mantuirii Tale. Nu ne lasa pe noi, Doamne, sa ne ingrozim de frica diavoleasca mai mult decat de frica de Dumnezeu si sa ne departam de Tine si de Biserica Ta cea sfanta. Da-ne Doamne, mai bine sa patimim si sa murim pentru sfant numele Tau si Credinta cea adevarata, decat sa ne lepadam de Tine si sa primim semnul marsavului Antihrist si sa ne inchinam lui. Da-ne noua, zi si noapte, lacrimi sa plangem gresalele noastre si indura-Te de noi, Doamne, in ziua Infircosatoarei Tale Judecati. Amin. Cuv.Pelaghia de la rusi recomanda citirea Psalmului 26 de 3 ori/zi iar pentru izbavirea de vrajmasi in afara de psalmii care sunt recomandati a se citii 3, 19, 30,31 psalmul 26, 45, 69 si 90;

Profetiile parintelui Ilarion Argatu, despre vremurile de pe urma. Va fi pustiu peste tot i jumtate din Bucureti va fi sub drmturi Am vzut o jumtate de Bucureti sub drmturi i jumtate n picioare, dar pustiu i gol, fr oameni. Pe strzi erau maini de tot felul, care mai de care mai frumoase, mai luxoase, dar fr oameni. Puteai s-i alegi pe care voiai. Nimeni nu era i nimnui nu-i trebuiau. Am vzut orae i sate pustii, cmpii verzi dar pustii. Am intrat ntr-o cas, s m dumiresc, dac este cineva acas. Nimeni. Pe aragaz, nc mai fierbea ceaunul cu mmligu, masa era aranjat. Jos lng aragaz un or i haine femeieti, semn c a prins-o moartea pe gospodin fcnd mncare, iar pe scaune i sptar haine brbteti i femeieti, semn c stteau la mas. M-am mirat i eram stupefiat de acea linite ca de mormnt i de acel pustiu. ncepnd de la Galai i pn n nordul Moldovei, nu tiu dac am ntlnit vreo apte oameni de toi, aa de rari i de departe erau unii de alii, poate la sute de kilometrii. Toi erau mbrcai n haine albe, semn c numai ati drepi s-au mai gsit printre oameni cnd s-a produs cataclismul. Am vzut pn n Rusia. Pn la Moscova, nu tiu dac or fi fost 7 oameni pe care i-am ntlnit i aceia erau mbrcai n haine albe. Pe aici locurile erau arse, de parc ar fi dat cineva foc la muni i la cmpii i cldiri drmate ca la cutremur. Ce va fi mai ncolo !? De la revoluie ncoace s-a ntors totul pe dos. Nu mai este ruine, nu mai este mil, dragostea s-a mpuinat i va fi i mai ru. Dac aceast revoluie pornea de la lumin, reueam noi, dar aa, a pornit de la ntuneric, de la reformatul acela i ca s fie bine trebuie o contra revoluie. Tot rul l-a adus libertatea avorturilor, dat de acel Petre Roman, suntem pe primul loc n lume cu uciderea de prunci. Goliciunile pe care le vedei peste tot: n ziare, reviste, la televizor, sunt puse special ca omul vzndu-le s-i strici mintea, iar violena pe care o arat ei n film sau la tiri, e pus special ca s-i strice omului inima i odat ctigate acestea poi s-l conduci pe om cum vrei. Toate relele se arat special, ca din lips de credin s intre diavolul. Ce-a ajuns ara mea de rsul ntregii lumi. Noi, trebuia s fim ca o floare n faa tuturor, pentru c avem credina cea adevrat, nu ceea ce suntem acum. V mai aducei aminte de tefan cel Mare, de Constantin Brncoveanu, un cretin adevrat, ca s nu ne calce turcii n picioare credina noastr ortodox i-a sacrificat proprii lui copii. Credei c i-a fost uor ca tat, s vad cum sunt martirizai copiii lui? Ai vzut ce cuvinte frumoase spunea fiului celui mare: dect s trieti ca un pgn, mai bine mori ca un cretin. Azi ara noastr e condus de atei, prieteni cu turcii, cu arabii, chinezii toi pgni. Fetele noastre sunt vndute de te miri cine, la turci pentru desfrnare. Nu mai este ruine, nu mai este bunul sim, respect, mil, iar dragostea s-a mpuinat. Ce va fi mai ncolo? Va fi mai ru! Va fi vremea de apoi. Se vor ntmpla urmtoarele: 1.- Viaa de familie va fi la pmnt, soii se neal, nu se mai respect, copiii nu mai ascult i nu-i mai respect prinii. 2.- La vremea de apoi: ne vom ine cu mna de burt i ne vom uita la cer, au sosit timpurile acelea. Ci n-au ce mnca sau cu ce s-i creasc copiii !? 3.-La vremea de apoi, curvia va fi la drumul mare, n ziua mare fr nici un fel de ruine Vedei dumneavoastr singuri, la tot pasul, tinerii fcnd tot felul de gesturi, cuvinte ruinoase, fetele pe jumtate goale, nu se respect ntre ei, se jignesc, nu mai e dragostea acea frumoas dintre brbat

i femeie cu respect, mil i simul sacrificiului unul pentru altul. Din cauza aceasta csniciile, ori nu se mai fac, ori se stric foarte repede. Divorurile care pe vremea mea nu prea auzeai de ele, azi sunt la mod, toat lumea divoreaz. 4.- La vremea de apoi, vor fi lacrimi n toate casele i griji n servici. Vedei cte nenorociri sunt n toate familiile: srcie, boli, copii fr servici, fac coli i nu au unde s lucreze, i griji n servici cu frica cu care st omul zilnic m-o da afar sau nu m-o da. 5.- La vremea de apoi, se vor sili dracii s ia la ei i pe cei care sunt scrii n cartea vieii, adic aceia care nc de la natere au inut rnduiala lui Dumnezeu: botezai, spovedii, mprtii, feciori, fecioare pn la cstorie, in posturile de peste an, merg regulat la biseric, fac fapte bune i peaceia se silete diavolul s-i ia la el. 6.-La vremea de apoi, url diavolul ca un lup cutnd pe cine s apuce 7.- La vremea de apoi, copiii vor avea chipul balaurului, adic un trup cu mai multe nume. Omul este dintr-un trup i suflet. Balaurii au un trup i mai multe capete. Au ajuns prinii din zilele noastre, cnd i boteaz copii s le dea mai multe nume 2-3-4 i cnd l strig, l strig numai pe unul singur. Nu-i mai pun nume de sfini la copiii lor, pun nume de actori, cntrei.. Pe vremea mea era un obicei i aa este de fapt bine, s pui numele copilului tu, dup numele sfntului n ziua n care s-a nscut, ca sfntul s-l ocroteasc de-a lungul vieii, sau a sfinilor cu cruce roie care urmeaz: Sf Gheorghe, Sf. Nicolae, Maica Domnului este naintea tuturor sfinilor. 8.- La vremea de apoi, fetele vor avea servicii de-i vor ridica poalele pentru efii lor. Vin vremuri grele Vin vremuri grele pentru c s-a mpuinat credina. Din cauza srciei, oamenii i vor vinde sufletul pentru hran i mbrcminte. Lumea se va nri, va dispare dragostea i mila dintre oameni. Se vor contopi preoii cu mirenii i nu va mai fi cine s conduc pe credincioi. Credincioii vor rtci, c nu vor mai gsi nici pstorul i nici calea. Va conduce banul i interesul de a ctiga averi. Nu va mai avea mil i grij de sufletele credincioilor, nimeni. Totul se va reduce la o simpl afacere. Nu vor mai pune pre pe mntuire, credin, fric de Dumnezeu, datorie, obligaie, rspundere i contiin ci pe bani. Se vor vinde unii pe alii. Rutatea n lume va fi de nesuportat. Frica de Dumnezeu se va mpuina. Vom tri timpurile cele de pe urm. Habar nu avem ce greutate vor avea. Habar nu avem ce ne ateapt pe noi i pe copiii notri. Pe copiii notri, aceste timpuri i vor prinde nepregtii s le nfrunte, pentru c prinii din ziua de astzi nu-i mai educ copiii n frica de Dumnezeu i ruinea de oameni. Din cauza aceasta vor cdea victime multor ruti. Mamelor nu v lsai copiii n voia lor i s-i ia valul acestui desfrnat veac. Vei plnge venic, c nu v-ai mntuit copiii i ia-i fcut fii ai gheenei. Dac lumea s-ar ntoarce de la rutate, de la pcat i necredin, aceste timpuri nu ar veni acum i nu am fi noi cei care le-am tri. Pecetea lui Antihrist Cnd va veni acel timp, timpul lui Antihrist, cei trei ani i jumtate pe care-i va petrece pe pmnt, timp n care toi cei credincioi lui Antihrist vor fi pecetluii, nu va fi dup cum credem noi acum i dup cum scriu unii i alii prin cri. n primul rnd, pecetea lui Antihrist nu va fi pus de om ca o tampil sau dup cum mai spun unii cu laser. Nu va fi pus prin constrngere i antaj. Nu va fi pus numai celor care accept s-o poarte i celor ce nu accept li se va ngdui s n-o poarte n schimbul unei taxe. Nu va fi pus sub form de cip, sau altfel. Nimic din toate acestea nu vor fi.

Bineneles c se pregtete calea venirii lui Antihrist de supuii i slujitorii lui, aa cum a fost pregtit i calea venirii Mntuitorului de ctre profei i de ctre naintemergtorul i Boteztorul Ioan. Aceti pregtitori i naintemergtorii venirii lui Antihrist vor pregti omenirea folosindu-se de: viclenii, nluciri, neltorii, de care se scrie astzi prin cri, apoi cu frica, cu nfricoetoare i diabolice metode de care nu ne putem nchipui. Mai nti se vor mpnzi i vor lua amploare organizaii i curente satanice, de se va ngrozi lumea. Crima i desfrul va fi la drumul mare. Nici n muni, nici n pduri nu vei gsi locul curat din cauza desfrului i a barbariilor care se vor face. Femeile vor umbla ziua n amiaza mare pe strad goale. i n biserici vor intra despoiate i neruinate. Ce vezi c fac pe strzi haitele de cini umblnd n clduri aa vor face oamenii. Respectul i mila fa de om va disprea. De Dumnezeu foarte puini i pentru puin timp i vor aduce aminte. Cei ce vor vorbi de Dumnezeu, vor suferi de la cei necredincioi: ocri, bti, prigoan, nedreptate, vor fi scoi din serviciu, din case, alungai din comunitate ca pe un ru. Acetia vor suferi att de mult nct se vor duce la morminte i vor striga: ieii voi din mormnt ca s intrm noi, c nu mai putem suferi! se vor duce la muni i vor implora ca muntele s-i acopere c nu mai pot rbda. Semnele apocaliptice trebuie s se mplineasc. Ceimuli vor fi fiii lui Antihrist i cei foarte puini vor rmne fiii lui Dumnezeu. Att fiii lui Antihrist ct i fiii lui Dumnezeu vor fi nsemnai cu o pecete pentru a se deosebi de la distan. Fiii lui Antihrist vor fi nsemnai cu semnul lui satana 666- numr omenesc (Apoc.13,18), iar fiii lui Dumnezeu vor fi nsemnai cu Semnul lui Dumnezeu +: Nu vtmai pmntul, nici marea, nici copacii, pn ce vom pecetlui, pe frunile lor, pe robii Dumnezeului nostru (Apoc.7,3). Cnd vor fi pecetluii, se va ntmpla n felul urmtor: cei ce au lucrat cu mintea, cu intelectul, cu propaganda, cu gura, mpotriva lui Dumnezeu le va aprea pe frunte pecetea lui antihrist 666; cei ce au lucrat cu braele i au alergat cu picioarele mpotriva lui Dumnezeu le va aprea i pe mini pecetea lui antihrist 666. Deci, nimeni nu le pune nici o tampil sau, s le fac cu laser, ci va aprea pur si simplu pe mini i pe frunte. Unii se vor ngrozi, cnd semnul de pe mini i frunte le va confirma c sunt nsemnai ca fii a lui Antihrist i vor ncerca s scape de acest semn fcnd operaie, extrgnd bucata de piele cu pecetea, dar vor vedea c pecetea este imprimat i pe os, iar prin pielea nou cu care vor acoperi pecetea de pe os va ptrunde din nou pecetea i nu vor putea s scape de ea. Acetia se vor ngrozi i mai tare nct vor cuta s-i pun capt zilelor i nu vor putea. Dumnezeu va lua moartea de pe pmnt n aceste clipe grozave. Se vor arunca n lama cuitul i vor vedea c lama cuitului se ndoaie, funia se va rupe, glonul va fi ca de mmlig, piatra i fundul prpastiilor ca de cear moale, muctura fiarelor i a trtoarelor din adncuri va fi usturtoare ca de moarte i nu vor putea scpa de chinul ce va fi. Acesta va fi un vai. Sa luam aminte sa nu fim inselati,sa ramanem in ortodoxie,sa ne rugam mai mult la Dumnezeu,sa aiba mila de pacatele noastre. Mntuitorul nsui ne-a avertizat: Atunci de v va zice cineva: Iat, Mesia este aici sau dincolo, s nu-l credei Deci de v vor zice vou: Iat n pustie este, nu ieii; Iat n cmri, nu credei. C precum iese fulgerul de la rsrit i se arat pn la apus, aa va fi i Venirea Fiului Omului (Matei 24, 23-27). Sfntul Apostolul Pavel spune: Venirea lui este prin lucrarea Satanei, nsoit de tot felul de puteri i de semne i de minuni ale minciunii (2 Tesaloniceni 2, 9). Iar Sfntul Chiril al Ierusalimului adaug: Fiind tatl minciunii (Ioan 8, 44), va nela nchipuirea prin lucrri amgitoare, aa nct mulimile s cread c vd nviat un mort care nu e nviat i chiopi umblnd sau orbi vznd, ct vreme nu s-a svrit nicio tmduire.

In cartea Apocalipsei este scris: i voi da putere celor doi martori ai Mei i vor prooroci o mie dou sute aizeci de zile, mbrcai n sac. Acetia sunt cei doi mslini i cele dou sfenice care stau naintea Dumnezeului pmntului. i de va vrea cineva s-i vatme, foc iese din gura lor i-i mistuie pe vrjmaii lor; i de va vrea cineva s-i vatme, acela trebuie tot aa s fie omort. Acetia au stpnire s nchid cerul, ca s nu plou ploaie n zilele proorociei lor, i stpnire au peste ape s le schimbe n snge i s bat pmntul cu orice fel de urgie, ori de cte ori vor voi. i dac vor sfri mrturia lor, fiara care se ridic din adnc va face rzboi cu ei si-i va birui si-i va omor (Apocalipsa 11, 3-7). In cartea Proorocului Maleahi, unul dintre martori este numit n chip limpede: Iat c Eu v trimit pe Ilie Proorocul, nainte de a veni ziua Domnului cea mare i nfricotoare (3, 23). Sfinii Prini Efrem Siru i Ioan Damaschin nva lmurit c acei doi martori (Apocalipsa 11,3) care vor veni nainte de sfaritul lumii, sunt Sfinii Prooroci Ilie i Enoh. Cuvntul lui Dumnezeu zugrvete n chipul urmtor venirea lui Antihrist la puterea lumii: pe faa pmntului, zdruncinat i pustiit de rzboi, se vor ridica zece regi (Daniil 7, 24). apte dintre ei vor fi de un cuget cu Antihrist i i vor supune lui toat puterea i autoritatea. Ceilali trei crmuitori vor ncerca s-i pstreze independena, ns Antihrist i va nfrnge prin puterea armelor (Daniil 7, 8, 20, 24). Pentru Sfinii lui Dumnezeu ncercarea va fi cumplit: rutatea, fria i minunile prigonitorului vor spori ca s-i nele i s-i amgeasc. Prigoanele i mpiedicrile meteugit scornite, cumpnite i nvluite cu viclean ingeniozitate, precum i puterea nemsurat a chinuitorului i vor pune n situaia cea mai grea, iar numrul lor mic va prea cu totul nensemnat n faa ntregii omeniri dispreul tuturor, ura general, clevetirea, asuprirea, moartea silnic vor fi soarta lor Vrjmaii lui Antihrist vor fi socotii drept rzvrtii, drept dumani ai binelui i ordinii sociale [teroriti"], vor suferi att prigoane ascunse, ct i fie, vor fi supui caznelor i uciderilor Cele dinti ucideri le va svri Antihrist asupra acuzatorilor si Sfinii Prooroci Enoh i Ilie. i dac vor sfri mrturia lor, fiara care se ridic din adnc va face rzboi cu ei i-i va birui i-i va omor. i strvurile lor vor zcea n ulia cetii celei mari, care duhovnicete se cheam Sodoma i Egipt, unde a fost rstignit i Domnul lor [Ierusalim]. i din popoare, din seminii, din limbi i din neamuri, vor privi la strvurile lor zile trei i jumtate, i nu vor ngdui ca ele s fie puse n mormnt. i cei ce locuiesc pe pmnt se vor bucura de ei i se vor veseli, i vor trimite daruri unul altuia, pentru c aceti doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pe pmnt. i dup cele trei zile i jumtate, duh de via de la Dumnezeu a intrat ntru ei i au stat pe picioarele lor i fric mare a czut peste cei ce-i vedeau pe ei. i au auzit glas mare din Cer zicndu-le: Suii-v aici! i s-au suit la Cer pe un nor, i au privit la ei vrjmaii lor. i ntru acel ceas s-a fcut cutremur mare i a zecea parte din cetate a czut i au pierit n cutremur apte mii de oameni, iar ceilali s-au nfricoat i au dat slav Dumnezeului Cerului (Apocalipsa 11, 7-13).

Sfantul Serafim de Sarov si Parintele Arsenie Boca. Serafim de Sarov este sfantul la care a fost condus Arsenie Boca de catre Fecioara Maria pe Muntele Athos. Desigur ca atunci cand s-a intamplat aceasta minune Sarov trecuse in lumea cealalta de aproape 100 de ani. Dumnezeu a vrut sa ne lege de acest sfant al Rusiei nu intamplator ci dintr-un motiv tainic. Arsenie se roaga la Dumnezeu sa-i trimita un duhovnic pentru a fi intitat in isihasm si a primi un indrumator in tainele secrete ale mantuirii. Se roaga dar in zadar. Abia cand se roaga Fecioarei Maria aceasta ii apare si ii raspunde conducandu-l, transportandu-l prin minune intr-o padure la acest sfant al Rusiei numit Serafim de Sarov. Nu intamplator unul din cei mai mari sfinti ai Romaniei, Arsenie Boca are acest traseu spiritual. Deloc intamplatoare este si minunea cand Iisus ii vorbeste si ii spune sa nu-L mai picteze si sa mearga sa picteze in inimile oamenilor cci timpul este aproape Dar Arsenie nu asculta. Deloc intamplator Romania este numita Gradina Maicii Domnului. In Imparatie este o ordine si o ramificatie spirituala. Sau in Casa Domnului exista mai multe camere iar ortodocsii de pana acum au mers , in marea lor majoritate, in subordinea si in camera Fecioarei Maria. Asa cum piatra din capatul unghiului acestei cladiri a mantuirii este Hristos, la fel fiecare camera are o alta piatra unghiulara care este un mare sfant sau inger, in cazul nostru Fecioara. Voi spuneti la fel ca vechii evrei, Noi ne inchinam lui Moise si Moise este tatal nostru, dar tatal si mama voastra este fiinta care va naste pe voi in Hristos si Dumnezeu Tatal. Desigur marea majoritate nu vor intelege acestea ci abia tarziu peste sute de ani cand vor ajunge in Cer. Eu va spun ca Tatal abia acum a deschis si populeaza cea mai mare camera a Palatului Hristic din Imparatia divina. Voi sunteti locuitorii acestei camere si voi faceti parte dintr-o mladita care in eternitate va aduce cel mai mare rod si va ingloba cele mai multe lumi ale infinitului mantuind si aducand vestea cea buna a noului plan dumnezeiesc. Si ce-mi pasa mie ca nu intelegeti si nu vreti sa intelegeti, dar printre voi se afla cativa ingeri nemuritori pe care Dumnezeu ii va face stalpi ai acestui nou lacas ai Imparatiei divine. Si pentru ei Dumnezeu vorbeste si ii calauzeste spre misterele si tainele Sale. Nu aveti unde sa va duceti si veti bate pasul pe loc sute de ani, pentru ca voi credeti, nu-i asa, ca Dumnezeu vrea sa impingeti pietre de moara ce nu le puteti nici macar clinti, ca sa faceti muschi si sa fiti astfel sanatosi si voinici. Si peste sute de ani in care veti trai chiar mai multe vieti, murind de mai multe ori in aceasta lume si apoi in cealalta, vor fi trimisi la voi altii care vor fi fost nascuti de fii fiilor celor de care trebuia sa ascultati.

Intelegerea voastra este mica si lumeasca. Este drept ca Fecioara poate fi numita comantuitoare, dar fecioara nu este ea insasi decat o mladita a viei divine. Cunoasterea si intelegerea sunt un mare dar, ele nu pot fi o obligatie. Ramaneti asadar in necunoastere daca dispretuiti lumina si asteptati ca sa muriti ca sa intelegeti mai multe, daca lumea asta nu este buna pentru a va desavarsi. Dar istoria se repeta. Asa cum Iisus a venit intai cu daruri pentru evrei, invintandu-i la nunta uniunii cu Dumnezeu, si acestia n-au venit, la fel de data asta cei chemati sunt cei care tot repeta Iisus in jos si Iisus in sus si isi fac cruci toata ziua. Dar ei nu vor veni. Ei deja au ridicat obstacole de netrecut. Ei il asteapta pe antichrist sa faca minuni Si atunci Dumnezeu va ridica pe cei care vor raspunde chemarii si vor fi fiinte care vor beneficia de o glorie si gratie fara margini, spulberand intr-o zi distante de mii de ani si urcand acolo unde nici nu ar fi visat ca este posibil. Astazi sa fiti oameni si maine ingeri, asta este un zbor nemaivazut si de aceea trebuie sa faceti sacrificii si sa invatati sa fiti umili, detasati si plini de iubire inca de aici. Trebuie sa reusim sa il cuprindem pe Dumnezeu chiar de aici si astfel sa-l intelegem si sa-l slujim spre fericirea si extazul miriadelor de fiinte din spatiul infinit. Patroana spirituala a lui Serafim de Sarov este Fecioara Maria. Tocmai de aceea Fecioara l-a condus pe Arsenie chiar la Serafim. Nu exista alt secret al mantuirii decat Iubirea. Dumnezeu pune iubire in inimile voastre pentru cei mai mari decat voi atunci cand trebuie sa primiti binecuvantarea si calauzirea lor si pentru cei mai mici atunci cand trebuie sa le dati acestora binecuvantare si calauzire. Si pentru cei egali cu voi pentru ca sa deveniti una si sa va bucurati de Dumnezeu Dumnezeu nu se poate revarsa in voi decat prin iubire, de aceea aprindeti-va inimile degraba si ardeti pentru El. Oricand iubiti sunteti una cu cel pe care il iubiti sau cu duhul Lui. Iubirea se aseamana si cu o mareee. Ea poate fi tot timpul dar uneori este mai intensa si alteori se retrage pentru a reveni apoi iarasi. Iar aceasta iubire nu se poate revarsa in noi decat daca ne unim si vointa , nu numai inima cu cea a lui Iisus. Dumnezeu il iubeste si pe ingerul cazut dar nu se poate revarsa in el deoarece acesta nu-si uneste vointa cu vointa divina. De ce sunteti oare copii, acestea au fost regulile si legile spirituale dintotdeauna. Nu se poate sa faceti ce vreti si sa urcati in cer. Dumnezeu trebuie sa coboare in voi si sa va purifice facandu-va instrument al Lui si abia apoi urmeaza mantuirea. Dumnezeu nu glumeste si nici nu se joaca cu voi. Daca stiti ca un mesaj vine de la El si ati fost avertizati in acest sens, El va trece la metode mai sigure si la semne mai ferme, pentru ca de relatia cu El depinde totul si cu siguranta ca il deranjeaza sa il alsati sa astepte cu bratele intinse si mai ales

daca nu il ascultati. Neascultarea este sursa si originea dezastrului infernului. Iar orgoliul este cel care a provocat neascultarea. Pentru ca este fascinant pentru ingerul cazut sa il puna in incurcatura si sa il determine chiar pe Cel care este Causa Causorum. Din acest orgoliu se hraneste vointa lui rea. Nu luptati impotriva cui nu trebuie. Iata profetiile acestui frate calugar Alexandru care si ele spun ca va fi o federatie a tuturor statelor lumii. V-ati gasit voi mari apostoli sa luptati impotriva Uniunii Europene si impotriva celor care se straduiesc sa faca sa functioneze aceasta uniune. Sa ii multumim lui Dumnezeu ca suntem in Uniune si sa ii multumim mai ales daca suntem ultimii din Uniune, intr-adevar acest loc este privilegiat deoarece ai nevoie de multa umilinta ca sa fii ultimul si sa nici nu iti doresti macar sa fii primul. Profetiile unui calugar. Dupa un razboi pustiitor, Noul Ierusalim va fi in Romania Fratele Alexandru a prorocit inca din 1955 caderea comunismului, revolutia din 89, atentatele din 11 septembrie si aparitia monedei unice in Europa. Rapit cu duhul In toata tara sunt numai patru exemplare, dactilografiate dupa manuscrisul original al fratelui Alexandru, spune femeia, scotand dintr-un dulap un vraf de coli ministeriale legate si prinse in coperti. Veronica Holhos, sau sora Veronica, sustine ca prin 1985 a intrat in posesia unei copii a prorocirilor scrise de un misterios calugar roman. N-as da cartea asta pentru o casa!, marturiseste ea. Cel caruia i se spunea fratele Alexandru a fost un mistic ortodox, despre care se stiu foarte putine. A facut puscarie politica in timpul comunismului, iar dupa eliberare nu ar mai fi fost primit in randul clerului. Se pare ca ar fi continuat sa slujeasca, acasa sau in locuintele oamenilor. A murit prin 1995, ultimii ani din viata petrecandu-i la Bucuresti, in garsoniera pusa la dispozitie de o credincioasa. Pe prima pagina a prorocirilor sale, el relateaza ca, la 1 iunie 1955, in timpul rugaciunii de dimineata, a fost rapit cu duhul. In aceasta stare i s-ar fi aratat Sfantul Serafim de Sarov, care i-a comunicat ca are misiunea de a transmite un mesaj intregului neam omenesc. Viziunile fratelui Alexandru ar putea starni zambete daca unele din profetiile sale nu s-ar fi adeverit. Cine ar fi indraznit, in anii 50, sa spuna ca Rusia se va prabusi ca putere si poporul rus se va elibera prin credinta? Sau ca deasupra Bucurestiului va flutura drapelul sfartecat, iar poporul se va rascula? Pamantul va arde Si mai socanta e anticiparea monedei unice europene: Va fi un cataclism care va zgudui America, apoi, dupa cateva luni, Europa va introduce moneda unica imparateasca, scrie calugarul. Asa s-a si intamplat. La nici 4 luni dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, euro a devenit moneda Uniunii Europene! Toate aceste semne premerg, dupa fratele Alexandru, o catastrofa planetara: In curand, pamantul va arde, punandu-se in joc cele mai nimicitoare arme din istoria omenirii, iar un sfert din omenire va muri (). Turcia va pieri in cea mai mare parte, Spania de asemenea, iar multe dintre insulele de pe glob vor fi cautate in zadar. Cetatea Vaticanului va fi amenintata, dar nu atacata. Palestina va fi pradata, dar nu de razboi. Fara vrajitorii, fumat si betie Dupa acest haos se va forma o federatie a statelor lumii, care, dupa mai multe incercari de a-si gasi un sediu, se va instala in Romania! Liderul acesteia ar urma sa fie un om credincios, cu respect, corect, muncitor, smerit, bland, bun si intelegator. La mica distanta de Bucuresti, din daramaturile

trecutului se va inalta prima capitala a lumii unite, iar centrul ei administrativ si spiritual se va numi Noul Ierusalim. Romania va interzice, pe teritoriul sau, vrajitoria, fumatul si betia. Cei care injura de cele sfinte vor fi pedepsiti prin lege, iar duminicile si zilele de sarbatoare vor fi riguros respectate. Biserica-gigant Sediul noii ordini mondiale va fi o cetate circulara impartita in sectiuni, apartinand diferitelor natiuni, pentru a vedea egalitatea si dragostea infaptuita. In mijloc va trona Biserica Mantuirii Neamurilor, rotunda asemenea unei coroane imparatesti, inalta de 300 de metri, in care vor incapea 1.500.000 de suflete. Planul cetatii se va da prin descoperire divina. Biserica va fi construita numai din marmura alba, de catre americani, iar sub imensa cupola va exista chiar un mic orasel. Cele 51 de locuinte ale preotilor neprihaniti in duh vor fi adevarate buncare. Un resort urias va roti aceste locuinte, astfel incat ele sa nu poata fi violate de atacatori. Poate ca acestea sunt simple scorniri. Insa nu poate sa nu dea de gandit faptul ca multe din prevestirile fratelui Alexandru prabusirea URSS, revolutia romana sau moneda unica europeana au devenit deja realitate. Cine a fost Sfantul Serafim de Sarov Sfantul Serafim de Sarov s-a nascut in 1759. La zece ani s-a vindecat in mod miraculos, rugandu-se in fata unei icoane a Maicii Domnului. La 19 ani a mers la manastirea Sarov, iar 15 ani mai tarziu a decis sa se retraga in padure. Dupa ce a fost stalcit in bataie de talhari, s-a rugat timp de 1001 zile si nopti, stand in genunchi pe o piatra din fata chiliei sale. A petrecut 13 ani in izolare si tacere absoluta. Se spune ca dupa aceasta a dobandit darul inainte-vederii. A murit in 1833 si este considerat ocrotitorul Rusiei. Intalnirea cu fratele Alexandru Sora Veronica locuieste la Oradea, e pensionara si si-a dedicat viata credintei. Ea spune ca l-a cunoscut pe fratele Alexandru la Timisoara, in 1990, dupa mai bine de cinci ani de cand ii citise prorocirile. Atunci, calugarul i-a spus ca menirea ei e sa ridice o biserica. Cateva luni mai tarziu, a vizitat-o pe neasteptate. Stia ca descoperisem locul vechii manastiri de la Voievozi si m-a intrebat de ce nu m-am apucat de lucru, isi aminteste femeia. El a avertizat-o ca ii e dat sa construiasca manastirea, dar nu se va bucura de munca ei. Asa s-a si intamplat. La scurt timp dupa zidirea primelor chilii, sora Veronica a fost fortata sa paraseasca lacasul. Imparatia Antihristica Noua Ordine Mondiala Sfntul Chiril al Alexandriei a spus asa: E mai bine s nu se petreac semnele lui Antihrist n zilele noastre. n ceea ce priveste atitudinea fat de semnele sfrsitului si semnele venirii lui Antihrist, putem constata cu totii c exist trei directii, trei tendinte. Una este cea a oamenilor care, iubitori de sine, desi merg la biseric, si doresc s aib parte de o viat ct mai tihnit, ct mai comod, si ncearc s ignore apostazia contemporan; ncearc s nu tin seama de legalizarea pcatelor mpotriva firii si de prezentarea lor ca niste lucruri normale; ncearc s nu tin seama de profetiile unor sfinti si cuviosi care au vorbit despre sfrsitul lumii. Si tin cu dintii de tihna lor lumeasc. O a doua tendint, mult mai periculoas, este cea a ortodocsilor care, lund ca model diferitele secte apocaliptice, nu au n cap dect cuvinte ca: Vine sfrsitul lumii, pregtiti-v, speriati-v, ngroziti-v, c va fi jale!. Si se las prinsi de un duh de tulburare pe care au sentimentul c trebuie s-l transmit tuturor. Ba nc si imagineaz c fac aceasta din insuflarea lui Dumnezeu si consider c e o porunc dumnezeiasc s trmbiteze n stnga si n dreapta c ortodocsii trebuie s tremure de fric pentru c l vor prinde pe Antihrist. Voi mai reveni asupra acestei tendinte.

n cuvntul de astzi m voi opri ns asupra celei de-a treia atitudini, singura atitudine care este conform att cu nvttura Sfintei Scripturi, cu nvttura Sfintilor Printi si cu nvttura sfintilor si cuviosilor care au fcut profetii despre sfrsitul lumii, ct si cu nvttura printilor duhovnicesti contemporani. V veti da seama c aceast directie este foarte armonioas. Consider c este linia pe care ar trebui s mearg orice crestin ortodox care vrea s se mntuiasc. n timp ce Sfntul Chiril ne spunea c ar fi bine s nu se petreac semnele lui Antihrist n vremurile noastre, Sfntul Nicolae Velimirovici, ierarhul care a fost canonizat de Sinodul Bisericii Serbiei nu cu mult vreme n urm, spunea urmtoarele lucruri: Vedem si noi multe semne care au fost prezise de Domnul Iisus, nu suntem orbi. Asta ns nu ne d dreptul s hotrm ziua sfrsitului lumii si, cu att mai putin, s ne dorim nmultirea rului n lume, cci, o dat cu nmultirea rului, se nmulteste si numrul nedreptilor ce-si pierd sufletul, iar noi, ca fii ai lui Dumnezeu, trebuie s dorim ceea ce doreste si Printele nostru Ceresc, si anume ca toti oamenii s se mntuiasc. Marea nu are dect s se clatine si pmntul s se cutremure si stelele s cad, noi trebuie s stm fr tulburare, ncredintndu-ne voii celei bune a Fctorului si dorind binele tuturor fpturilor omenesti. Iat atitudinea echilibrat a Sfntului Nicolae Velimirovici, iat atitudinea echilibrat pe care ar trebui s ne-o nsusim si noi. Vedem semnele sfrsitului lumii, spunea Sfntul Nicolae n secolul trecut, iar noi astzi vedem nc si mai multe semne. Precum stiti, unul dintre ele este preconizata intrare a femeilor n Sfntul Munte Athos, Grdina Maicii Domnului. Prigonitorii turci, care au avut n stpnirea lor mult vreme Muntele Sfnt al Athosului, nu s-au gndit s spurce acest loc dnd voie intrarea femeilor s intre acolo, desi ar fi putut s-o fac. Chiar si numai ca un capriciu, chiar si numai pentru cadnele sale, ar fi putut un sultan s porunceasc: Femeile s aib intrare liber n Athos. Si, totusi, pgnii turci nu au fcut-o, n timp ce anumiti crestini din vremurile noastre, animati de o rvn si de o dragoste extraordinar fat de ortodoxie, adunndu-se la sinodul Uniunii Europene, au hotrt: Parlamentul european cere ridicarea interdictiei care mpiedic accesul femeilor pe Muntele Athos din Grecia, zon geografic de 400 km2, unde accesul acestora este interzis n virtutea unei decizii luate n anul 1045, de ctre clugrii celor 20 de mnstiri ale regiunii, decizie care violeaz astzi principiul universal recunoscut al egalittii genurilor, al non-discriminrii, ca si legislatia comunitar asupra egalittii, precum si dispozitiile relative la libera circulatie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene. Nu sunt afirmatii panicarde, este un citat din procesul verbal al sedintei din 15 ianuarie 2003 privind situatia drepturilor fundamentale n Uniune. Asa cum marea majoritate dintre dumneavoastr cunoasteti, Grecia s-a opus hotrrii Uniunii Europene, mai ales c la momentul aderrii Greciei s-a ntocmit o clauz special care mentiona c Grecia ader la Uniunea European, dar fr ca femeile s intre vreodat n Sfntul Munte Athos. Cu toate acestea, Parlamentul Uniunii Europene a trecut peste legmntul, peste ntelegerea pe care o fcuse cu grecii. Desi cererea din ianuarie a fost respins de ctre poporul binecredincios din Grecia, Uniunea European a mai fcut nc o cerere, invocnd aceleasi motive de nedreptate, mare nedreptate care li se face femeilor. Nu stiu dac ntre timp grecii au apucat s resping si aceast cerere, sunt convins c o vor face. Dar, n acelasi timp, mi dau seama c, asa cum pentru legalizarea avortului s-au fcut diferiti pasi si n cele din urm avortul a fost legalizat, asa vor ncerca si cu Grecia, ca dup presiuni repetate s prind Parlamentul Greciei la o cotitur si s-i conving pe parlamentari de faptul c nu e nimic ru, nu e nimic dramatic n intrarea femeilor n Muntele Sfnt. nainte ca aceast pretentie s devin oficial n luna ianuarie a anului 2003, acum vreo doi sau trei ani, din rnduiala lui Dumnezeu am ajuns n Sfntul Munte si am vorbit cu mai multi printi care erau foarte frmntati de aceast problem. Si ei spuneau clar: Dac femeile intr aici, vine sfrsitul lumii.

Asa ne-au nvtat btrnii nostri, asa au profetit sfintii nostri, care erau fctori de minuni, cuviosi, asceti sau nebuni pentru Hristos. Dusmanii Ortodoxiei ar vrea s poat demonstra c astfel de profetii n care se face legtura dintre intrarea femeilor n Athos si Sfntul Munte ar fi falsificate. Numai c, n Sfntul Munte Athos, ntelegerea acestei grozvii nu difer de la o mnstire la alta sau de la vreun schit la altul. Dac cei care afirm c vor binele grecilor vor face acest pas, vor lovi n ceea ce are mai sfnt Ortodoxia. Nu se poate ca ei s ne spun c ne iubesc, c ne respect credinta, c ne respect cultura, si s calce n picioare Sfntul Munte. Este adevrat c, vznd semne cum este acesta, unii ortodocsi cad iarsi n nselare tipic sectar si se apuc s fac tot felul de calcule precise privitoare la data sfrsitului lumii: Peste cinci ani vine sfrsitul. Sau: Mai sunt ctiva ani si cu sigurant l vom vedea pe Antihrist. n cinci ani, maxim. Printele Serafim Rose atrgea atentia asupra faptului c, dac vor ndrzni unii ortodocsi s fac astfel de calcule precise s-si expun nvtturile public, n conferinte sau crti vor fi nevoiti ca peste 15-20 de ani, s modifice crtile pe care le-au scris, asa cum au fcut diferitele secte care au tot anuntat cu disperare data sfrsitului lumii. Nu este n duhul Ortodoxiei s spun cineva: Apocalipsa vine peste 15 sau peste 20 de ani, sau mine sau rspoimine. n acelasi timp, ns, este n duhul Ortodoxiei s observm si noi semnele apropierii sfrsitului, s tinem cont de aceste semne si s ne ntrim n credint, s lum putere pentru a rezista prigoanei de astzi. Pentru c nu este nevoie s vin Antihrist ca unii ortodocsi s se lepede de credinta lor. Se leapd de Hristos toti cei care triesc n patimi, toti cei care se leapd de Biseric pentru a tri dup propriile pofte. Un crestin a venit la avva Paisie Aghioritul si i-a spus: M tem c va veni Antihrist. Si avva Paisie l-a ntrebat: O fi oare mai nfricostor dect diavolul? Sfnta Marina s-a btut cu diavolul, Sfnta Iustina a izgonit dracii, attia si-attia sfinti s-au luptat, ori fat ctre fat, ori prin rugciune, cu puterile ntunericului. Si le-au biruit. Nou, crestinilor, ar trebui s ne fie strin teama si disperarea c Antihrist va veni. Trebuie s ne fie team de cderile si de patimile noastre. Dac noi vom cdea n patimi, ne lepdm de Hristos pn s vin Antihrist. Iar dac noi vom merge pe calea virtutii, vom merge si dac va veni Antihrist. Venind pe tren, o crestin m-a ntrebat: Si care-i punctul tu de vedere n aceast privinta? Ce-o s spui la conferint?. I-am spus: Eu nu am un punct de vedere personal asupra acestui subiect. Pentru c ntr-o problem att de important, sau n orice problem bisericeasc, punctul meu de vedere nu are aproape nici o valoare. Trebuie s ntelegem care este cugetul Bisericii, trebuie s ntelegem cum vede Biserica o problem sau alta, si noi s ncercm s ne nsusim acest punct de vedere, ntelegnd c Biserica nu este altceva dect o scoal a adevrului. Ar fi absurd s v vorbesc despre nvttura ortodox, despre venirea lui Antihrist, dac nu ati sti c nvttura Bisericii nu este altceva dect adevr, de la un capt la altul. Noi ori ntelegem c nvttura Bisericii este adevr, si ncercm s cunoastem acest adevr, ori credem c nvttura Bisericii e minciun. #Si c ar contine cum e omul, 70% ap asa ar fi Biserica 70% adevr si 30% minciun. Numai c cei care nu nteleg c n Biseric se afl, n plintatea sa, adevrul nu vor putea ntelege nici una din nvtturile Bisericii, nici una din hotrrile Sfintelor Sinoade si, cu att mai putin, delicata nvttur despre sfrsitul lumii. Nu mi este rusine s recunosc putintatea priceperii mele n abordarea unei asemenea teme. Am decis s vorbesc despre un asemenea subiect dup ce am primit o scrisoare de la o mam a crei

fiic a luat-o pe drumuri gresite, si scrisoarea m-a pus foarte tare pe gnduri. Mai exact: dac n prima editie a crtii mele despre ntemeierea unei familii, Cartea Nuntii, tonul era ct se poate de deschis, dragoste, pace, frumusetea cstoriei etc., etc., dup ce am tiprit prima editie a crtii, primind scrisoarea acestei mame si, mai ales, citind programa Ministerului Educatiei si Cercetrii despre Educatia pentru sntate, m-am smintit foarte tare. Am ncercat s vd si eu CD-ul recomandat de minister, ca s-mi dau seama ce vor nvta copiii mei n scoal, si am constatat c Ministerul nvtmntului si doreste ca fiii nostri, peste ani de zile, la ora de educatie pentru sntate, s vad organe sexuale masculine si feminine. Materialul Ministerului nvtmntului nu este fcut ca s aib un caracter strict informativ, ci este fcut n asa fel nct s le fie stimulat curiozitatea elevilor. ntruct bnuiesc c unii dintre voi nu stiu exact ce prevede programa respectiv, este mai firesc s v dau detalii precise privitoare la aceast program. Auziti ce vor dusmanii Ortodoxiei s nvete copiii nostri n scoli: Se pare c sexul oral genital este mai frecvent ntlnit la persoanele civilizate, cu o igien personal ridicat, precum si la cuplurile homosexuale. Vreau s fac o mic parantez: deci, dac nu-l practicm, nseamn c nu suntem persoane civilizate. Pozitiile n care este practicat sunt cele mai variate, mai cunoscut fiind pozitia 69, care este descris cu amnuntul n programa respectiv. Poate c pe unii, inconstienti fiind, i bufneste rsul, pe altii, ns, i doare inima, pentru c vor fi printi peste ctiva ani si vor suferi aflnd ce nvat copiii nostri la scoal. Continui s citez: Preferinta multor cupluri pentru sexul oral genital este motivat de faptul c reprezint o modalitate de a avea relatii sexuale, fr riscul aparitiei unei sarcini, precum si un mijloc de a ajuta brbatul n a obtine erectii, iar pentru femeie, de a avea relatii sexuale fr a-si compromite virginitatea. Deci fetitele, fetele noastre or s afle c pot rmne fecioare, fecioria va fi la locul ei, trebuie doar s lucreze n alt parte. Ascultati cu atentie, si nchei acest citat blasfemiator, dar care este strns legat de tema conferintei noastre. Considerat ca o relatie din sfera normalului de ctre sexologi, si apreciat de ctre cei care-l practic, sexul oral genital este condamnat n continuare de anumite persoane sau grupuri populationale auziti de ce! din cauza criteriilor moral-religioase sau, pur si simplu, din cauza lipsei de experient. Adic, va trebui ca fiii nostri s aib mai nti putin experient si abia apoi s si formeze un punct de vedere. Pe un forum religios de pe internet, un tat a copiat cteva citate din programa respectiv. Si un monah a protestat: Nu v e rusine s scrieti asa ceva pe forumul nostru, care e un forum de discutii religioase?. Eu sper s v dati seama c citatele pe care vi le-am dat se leag ct se poate de strns de viitorul religios al nostru si-al copiilor nostri. M-a apsat foarte tare citirea programei exist si program scris, si un CD n care sunt imagini palpitante pentru unii, dramatice pentru altii. Desi programa Educatiei pentru sntate este aprobat din iunie, asteptam cu inima strns nceperea anului scolar, s vd dac a fost inclus n forma final n programa de nvtmnt. Dar, deocamdat, au amnat acest proiect. S-ar putea s l mai amne un an, doi, cinci, zece. Este trist, ns, c oamenii care trebuie s se ocupe de educatia copiilor nostri dau dovad de atta respect fat de valorile crestine si vor s ne distrug fiii. Satana si a dat seama c dac astzi i va ngenunchea pe copiii nostri, mine copiii l vor chema pe Antihrist. Spunea Sfntul Ignatie Brianceaninov c Antihrist nu va veni de capul lui. Antihrist va veni pentru c lumea l va chema. Va fi o foame dup Antihrist, o foame dup minunile sale, dup bunstarea material pe care o va da, va fi o foame dup linistea social pe care o va aduce.

Fac o parantez: un prieten de-al meu a fost acum cteva luni n Italia pentru niste afaceri. A fost dus n nu stiu ce orsel, pe-un vrf de munte, ntr-o cetate nchis, totul superb, civilizatie, lux, mari magazine de bijuterii etc. Numai c noaptea s-a oprit curentul. Din cas nu puteau iesi, usa se deschidea electric. S ajung n masin, s dea drumul la radio, nu se putea, pentru c n-aveau cum s ias din cas; garajul era nchis, nu se deschidea dect cu curent electric. Telefoanele erau descrcate, n-au avut la ce s le ncarce. n cele din urm au reusit s ias si au discutat cu o vecin, care le-a spus: Arabii au aruncat n aer dou centrale electrice. E jale! Rzbunarea lor pe capul nostru. Panic, panic, panic! De fapt, fusese o simpl defectiune la centrala electric, defectiune care a fost remediat dup cteva ore. Dar mi-a spus prietenul meu: Am nteles ce-o s fie cnd o s vin Antihrist. O s fie o panic general. Haos, haos, haos, si lumea o s vrea liniste, lumea o s vrea echilibru, lumea o s vrea stabilitate social, bani si lumea l va chema pe Antihrist. Este destul de riscant s v spun punctul meu de vedere asupra sfrsitului lumii sau s v povestesc ntmplri cu prietenii mei. Este mult mai de folos s v pun nainte cteva din cuvintele marilor printi duhovnicesti, cuvinte ale sfintilor care au vorbit despre acest sfrsit al lumii. Si poate c cel mai cunoscut printe care a scris si a vorbit foarte mult n ultimii ani despre aceste vremuri groaznice este avva Paisie Aghioritul. Pe acesta un crestin l-a ntrebat: Pentru ce ntrzie sfrsitul lumii? Si rspunsul primit este foarte important: ntrzie din pricina ta si a mea, si putem ntelege deci c si a mea, si a ta, si a ta, si a ta si din pricina noastr. De ce? Ca s dobndim o stare duhovniceasc bun. Dumnezeu nc mai rabd, pentru c, de se va ntmpla acum, ne vom pierde amndoi. Adic, Dumnezeu nu va ngdui s vin vremea sfrsitului nainte ca fiii Bisericii s fie pregtiti; fiii Bisericii vor ntelege c se apropie vremurile. Este adevrat c Hristos va veni ca un fur; asta nseamn c nu va sti nimeni nici ziua, nici ceasul, dar semnele le vom cunoaste. A fost ntrebat avva Paisie dac ne vor impune pecetluirea cu semnul fiarei. Si a rspuns: Politetea lor nu va ajunge pn acolo. Vor fi politicosi, pentru c vor fi europeni, vor arta c sunt la nltime. Nu i vor chinui pe oameni, dar omul nu va putea tri dac nu are pecetea. Vor spune ei: Fr pecete v chinuiti. Dac ati fi primit-o, nu ati fi trit asa de greu. Nu se vor putea folosi nici monezi de aur, nici dolari, dac vor avea. Si zice printele Paisie: De aceea, dac fiecare se va ngriji s triasc de pe acum simplu, n cumptare, va putea tri n acei ani. S aib omul curaj s cultive gru, cartofi, s pun putini mslini si atunci, cu vreun animal, cu o capr, cu putine gini va putea nfrunta nevoile familiei sale. Pentru c si provizii de ar face, nu-i vor folosi mult, deoarece alimentele nu tin mult si se stric repede. Pentru cei alesi se vor scurta ns zilele. Un rezumat al rspunsului pe care-l d printele Paisie ar fi urmtorul: s ne nvtm cu o viat strmtorat, s ne nvtm cu o viat de nevoint. Pentru c dac vom fi nvtati cu postul si cu nevointa, nici nu vom simti c vine prigoana. Nu vreau s minimalizez greul din vremurile respective, ci vreau doar s precizez c cei obisnuiti cu crucea vor putea rezista. Ne-am putea gndi la prigoana comunist, cnd mirenii si preotii si ierarhii care se aflau n nchisoare triau cu foarte putin hran. Si totusi, Dumnezeu i tinea n viat. Asa cum i-a tinut si pe sfintii mucenici din primele secole, care erau att de frumosi la fat nct prigonitorii se mirau de chipurile lor. S observm ns faptul c desi vor fi politicosi si nu ne vor impune nou sau urmasilor nostri, sau urmasilor urmasilor nostri spun: ne vor impune, dar am precizat c nu stim ct va mai dura pn la

sfrsit, s-ar putea s fie ani, zeci de ani, poate mai mult de o sut sau si mai mult cu toate astea, oamenii slabi n credint nu vor rezista pentru c au fost nvtati cu o viat comod, pe care Antihrist nu le-o va oferi dac nu se vor nchina lui, si atunci vor ceda. Ct de usor este pentru oamenii care nu se gndesc la sfrsitul lumii s-si imagineze c va veni o er de mplinire, o er de dragoste, de nfrtire ntre toate popoarele si religiile, o er n care va domni pacea, o adevrat nou er, New Age, n care omul va ajunge la maturitatea spiritual, crestinii vor spori duhovniceste si vor avea tot felul de harisme Dar sfintii Bisericii ne atrag atentia asupra faptului c a astepta o mprtie a lui Dumnezeu pe pmnt este o mare rtcire. Chiar dac unii filosofi asa-zis ortodocsi, precum Nicolae Berdiaev care a vorbit si el despre aceast er a Duhului Sfnt -, au propagat astfel de idei eretice chiar dac altii s-au gsit s mbrtiseze nvtturile lor, totusi printii cu viat sfnt, cum este Printele Serafim Rose, le-au stat mpotriv. Noi stim c nu va fi nici o mprtie a lui Dumnezeu pe pmnt. Noi stim c vor veni vremuri grele, vremuri de prigoan, care-i vor ajuta pe crestini s ajung n mprtie, ns nu n cea pmnteasc, ci n cea cereasc. Ultimul citat pe care-l dau din Printele Paisie de la Sfntul Munte Athos este foarte important pentru fiecare dintre noi. La ntrebarea: Care vor fi pasii?, el rspunde: ncet, ncet, dup cartel si buletin de identitate, adic dup ndosariere, vor nainta n mod viclean la pecetluire. Vor sili, prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii s primeasc pecetea pe frunte sau pe mn. Fac o parantez: am citit o mrturie a unui om care afirma c a lucrat pentru unul din marile guverne ale lumii; era doctor si se ocupa de implanturile n trupul omenesc, si spunea: Am realizat implanturi fiind convins c facem acest implant spre binele oamenilor. n etapa final trebuia gsit locul, n trupul uman, n care ar fi trebuit s se fac implantul, astfel nct s nu aib nevoie de baterii, ci s functioneze cu energia organismului. Si dup ce a studiat care sunt locurile ideale n care s-ar putea implanta un astfel de microcip, cei de la sectia respectiv au spus: pe frunte si pe mn. Si atunci, cercettorul n cauz si-a dat seama c lucrase pentru uneltele lui Antihrist. A prsit serviciul, a scris mrturisirea frdelegii sale si s-a retras. Multi vor crede c astfel de declaratii nu au nici o valoare. Altii, ns, si vor da seama c o astfel de declaratie se intersecteaz ct se poate de clar cu nvttura cuviosului Paisie. Printele continu: Vor forta astfel lucrurile si vor spune: V veti misca numai cu cartele. Banii se vor desfiinta. Va da cineva cartela la magazin si va cumpra si vnztorul va lua banii din banc. E ceva ru n cartele? S ne dm seama de un lucru: exist oameni care stau departe de Biseric si judec lucrurile din alt punct de vedere dect noi, crestinii. Dac n-am fi crestini, si noi ne-am dori cartele, pentru c e un sistem ct se poate de simplu si nu are nimic ru n sine. Putea exista un sistem de cartele si chiar de microcipuri care s nu aib nimic ru n el nsusi. Puteau s existe cartelele doar asa cum se folosesc n prezent: pentru a face cumprturi, pentru una, pentru alta, si att. Numai c de la cartela simpl se va ajunge la cartela implantat, si, dati-v seama, necrestinii, necredinciosii vor cere implanturile, asa cum unii le si cer deja. Poate ati auzit c sunt locuri deja, n America, n care oamenii au posibilitatea de a-si pune astfel de implanturi. De ce o fac? S nu fi fost crestin si s stiu c vor pleca copiii mei n cine stie ce excursie, ntr-un loc n care s-ar putea rtci, si s stiu c as avea alternativa de a le pune microcipul ca n cazul n care s-ar pierde s-i gsesc prin satelit, mi s-ar prea o prostie s nu le pun copiilor microcipul. Asa cum foarte multi deja pun microcipuri la cini si la alte animale. Rationamentul e practic: dac vecinul mi fur calul, eu vd prin satelit unde e calul si exact n satul la m duc si iau calul si gtul vecinului!

Deci noi nu trebuie s ne nfierbntm, s ne ncrncenm si s spunem: Sunt handicapati cei care vor microcipuri! Dac nu credeam n Dumnezeu si nu eram crestin, mi s-ar fi prut o prostie s nu mi pun microcip. S v fie clar de ce multi vor vrea pecetluirea: este ct se poate de practic, nu implic nimic ru, din punctul lor de vedere. Problema care e? Problema e c n momentul n care se va face aceast pecetluire, se va face cu semnul fiarei. Si pentru necredinciosi, semnul fiarei va fi o joac; vedem n tot felul de filme c eroii au nume de demoni, sau stiti cu totii de parfumul lui Banderas, Diavolo. Oamenii obisnuiti s ia n rs astfel de nume o s-si pun 666! Ei, si? Puteau, n egal msur, s-si pun pe frunte sau pe mn icoana cu Mntuitorul, c la fel de tare i-ar fi interesat, ntelegeti? Ei vor sti c au banul asigurat, c au masa asigurat, c au stomcelul plin, si gata! Nu i intereseaz altceva. Problema va fi ns pentru crestini. Printele Paisie continu: Cel ce nu va avea cartel nu va putea nici vinde, nici cumpra. Pe de alt parte, vor face reclam sistemului perfect al pecetluirii cu raze laser cu 6-6-6, pe mn sau pe frunte, care nu se va vedea la exterior. n acelasi timp, la televizor vor arta c cutare a luat cartela cutruia si i-a luat banii din banc, si vor spune mereu: Mai sigur este pecetluirea cu raze laser, pe mn sau pe frunte, pentru c numai detintorul si stie numrul lui. Pecetluirea este sistemul perfect. Cellalt nu-ti va putea lua nici capul, nici mna si nu-ti va vedea pecetea". Un argument, iarsi, foarte practic: asa cum pierdem portofele sau chei, o dat sau de mai multe ori n viat putem s ne pierdem si cartela. Nu e nici o problem, nici o diferent, de pierdut tot putem s o pierdem. Si atunci, practic, e mai firesc s o ai la purttor. Dac o tii precum pe cheie la gt, se poate s se rup sfoara, s rmi fr cartel. Si iat un alt argument pentru necredinciosii care vor cere implantul. Zice asa printele Paisie: Si nu numai cnd dm, dar si cnd trebuie s lum ceva, s nu ne gndim la noi nsine, ci s cutm totdeauna ce odihneste cellalt suflet. S nu existe nuntrul nostru nesat, s nu avem gndul c suntem ndrepttiti s lum orict vrem si s nu rmn nimic pentru cellalt. Am ncheiat cu citatele din Printele Paisie, rugndu-v s fiti atenti asupra ultimei idei: dac vom fi nvtati cu msura, vom rezista. Dac vom nvta s ne iubim aproapele si s l ajutm dup putere, ne va fi mai usor s rezistm n vremurile de prigoan. Acum v voi citi lista ntreag cu cei 63 de nainte-mergtori ai Antihristului. mprtiti pe continente, pe tri, pe orase, pe sate, pe cartiere, pe strzi Evident, glumesc! Ar fi absurd ca cineva s-si imagineze c poate face o astfel de list complet. Important este, ns, nu s fim obsedati s aflm nc unul sau nc doi sau nc trei dintre acesti nainte-mergtori, ci s avem criteriile dup care s-i putem recunoaste. Criteriile acestea ne vor ajuta s-i identificm chiar si acolo unde, dac ne-am fi pripit, nu am fi reusit s o facem. Sfntul Antonie cel Mare spunea despre Arie c este Antihrist. ntrebare: A venit Antihristul acum 1700 de ani, pe vremea Sfntului Antonie? Binenteles c n-a venit! Sfntul Serafim de Sarov spunea despre Ivan Sverdoseev, cel care prigonea surorile de la Mnstirea Diveevo, c este Antihrist. A venit Antihrist pe vremea Sfntului Serafim de Sarov? Evident, nu. Sfintii i-au numit antihristi si pe nainte-mergtorii Antihristului. Ia s vedem lista cu nume de antihristi pe care o d Sfnta Scriptur. Ea zice asa: Multi amgitori au iesit n lume, care nu mrturisesc c Iisus Hristos a venit n trup; acesta este amgitorul si Antihristul. Si orice duh, care nu mrturiseste pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, despre care ati auzit c vine si acum este chiar n lume.

Criteriul este precis, este clar. Antihristul va nega dumnezeirea Mntuitorului Hristos, va nega nvttura fundamental a credintei crestine. Sunt multi amgitori, spunea Sfntul Ioan Evanghelistul, si de atunci s-au nmultit si se vor mai nmulti pn la sfrsitul veacurilor. Si, pe msur ce ei se vor nmulti, crestinii vor avea si mai multe criterii ca s-i identifice. O s vorbesc putin despre nainte-mergtorii Antihristului pe care i putem identifica n cultura contemporan, n politica contemporan si n anumite prti ale conducerii bisericesti contemporane. Nu este greu s observm faptul c mass-media ne bag pe gt nvttura Antihristului. Nu este greu s vedem c asa-zisii oameni de cultur, chiar dac ntr-o anumit msur cocheteaz cu Ortodoxia si se pricep s fac exegeze, s scrie articole sau s tin discursuri, nu-L triesc pe Hristos. S nu ne fie team s vedem n acesti lideri de opinie nainte-mergtorii Antihristului. Dac nu as fi fost tnr, dac as fi fost printe btrn, cu o experient duhovniceasc temeinic, as fi ndrznit s-i nominalizez pe unii dintre acesti nainte-mergtori ai Antihristului. Numai c, avnd eu dinti de lapte, nu m ncumet s o fac. Si cei cu dinti de lapte nici nu trebuie s fac asa ceva; trebuie s o fac printii lor duhovnicesti. Cuviosul Printe Iustin Popovici spunea despre cultura contemporan c este arianist. Dac spui aceasta unor intelectuali, vor scoate carnetul de nsemnri si vor scrie o not gen: Iustin Popovici este un printe extremisto-fundamentalisto-misticoido etc. Vor fi multumiti n sinea lor c au mai identificat un agent al fanatismului ortodox si vor cuta ca pe viitor s treac cu vederea orice scriere si orice referire la acest printe. Dar Iustin Popovici este un printe cu viat sfnt; vreme de 40 de zile dup adormirea sa, la mormntul su s-a vzut o lumin nepmnteasc. As aprecia curajul unui tnr de-o vrst cu noi, Laurentiu Dumitru, a crui culegere de articole a aprut de curnd. Am avut bucuria de a tipri aceast culegere de articole foarte curajoase, care are titluri gen: Mircea Eliade, ntre eruditie si bordel cu argumente si cu citate smintitoare, de care printii ortodocsi care vor s-l tin pe Eliade de guru ortodox nu tin seama din lips de cultur, din comoditate, din fric sau din alte motive. Si iat c un tnr ca noi pune degetul pe ran. ntr-un articol extraordinar, intitulat De trei ori femeie, numai crestin nu recunosc, titlul mi-a mers la inim Laurentiu Dumitru spune asa: Este greu s fii nefavorabil, este greu s scrii nefavorabil despre o persoan att de iubit si apreciat cum este vedeta postului Acas TV, Mihaela Tatu. Este volubil, deschis, optimist, ncreztoare, mereu cu zmbetul pe buze. Dumneaei doreste din tot sufletul s destupe mintile femeilor, mai ales ale celor trecute de prima tinerete, apoi s le scoat din starea de blazare n care multe se complac. La prima vedere, totul pare n regul. ns nu-i deloc n regul. Este deci cazul s mrturisim, c de vom tcea, vor striga pietrele n locul nostru. S v fac o mrturisire. Dup ce am fost n Sfntul Munte Athos si un printe a insistat s-mi tipresc convertirea la ortodoxie, treceam printr-un moment de mare frmntare, c m temeam s scriu putin altfel, s fiu eu Gic-Contra atunci cnd attia cocheteaz cu ntelepciunea acestei lumi. Si, cnd eram mai amrt, primesc un mesaj din Athos: Dac noi vom tcea, pietrele vor striga. Att mi-a scris monahul athonit. Am fost foarte impresionat de aceste cuvinte. Si mi-am dat seama c pentru noi sunt cuvintele astea, fratilor. Dac eu, voi si ceilalti vom tcea, pietrele or s strige. Nu e de joac. Si iat pe unul care n-a tcut. Continu Laurentiu Dumitru: Emisiunea capt, din cnd n cnd, amprent sexual. Ca teolog ortodox si tat crestin, sustin c modul n care doamna Mihaela Tatu ncearc, mpreun cu invitatii si, s fac educatie sexual telespectatorilor este cu totul strin de duhul Bisericii. Mai mult chiar, pun n pericol mntuirea pe care Hristos i-o promite omului si pentru care El S-a jertfit. Ati mai citit cuvinte ortodoxe care analizeaz pozitia unor astfel de lideri de opinie? Prea putine sau aproape deloc. Mihaela Tatu si unii dintre invitati propovduiesc cu patos

experientele sexuale premaritale, normalitatea masturbrii, sexul oral si anal, explicnd ct sunt de firesti. Chiar dac mi-a fost rusine cnd am citit n fata printilor si maicilor care sunt de fat citatele din programa nvtmntului, printii si maicile trebuie s-si aduc aminte c pe acas au frati, verisori, prieteni, colegi, care sunt ispititi de acest duh al desfrului, si s-si dea seama c trebuie s le atrag atentia asupra gravittii acestei alegeri. Nu de #caz moral spune dumneaei cu un ton firesc, greu de nchipuit. Perversiune e doar atunci cnd apare constrngerea sau n iubire nu exist perversiune, totul e permis dac ambii sunt de acord.# E de notorietate ntmplarea urmtoare: un coleg de trust a fost oprit de o vecin n vrst, care i s-a plns c doamna Tatu face, n emisiunile ei, apologia sexului oral. Am si eu o nepoat care se uit la televizor, si aude asa ceva, a zis femeia, e frumos s se spun asemenea lucruri, domnule X? La care, domnul X, armoniznd politica postului cu a sa opinie personal, i-a rspuns: Nu stiu dac e frumos, dar tare-i plcut". Si, n ncheierea acestui articol, autorul zice asa: Din nefericire, femeia, n viziunea Mihaelei Tatu, trebuie s fie de trei ori femeie mam, sotie, femeie cu carier, numai bun crestin, nu! V rog s tineti minte acest nume si acest titlu: Laurentiu Dumitru, Hristos si tinerii, cred c va ajunge foarte curnd la sufletele tinerilor care vor avea ocazia s citeasc aceast carte; nu i fac reclam ca editor, ci pur si simplu ca cititor cruia i-au plcut temele propuse si modul de tratare. De la nainte-mergtorii Antihristului n cultur vom trece la politic. n ceea ce priveste politica, ar trebui s v vorbeasc cineva care se uit la stiri, citeste ziare si cunoaste oarecum politica de astzi; numai c eu sunt foarte ocupat cu altele si nu v pot da detalii palpitante privitoare la politica zilelor noastre. Oamenii politici pretind c vor s aduc mprtia lui Dumnezeu pe pmnt prin bunstare, pace, fericire. Ce altceva ati vrea s aduc? Iadul? Cum l-au adus n Serbia? Iadul? Numai la vecini. La noi acas, nu! E clar c oamenii politici care nu au credint n Iisus Hristos si care nu stiu c vor nvia nu pot ntelege perspectiva crestin asupra vietii. Eu chiar m gndeam s merg o dat pe strad si s le zic oamenilor: V dau o veste nou, nou, nou: Hristos a nviat! Mi se prea cea mai nou veste, pentru c desi sintagma asta o stiu multi si o repet eventual de Pasti, dac vin, de form, la biseric, practic ei nu-si dau seama c Hristos a nviat. Este o chestie extraordinar c Hristos a nviat. Si-as fi vrut s le spun: Hristos a nviat! ns mi-am dat seama c as fi ridicol. n momentul n care ei nu cred c Hristos a nviat, e clar c vor cuta s niveleze credinta crestin, vor cuta s-i aduc pe crestini la acelasi punct de vedere cu al lor. Ct vreme o s i auziti oamenii politici spunnd c vor aduce bunstare mondial, pace mondial, echilibru financiar mondial, c vom scpa de srcie, somaj etc., etc., s stiti c unii dintre ei sunt chiar sinceri. Dar, chiar dac s-ar ntmpla cum spun ei, dup toate astea va veni Antihrist. Este foarte ciudat c ei vor din ce n ce mai mult bine si, pac!, cad bombele pe Serbia ortodox. Este foarte ciudat c ei vor numai bine, bine, tolerant si ntelegere si, pac!, vor s intre femeile n Sfntul Munte. Si o s mai vin astfel de surprize la momentul potrivit, ei abia le clocesc. Despre capitolul politic vorbesc mai putin. Trec la capitolul biseric, despre care voi vorbi cu grij. Asear a fost un simpozion Printele Serafim Rose, si a trebuit s-i prezint viata si nvtturile. Nu era corect din partea mea s trec cu vederea faptul c printele Serafim Rose a fost prigonit de ctre un ierarh. A fost prigonit asa cum fusese prigonit si printele su duhovnicesc, Sfntul Ioan Maximovici fctorul de minuni din San Francisco. Precum stiti, Sfntul Ioan a fost adus n tribunal, n proces civil. El, care vindeca bolnavi prin rugciune nc din timpul vietii, el, care fcea multime de minuni, a fost chemat la tribunal de ctre unii dusmani ai Bisericii ortodocsi.

Pentru c prezentasem cteva amnunte de genul acesta, la partea cu ntrebrile, un printe a spus la un moment dat: Danion Vasile n a vrut s fie anticlerical n ceea ce a spus, dar si a continuat, si pe mine m-a durut. Si v spun c m-am frmntat cteva ore din cauza cuvintelor sale. Am fost anticlerical, fiind obiectiv? Era mai corect s trec cu vederea faptul c printele Serafim a fost prigonit asa cum a fost prigonit si Sfntul Ioan Maximovici? La Mnstirea Radu Vod, unde au fost aduse moastele Sfntului Ierarh Nectarie, cellalt mare fctor de minuni al secolului XX la Vecernia dinaintea praznicului Sfntului Nectarie am tinut o predic, un semn de multumire pentru c sfntul m-a ajutat (a doua zi urma s fie botezat fetita mea, Nectaria). Mi-am dorit tare mult s predic atunci si am predicat. Dup predic mi-a zis cineva: Nu-i frumos c ai amintit faptul c l-au prigonit altii, c l-a prigonit Patriarhul Sofronie al Alexandriei, trebuia s treci cu vederea asta. S ne ntrebm oare ce-ar fi s ne apucm acum s modificm noi Vietile Sfintilor, s dm niste variante giorno, ca s nu supere pe nimeni, si apoi s dm ochii cu sfintii, la Judecat. Mi-ar fi foarte fric! Despre subiectul cderii unor clerici voi vorbi cu inima strns. V rog s m credeti c-i iubesc din tot sufletul meu att pe preotii, pe ierarhii contemporani cu viat sfnt, ct si pe toti sfintii si pe cuviosii Bisericii care au urcat treptele ierarhicesti. Sunt convins c cine d cu barda n preoti si-n ierarhi, d cu barda n Biseric. Totusi, Printele Serafim Rose atrgea atentia asupra faptului c ntre lucrrile diavolesti n secolul XX a fost compromiterea unei prti din conducerea Bisericii. Unii ierarhi veneau la adunrile ecumenice si spuneau: Stati linistiti, fratilor, n Rusia e liniste. Stati linistiti, fratilor, n Rusia se face nchisoare numai din motive politice. Am citit o declaratie, o acuzatie parc la adresa unor mari ierarhi rusi care erau acuzati de fascism. Si m gndeam: ia uite, acuzatia asta cu fascismul, si la noi, si la rusi, cnd vrei s dai n mrturisitorii lui Hristos, i acuzi c sunt fascisti. Acuma cred c ar trebui s-i acuzi c sunt filo-talibani, sau c au cine stie ce simpatii extremiste As atrage atentia asupra acestui subiect delicat modul n care diavolul reuseste s se infiltreze n ierarhie numai printr-un singur exemplu. Dar mai nti ntreb: este oare acesta un capitol care a rsrit n istoria Bisericii abia n secolul XX? Ia gnditi-v! Dac citim Vietile Sfintilor, vedem c au existat ierarhi si preoti nevrednici nc de la nceputul Bisericii, Iuda fiind exponentul lor de vaz. S-a citit odat la biseric din Minei un caz iesit din comun: ca s prigoneasc un ierarh cu viat sfnt, un om s-a artat noaptea n mnstirea unde sttea ierarhul si i-a pclit pe unii monahi lipsiti de discernmnt c ar fi nger. Si aceia l-au crezut. Si le spunea: Fratilor, ierarhul vostru e pctos, ierarhul vostru e. Si-n cele din urm ierarhul a fost ndeprtat de pe scaunul su, iar cel care se dduse drept nger a luat tronul arhieresc. Dumnezeu a rnduit ns ca, peste ani si ani, moastele sfntului ierarh care fusese prigonit s se ntoarc la locul prigonirii. Crestinii care cu vreme n urm l dispretuiser pe ierarh l-au cinstit mai apoi cu mult dragoste si evlavie. Vedem deci nu numai faptul c au existat ierarhi prigoniti nc din primele secole, ci si c au existat ierarhi care au luat tronul arhieresc prin mijloace mai putin sau chiar deloc binecuvntate. Dar vedem si c pn la urm lucrarea diavolului nu a biruit lucrarea dumnezeiasc. Da, exist motive de sminteal, motive de poticnire. Dar cine vrea s l slujeasc pe Dumnezeu nu se las biruit de sminteal. Multi se gndesc cu groaz cum o s stea mpotriv, ce o s fac dac o s prind vremurile de pe urm, de sminteal si apostazie. Dar frica si panica i cuprind numai pe cei slabi n credint. Noi, ca oameni, ne cunoastem neputintele. Dar, n acelasi timp, trebuie s stim c, n msura n care suntem

crestini, pe noi ne tine Hristos. Si s ndjduim c Hristos ne va ntri si, dac vom cdea, ne va ridica. Am s vorbesc acum putin despre prigoana contemporan. De obicei, cine pronunt un astfel de cuvnt este luat n vizor si i se pun diferite etichete. Voi ncepe cu prigoana contemporan n familie, cnd sotul este prigonit de sotie, sau tatl este prigonit de copii, sau copilul este prigonit de tat. Ne-a spus Hristos c vor fi mari lupte n interiorul familiilor, lupte care se accentueaz din zi n zi. n momentul n care dureaz nu o zi sau dou, ci sptmni, luni si chiar ani, luptele acestea macin sufletul omenesc. Tinerii care sunt prigoniti, acesti tineri care merg la biseric, nu-si dau seama c duc o cruce foarte important, nu-si dau seama de valoarea muceniciei nesngeroase pe care o duc. Este plictisitor, la un moment dat, s te certe mama, tata sau chiar cu bunica dac nu este credincioas. Si totusi, astfel de tineri ar trebui s-si dea seama c vor avea mare plat de la Hristos. Sotii care sunt prigoniti de sotiile lor vor avea mare plat de la Hristos. Sotiile care, de multe ori, sunt prigonite si fizic, nu numai n cuvinte, vor avea mare plat de la Dumnezeu. Unei femei i s-a artat Maica Domnului si-a acoperit-o cu Sfntul ei Acopermnt, pentru c brbatul o btea sistematic; la un moment dat, el a luat chiar si toporul ca s o loveasc. Si femeia rbda si se ruga, nu divorta. Si Maica Domnului i-a dat putin plat n aceast viat si o s-i dea mai mult, dac o va tine pe calea asta, a rbdrii, pn la sfrsitul vietii. Asta n cazul n care Dumnezeu nu i va usura crucea. Cu toate astea, vedem n vietile sfintilor mucenici c nu toti au primit moarte muceniceasc. Cel mai clar exemplu l ofer Sfnta Mucenit Tecla care, desi a suferit chinuri groaznice, n cele din urm a murit de btrnete si a intrat n ceata mucenicilor. Tot asa, aceast femeie, despre care v am povestit, si altele asemenea, vor intra ntr-o ceat bineplcut lui Dumnezeu, pentru c viata lor este toat o mucenicie. Si mai delicat este mucenicia care are loc la scoal, la facultate: pentru c sunteti tineri, suntem tineri, si tineretea e o perioad a bucuriei, o perioad n care simtim c ne cresc aripi. n momentul n care nu ne mai cresc aripile, ne-am pierdut tineretea. Este greu ca, fiind tnr, s fii artat cu degetul de ceilalti: A, aia-i fecioar, nu stie s se bucure de viat!, A, la nu cunoaste nimic din bucuriile tineretii!. Si totusi la nu stie nimic pentru c vrea s fie al lui Hristos, aia e fecioar pentru c vrea s fie a lui Hristos. Am primit o ntrebare la o conferint: Se mai poate vorbi despre feciorie? si rspunsul l poate da #filologia: dac vorbeste cu elan despre pierderea fecioriei, ar fi putut vorbi, cu ceva vreme n urm, despre feciorie. Fecioria o au toti atunci cnd se nasc. Deci fecioria nu este o legend. La o conferint a crei tem era fecioria si viata n curtie, un tnr din sal i-a spus printelui care vorbea: Printe, dar ce vorbiti despre feciorie, c nu o mai pstreaz nimeni n ziua de azi!. Dar o fat din sal, emotionat, a spus: Ba nu! Ba nu! Este clar c din ce n ce mai multi tineri vor iubi pcatul si pentru crestini va fi din ce n ce mai greu s reziste pe calea virtutii. Dar Hristos este acelasi. Lumea aceasta ne nvat s iubim pcatul si desfrul. Iar viata n facultate, n cmine ne nvat asta ct se poate de bine. Am avut un coleg care, n timpul faculttii, a fost invitat acas de o coleg, parc, pe motiv c avea nevoie de un curs. Si cnd a venit la coleg, binecuvntata coleg si-a desfcut halatul si-a spus: Ia-m! Si colegul meu, fecior, a rezistat ispitei si a fugit acas. n fata lui Dumnezeu va avea mare cunun. Trebuie s ne dm seama c, asa cum ispitele vin peste noi de-a valma, tot asa vine si harul lui Hristos, tot de a valma, adic ne covrseste, dac vrem s luptm pentru Hristos. Eu m gndesc de multe ori la pocinta de dup pocint. Ne place s citim n Vietile Sfintilor despre sfinti care, dup ce au fcut un anumit pcat, s-au spovedit si de-atunci n-au mai czut niciodat; dar trecem cu vederea

faptul c au existat si sfinti sau cuviosi care au pctuit, s-au pocit, au dus viat curat, si iar au czut, si iar s-au pocit. Mi se pare un lucru extraordinar! Mi-as dori, chiar poate voi scrie vreodat despre a doua pocint, despre a doua convertire. Pentru c ndejdea noastr este c dac vom cdea, Hristos ne va ridica, si dac ne vom poci, vom fi din nou ai Si. Ce se ntmpl, ns? Unii cad, se spovedesc, se ridic, duhovnicul i tine de mn o zi, o sptmn, o lun, un an, doi, trei, cinci, pn la momentul-cheie, n care vrjmasul si arat coltii cu putere. Sunt momentele cele mai grele din viata noastr. Si unii cad. Trebuie s ne dm seama c Hristos ne d aceast sans a pocintei, si chiar dac ne-am mai pocit o dat, trebuie s ntelegem c, la avalansa de patimi si de pcate din ziua de astzi, noi trebuie s avem avalansa pocintei. Este minunat ca tinerii s rmn curati. Este minunat ca, dac au czut, s se ridice. Si fac nc o parantez. Ati auzit de cartierul rosu din Amsterdam? Foarte putin. Eu auzisem de mai mult vreme, dar nu stiam exact ce este. Auzisem c unui cartier i se zice rosu, dar atta stiam despre el. Este un cartier al bordelurilor, de la un capt la altul, n care femeia st n vitrin, goal, mbiindu-te precum sticla de ap, dac esti nsetat Pur si simplu, se vnd la bucat; si n serie, dac ai bani. Si n-am auzit de nici un printe duhovnicesc care s intre n acest cartier al bordelurilor. Recunosc c m-as fi bucurat extraordinar s aflu despre viata vreunui sfnt, cum a fost Simeon cel nebun pentru Hristos, care s mearg n zilele noastre prin cartierul rosu si s converteasc una, nu dou, una din aceste femei. Nu am auzit ca Biserica s fi trimis misionari acolo, dar sectantii au trimis. Am citit de curnd convertirea a dou prostituate la o form de credint crestin, la o sect. Ce fceau ele? Stteau n vitrine si i mbiau pe clienti. Si povestea o fost prostituat c vreme de ani de zile, primind vizita sectantelor, care-i lsau o ciocolat, ajunsese s iubeasc att de mult semnul sta de dragoste, ciocolata, sau statul de vorb cu ele, nct prefera s renunte la un client, care-i ddea o tax de zeci sau poate sute de dolari, pentru un cuvnt frumos, pentru o ciocolat, care nu valora poate nici mcar 20 de centi. Si m-a impresionat mult lucrul acesta. Recunosc, m-a durut sufletul. Frate, cine-i al lui Hristos? Noi, care ne bucurm de marile daruri de la Dumnezeu pe care le avem, sau sectantii care zeci de ani au trecut prin cartierul acela, ncercnd s converteasc o femeie? Si m-a durut, sincer, s vd c prostituatele puteau fi scoase din vitrin. Si poate Dumnezeu va rndui s ajung acolo si printi ortodocsi, sau o femeie, nebun pentru Hristos, dac n-au si ajuns. Este adevrat c lucrarea lui Dumnezeu este tainic, si asa cum pe Sfntul Simeon cel nebun pentru Hristos, cnd a vrut s l vdeasc una dintre prostituate c, de fapt, nu pctuieste cu celelalte, ci le aduce la credinta crestin, Dumnezeu i-a stat mpotriv si n-a lsat-o s vorbeasc#. Tot la rubrica prigoan contemporan intr prigoana suferit la serviciu, pe care o sufer printii vostri, unchii vostri, alte rude tot crestini, prigoan care este ct se poate de dur. De ce? Pentru c n lumea n care cresteti, lumea aceasta murdar, sunt sefi ce pretind angajatelor s triasc cu ei, sunt sefe ce pretind acelasi lucru angajatilor lor, dac nu si angajatelor, si se fac tot felul de compromisuri. Iar n momentul n care vrei s fii crestin, poti s-ti pierzi pinea, poti s pierzi banul pe care-l aduci acas; si pentru poate tine poate n ar fi asa greu, dar pierzi banul pentru copilul care moare de foame. mi spunea cineva despre o mrturisire jalnic fcut de un controlor, care spunea: Ne culcm cu femeile la capt de linie, pentru c n-au bani de amend si le e team c, dac vine amenda acas, vor trebui s dea dou sute de mii, patru sute de mii, s-i rup de la gura copiilor. Si m a durut sufletul s aflu, nici prin cap nu-mi trecea c sunt femei care, pentru o amend RATB s-ar culca cu un controlor. Si cu toate astea, oamenii sunt slabi, oamenii cad, si nu vreau s art pe absolut nimeni cu degetul. Nu stiu eu ce e n mintea unor oameni care fac acest lucru, dar mi dau seama c, pentru cei dou

sute de mii, l pierd pe Hristos. Si cred lui Hristos c, dac mama respectiv ar fi avut credint si nu ar fi pctuit cu controlorul, Dumnezeu i-ar fi trimis banii de amend. S v vorbesc mai mult despre televizor, ziare, crti? Cred c este de prisos, pentru c voi nsiv mergeti pe strad, vedeti tarabele cu ziare, vedeti c n Romnia nu avem un ziar ortodox de mare tiraj, n timp ce Playboy si Penthouse le vedem peste tot. Pe un coleg de-al meu, profesor de religie, l-au ntrebat elevii: Cititi Playboy? Nu, nu citesc! A, nseamn c citeste Penthouse! Adic, n mintea lor nu exista alternativ. Am auzit de o pereche, necstoriti, ntr-o lun el cumpra una din reviste si prietena lui cealalt, luna urmtoare le inversau, ca s fie la curent cu toate noile descoperiri n materie de sexualitate. Este jalnic s vezi un film frumos si, la jumtatea filmului, s vezi o reclam pasional, palpitant pentru necredinciosi, dar pentru crestini o reclam pasional spurc mintea. Este jalnic s mergi pe strad, tnr fiind, si s vezi ntr-o reclam un bust ct se poate de ispititor si s trebuiasc s te uiti n alt parte. Dac vom ncerca s ne imaginm c rezistm s privim si s stm cuminti, ne nselm amarnic. nvttura Sfintilor Printi despre lupta cu patimile este ct se poate de clar. Si dac ne ndulcim cu o reclam, cu cine stie ce chestie, cu o copert de revist, chiar dac nu pctuim cu fapta, pctuim cu gndul si, ncetul cu ncetul, vom fi biruiti de patimi. Ce s mai vorbim despre muzic? Situatia este trist. Era un afis n Bucuresti cu manelizarea Romniei. Este trist faptul c romnii ascult cteva manele. Si ce manele! n acelasi timp este trist faptul c cei care dispretuiesc manelele ascult alt muzic ptimas. Este trist faptul c, din pcate, avem din ce n ce mai putin muzic pe care pot s o asculte tinerii. Exist unii extrem de nduhovniciti, care spun: Ne ajunge Vasilikos, psaltica srb, athonit etc. Printele Serafim Rose spunea urmtoarele: Exist o mare greseal pe care o fac unii, crend o anumit tensiune ntre trupul, sufletul si duhul lor. Duhovniceste se mplinesc prin slujbe, dar trupului nu stiu s-i dea o activitate care s-i mplineasc. Trupul nu se mplineste numai prin patimi. Sufletul nu se mplineste numai prin muzic de proast calitate, de exemplu, sau prin filme destrblate. Printele Serafim Rose spunea c n drumul ctre Hristos trebuie s nvtm sufletul s devin sensibil. Si spunea c exist o mare greseal pe care o fac unii convertiti, care dobndesc sindromul convertitului nebun asa-l numea Printele Serafim care nu vor dect biseric, muzic religioas, rugciuni, vieti de sfinti si att. Si spunea Printele Serafim c multi dintre ei cad. Urc, urc, urc cu pasi repezi, de nu-i prinde nici duhovnicul de picioare, si, cnd mai au o treapt de urcat, o iau n jos. Si dup aceea cad n cele mai nfricostoare si groaznice patimi. Noi nu trebuie s urcm pe scara duhovniceasc pentru o lun sau pentru trei luni sau pentru un an. Dac ar trebui s fim duhovnicesti, vreme de o sptmn, cred c toti am fi sfinti. Numai c Hristos vrea s sporim duhovniceste pn la sfrsitul vietii, pentru c dac am czut nainte de sfrsitul vietii, am pierdut tot dac am czut si n-am apucat s ne pocim. De aceea, Printele Serafim Rose recomanda s se asculte muzic clasic, el nsusi a mers la un concert Bach. Ba chiar i-a dus pe ctiva tineri convertiti la Romeo si Julieta. Dup conferint, cineva mi-a reprosat: Cum ai putut s spui n conferint c Printele Serafim i-a dus pe tinerii convertiti la Romeo si Julieta? Nu-ti dai seama c e un impediment la canonizare dac mai spui lucruri de genul sta? Adic e ca si cum am spune: hai s cosmetizm un sfnt, s-l facem n asa fel nct s nu supere pe nimeni, l bgm n sinaxare asa deformat si nu va mai impresiona pe nimeni. Facem din

el o ppusic mic de plastic, l bgm n eprubet, l privim, l admirm, e extraordinar, dar exemplul su nu ne foloseste la nimic. Spunea Printele Serafim Rose c ucenicii crora le recomanda s citeasc si literatur laic, dar pe care, n acelasi timp, i tinea de mn n urcusul duhovnicesc, au rezistat pn la capt, n timp ce altii, rvnitorii, au czut, mai devreme sau mai trziu. n viata Printelui Serafim este relatat o ntmplare cu un mare avv la care vine cineva, parc era chiar avv athonit, nu mai tin minte exact: Printe, dati-mi s citesc o carte de folos!. Si rspunsul a fost: Citeste David Copperfield!. S-a dezumflat de tot ucenicul care ntrebase. Se astepta: Filocalia XI, XII, XV. Si, cu toate astea, citind David Copperfield, ucenicii au citit si crtile unele dintre ele scrise sau traduse de Printele Serafim, si au rmas fii credinciosi ai Bisericii. S nu fim prea rigizi. n acelasi timp, ns, un sfat de genul acesta le-ar conveni cldiceilor: Uite, a zis si avva s citim ce ne place, una, alta, c e tare plcut si ofer o imagine de ansamblu extraordinar. Deci, exist riscul ca, dac duhovnicul d un astfel de sfat: Frate, citeste si asta, nvat si asta, ucenicul s ia numai ce-i place, si la biseric s ajung dup ce se termin spectacolul la teatru care de fapt ncepe seara si nu mai e timp s ajung si la biseric. Pentru c-si fcea pregtire sufleteasc pentru oper si nu putea s ajung dimineat la slujba bisericeasc. Cu moda, iarsi, cred c puteti vorbi singuri mai bine dect mine. Am vrut s vd si eu ntr-o ofert de la un magazin cum arat lenjeria tanga. Eram curios s vd care sunt dimensiunile, pentru c am vrut s stiu, dac tot se vorbeste de lenjerie tanga, cum arat. Mi-am dat seama c, peste ctiva ani, fetele care acuma sunt nvtate s umble cu body-uri sau bustiere vor umbla cu sutiene din ce n ce mai mici, pn cnd vor disprea n cele din urm. M doare foarte tare sufletul, v spun sincer, mai ales pentru copiii mei. O s vedeti, cnd o s fiti printi, c te doare foarte tare sufletul pentru ce-o s se ntmple cu copiii. Adic, dinainte s avem primul copil, m gndeam: O s am copii! n ce lume or s creasc?. Printele Arsenie Papacioc spunea ntr-o nregistrare: Da, s mearg tinerii la mare! si m gndeam: s mearg, dar n alte prti, unde se mai poart haine, pentru c, pe plaja romneasc, cred c stiti c sutienelor deja le-a trecut termenul de garantie. n acelasi timp, ns, nainte s intru n Sfntul Munte, am notat putin n mare si m-am bucurat foarte mult s vd o plaj unde se sttea mbrcat civilizat. Ct vreme exist sutien, nc nu e ru de tot. Numai c, asa cum am amintit, semnele rele se nmultesc. O s vorbesc putin si despre idolii contemporani. Hristos nu vrea s fim doar anti-sectanti, antipgni, anti-patimi, anti-homosexualitate, anti-avort, s fim anti, anti! Nu! Hristos vrea s fim ai Si, s-L cunoastem, s-L iubim, s-i iubim pe Sfintii Printi, s-i iubim pe sfinti, s iubim nvttura Bisericii, s iubim slujbele Bisericii, s iubim rugciunea, s fim vii. Dac nu iubim toate astea, putem fi apologeti de nota zece, c nu ne-ajut la nimic! Dup ce-a aprut cartea mea despre New Age, duhovnicul mi-a zis: Nu mai scrii sectologie! Ai nevoie s mai respiri putin Ortodoxia si pe urm s mai scrii mpotriva altora. Pentru c, dac tot drmm idolii, pn la urm s-ar putea s nu rmn nimic n sufletul nostru si s ne uscm, s ne ofilim. Despre iubirea de sine. Citind Printele Iustin Popovici, care ddea cu barda n iubirea de sine si n narcisismul contemporan, mi s-a prut c prea bate apa-n piu. Zic: domle, da chiar asa, iubire de

sine, iubire de sine, zdrang, zdrang, zdrang! Mi s-a prut putin plictisitor. Zic n gndul meu: da noi, ortodocsii, nu prea suntem iubitori de sine. Ca, dup aceea, s-mi dau seama: fratilor, la noi, iubirea de sine e la ea acas, c pn si-n modul nostru de a fi ortodocsi suntem iubitori de sine. Ne place s ne facem canonul, ne place s mergem la biseric, ne place c nu suntem ca ceilalti, avem o mndrie foarte fin, care l izgoneste pe Hristos. Este adevrat c trebuie s avem bucuria c suntem ai lui Hristos, s avem bucuria c mergem la biseric, s avem bucuria c Hristos ne ntreste mpotriva patimilor. ns linia de demarcare este foarte fin. Si egoismul duhovnicesc duce la ftrnicie, ftrnicie pe care iarsi o putem gsi n bisericile noastre. Nu mai lungesc vorba, pentru c despre iubirea de sine se poate vorbi mult, iar iubitorii de sine, cum sunt eu, nu pot vorbi despre aceast patim asa cum trebuie. Mi-a zis cineva o educatoare: Scrie o carte despre smerenie! Ct priveste smerenia, i-am spus si printelui la spovedanie: Printe, eu smerenia n sufletul meu no aflu deloc, dar mndria o aflu fr mare efort! Si, deci, e nefiresc s vorbeasc despre smerenie unul care nu e smerit, e nefiresc s vorbeasc despre patima iubirii de sine un iubitor de sine; asa c trec la ceva mai putin dur, fr s m pun deasupra unora sau altora: voi vorbi despre avere. Este foarte plcut s duci o ortodoxie comod, s dai periodic bani la cersetorii din fata bisericii, s dai pomelnice substantiale la mnstiri, s ai o sigurant a banului, pe care crestinul obisnuit, crestinul care de-abia si tine familia, crestinul care trieste n greutti materiale nu o are. Din rnduiala lui Dumnezeu, am trecut si printr-o stare a pumnului primit n gur de la srcie, si ntr-o stare mai linistit, cu spor n cele de trebuint. Le-am cunoscut pe-amndou. Mi-am dat seama c, ntr-adevr, n srcie esti tot timpul n mna lui Hristos. Pentru c dac, practic, nu stii ce mnnc sotia mine pentru c nu ai bani s cumperi de mncare si sotia e nsrcinat, te rogi cu disperare s vin banii pn a doua zi. Si s-a ntmplat s nu vin banii pn a doua zi numai atunci cnd am refuzat s m rog si am zis: Doamne, e datoria Ta s faci asta!. Ajutorul dumnezeiesc a refuzat s vin numai cnd, datorit unei raportri gresite la Hristos, nu miam dat seama c trebuie s-I cer cu smerenie ajutorul. Nu mai vorbesc despre situatia personal, ci vorbesc despre faptul c, pe ct de aproape de Hristos sunt crestinii care o duc greu, de pe o zi pe alta, pe att de departe de Hristos sunt unii crestini care au siguranta banului, au crutele lor, caii lor, stiti cum e. Cum zice n Psaltire: Acestia cu crutele lor#, iar noi, cu numele Domnului Dumnezeului nostru ne vom mri. Altfel spus: acestia cu mertanele lor, cu vilele lor, cu jeep-urile lor etc., iar noi cu numele Domnului ne vom mri. Afirmatie partial complet. Pentru c nu numai cei cu mertane si cu gipane au siguranta banului. Exist oameni de o conditie material medie, care totusi, stiind c au un salariu, au un venit precis, aproape exclud faptul c pot trece printr-o ncercare material. Sunt oameni care fac mprumuturi la bnci sau n alte prti, fiind convinsi c vor avea ntotdeauna de unde s plteasc. Cred c multi dintre ei vor ajunge s fac compromisuri, pentru c, la un moment dat, dintr-un motiv sau altul, cnd banul s-a mputinat, esti pus n situatia de a face un compromis. S ne fereasc Dumnezeu de astfel de momente de cumpn, dar, mai nainte de asta, ar fi bine s ne ferim noi nsine s ajungem n situatia asta. Despre sexualitate, iarsi, nu-i nevoie s v vorbesc prea mult. Despre ramificatii, acum, ale sexualittii despre homosexualitate n-ar fi de spus dect un lucru. n cartea sa Elemente de psihologie pastoral ortodox, Prea Sfintitului Hrisostom de Etna, care este doctor n psihologie am impresia c a predat la Princetown# sau la Oxford spune asa: Fratilor! Stiti cum stau lucrurile cu punctul de vedere al psihiatrilor n privinta homosexualittii? S-au adunat n America toti psihiatrii si

au ajuns la concluzia: Homosexualitatea este boal!. Asta au spus-o marea majoritate a psihiatrilor. n momentul n care organizatiile de homosexuali au fcut presiuni asupra psihiatrilor, s-au adunat iarsi psihiatrii, iarsi au deliberat, s-au fcut presiuni chiar n timpul votului ne atrage atentia Prea Sfintitul Hrisostom -, si au decis: Nu este boal!". Adic eu, artnd o carte, spun astzi: Aceasta este o carte. Mine vine cineva si-mi d cu ceva n cap si m determin s spun: Nu, de fapt este un portmoneu. ntelegeti? lucrurile stau extrem de delicat. Campaniile pro-homosexualitate, bine pltite, bine finantate, bine organizate, sunt una din minile Antihristului. Trebuie s ne dm seama c legalizarea pcatului, nlocuirea virtutii cu pcatul si considerarea pcatului ca ceva firesc este o treapt de pe care oamenii vor deveni ca animalele si-l vor chema pe Antihrist. La capitolul anticonceptionale as face o singur precizare, nu mai multe, ca s nu devin plictisitor. Exist unii crestini care, cu binecuvntarea nu stiu ct de serioas a duhovnicilor lor, folosesc mijloace anticonceptionale. De ce? Ne las duhovnicul, c a zis s nu ajungem la avort! Printele e mpotriva avortului si la asta se rezum pozitia sa crestin. M-a socat, pur si simplu, afirmatia unui medic care a zis: Marea majoritate a mijloacelor anticonceptionale sunt, de fapt, avortive. Adic, unii doctori spun c femeia care are sterilet nu rmne nsrcinat. Fals! Mi-a explicat doctorul respectiv: Femeia care are sterilet rmne nsrcinat. Trece spermatozoidul pn la ovul, se formeaz embrionul, dar n-are loc s se dezvolte. Deci femeile care au sterilet fac avorturi poate si lun de lun. Ia s le spun cineva asta, ce-ar mai sri crestinele noastre! Sau: pilulele anticonceptionale. Nu vorbim de cele post-contact, unde este clar c pilula se ia postcontact, contactul sexual a avut loc, embrionul exist si este ucis de pilul. Dar mare parte dintre pilulele contraceptive fac exact acelasi lucru: creeaz un mediu toxic care ucide embrionul imediat dup ce se formeaz, dac n-a reusit s ucid mai nti spermatozoidul. Acum nu intrm n detalii legate de sexualitate, ci doar atrag atentia asupra faptului c o parte dintre femeile crestine avorteaz, lunar sau chiar mai des, cu constiinta mpcat c n-ar fi ucis copilul din pntecele lor. Cte ceva despre masturbare. Preasfintitul Hrisostom de Etna spune c n America exist preoti care consider masturbarea ceva firesc, ceva normal. Si dac preotii nsisi au aceste viziuni liberale, credinciosii vor spori cu rvn pe calea acestei practici. De ce? Asa i-a nvtat printele c trebuie s se elibereze tnrul de tensiuni, de ce s ajung la probleme psihice din pricina nfrnrii? Este dureros s vedem o campanie destul de intens pro-masturbare, pro-sex oral, pro-, pro-, pro- perversiuni, si s nu auzim un glas potrivnic, cel putin la fel de puternic, al Bisericii. Prea Sfintitul Hrisostom pomeneste de un tnr care se masturba de la 15# ani si, de rusine, nu a mrturisit asta la spovedanie. Peste o lun, s-a btut cu fratele lui n camer; fratele lui, foarte voinic, a czut peste el si tnrul a murit. n aceast stare si-a observat trupul, i-a vzut pe fratele su si pe mama sa, #si si-a vzut sufletul, nsotit de ngerul pzitor, cum s-a ridicat deasupra casei, deasupra orasului, ajungnd n ceruri. Si acolo, dup un tunel lung si ntunecat, la captul cruia se afla o lumin, a vzut-o pe Maica Domnului, care l-a ntrebat pe nger de ce se afl tnrul acolo. Si dup ce a aflat amnuntele, Prea Sfnta Nsctoare de Dumnezeu s-a ntors spre el si i-a spus: Mama ta s-a rugat fierbinte s i te dau napoi, iar Fiul meu a acceptat s-i ndeplineasc dorinta. Biatul, coplesit de frumusetea raiului, a implorat-o s l lase acolo, dar Maica Domnului i-a rspuns: Nu, de dragul mamei tale, trebuie s te ntorci. Dar ia aminte la ce-ti spun: trebuie s ti mrturisesti pcatul pe care l-ai comis acum o lun. Acesta este un pcat nfricostor, iar dac nu-l vei mrturisi unui preot, iat ce te asteapt! Si Sfntul Arhanghel Mihail i-a artat tnrului prpastia ce ducea spre chinurile iadului. Tnrul s-a ntors la viat, n cele din urm. Voia s rmn n rai! N avea constiinta c ceea ce-a fcut era dramatic.

Unii fac anumite pcate pe care le consider acceptabile. Masturbarea e unul dintre acestea. Am citit, nu mai tin minte exact, dar dup unele statistici peste 70% dintre femei se masturbeaz, si parc la brbati procentul este mai mare; bnuiesc c sondajele respective fuseser fcute asupra femeilor necrestine si asupra brbatilor necrestini; pentru c fiecare crestin ar trebui s se lupte cu aceast patim, sau, oricum, dac ar fi fost si crestini ntre cei care se masturbau si au rspuns afirmativ cnd s-a fcut sondajul, numrul lor era mic. Cu toate acestea, aflm c acest pcat e fcut pe scar larg. Exist oare vreo legtur ntre masturbare si venirea lui Antihrist? Vorbeam cu cineva si am fost ntrebat dac exist vreo legtur. Zic: Este foarte simplu: ce vor oamenii? Democratie, vointa poporului, stia o s ne conduc, stia o s hotrasc pentru toti. E culmea, oamenii stia, dintr-o sut, saptezeci se masturbeaz, si din aceast sut o s se aleag cei care or s dea hotrri pentru toti. Or s dea si pentru crestini. Deci, repet: statistica arat peste 70%, dar poate c esantioanele nu erau luate obiectiv. Deci, mi se pare trist si dureros c ne conduc si ne vor conduce oameni care triesc n patimi, oameni care afirm c ne vor binele, dar binele pe care-l doresc ei va fi diferit de binele pe care-l ntelegem noi. Si oamenii acestia, nvtati cu patimi, ntre care masturbarea e unul din cele mai mici, poate, pe care le fac, nu vor avea cum s ia hotrri care s ne fie nou, cu adevrat, de folos. Repet pn v plictisiti, vedeti cazul cu Sfntul Munte Athos. Cu Serbia, nu mai zic. Prigoana anticrestin, pornit din Occident de iubitorii de democratie, a atins culmea prin distrugerea attor mnstiri, biserici si catedrale. Ce e de fcut? Mai nti de toate, recunosc c am pus si eu altora ntrebarea asta, si o s-o mai pun, de multe ori, pn la sfrsitul vietii, pentru c niciodat n-o s stiu tot ce-i de fcut. Asa c rspund putin din ceea ce stiu mai mult, s dea Dumnezeu s aflati de la printi, duhovnici, din crti ale cuviosilor etc. ndrznesc s v recomand o carte aprut la Editura Bunavestire din Galati Ne vorbeste Printele Serafim Rose, care este o carte extraordinar; dac sunteti studenti teologi, nu stiu vreo carte mai de folos care s v ajute s rezistati haosului de zi cu zi. Sunt scrisorile pe care le-a trimis printele Serafim unui catolic convertit la ortodoxie, care a ajuns unul din cei mai cunoscuti preoti misionari din America, preot care, rmnnd vduv, s-a clugrit de ceva vreme, printele Alexie Young. Sfaturile pe care le d avva Serafim, hrnindu-l pe printele Alexie, v vor ajuta si pe voi, ca slujitori ai lui Hristos. A fost ntrebat printele Porfirie odat: Cum o s rezistm cnd o s vin sfrsitul?. Si printele Porfirie a dat un rspuns simplu, la obiect, v rog s l tineti minte: Dac ne vom spovedi, vom rezista. M-a bucurat cuvntul acesta, mi-a mers asa, la inim Eu simt folosul spovedaniei, printele meu m spovedeste aproape sptmnal, dac are timp, dac nu, la dou sptmni, dar n general m spovedesc sptmnal. M spovedeam nainte la un printe schimnic, din Moldova, dar, ajungnd greu acolo, printele mi-a zis: Caut-ti un duhovnic n Bucuresti. Nu credeam c-o s gsesc repede, c e mare lips de povtuitori iscusiti, dar Dumnezeu a rnduit s gsesc. Si cnd a venit printele schimonah n Bucuresti, s-a dus s vad: m las pe mini bune? M las! Si constat c folosul spovedaniei dese este extraordinar. Nu am cu ce s-l compar. Deci, dac ne vom spovedi, vom rezista. Czuse un anumit preot ntr-un pcat, si l-am ntrebat pe printele meu: Totusi, cum de-a putut s cad printele acesta asa? Deci, nu-l judecam, ci, pur si simplu, voiam s-i gsesc circumstante atenuante. Si printele mi-a zis: Stii de ce cad unii dintre slujitorii altarului? Pentru c nu se spovedesc dect foarte rar. Dac pn si unii dintre clerici vor fi biruiti, n cele din urm, la venirea lui Antihrist, mai ales pentru c nu au nteles folosul spovedaniei, care s-i ajute, s-i nnoiasc duhovniceste, cu att mai mult or s cad cei care n-au fost nvtati s se spovedeasc, si merg la fabrica de spovedanii de Pasti si de Crciun; acolo e coad de cel putin o sut de oameni, spovedania dureaz dou minute, c dac-ai spovedit mai mult de cteva minute, deja ncep s

murmure cei care s-au plictisit, asteptnd la rnd. Si tu, cu sufletul curtit dup spovedania de dou minute, iei poate dezlegare, te mprtsesti si esti foarte mndru c te-ai unit cu Hristos, dup care, la prima lupt cu vrjmasul, cazi. Deci, dac ne vom spovedi des si cei care primesc dezlegarea, se mprtsesc si ne vom mprtsi, vom rezista. Trebuie s ntelegem c nu exist alt sans de supravietuire dect calea nevointei, calea sfinteniei. Astzi, cnd cineva se gseste s vorbeasc despre sfintenie, pare destul de ciudat. Avem o deformatie profesional, ne apas cuvntul sta, ne doare, ne mnnc, nu ne place cuvntul sfintenie. Vrem s vorbim asa, despre lucruri frumoase, dar pe cel care ne vorbeste despre sfintenie l considerm putin ciudat, putin anormal. Si de fapt nu ntelegem c Ortodoxia fr sfintenie nu este Ortodoxie. n msura n care crestinul duce lupta cea bun, se spovedeste si se mprtseste, este sfnt. Precum stiti, n perioada de nceput a Bisericii, crestinii erau numiti sfinti: Sfintele, sfintilor, zice preotul la Liturghie, adic Sfintele Taine se dau celor care duc lupta cea bun. Ar trebui s ne dm seama de marea responsabilitate pe care o avem fat de cei de aproape ai nostri. n momentul n care ne-am dat seama de gravitatea rzboiului pe care-l duce vrjmasul pentru a distruge sufletele oamenilor, trebuie s ne apese, trebuie s ne doar pentru cei de lng noi care nu sunt n biseric sau care sunt n biseric numai cu un picior. Sunteti multi dintre voi studenti teologi si trebuie s v luati foarte n serios nu numai chemarea de a studia teologia, ci mai ales chemarea de a fi crestini. Trebuie s ne doar pentru cei de lng noi. Pe unul n plus dac-l miscm, si conteaz foarte mult. M-au ncurajat foarte mult scrisorile cititorilor pe care i-am ajutat prin crtile mele. E greu s scrii, pentru c trebuie s triesti ceea ce scrii si, dac scrii fr s triesti, ajungi n fundtur Trec uneori prin momente de apsare, n care m ntreb: Oare e bine ce fac, oare nu-i mai bine s joc ping-pong? sau De ce s m bag unde nu-mi fierbe oala. Am primit un mesaj de la o cititoare: L-am vzut la televizor pe Krishnamurti unul dintre marii guru -, si vroiam s m duc la librrie s i cumpr crtile, eram interesat de nvttura lui. nainte de-a apuca s m duc la librrie, am dat de Jurnalul convertirii, si nu mi a mai trebuit Krishnamurti, si acum am devenit credincioas etc., etc. M-a bucurat foarte mult scrisoarea respectiv, mi-a dat aripi si mi-a confirmat faptul c a meritat s apar acest Jurnal al convertirii care, precum stiti, e cea mai cunoscut carte a mea. Cnd a vzut lumina tiparului, eu eram cu inima foarte strns: Oare nu se vor vtma vreunii?. ns, m-am gndit si c s-ar putea vtma numai cei care sunt foarte sporiti duhovniceste si ei pot sri peste pasajele vtmtoare. Pentru c nu se pot vtma dect cei care sunt sporiti duhovniceste. Cei neduhovnicesti nu se vor vtma de la o asemenea carte, pentru c triesc ntr-o lume mai viciat dect cea descris n prima parte a Jurnalului. ns m frmntam foarte tare: Dac nu-i bine? Dac am gresit c l-am scris?. La un moment dat, voiam s-l ard. Dar duhovnicul nu m-a lsat. Si, pn la urm unii, ctiva, s-au apropiat de biseric si datorit Jurnalului. Nu vreau s m dau exemplu, ci spun doar att: c dac m-as fi gndit numai la faptul c o s-mi fie greu s le rspund copiilor mei, cnd or s creasc si or s citeasc ce-a fcut tticul lor cnd era la 16-18 ani, nu as mai fi tiprit Jurnalul. O s-mi fie greu s vorbesc cu copiii mei, poate, dar mi-am dat seama c merit s tipresc aceast carte, fiind o cale de a ntinde o mn aproapelui care st departe de Hristos. Trebuie s ne punem sufletul pe un fir de at, s riscm, s ne dorim din tot sufletul s-i cstigm. Si eram asa, putin, iarsi cu inima strns, zicndu-mi: Oare nu cumva sunt n rtcire, c-mi doresc att de mult s-mi ajut aproapele?. M gndeam c oi fi fost prins de cine stie ce duh sectar misionaro-fanatic.

Am gsit ns un cuvnt al Sfntului Teodor Studitul, care spunea asa: Cine iubeste mntuirea aproapelui mai mult dect propria sa mntuire fireste, fr s neglijeze lupta pentru propria mntuire , e pe drumul cel bun. Iarsi l-am ntrebat pe printele meu: Printe, nu cumva gresesc pentru c mi doresc att de mult s-i ajut pe altii? Si mi-a zis: Nu, frate! Dar f-o pn la capt. Stiti de ce mi doresc asta? Pentru c mult vreme, atunci cnd eram yoghin, nimeni n-a venit s-mi ntind mna si s m atrag spre Biseric. Nimeni, nici un preot. Cnd se ntlneau preotii cu fostul meu maestru, Bivolaru, nici unul nu era n stare s prezinte nvttura Bisericii att de clar nct yoghinii s-si dea seama c fantoma de credint crestin, care li se ddea cu lingurita la cursurile de yoga, n-avea prea multe n comun cu nvttura Sfintilor Printi si cu nvttura Bisericii Ortodoxe. Devenind ortodox, si dndu-mi seama c sunt multi n rtcire, m-a apsat faptul c ei au rmas acolo n timp ce eu am venit aici. Oricum, mi dau seama c nu sunt singurele probleme din lume yoghinii care se nchin la zeita mortii sau O.Z.N.-istii care asteapt s vin nava si s-i salveze. Probleme au toti care stau departe de cunoasterea lui Hristos. Stiti de ce am rspuns invitatiei voastre de a v vorbi? Am zis: mcar asa, putin, s misc pe vreunul dintre voi ca s fac un pas spre aproapele lui. Am tinut conferinta despre nainte-mergtorii lui Antihrist, ca s v dati seama de gravitatea vremurilor pe care le trim dar mai ales ca s ntindeti o mn celor de lng voi. Pentru c au nevoie de mna voastr. S fim foarte constienti de responsabilitatea pe care o avem. Toti cei care ne spovedim, ne mprtsim, suntem ai lui Hristos, fratilor. Asta trebuie s fie o bucurie pentru noi, pentru c nu sunt vorbe goale. Chiar dac ne dm seama de neputintele noastre, suntem att de puternici M-a ntrebat cineva: Cum ai tu curajul s scrii att de mult? Zic: Am curaj, pentru c eu n-as putea s fac nimic prin propriile mele puteri si tocmai, cu ct sunt mai slab, cu att m bucur, c dac va iesi ceva, o s ias pentru c a rnduit Hristos. Adic asta este, aici este puterea noastr, c nu suntem tari, c de fapt suntem tari prin Hristos. Dac am fi tari doar prin noi nsine, am tine cu dintii de tria noastr, dar asa, stim c Hristos ne d viata; astea nu sunt vorbe goale, si nu vi le spun ca pe ceva ce am citit si eu prin alte crti, ci vi le zic pentru c asa mi-a rnduit Dumnezeu s cunosc Ortodoxia si-mi doresc s o cunoasc si altii. As vorbi putin si despre comoditate. Printele Serafim Rose atrgea atentia asupra faptului c Ortodoxia a fost, este si va rmne ptimitoare. Noi, dac suntem ai lui Hristos, suntem prigoniti de lumea aceasta pentru El. Si n momentul n care cutm o Ortodoxie care face pace cu aceast lume, nu mai suntem ai lui Hristos. Precum vedem, se propovduieste prin diferite mijloace Ortodoxia care nu zgrie deloc. Printele Iustin Popovici, de exemplu, este foarte putin iubit. De ce? Pentru c a fost o fire polemic, a dat cu barda acolo unde a considerat c exist ndeprtri de la nvttura lui Hristos. Printele Iustin Popovici a fost exilat, dup cum se stie, la Mnstirea Celie. De ce? Nu se doreste o Ortodoxie incomod. S cutm o Ortodoxie care poate fi iubit de toat lumea, despre care pot vorbi intelectualii care dau interviuri si, cnd se duc acas, fac pcate mpotriva firii, poate fi trit de oameni pentru c se mpac foarte bine cu viata de zi cu zi. Oamenii caut o credint convenabil. si imagineaz c, dac au descoperit credinta crestin, Dumnezeu, n marea Sa mil, trebuie s le ia crucea. Or, Printele Serafim Rose spune tocmai asta: c Ortodoxia fr cruce nu este Ortodoxie. Despre rugciune, s vorbesc n dou cuvinte nu se cuvine. Dar, totusi, voi spune: un cuvintel. Unul doar. Dac ncercm s transformm rugciunea ntr-o mantr, asa cum fac yoghinii, care tot repet anumite cuvinte n japa yoga, gndindu-se c vor ajunge la iluminare, ne-am pclit. Mi se pare uneori, atunci cnd mi fac canonul, sau la acatist, c vreau s fug de Maica Domnului sau de sfntul

la care m rog. Si zic: Aoleu, ce bine-ar fi s nu stie c eu i zic acatistul, c dac ar afla c eu m rog n halul sta, s-ar supra. Eu spun acatistul si m gndesc la cutare, la cutare sau la cutare, mi zic: Hai s-mi fac norma de rugciune si gata! Si chiar mi-e putin rusine, si cnd mi dau seama c mi-a zburat mintea mi zic: Ia-o napoi! Unde ti-aduci aminte c te-ai rugat asa, ultima oar? Un icos mai n spate, dou icoase, uite, de aici!. Si iar citesc icosul. Si mi se ntmpl uneori s stau mult la acatist si s-o tot iau de la nceput, cnd nu m biruie lenea Despre liniste Trim cu vitez maxim ntr-o societate apostat, trim n plin hituial Dup ce o s v cstoriti si-o s aveti familie, o s vedeti ct alergtur e. Vrjmasul vrea s nu avem liniste. Vrea s intrm n aceeasi vitez de miscare cu lumea asta. Si Hristos vrea exact reversul. Sunt momente n care m las prins de duhul acesta si sunt mnios, agitat, suprat. Dar sunt si momente n care m rog si zic: Doamne, ajut-m s stau mpotriva acestui curent. Eu am tinut aceast conferint fr s ajung la msura linistirii, dar totusi cred lui Hristos c m va ajuta s ajung la liniste, m rog s m ajute s-mi cad dintii de lapte, s creasc ceilalti, si s cunosc linistea, dndu-mi seama c, pe msur ce lumea se misc si mai repede, miscarea asta a lumii trebuie s m ajute pe mine s pun frn. Vd ceva smintitor pe strad sau n cine stie ce reclam, zic: Doamne, mintea mea nu trebuie s se ntineze, ajut-m!. Vd o sminteal, mintea mea trebuie s se pzeasc. Aud ceva smintitor, mintea mea trebuie s se pzeasc. Cu ct satana bag ghimpii lui, cu att noi trebuie s ne curtm. Am scris Cartea Nuntii ndurerat de faptul c din ce n ce mai multe familii se destram. De ce se destram? n primul rnd, pentru c tinerii nu stiu cum s-si ntemeieze o familie. Fetele, de obicei, se ndrgostesc de tineri fr credint n Dumnezeu, creznd c i vor schimba. Dar de cele mai multe ori sotul necredincios o schimb pe sotia credincioas, cu forta sau cu binisorul. Sau femeia necredincioas l schimb pe sotul credincios. Gnditi-v foarte serios c, dac v cstoriti cu cineva, cu cineva-ul acela trebuie s rmneti de mn pn la moarte, si chiar dup aceea. Adic, problema este foarte serioas. Dac nu v gnditi ca, nti de toate, familia voastr s fie crestin, mai devreme sau mai trziu se va alege praful de ea; iar dac nu se alege praful, ajungndu-se la divort, se va ajunge la o convietuire stearp, steril, care e jalnic. Si veti ntelege cuvntul unui filosof# care a zis: Aproapele meu e iadul. V voi reproduce un scurt cuvnt al printelui Iustin Popovici, care v va arta care este duhul de rezistent n fata nainte-mergtorilor Antihristului. Precum stiti, printele Iustin a fost prigonit de ctre comunisti. Vorbind despre Hristos, printele spunea asa: Vom sta lng El, cu toat inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul, cu toat puterea noastr, si aceasta cu pretul oricror pedepse, cu moartea ndreptat asupra noastr de ctre toti lupttorii contra lui Hristos din ntreaga lume. Mi ar plcea s cititi ct mai mult din nvttura printelui Iustin, care a rezistat n prigoana comunist ca un martir. Mi-as dori s v dati seama c, dac nu vom cunoaste martirii ultimei prigoane, degeaba vom citi din Vietile Sfintilor, pentru c va nsemna c, de fapt, stm departe de adevratul duh mucenicesc al Bisericii lui Hristos. Trebuie s-i cunoastem pe sfintii nchisorilor de la noi, din Rusia si din alte prti ale lumii. Trebuie s-i cunoastem pe printii care, dup ce au fcut nchisoare, binecuvnteaz si acum pmntul prin prezenta lor. Ct mai sunt n viat trebuie s ne apropiem de ei, trebuie s ne nsufletim din viata lor. Cnd a fost hirotonit Printele Serafim Rose, duhovnicul# lui, Vldica Nectarie s-a rugat din tot sufletul si a zis: Vreau s-l hirotonesc si s mor, adic s-i transmit lui tot ce avea, tot, tot, tot, toat harisma, toat puterea duhovniceasc. A vrut s-i transmit tot, tot, tot si s moar. Adic avea

constiinta clar a transmiterii duhului mrturisirii credintei lui Hristos. Si noi ar trebui s mergem la printii care au stat n nchisori si s ne umplem de viat de la ei. Trebuie s ne dm seama c Biserica lui Hristos n-a zmislit sfinti doar pn acum 10 sau 20 de ani, trebuie s ne dm seama c nu s-a ofilit sfintenia n Biserica Ortodox, c dac am avut sfinti precum Nectarie din Eghina la nceputul secolului trecut, precum Sfntul Ioan Maximovici, la mijlocul secolului trecut, acesti sfinti au lsat urmasi. S-l iubim pe printele Filothei Zervakos, care a fost ucenicul Sfntului Nectarie din Eghina. S-l iubim pe printele Serafim Rose, care a fost urmasul Sfntului Ioan Maximovici. S-l iubim pe printele Sofronie Saharov, care a fost ucenicul Sfntului Siluan Athonitul. S-i iubim pe acesti urmasi, ucenici ai sfintilor. Poate c, mai devreme ori mai trziu, ei vor fi canonizati. Chiar patriarhul ecumenic, fiind n vizit la Suroti, unde se afl moastele cuviosului Paisie Aghioritul, a spus: Din generatia de btrni (adic, Iacov Tsalikis, Porfirie, Filothei Zervakos fat de care exist anumite retineri, pentru c a polemizat cu Patriarhul ecumenic din vremea sa din cauza deschiderii ecumeniste a acestuia), primul va fi canonizat printele Paisie. Asa a spus patriarhul, deci pn la urm o parte din marii btrni vor ajunge n sinaxare. S-i iubim pe acesti printi, s-i iubim si pe printii de la noi. V spun, nu cu mndrie, c seara, la rugciunea, cnd pomenim si viii si mortii nostri, dup cunoscuti, ncepem pomelnicul, asa: printele Arseni (cel din Rusia), printele Elefterie (de la Dervent), printele Benedict (Ghius), printele Ivan (Kulghin duhovnicul Rugului Aprins), printele Dumitru (Stniloae), Maria preoteasa, printele Dimitrie (Bejan), printele Cleopa, printele Paisie, printele Antim (Gin), printele Vichentie (Mlu), printele Nicodim (Mndit), mitropolitul Irineu (Mihlcescu), dup ce mai pomenim ctiva dintre ai nostri, trecem la greci: Filothei (Zervakos), Porfirie, Paisie, Iacov, Epifanie, si apoi la altii: Serafim Rose, Sofronie, Iustin, si apoi Preasfintitul Averchie, Preasfintitul Vasile Krivochein, etc. Si pomenindu-i sear de sear, deseori, v spun c m-a ajutat Dumnezeu s m apropii de ei cu foarte mult dragoste si, n cele din urm, ca editor, am vzut c Dumnezeu a rnduit s tipresc o parte din traducerile crtile lor. Adic v dau chiar cteva exemple precise: am reusit s tipresc scrieri ale printilor Iustin Popovici, Filothei Zervakos Testament duhovnicesc, am tiprit Printele Serafim Rose, Ne vorbeste Printele Serafim Rose, avem n lucru Ne vorbeste Printele Porfirie, e terminat de tradus Ne vorbeste Printele Sofronie Saharov. Prin faptul c ne vin astfel de crti la editur, am vzut un rspuns al printilor pe care i pomenesc. Si fiecruia dintre cei care i iubeste pe acesti printi, care acum se afl naintea tronului lui Dumnezeu, acestia i rspund ntr-un anumit mod. Pe cei care vor s le urmeze nvtturile o s i ajute ntr-un chip minunat. Nu stiti acum cum o s v ajute. Dar ei sunt printi bineplcuti naintea lui Dumnezeu si, dac v legati sufleteste de ei si-i pomeniti, se produce o legtur mistic ntre voi si ei. Un printe, ieroschimonahul Mihail de la Valaam spune c, atunci cnd o s murim, o s ne ntlnim dac ne mntuim cu toti cei pe care i-am iubit, cu toti cei pe care i-am cunoscut si s-au mntuit, cu toti sfintii la care ne-am rugat si cu toti cei pentru care ne-am rugat. Un exemplu gritor: cnd a murit printele Nicodim Mndit, care-i cam luat peste picior de ctre teologi nalti, care nu tin cont de viata de sfintenie pe care a dus-o, i s-au artat doi dintre ucenicii si, care trecuser la Domnul naintea sa. Veniser s-i ia sufletul. Si o sfnt s a artat, nu mai stiu care#, parc Sfnta Filofteia de la Curtea de Arges, sau Sfnta Paraschiva. Deci, fratilor, dac i iubim si ne tinem cu dintii de calea asta, Hristos n-o s ne lase.

mi cer iertare pentru putintatea informatiilor pe care vi le-am prezentat. Problema este foarte ampl. Am preferat s v mprtsesc aceste putine cuvinte, ndjduind c voi veti cuta s aflati ct mai multe despre acest subiect.. nchei cuvntul meu povestindu-v sau aducndu-v aminte o secvent din filmul Inim nenfricat (Brave Heart) despre eroul Scotiei, William Wallace. Cred c si printele Serafim ar fi recomandat ucenicilor si s vad acest film istoric. Pe cmpul de lupt, n fata dusmanului foarte puternic, n fata invadatorului englez, William Wallace, un fel de Mihai Viteazul al scotienilor, ntreab: You wanna fight? Vreti s luptati?, si scotienii rspund: No, no. Le era fric s se bat cu englezii, asa cum si nou ne fric uneori s ducem rzboiul duhovnicesc. Si, ncercnd s i conving pe oameni s lupte pentru a scpa de asupritori, Wallace continu: OK, fight, and you may die, run, and you may live, at least of while, and die in your beds, many years from now, when you want to tray all the days, from this day to that day, for one chance, just one chance, to come back here and tell our enemy that they can take our lives, but they can never take our freedom!. Si traduc, pentru c poate aici o fi cineva care nu stie englez: Bine, bine, luptati si poate veti muri, sau fugiti si poate veti rmne n viat. Si-o s muriti acas, n paturile voastre, multi ani de-aici nainte, cnd ati da orice ca s schimbati toate zilele, de-acum pn atunci, pentru o singur sans, doar o singur sans, s v ntoarceti aici, pe cmpul de lupt, si s spuneti dusmanilor c ne pot lua vietile, dar niciodat nu ne vor putea lua libertatea! S ne ajute bunul Dumnezeu s ntelegem c, ntr-adevr, n rzboiul duhovnicesc ne putem pierde vietile, dar nu trebuie s pierdem libertatea pe care o avem n Hristos! S ne ntreasc Dumnezeu pe calea mntuirii. Amin!