Litiaza Renala-Liceenta

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA
Ministerul Educaiei,Cercetrii,Tineretului si Sportului coala Postliceal Sanitar CHRISTIANA Timioara, Timi
PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE
Calificarea profesional: asistent medical generalist
Coordonator:
Asistent MIHAELA DAVID
Absolvent:
TOTH VIOLETA MARIANA

August 2012
Motto:nvinge greutile profesiunii tale,
Stpnete suprarea i nerbdarea ta Gndete-te c cel suferind este: dezarmat, fr putere i are nevoie de ajutorul i ngrijirea ta
NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA CUPRINS MOTTO ARGUMENT CAPITOLUL I. INTRODUCERE N NURSING-----------------------------------------------------5 1. Teoretizarea noiunilor de nursing-----------------------------------------------------------------------5 Definiia nursingului i a conceptului elaborat de Virginia Henderson----------------------------5 Codul pentru asistente medicale------------------------------------------------------------------------7 Rolul si funciile asistentei medicale dupa Virginia Henderson------------------------------------7 2. Nevoile fundamentale ale fiinei umane----------------------------------------------------------------8 CAPITOLUL II. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL---------------------9 Noiuni de anatomie---------------------------------------------------------------------------------------9 Funciile rinichiului--------------------------------------------------------------------------------------11 Cile urinare----------------------------------------------------------------------------------------------12 CAPITOLUL III. LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII-------------------------13 Definiie---------------------------------------------------------------------------------------------------13 Cauze------------------------------------------------------------------------------------------------------13 Simptomatologie. Diagnostic clinic-------------------------------------------------------------------16 Examinri paraclinice-----------------------------------------------------------------------------------18 Diagnostic diferenial-----------------------------------------------------------------------------------19 Tratament-------------------------------------------------------------------------------------------------20 Evoluie i complicaii----------------------------------------------------------------------------------23 Profilaxie Prognostic------------------------------------------------------------------------------------25 CAPITOLUL IV. EDUCAIA PENTRU SNTATE---------------------------------------------26 Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale.-----------------------------------------27 Rolul asistentului medical n efectuarea actelor medicale de investigaie si de tratament-----27 Pregtirea preoperatorie---------------------------------------------------------------------------------31 ngrijirile postoperatorii---------------------------------------------------------------------------------35 CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE NGRIJIRE---------------------------------38 CAZUL I -----------------------------------------------------------------------------------------------------39 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------40 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------44 3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------47 4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------49 5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------63 CAZUL II-----------------------------------------------------------------------------------------------------64 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------65 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------69 3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------72 4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------73 5.Evaluarea final----------------------------------------------------------------------------------------86 CAZUL III----------------------------------------------------------------------------------------------------87 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------88 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------92 3.Planificarea ngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------95
4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------96 5.Evaluarea final--------------------------------------------------------------------------------------107

CONCLUZII -----------------------------------------------------------------------------------------------108 BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA
Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de pietre la rinichi este o afectiune cunoscuta inca din antichitate.Riches raportand existenta unui calcul vezical la o mumie egipteana din anul 4800.i.e.n, Tratamentul litiazei urinare constituind o preocupare continua a urologiloracelor timpuri mergand de la tratamente naturiste(GALENUS)pana la tratament chirurgical(HIPOCRATE practicand probabil prima interventie chirurgicala urologica de tip litiazic) Explicatia pentru care acest tip de patologie a fost descoperita si tratata atat de rapid este simpl durerea care insoteste litiaza renala (colica renala) este intr-atat de mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesara Chiar daca medicina a evoluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a ramas in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa este in crestere in Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa cel mai probabil pe seama alimentatiei si a duritatii apei. Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective importante in actualul sistem de sanatate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea. Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ingrijirea pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA. Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala, datorita faptului ca si eu am suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos. Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se instaleaza la o varsta mai timpurie. Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive m-a ajutat sa inteleg mai bie aceasta boala, fapt pentru care Litiaza Renala m-i s-a parut potrivita ca subiect al acestei lucrari. Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din acdrul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta acestei afectiuni.
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN NURSING 1. TEORETIZAREA NOIUNILOR DE NURSING DEFINITIA NURSINGULUI SI A CONCEPTULUI ELABORAT DE VIRGINIA HENDERSON
Cine este Virginia Henderson? V. Henderson este o infirmier american, profesor universitar. Ea a lucrat timp de 5 ani cu renumitul profesor Leoninos, renumit sociolog si antropolog. n anul 1955, prin nfiinarea unor societi americane de infirmiere bazate pe cotizaii, se lanseaz o teorie de ajutor infirmier de tendin existenial, prilej cu care teoriile Virginiei Henderson devin cunoscute n America. Ce este nursingul? Sa ajuti individul,fie acesta bolnav sau sanatos,sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare,sa ajuti individul,fie bolnav sau sanatos,sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea,cu conditia ca acesta sa aibe taria,vointa sau cunoasterea,necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil Concepia sa intelectual este: Individul este unic, contient de persoana sa i caut n mod continuu o semnificaie a vieii sale. Concepia sa despre om: Existena omului are nevoi fundamentale, universale i individuale variabile, care l satisfac pe el, dac el se poate mica singur. Atunci el este independent.
Concepia sa despre sntate: Sntatea este o stare in care necesitatiile sunt satisfacute in mod autonom,nu se limiteaza la absenta bolii.
Conceptia sa despre boala: Boala este ruperea echilibrului,armoniei,un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica,psihica,o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,provizorie sau definitiva Concepia sa despre ngrijirea infirmier: ngrijirea infirmier duce pn la capt sau are drept scop ajutorarea individului bolnav sau sntos, pentru a se strdui s se desvreasc pe sine, dac el are fora necesar, voina, dac are cunotinele necesare ndeplinirii acestei funcii, pentru a-l ajuta s recunoasc independena sa n cel mai scurt timp posibil, i aceasta bineneles cu asentimentul pacientului. n rezumat, se poate spune c V. Henderson concepe ngrijirile infirmiere ca rspuns la o nevoie exprimat sau neexprimat de pacient. Prin nevoie se nelege un sentiment de lips, de insatisfacie, legat de o necesitate fiziologic necontrolat. O nevoie are ntotdeauna o dimensiune biologic, fiziologic, psohologic i social. Conceptul V. Henderson Asistenta generalist este contiina celui lipsit de contiin, este vederea pentru cel orbit de curnd, este braul pentru cel cruia i-a fost amputat, este dragostea de via pentru cel ce a ncercat s se sinucid, contiina i nelegerea, ncrederea pentru tnra mam. Asistenta medical a fost denumit mama profesional. Ea este o mam ce acioneaz conform nevoilor copilului i trebuie adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai diverse i ct mai insolite. Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare. Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Deci nursingul presupune: a trata, a ingriji si a gestiona distribuirea ingrijirilor acordate bolnavului. Scopul i evaluarea aplicrii conceptului V. Henderson Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale ngrijirii bolnavului, pe baza crora asitenta medical generalist realizeaz un plan de ngrijire, bazat pe o bun cunoatere metodologic a pacientului i a familiei; pacientul este
recunoscut ca participant activ n aceasta intervenie, ceea ce l ncurajeaz i-i motiveaz dorina de autonomie. Planul de a-l ajuta pe pacient este influenat de vrst, temperament, statutul social i cultural, capacitatea fzic i intelectual, de stri patologice i sindroame ca: ocul, febra, infecia, deshidratarea i depresia. Crearea unui plan scris de ctre asistent, asigur unitatea n continuarea ngrijirilor; n orice caz este vorba de modificarea n funcie de nevoile pacientului pe minute, zile sau sptmni. Evaluarea nevoilor bolnavului solicit, ntre alte caliti, sensibilitatea, sentimente profunde i o judecat corect din partea asistentei care acord ngrijiri bolnavilor, pentru a asculta, observa, cunoate; asistenta trebuie s evalueze nevoile sale i s stabileasc relaiile interumane eseniale pentru a acorda ngrijiri eficiente. Aplicarea corect n practic a unui plan de ngrijiri, duce la restabilirea independenei pacientului, la reintegrarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaug i a patra dimensiune, cea moral i spiritual. Omul trebuie sa aib un ideal pentru care i prin care s triasc, s caute un sens n via, un rol superior sau numai simpla supravieuire sau existen. Aceasta nou dimensiune a sntii sale este considerat actualmente de o importan central n desvrirea personalitii umane i a sntii, deoarece a concepe sntatea fizic fr componenta etic, presupune dezumanizarea omului
CODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE

Promovarea sanatatii Prevenirea imbolnaviriilor Restabilirea sanatatii Inlaturarea suferintei
ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

Rolul asistentei medicale const n ; A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si mentina sau recastige sanatatea(sau sa-l asiste in ultimele sale clipe)prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur,daca ar fi avut forta,vointa sau cunostintele necesare Funciile asistentei medicale: funcia de natura independent funcia de natura dependent funcia de natura interdependent funcia profesional
funcia educativ funcia economic funcia de cercetare 2.NEVOILE FUNDAMENTALEn Cele 14 nevoi fundamentale statuate ALE FIINEI UMANE acest concept sunt urmtoarele:
1 A respira si a avea o buna rculatie
2 A bea si a manca
3 A elimina
4 A se misca si a avea o buna postura
5 A dormi si a se odihni
6 Ase imbraca si a se dezbraca
7.A-si mentine temperatura corpului in limite normale 8.A-i ngriji i proteja tegumentele
9.A evita pericolele
10.A comunica
11.A-i practica religia 12. A fi preocupat in vederea realizarii profesionale 13.A se recreea 14.A nva cum sa-si pastreze sanatatea
CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR
NOIUNI DE ANATOMIE . *Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din cile evacuatoare ale urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra. *Rinichii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celuloadipos si invelit cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala. *Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi poli:unul superior si altul inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatuit din artera si vena renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala. *Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang.. *Loja renala este limitata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si dedesuptul lor de muschii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale. *Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa
abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca simptomatologie toracica
. Unitatea anatomica si fiziologic a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din GLOMERUL(polul vascular) si TUBUL URINIFER(polul urinar) Nr nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane. Glomerurul este primul element al nefronului si este aclatuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente,provenita din artera renala.Capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta,care se capilarizeaza din nou in jurul primei portiuni a tubului urinifer. Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta sub forma unui canal lung de 50mm,format din urmatoarele segmente:capsula Bowman,tubul contort proximal,ansa Henle,tubul contort distal si tubii colectori. Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuit din doua foite.Capsula Bowman impreuna cu glomerul pe care-l contine,poarta numele de corpuscul Malpighi.
Din tubii contorti distali,prin canalele colectoare si canalele commune care se deschid in papilele renale,urina formata trece in calice si de aici in basinet. Legatura bazinetelor cu vezica urinara organ dotat cu o musculature puternica si situate in pelvis,inapoia pubisului-este realizata prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene Uretera canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox 5cm,spre deosebire de barbat,la care traiectul este lung si traverseaza prostate,de unde posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunet asupra intregului arbore urinar. NOIUNI DE FIZIOLOGIE Rinichiul este un organ de importana vital i are numeroase funcii, dintre care funcia principal const n formarea urinei..
FUNCIILE RINICHIULUI
:1 Funcia de formare a urinei: Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substante toxice.Formarea urinei se datoreaza unui mechanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsortie si secretie la nivelul tubilor Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva150l urina primitive in 24h,din filtrarea a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara proteine,lipide si elemente figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti electrolitii sangelui. In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural,se formeaza urina definitive La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante utile si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care sunt eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,eliminarea lor in urina facandu-se imediat ce apar in sange. Apa se reabsoarbe in proportie de 99%,glucoza in intregime,sarurile si clorura de sodium in proportie veriabila de 98%. Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai mica:uree33%,75%acid uric 2 Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-bazic El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte important in echilibrul acido-bazic Rinichii exercit o serie de funcii endocrine, dintre care amintim:]eritropoieziei medulare; 3 Funcia de epuraie sanguin Cu rol important in reglarea tensiunii arteriale.
CILE URINARE
Ureterul Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobornd retroperitoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25 cm. Ajung n pelvis de unde se vars n vezica urinar. Sunt formate din fibre longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie crora execut micri ondulatorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic. Pe faa inferioar uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv. Vezica urinar Este un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari posibiliti de destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat longitudinal extern i actul longitudinal intern. Uretra Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul. La brbat exist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are patru poriuni intraparietal, prostatic (3 cm), membranoas (prin diafragma urogenital) i spongioas sau pelvian. La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior de el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurt se pot produce infecii urinare frecvente. Are dou poriuni: intrapelvian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.
CAPITOLUL II LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII
DEFINIIE
Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale, organice i de cele mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare (ncepnd cu tubul urinifer si terminnd cu uretra),n urma precipitarii substanelor care n mod normal,se gsesc dizolvate n urin.
CAUZE
Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand nivelul acestuia in urina se modifica.
FACTORI DE RISC Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru aparitia calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala: *Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa), duce la diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri. *Unele medicamente diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil. Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte de luarea medicamentelor. *Consumul insuficient de fructe si legume consumul de fructe si legume este asociat cu un risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, un inhibitor al cristalizarii sarurilor in caile urinare. *Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea calculilor deoarece determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum si diminuarea nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele de origine animala sunt cel mai frecvent incriminate. *Acitivitate limitata sau sedentarism duce la pierderea treptata a masei osoase, deci la eliberarea calciului din oase. *Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente. *Alimentatie bogata in oxalati determina cresterea nivelului de oxalati din urina. Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea par sa creasca in mod semnificativ nivelul din urina spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata, taratele de grau, migdalele, arahidele si capsunele. *Luarea suplimentelor de vitamina D este indicata consultarea medicului inainte de a lua suplimente de vitamina D. *Factori anatomici: congenitale sau ctigai care altereaz drenajul urinei; *Factori bacteriologici: exist unii germeni care secret ureaz generatoare de amoniac, favoriznd apariia calculilor amoniaco-magnezieni. *Factori metabolici: guta, avitaminoze CLASIFICARE CALCULILOR RENALI a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup caliceeal(superior,mijlociu,inferior) Cauzele impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi: -megacalicoza -stenoza tijei caliceale de cauza *intrinseca(infectii specifice sau nespecifice * extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicial) b) Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni: -megabazinet cu alterarea fluxului urinar -hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca
-hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul ureterului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului. -reflux vezico-uretero-renal
c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije caliceale(clasificarea afost descrisa anterior),calculi colariformi evolueaza asymptomatic si sunt descoperiti intamplator.In general sunt calculi de struvita incadrati in asamblul litiazelor infectate. COMPOZIIA CALCULILOR RENALI Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat amoniaco-magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie urinara. Uneori contin acid uric, cistina (rar) sau o alta substanta medicamentoasa. * Calculii pe baza de calciu Acest prim grup, care reprezinta 75% 85% din cazurile de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat de calciu sau dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la cresterea concentratiei de calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli (cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se datoreaza unei alimentatii bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici. *Calculii de struvita aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculi renali. Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene cronice ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din urina, un factor favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuri de calculi renali, acesti sunt mai frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaza catetere urinare o perioada indelungata de timp. * Calculii de acid uric reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum indica numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric din urina. Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in proteine poate antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care efectueaza chimioterapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali. *Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti. Calculii sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza cistinuriei (excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)
SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINIC

Simptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor . Un calcul care se dezvolta n ntregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat si da doar; dureri lombare difuze, intermitente, infectie urinara cronica asociata cu dureri sau arsuri in timpul urinarii(disiurie),cresterea nr mictiunii uneori hematurie. Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar dramatica, al colicii renale . Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori dupa eforturi, trepidatii, alergari. Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala. urina tulbure, urat mirositoare greturi si varsaturi
Febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol pe calea urinara, litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau ureterohidronefroza) si deci infectia urinara, care poate sa duca n timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronica), cu rinichi scleroatrofic si perinefrita sclerolipomatoasa
Simptomatologie clinica
Litiaza renal se poate manifesta clinic urmatoarele forme: a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnavii de gut, infeciei urinare, imobiliti la pat, paraplegici. Anamneza furnizeaz informaii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente bogate n proteine (carne) sau oxalai (spanac, sfecl roie, ciocolat) despre mediul de via al pacientului (cald i uscat), infecii urinare n antecedente sau eventuale eliminri anterioare de calculi.
b) durerea n durerea violent (colic renal) dar i sub form de nevralgie (durere nud, uneori doar o jen la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipic manifestare a litiazei renale. *Colica renal nseamn nseamn distensia acut a cilor excretorii deasupra obstacolului i spasmul supraadugat. *Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifest ca durere vie n zona lombar, de obicei unilateral, n hipocondru i fosa iliac de aceeai parte cu iradieri spre organele genitale externe i faa intern a coapsei. *Durerea se nsoete de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greuri, vrsturi, parez intestinal) i vegetative (paloare, transpiraii, tahicardie). *Durata este variabil, ore sau chiar zile, iar sfritul colicii poate coincide uneori cu eliminarea calculilor. c) infecia urinar datorit stazei urinare realizate prin obstacol i a refluxului urinar, germenii pot infecta cile urinare, fie pe cale ascendent, fie pe cale hemetogen genernd infecii de diferite tipuri. Infeciile urinare reprezint complicaii redutabile ale litiazei i, de multe ori, reprezint singura form de manifestare a acestuia.
DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE

1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente varsta-sex antecedente heredo-colaterale rezidenta geografica ocupatia volumul zilnic al ingestiei de lichide regimul alimentar tratamentul medicamentos
prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente structura cristalografica a calculilor analizati ulterior prezenta infectiei urinare asociate 2 Examenul clinic obiectiv consta: a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renala(sindrom Cushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii neurologice cu risc de formare a litiazei vezicale b)Semne locale: -sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale -prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil -sensibilitatea punctelor ureterale -prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei
Diagnostic pozitiv Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general sunt diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii urinare cronice.
EXAMINARI PARACLINICE
Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i localizarea lor. Ecografia este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale i a impactului su asupra rinichiului. Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta. Examenul consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de contrast, realizata prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de tomografia computerizata (CT), dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni urinare. Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru evaluarea calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu necesita utilizarea unui produs de contrast. . Urografia intravenoas cu substan de contrast pune n eviden calculii radiotranpareni, ca i modificrile cilor urinarea n amonte de obstacol, impactul asupra parenchimului renal i eventualele leziuni anatomice Scintigrafia renal apreciaz funcionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar ea nu este indispensabil diagnosticului.
Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena: *albumine cu apreciere cantitativ; *glucoz; *mobilinogen; *pigmeni biliari. *Sedimentul urinei: *leucocite; *hematii; *diferite sruri. Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet. Volumul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric: mai puin de 1500 ml/zi oligurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie Culoarea urinei poate deveni hipercrom, portocalie n ingestie redus de lichide, pierderi lichidiene excesive, febr etc.
Mirosul urinei: fetid: semnific infecii urinare severe; amoniacal: fetid n infecii urinare Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate pe minut, recoltare ce se repet la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/min Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea infeciei urinare. Recoltarea impune condiii sterile, dup o prealabil toalet local (genital), din mijlocul jetului urinar (civa mililitri). Urina recoltat se nsmneaz pe medii de cultur i citirea se face dup intubare la termostat 24 h.
DIAGNOSTIC DIFERENIAL
a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :
litiaza colecistica colecistita acuta pancreatita discopatia lombara spondiloza lombara anexita si metroanexita chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar apendicita sindrom ocluziv b)Din punct de vedere al hematuriei cu: traumatisme ale aparatului urinar tumori renale litiaza vezicala infarct renal glomerulonefrita Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaiilor mai sus descrise
TRATAMENT
n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcie de: vrsta pacientului tarele organice asociate dimensiunile calculului compoziia chimic a calculului gradul de afectare a funiei renale stare rinichiului controlateral asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal) Majoritatea pietrelor sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in special daca pacientul consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), pana la eliminarea calculului. Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau hemoragii trebuie pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical. Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici: Litotripsia(litotritia) extracorporala interventie ce utilizeaza unde de soc produse pe piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot fi eliminate de catre sistemul urinar.
Nefrolitotomie percutanata tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare sau pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectueaza prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui instrument numit nefroscop in rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul. Daca acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei electrice. Ureteroscopia operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere. Consta in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat apoi pana la uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica poate afecta ureterele.
Tratamentul conservator al litiazei renale implic: 1 Tratamentul profilactic propriu fiecrui varieti de litiaze 2 Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziaz, oricare ar fi natura lor chimic Tabloul clinic cel mai frecvent observat n litiaza renal este constituit de colica ureteral. n 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putndu-se elimina spontan. De asemenea, chiar i n cazurile cnd calculi ureterali nu se nsoesc de colica acut, se va aplica mai nti un tratament medicamentos. * n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra n primul rnd medicaia antispastic i antialgic pe cale intramuscular sau intravenoas. analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete n forme mai uoare: Scobutil, Lizadon; n formele mai grave Fortral intramuscular; antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei n asociere cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular. *Aplicaii de cldur: n regiunea lombar (pern electric), bi fierbini. *Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesar, n cazul cnd durerile sunt extrem de intense, dei opiaceele au dezavantajul de a mpiedica migrarea calculilor. * Cura de diurez nu este indicat n faza iniial dureroas, deoarece crete presiunea intrapielitic care are rol important n producerea durerii. * Odat durerea calmat, se va trece la o analgezie de baz prin administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice i analgetice pentru c se obine o
dilatare i o diminuare a perstalticii cilor urinare, i, deci o scdere a factorilor care declaneaz durerea. *n aceast perioad este indicat cura de diurez care favorizeaz migrarea calcului. Volumul urinar va trebui s depeasc 1,5 l/24h. Pot fi recomandate i ceaiurile de plante cu aciune diuretic, asociate cu indicaia care regleaz dinamica ureteral. *Pentru eliminarea spontan a calcului are o mare importan micarea i aa zisa ,,scuturare a pietrei. * n cazul n care este prezent leucocituria i bacteriuria, se va aplica terapia antibiotic. *Tratmentul colicii renale se poate face i ambulatoriu, dar orice colic febril prelungit sau complicat cu oligurie, impune internare pentru investigaii suplimentare i tratament adecvat. * n colicile violente prelungite care nu cedeaz la analgetice i spasmofilitice uzuale se mai asociaz: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dac nici aa durerea nu cedeaz, se administreaz MIALGIN, ATROPIN. *n cazul n care tratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu insuficien renal se aplic tratament urologic i la nevoie chirurgical.
Tratament profilactic Este n funcie de compoziia chimic a calculilor. Litiaza renal fiind o boal cronic a ntregului organism, necesit un tratament de lung durat. Tratamentul s-a dovedit eficace n profilaxia recidivelor, acestea diminund de la 40% la 10%. Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaiei urmrete: scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian; diminuarea aportului substanelor formatoare de calculi; creterea aportului de mediatori care inhib cristalizarea; modificarea pH-ului urinar; lupta contra infeciei. Tratamentul chirurgical Tratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculoase.
EVOLUTIE SI COMPLICATII *Evolutia este n general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa elimine calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de formare a calculului continua, chinuind timp ndelungat bolnavul, ducnd la operatii repetate. *Unii bolnavi internati n spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungnd frecvent la blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (n acest moment nceteaza durerea, fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este nselatoare, pentru ca daca persista circa doua luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul). *Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o urgenta de prim ordin de diagnostic si tratament. . * Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cilor urinare depinde de eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelor i a complicaiilor. *Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei, dimensiunile, forma i situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie a cilor urinare, prezena sau absena infeciei i riscul de recidiv. *Cu privire la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin dureroas, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace. * Dintre litiazele calcice, cea fosfatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul c recidiveaz i se infecteaz.
* n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute

ansele de eliminare spontan.
* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt

minime. Complicaiile comune ale litiazei renale sunt: complicaiile mecanice complicaiile infectioase complicaiile renale. Complicaiile mecanice Sunt determinate de prezena unui calcul pe cile urinare excretoare, care reprezint un obstacol incomplet sau complet privind excreia urinii. Este posibil ca, uneori, s se instaleze n amonte fa de obstacol o dilatare pielocaliceal de volum variabil. Excluderea funcional a rinichiului (rinichi mut) are loc n cazul cnd calculul produce o obstrucie total. Anurie reprezint o complicaie grav datorit fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de pielonefrit litiazic pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucii bilaterale. Complicaiile infecioase Sunt favorizate de litiaza renal. Dup infecia pielic se instaleaz pielonefrita acut sau cronic cu insuficien renal ireversibil. Tot n cadrul complicaiilor infecioase se menioneaz: pionefroza, flegmonul perinefritic septicemia. Complicaiile renale Sunt reprezentate de nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiial cronic.
PROFILAXIE
Profilaxia litiazei este foarte simpla: regula generala este cautarea si tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza, deci ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) n cantitate de peste 1500 ml/zi, putndu-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina cu mpiedicarea concentrarii si deci precipitarii sarurilor. Regimul alimentar are o mare importanta, n functie de tipul litiazei Pentru litiaza oxalica se exclud spanacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe, mazarea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bauturile alcoolice; Pentru litiaza urica se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicndu-se carnea de purcel, miel, vitel, vnatul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul,
PROGNOSTIC
Bilateralitatea reprezint un semn de prognostic sever. Gradul i durata obstruciei are o mare importan prognostic, deoarece atunci cnd este sever i sediul este sus situat, va duce la o distrugere nefrotic ireversibil.
CAPITOLUL IV EDUCAIA PENTRU SNTATE

Educaia pentru sntate vizeaz educaia bolnavului cu litiaza renala, n vederea profilaxiei recurenelor i a complicaiilor bolilor renale. Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo i exogeni de risc i inactivarea lor. Asociat cu recurena litiazei renale s-au raportat: alimentatia:subnutritia si excesul de proteine hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi calcici
stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza deshidratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi crescute factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul mineralelor,hiperparatiroidismul factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala antecedente personale in litiaza renala Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata durata vietii sale. El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunostiinte: alimentare corecta evitarea inhibarii reflexului de mictiune(produce distensia vezicii urinare ,staza urinara care favorizeaza aparitia calculilor) asigurarea unui aport corespunzator de lichide evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice,fara prescriptie medicala toaleta regiunii perianale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar evitarea aportului excesiv de saruri minerale(alimente,apa minerala) cunoasterea factorilor favorizanti in aparitia si evolutia afectiunilor renale(oboseala,frig,umiditate...) evitarea excesului de proteine si sare care suprasolicita functional rinichiul Boala i infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui regim de via nesntos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau altor cauze. Educarea sau pregtirea fac parte din ngrijirile de baz, ce trebuie acordate marii majoriti a persoanelor care se prezint pentru tratament. Unele persoane, dei sunt de acord cu ngrijirile, iau o poziie defensiv atunci cnd li se prezint propria responsabilitate n ceea ce privete sntatea, informarea i educarea lor. Se pare c obieciile au la baz prezumia c asistenta medical intervine n programul de educare a bolnavului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar stabilit c rolul asistentei medicale de a educa bolnavul referitor la cile de promovare a sntii i la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilit de medic.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE DE INVESTIGATIE

*Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.
Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele: -pregatirea psihica a bolnavului -adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar -dezbracarea si imbracarea bolnavului -aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor -asigurarea iluminatiei necesare examinarilor -deservirea medicului cu instrumente -ferirea bolnavului de traumatisme si raceala -asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului SE VA MONOTORIZA -pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze -se va urmri dac bolnavul respir normal -se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal -se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare -se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat, ntins i cnd i schimb postura de la o poziie la alta) PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA Sange pentru: -hemoleucograma completa -biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si a rezervei alcaline,glicemie,sideremie Analize de urina pentru: calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si creatinina urinara Examen sumar de urina -volum de urina pe 24h,pH ul urinar,densitatea urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie Urocultura -cu antibiograma Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras
PENTRU EXAMENE IMAGISTICE Scintigrafie renal Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaz repartizarea substanelor radioactive n parenchiul renal Pielografia Pielografia radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin cateterism ureteral sub control citoscopic.
Radiografie renal cu substanta de contrast Materialele necesare -substan de contrast Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%; -medicamente antihistaminice;
-medicamente pentru urgen. 1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus. 2. Pregtirea bolnavului: se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografie renal,simplpsihic,alimentar, medicamentoas]. 3. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast: se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%. Dac bolnavulprezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea substanei de contrast i se administreaz antihistaminiee,anunndu-se imediat medicul. Dac toleranaorganismului este bun bolnavul va fi condus n sala de citoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare. 4. Administrarea substanelor de contrast: splarea pe mini cu ap curent i spun; sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter; se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic; bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.
5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic: Dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat; se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului. Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect. Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale bazinetului. Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal
Radiografia renala simpla Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i prezena unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci. Materiale necesare :crbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare. 1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus. 2. Pregtirea psihic a bolnavului: se anun bolnavul i i se explic importana tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. 3. Pregtirea alimentar a bolnavului: cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase, pine] i ape gazoase; n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit; naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide; dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit
4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului: cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi; n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.
in dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul irigator trebuie s fie completevacuat pentru a nu ti introdus n colon. naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua un sondaj vezical. 5. Pregtirea pentru examinare: bolnavul este condus la serviciul de radiologie; bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas; 6. ngrijirea bolnavului dup tehnic: dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n salon
PREGATIREA PREOPERATORIE
Scop Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major de prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia postoperatorie. Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distan (naso-faringian i vezic urinar) Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori vindecate parazii externi, posibiliti de alergie Pregtirea fizic i psihic a pacientului *Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic. Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte. *Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s nlture starea de anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie : s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama; s i insufle ncredere n echipa operatorie; s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de operaie, n preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi vizite; s l asigure c va fi nsoit i ajutat .
* Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia s capete ncredere n serviciul n care a fost internat. *Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu slbiciune, binevoitoare, dar i autoritar, va reui, cu siguran, s inspire pacienilor ncredere. Dac: ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de nceput, menit s ncurajeze bolnavul PREGTIREA PENTRU OPERAIE
Rolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea_ infeciilor nosocomiale. Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea general a pacientului A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT IN ZIUA PRECEDENTA REPAUS ; regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru meninerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei i acidozei postoperatorii. Alte pregtiri pentru intervenie: antibioterapice cnd se anticipeaz apariia unei infecii postoperatorii, splturi vaginale repetate cu antiseptice pentru infecii ginecologice. spltura gastric n intervenii laborioase pe stomac IN SEARA ZILEI PRECEDENTE Pregtirea pielii se face baia general, la du (dup clisma evacuatoare) : splatul prului, toaleta buco-dentar, toaleta nasului ; se verific regiunea inghinal, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de unhii), picioarele, spaiile interdigitale. Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproape de momentul interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaiilor cutanate i se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansament antiseptic uscat. (n unele cazuri se pot folosi creme depilatoare). Pregtirea tubului digestiv : clism evacuatoare (cu excepia interveniilor pe colon), nu se dau purgative se face du dup clism; alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau alcaline. IN ZIUA INTERVENIEI bolnavul nu mai bea, se face eventual o clism cu 4 ore naintea interveniei, se ndeprteaz bijuteriile, se ndeprteaz proteza dentar care se pstreaz n cana cu ap, se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat regiunea ras. se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie; se pregtesc documentele : foaia de observaie, analize, radiografii, care vor nsoi pacientul. Transportul bolnavului n sala de operaie
*Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul asistentei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii survenite ulterior i foarte importante pentru intervenia chirurgical. *Transportul se face cu un brancard, pat rulant, crucior n funcie de boal i bolnav. *Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit . n sala de preanestezie se verific regiunea ras i se noteaz eventualele escoriaii (eczeme, intertrigo etc.); se verific starea de curenie : regiunea inghinal, ombilicul, axilele, spaiile interdigitale, unghiile; se verific dac s-a ndeprtat proteza dentar; se pregtesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate; instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, dup caz, se golete vezica urinar) de ctre asistenta de sal, dup splatul chirurgical al minilor, mbrcatul cu echipament steril, cmp steril n zona genito urinar. n sala de operaie se execut ultima parte a pregtirii pacientului : se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie, monitorizarea funciilor vitale, obinerea unui abord venos (branul, cateter) n funcie de intervenie i de pacient, pregtirea cmpului operator, badijonarea cu alcool i curirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctur de iod (sau alt antiseptic colorat) se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru ctre periferie i se termin cu zonele septice. ajut la instalarea cmpului steril textil (" acesta este rolul medicului, dar poate fi i rol delegat pentru asistenta medical).
B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT este obligatorie efectuarea a dou toalete generale la pat, n 24 de ore (dac este posibil, cu spun antiseptic) n rest, pregtirea este aceeai ca pentru pacientul independent
C. PREGTIREA PACIENTULUI N URGENE CHIRURGICALE Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziie, pregtirea pacientului se face n acelai timp cu pregtirea slii i a chirurgilor
pregtirea const n: splarea cu ap cald i spun, numai a zonelor cu risc raderea, cu atenie, pentru a nu provoca escoriaii badijonarea zonei cu un antiseptic colorat evantualele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent golirea coninutului gastric, prin spltur gastric (dac este cazul) ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE * n general, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor", o operaie fiind o experien nou, pe care o triete bolnavul. *Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s mai ncerce cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea unei probleme personale. *n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere. Aceasta se realizeaz prin: modul de a vorbi cu pacientul asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon
INGRIJIRI POSTOPERATORII
SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI Este sarcina fundamental a asistentei medicale. Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor postoperatorii. Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul prescris, evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali membri ai echipei. Instalarea bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie. Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul, salteaua va fi antiescar. Elemente de supravegheat Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor complementare. Date clinice: Aspectul general al operatului culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picioarelor starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de hidratare a operatului
starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o complicaie chirurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.) Diferii parametri fiziologici Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup operaie din 15 n 15 minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din or n or pentru urmtoarele 16 ore notnd datele n foaia de reanimare. Pulsul se msoar la 10-15 minute urmrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea care se noteaz. n cazul n care apar modificri ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator. Respiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz, deasemenea, medicul n caz de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO, lsate pn la apariia reflexelor i pe care operata o elimin cnd se trezete, nghiirea limbii este imposibil (asist.med. nu tb.s fie tentat s o repun pentru c deranjeaz bolnavul). Cea mai mic modificare a respiraiei va fi semnalat anestezistului, care, n funcie de caz , va indica o aspiraie pentru a ndeprta mucozitile din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen. Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O. . Pierderile lichidiene sau sanguine Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele mai multe operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor destinate evacuarii urinei. Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda. Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant. Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar. Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drenaj. Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu este spontan, se face o clism evacuatoare. Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent, poate antrena pierderi de ap importante. Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar, sanguinolent) Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.
Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta) Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel incat drenul sa ramana in centrul pansamentului Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin care sa treca drenul,lipita de jur-imprejur cu leucoplast Urmarirea excretiei urinare Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de sange sau puroi) Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea care excretata pe cale naturala Mobilizarea bolnavului Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile Aplicare masurilor igienice Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale) Se va aerisi permanent saloanele Prevenirea complicatiilor Dupa operatiile urologice poate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care se manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera antibiotice. Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme pentru aplicarea tratamentului. In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul drenurilor pentru culturi si antibiograme
CAZURI
PROCESUL DE INGRIJIRE 1 CULEGEREA DATELOR -prin interviu direct de la pacient sau apartinator -date culese din fise medicale -observare(medical,psihologic) -stabilirea obiectelor de viata pe cele 14 nevoi 2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR -manifestari de dependenta(semne si simptome) -sursa de dificultate(cauzaboala) -probleme 3 STABILIREA OBIECTIVELOR -probleme -obiective -diagnostic de nursing Probleme Etiologie Simptome 4 APLICAREA IN PRACTICA -problema -obiective -interventii-autonome -delegate -evaluare zilnica 5 EVALUARE finala
CAPITOLUL V
MATERIAL I METODE FOLOSITE PENTRU NTOCMIREA PLANULUI DE NGRIJIRE A BOLNAVIILOR CU LITIAZA RENAL.
*Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu

diagnosticului medical de Litiaz Renal care au fost internai n secia de Urologie a Spitalului Judeean Timisoara. Acetia sunt: - nume L.G., vrsta 35 ani, sex M - nume V.L., vrsta 45 ani, sex M - nume B.M., vrsta 66 ani, sex M * Acestor pacieni le-am acordat ngrijiri autonome i delegate pe toat perioada spitalizrii n concordan cu nevoile noi alterate. *Am participat la tratamentul impus de aceast afeciune, reuind s-mi nsuesc n bun parte conduita i terapeutica corespunztoare. *Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observaie clinic a pacienilor amintii, cri de specialitate i Nursing. * La nceput am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparintorii acestuia, echipa de sntate, din Foia de observaie *Acestea le-am analizat, interpretat grupndu-le pe cele 14 nevoi fundamentale. *Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum i obiectivele, interveniile autonome i delegate pentru fiecare obiectiv de comun acord cu pacientul. *Privind delimitarea n timp a lucrrii studiul meu a fost efectuat n perioada 15.12.2010-29.02.2011 *n aceast perioad am observat i ngrijirile pe care le-au acordat ceilali membri ai echipei de sntate, din secie: medici, asistente, infirmiere i ali profesioniti
CAZUL I
L.G. in varsta de 35 de ani ,din Timisoara se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara ,sectia Urgente,in data de 17.12 2010,acuznd: durere lombara unilaterala,durere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faa intern a coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii abundente.paloare si uoara tahicardie. Este examinat de medicul de Garda i repartizat la secia de Urologie a Spitalului Judetean Timioara ,etajul V
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile lui de dependen i interdependena. 1 DATE STABILE Date stabile generale si individuale NUME, PRENUME: L.G DATA NATERII: 10.04.1976 VRSTA: 35 ani RELIGIE-ortodoxa STARE CIVILA-casatorit,nu are copii DATA INTERNARII : 17.02 2010 SECTIA: UROLOGIE sal-502 MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZ RENAL ADRESA: Timioara OCUPAIA: SOFER CULTURA-12 clase ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama: decedat prin blocaj renal tata: paralizat pe baza AVC ANTECEDENTE PERSONALE: - fractura antebrat drept+interventie chirurgicala -Hepatita B remisa -Suspect hernie de disc CONDIII DE VIA I MUNC: bune OBICEIURI DE VIA: -consumator de alcool ocazional, tutun, cafea -depune efort fizic moderat -alimentaie mixt; prefer carnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri, fructe, n special merele ALERGII: -nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional GREUTATE: 70 kg INLIME:1,68m
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni. RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este alergicLitiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie urinar
2. DATE VARIABILE a) Date fizice (n momentul internrii) -Temperatura: 38,20C -T.A. : 140-80 mm Hg -Puls: 100 pulsaii/minut -Respiraie: 17 respiraii/minut -Diureza: 1100 ml/24h -Scaun: 1 scaun/zi -G = 70 kg - =1,68 m b). Date psiho-sociale -apetit: sczut -somn agitat, ntrerupt din cauza durerii -poziia bolnavului este antalgica, ghemuit -faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai -dureri colicative renale la miciune, datorit eliminrilor de calculi renali -capacitatea de comunicare pstrat -pacientul este contient, orientat temporo-spaial -oboseala este pregnant -are o uoar stare depresiv, anxioas
ISTORICUL BOLII:Circumstane de apariie: boala dateaz de aproximativ doi ani. Criza actual debutnd brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispasticele i antialgicile obinuite (Scobutil, Papaverin, Algocalmin),disurie si de hematurie
CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA 1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE

a)RESPIRATIA -frecventa-17r/min -amplitudinea-normala -ritm-respiratie ritmica -zgomote respiratorii-normale -respiratie de tip costal inferior b)CIRCULATIA -puls frecventa de 100b/min -zgomote cardiace bine batute -TA cu frecventa de 140/80mmHg
2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA

-dentiie bun -reflex de deglutiie prezent -greturi si varsaturi -inapetenta
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati -miciuni dese si dureroase b)SCAUNUL prezinta tranzit intestinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie fara dificultate in eliminarea intestinala c)VARSATURI -greuri i vrsturi
4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUNA POSTUR

- tonus muscular pstrat -are nevoie de ajutor parial cnd are dureri
5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI

- ore de somn insuficiente - treziri frecvente - somn agitat
- slbiciune, oboseal
6 NEVOIA DE A SE MBRCA SI DEZBRCA

-nu prezinta probleme,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbrace singur -mobilitate articular -tonus muscular normal -veminte alese dup gust, adecvat climatului
7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE

-febra moderara-38,2C
8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE

- pr curat - fose nazale libere - dentiie complet - mucoasa bucal umed - unghii, piele curat - o baie pe zi
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-este preocupat,ngrijorat de evoluie nefavorabil a bolii
10 NEVOIA DE A COMUNICA
- i exprim uor nevoile, dorinele, emoiile - limbaj clar, precis -relaie armonioas n familie
11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

-este ortodox,si are mare incredere in Dumnezeu -se roaga in fiecare seara
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII

-este muncitor,dar cnd este spitalizat are un sentiment de neputin
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- plimbri - exerciii fizice uoare
14 NEVOIA DE A NVAA CUM A-I PASTREZI NTATEA

-cunotine insuficiente despre cum trebuie a-i pastreze sntatea
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE NGRIJIRE 1 NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUNA CIRCULAIE

Manifestari de dependen -puls usor tahicardic Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-creterea temperaturii peste valoarea normala Problema -tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata
2 NEVOIA DE A BEA I A MNCA

Manifestari de dependenta -greturi si varsaturi Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere,dezechilibre metaboloce Problema -alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit -greturi si varsaturi
Manifestari de dependentaa -disurie, -polakiurie Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare -durere la mictiune Problema -alterare confortului legata de durere vie,disurie,polakiurie Manifestari de dependenta -greata-salivatie Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic- greaa Problema -potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi -potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
4 NEVOIA DE SE MICA I DE A AVEA O BUN POSTUR

Manifestari de dependenta -dificultate de a merge-pozitie antalgica Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere
Problema -alterarea confortului
5 NEVOIA DE A DORMI I DE A SE ODIHNI

Manifestari de dependenta - dificultate de a dormi - ore de somn insuficiente - treziri frecvente - somn agitat - slbiciune, oboseal Sursa de dificultate Sursa de ordin fizic- miciuni frecvente -dureri la miciune Sursa de ordin psihic-anxietatea Problema -incapacitate de a-se odihni
6 NEVOIA DE A SE MBRACA I A SE DEZBRCA

Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema-Nu sunt probleme
7 NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE

Manifestari de dependente -frisoane Sursa de dificultate Sursa de ordin fizic--litiaza renal cu posibil infecie urinar Problema -febra moderara-38,2C
8 NEVOIA DE A FI CURAT I NGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE I MUCOASELE

Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme

Manifestari de dependenta - agitaie,stres - durere n loja renala dreapt, Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic Sursa de ordin fizic- modificarea integritii cilor urinare
-proces inflamator i infecios Problema - durere- anxietate
Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme
11 NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

Manifestari de dependen Sursa de dificultate Problema Nu sunt probleme
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZRII

14 NEVOIA DE A NVTA CUM S-I PSTREZI SNTATEA

Manifestari de dependenta -cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei -necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentar Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic -lipsa de informaie - nelinite fa de diagnostic i tratament - nenelegerea informaiei -inaccesibilitatea informaiei Problema -deficit de cunostinte
3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si a surselor de dificultate
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata Obiectiv-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia Diagnostic de nursing-tahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin batai accelerate ale cordului
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit Obiective- pacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h -pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i acido bazic n decurs de 24h Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentar Problema-greata si varsaturi Obiective-pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h -pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h Diagnostic de nursing-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturi si varsaturi
Problema-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie Obiective-pacientului s i se uureze durerea in cel mult 72h -sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 48h -prevenirea complicatiilor Diagnostic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali caracterizata prin dureri la mictiune Problema-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii -potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice -sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentar
4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema-alterarea confortului din cauza durerii lombare Obiective-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri Diagnostic de nursing-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocata de durere
5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Problema-incapacitate de a-se odihni Obiective- pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile - pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare. Diagnostic de nursing-alterarea modului de somn provocat de durere si mictiunii frecvente
6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

Problema-febra moderara-38,2*C Obiective-pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h -prevenirea complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea Diagnostic de nursing-alterarea potentiala a temperaturii corpului(a termolegrarii) datorata posibilei infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite normale

Problea- anxietatea Obiective-Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente. -Pacientul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de anxietate pe toat perioada spitalizarii Diagnostic de nursing-durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere
8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Problema-deficit de cunostinte Obiective- pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii -pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi Diagnostic de nursing-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracterizat prin remisia litiazei
4 APLICAREA IN PRACTICA ZIUA 1

PROBLEM A OBIECTIVE Crearea unor conditii de confort optime pentru diminuarea stresului suferit la internare si adaptarea pacientului in mediul spitalicesc INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE recoltarea sangelui pentru:hemoleucograma,vsh,si probe biochimice ASAT,ALAT,uree serica,creatinina serica,potasiu seric,glicemie,colesterol,,calciu seric,fosfatemie,rezerva alcalina. -recoltarea urinei pentru: Calciurie,fosfaturie,uricozurie, oxalurie,cistinurie,citraturie,ma gneziurie,natriurie,uree si creatinina urinara -examen sumar de urina:volum de urina pe 24/h,pHurinar,densitatea urinara,prezenta leucocituriei,hematurie,cristalur ie -urocultura-cu antibiograma EVALUARE Pacientul este multumit de salon,s-a adaptat statutului de pacient destul de repede. Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator
Internarea i instalarea pacientului n salon si pregtirea pentru recoltare
-se prezint colegii de salon -se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara -se explic ce are de facut in vederea recoltarii produselor de laborator si pregatirea pentru investigatii
Efectuarea corecta a recoltarii
1 Tahicardie tranzitorie
In decurs de 24h sa se atenueze tahicardia,pacientul sa aibe o stare de bine.
-incurajez pacientul sa stea in repaus la pat pana la clarificarea urinei,normalizarea pulsului -aerisesc salonul -asigur un climat linistit -se pune la dispozitie ,din bagajul propriu pijama lejera,care sa nu stanjeneasca circulatia -masor pulsul la artera radiala,la interval de 1h,dupa ce asigur repausul fizic si psihic al pacientului 15 minute
-se supravegheaza functiile vitale si vegetative,puls,tensiune,temper atura
Tahicardia s-a ameliorat,pacinetul prezinta un puls de 90pulsatii/minut Stare pacientului e stabila si el prezinta o stare de bine TA=140/80mmHg Puls=90pulsatii/min
Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h 2 Febra moderara38,2*C-
-asigur un climat de 18*-20*C in salon -asigur imbracaminte lejera -sterg fruntea pacientului de Prevenirea complicatiilor transpiratie, pe toata durata -aplic comprese cu apa la spitalizarii si dupa aceea temperatura camerei pe brate si pe picioare
-administrez antipireticAlgolalmin1 fiola de 2 ml i.v diluata cu NaCl 0.9% 8ml -administrez antibiotice pentru infectia urinara Ciprofloxacin 1 fiola 500mg la 12h iv
Dupa administarea medicatiei pacientul prezinta o usoara ameliorare,temperatura fiind in usoara scadere iar la sfarsitul primei zile este de 38*C
3 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
-explic pacientului importanta alimentatiei pe cale orala Pacientul sa se poata -Asigur un climat optim alimenta si hidrata singur -Rog pacientul pe lng ceaiul de fara dificultate in decurs diminea pe parcursul zilei s de 48h consume nc 2000-2500 ml lichide n special ceai din cozi de ciree
-Asigur alimentare parenterala,perfuzabil cu 2 flacoane de 500mg,Glucoza de 10% si 2 flacoane de 500 mg de NaCl de 0,9% Ritmul de administrare este de 60 picaturi/minut
Pacintul nu prezinta o stare de hidratare fizica satisfacatoare El refuza in continuare alimentarea orala fiind necesara continuarea alimentatiei parenterale Pacientul accepta sa consume un pahar cu ceai.
4 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h Pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h
-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala -Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii -Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici
Administrez Metroclopramid 1 fiola i.m
Dupa administrarea medicatiei pacientul prezinta o stare de greata usor ameliorata,iar volumul lichidian eliminat prin varsaturi s-a ameliorat usoar. Spre seara el prezinta o stare de voma permanenta,fiind necesara chemarea doctorului de garda
5 Alterarea confortului
Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile Pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare
Incapacitate de a-se odihni
Rog pacientul s-i goleasc vezica urinar naintea culcrii; -Identific prin discuii cu pacientul care este cauza insomniei i mi spune c nu doarme din pricina durerii, nu se poate acomoda cu somnul n spital; -Inv pacientul tehnici de relaxare; - asigur odihna i linitea; -Creez condiii optime de somn, prin schimbarea lenjeriei patului i ntinderea ei, aerisirea salonuluI
Administrez Diazepan nainte de culcare cu 30 minute
Somnul pacientului este in continuare perturbat din cauza durerilor si a mictiunilor frecvente. In decurs de 24 h a reusit sa adoarma 4h fara intrerupere,dar somul era agitat
7 Alterarea confortului din cauza durerii lombare
In decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri
-Asigur pacientul ca durerile se vor -Administrez antispastice diminua Nurofen400mg -sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie antalgica
Pacientul prezinta o usoara ameliorare a durerii,dar trecatoare,ea revenind in intensitate la sfarsitul zilei
8 Anxietatestres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii
Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente. Pacientul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de anxietate pe toat perioada spitalizarii
-Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale - explic ca durerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea. - aduc la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pentru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor -Explorez nivelul de cunotine al pacientului privind boala - modul de manifestare, msurile preventive i curative, modul de participare la intervenii i procesul de recuperare; -Verific dac a neles mesajul corect i dac i-a nsuit noile cunotine; -S aib un mod de via raional; - s-i mreasc rezistena organismului prin consum de fucte, legume i activitate n aer liber - Explic pacientului c trebuie s existe o relaie ntre nevoia de a bea, a mnca, elimina, pentru a-i putea stabili propriul orar de ingestie i eliminare; - Inv pacientul poziia corect pentru uurarea miciunii i golirea complet a vezicii urinare
-se supravegheaza functiile vitale si vegetative
Pacientul este neincrezator asupra evolutiei bolii,el isi pune toate sperantele in personalul medical,dar este speriat din cauza durerilor care nu cedeaza
Pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii 9 Deficit de cunostinte Pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi
Din respect fata de personalul medical,asculta ce i se spune,dar se observa ca nu este receptiv fiind intrerupt de episoadele de durere si voma
10 Eliminare urinar insuficient n calitate i cantitate
Pacientul s aib miciuni spontane n 48 h.
La indicaia medicului administrez diuretice (Furosemid) 1 fiola adminiatrate i.v
Pacientul prezinta in continuare urinari dese in cantitati mici,culoarea mictiunilor fiind foarte transpatenta si densiate scazuta
-stimulez evacuarea globului vezical (introduc sub pacient un bazinet cald, pun comprese calde pe regiunea pubian
PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului -notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA II
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE -asigur un climat de 18*-20*C in salon Pacientul sa revina la o -asigur imbracaminte lejera temperatura normala de -aerisesc salonul de cate ori este 36-37C in decurs de 48h necesar Prevenirea complicatiilor -masor si notes in F.O functiile vitale;,Temperatura=37,5C,TA=1 30,88mmHg Puls=70pulsatii/min,respiratia-17 respiratii/min - Stabilesc regimul dietetic corespunztor produse lactate, fructe, legume, proteine n cantiti limitate; -Interzic s consume carne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate; -Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excreia; -Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rezerva alcalin;
1 Febra moderata 38C
-administrez antipiretic,Algocalmin 1 fiola de 2 ml iv la 12h dizolva in 8 ml Na Cl de 0,9%, -administrez in continuare Ciprofloxacin de 500mg la 12h/iv
Dupa 24 de h pacientul nu mai prezinta hipertermie,temperatura corpului revenind in limite normale de 37C
Pacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h Pacientul s fie echilibrat hidroelectro -litic i acido bazic n decurs de 24h
Pacientul incerca sa respecte prescriptiile medicale ,dar nu reuseste sa consume mai mult de 1 masa pe zi. Cantitatea de lichide ingerate fiind de aproximativ 100ml
3 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi 4 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihni
Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h
-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala -Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii -Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici -asigur un climat cald si linistit -discut cu pacinetul despre problemele sale -aerisec salonul -schimb lenjeria de pat
-Administrez supozitoare de Emetiral de 0,025mg din 6in 6h
Pacientul nu mai prezinta varsaturi.senzatia de greata apare uneori,dar dispare dupa efectuarea unor exercitii de inspirexpir Pacientul reuseste sa adoarma dupa medicatie ,somnul este linistit ,dar este interupt de durerile legate de mictiune
Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 2-3 zile
-Administrez Diazepan cp inainte de culcare cu aproximatin 30minute
5 Alterare confortului legata de durere vie la urinare :disurie, polakiurie
Pacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48h Sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 36h
-Incalzesc perineul cu perna electrica 30minute apoi fac o pauza de 30 de minute si reiau procedura. -Il incurajez sa bea cantitati mari de lichide pentru a favoriza circulatia sanguina renala si pentru antrenarea bacteriilor afara din caile urinare.
Administrez calmant Scobutil compus 1 fiola de 5ml injectata foarte lent i.v
Pacientul prezinta in continuare dureri la mictiune,ceea ce concretizeaza facptul ca calculii nu au reusit sa se elimine
6Alterarea confortului din cauza durerii lombare
In decurs de 24h pacientul sa prezinte o stare de bine fara dureri lombare
-Asigur repaus la pat . -Incerc sa linistesc pacientul asigurandu-l de ameliorarea imediata a durerilor dupa administrarea medicatiei
-Administarea de Scobutil compuspentru durerile la mictiune este suficienta si pentru ameliorarea durerilor lombare
Durerea lombara s-a ameliorat,fiind usor accentuata la miscari bruste.
7 Anxietatestres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii
Pacientul sa beneficieze de acumularea de cunostinte descpre evolutia favorabila a bolii sale pana la externare
-Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale -Ii explic ca durerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea. -Ii aduc la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pentru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor.
Se-verifica functiile vitale si vegetative Pacientul este linistit psihic,a acumulat cunostinte despre boala sa si asteapta cu nerabdare externarea
ZIUA III
PROBLEME 1Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit OBIECTIVE Pacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h Pacientul s fie echilibrat hidroelectro -litic i acido bazic n decurs de 24h Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h INTERVENTII AUTONOME -Pregatesc masa pacientului -Prepar 1000ml ceai din cozi de cirese usor indulcit si ii asigur 1000ml apa plata la temperatura camerei. -Il servesc cu mancare si cu ceai INTERVENTII DELEGATE -Continui alimentarea parenterala cu 500ml Glucoza de 10% si 1000ml de NaCl de 0,9% EVALUARE Pacientul consuma 2 mese pe zi,compuse din alimente usor digerabile., Ca si consum hidric bea aproximativ 1000ml de lichid compus din ceai si apa plata
2 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
-Asez pacientul in pozitie sezand la -Administrez marginea patului si ii ofer si sustin antivomitive:Emetiralsupozit tavita renala oare de 0,025g la interval de 6h -Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii -Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici -Asigur un climat optim si relaxant -Administrez Diazepan drajeu -Aerisesc salonul cu aproximativ 30minute Stau de vorba cu pacientul si il inainte de culcare linistesc psihic
Pacientul nu mai prezinta varsaturi,iar senzatia de greata a disparut Pacintul adoarme dupa medicatie si reuseste sa doarma neintrerupt aproximativ 6h
3 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihni
Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 68h fr ntrerupere n aproximativ 2-3 zile
4 Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie, polakiurie
Pacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48h Sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 36h
-Asigur repaus la pat -Fac aplicatii locale de caldura,pe zona maxima de durere (hipogastru)
-Administrez Scobutil compus Pacintul prezinta o 1 filola a 5 ml i,v injectata usoara ameliorare a foarte lent durerilor legate de mictiune.la sfarsitul zilei a reusit sa elimine un calcul ureteral,care a fost trimis la laborator. Prezinta in continuare tulburari legate de mictiune ca:disurie si polakiurie
ZIUA IV
PROBLEME Stare generala a bolnavului OBIECTIVE Masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative INTERVENTII AUTONOME SI Masor si notez in Foaia de Observatie:puls,temperatura,tensi une,respiratie -Calculez raia alimentar echilibrat n funcie de numrul de calorii i regim alimentar; - Stabilesc regimul dietetic corespunztor produse lactate, fructe, legume, proteine n cantiti limitate; -Interzic s consume carne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate; -Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excreia; -Cntresc zilnic pacientul corectez dezechilibrul hidric, prin hidratare -Corectez dezechilibrul acidobazic n funcie de rezerva alcalin; INTERVENTII DELEGATE EVALUARE Functiile vitale sunt stabile
Pacientul sa consume 3 mese pe zi si sa consume 2000ml de lichid
-se supravegheaza functiile vitale si vegetative;PULS,TENSIUNE ,TEMPERATURA,DIUREZ Pacientul consuma 3 A mese pe zi cu valoare energetica marita Pana la sfarsitul zilei reuseste sa consume 1500ml de lichide compuse din apa si ceai usor indulitc
2Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie, polakiurie
Pacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 24 Sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 24h Pacientul sa fie informat ca a acumulat destule cunostinte in legatura cu boala sa pentru a preveni recidivele
-Aplic caldura uscata la nivelul hipogastrului, -Linistesc pacientul
Administrez Scobutil compus 1 filola a 5 ml i,v injectata foarte lent
Pacientul prezinta o usoara jena la mictiune, Tulburarile de emisie urinara s-au ameliorat,pacientul reusind sa urineze o data la 2-3 ore Pacientul este nerabdator sa afle mai multe despre regimul alimentar impus si este hotarat sa urmeze sfaturile medicale pentru prevenirea recidivelor
3 Deficit de cunostinte
-explic pacintului ce regim trebuie sa tina in continuare. + explic, ca dupa rezultatul de laborator al calcului ureteral ii voi spune ce alimente are voie sa consume si ce nu
-informez pacientul despre medicatia antalgica la domiciliu
ZIUA V
PROBLEME 1Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit OBIECTIVE Pacientul sa beneficieze de o alimentare si hidratare adecvata INTERVENTII AUTONOME -Pregatesc masa cu alimente permise(lapte,carne de pasare ,orez) -Pregatesc ceai 100ml si apa plata 1000ml -Insotesc pacientul in sala de mese si ii tin companie pe toata durata mesei -Aplic caldura umeda prin compresii calde la nivel hipogastric INTERVENTII DELEGATE Administrez ser fiziologic 1500ml EVALUARE Pacientul se alimenteaza adecvat Consuma 2000ml lichid pe zi cu o diureze de 2000ml/zi
2Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie, polakiurie 3 Deficit de cunostinte
Pacientul sa nu mai prezinte dureri la mictiune
-Administrez Scobutil compus 1 filoa de 5ml foarte lent i.v
Pacientul sa acumuleze cunostinte despre natura bolii sale
-Ii aduc pacinetului rezultatul de la laborator al calcului are este un calcul de origine calcica,el fiind indrumat sa consume un regim sarac in calciu
Pacientul nu mai prezinta durere la mictiune,el urinand normal la intervale de 2-3 ore,irina este clara si inodora Pacientul dovedeste ca a acumulat cunostinte despre boala sa si este hotarat sa uremeze cu strictete regimul pentru a preveni recidivele.
5.EVALUARE FINAL CAZ I n urma interveniilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele: Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic vrsturile nu mai persist; n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurile care pot surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui ureteral Se externeaz n stare VINDECATA, reuind s aibe miciuni spontane, s-i goleasc complet vezica, s nu mai fie anxios, avnd un vocabular de cunotine bogat despre boala sa, cu metode profilactice i curative, pe care le va aplica n practic. Educatia pentru sanatate la externare: regim alimentar echilibrat; consum de lichide: 15-2litri/zi evitarea efortului fizic, frigului i umezelii; meninerea unui pH urinar: 6-6,5; tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverin, Scobutil compus la nevoie; control n policlinic. REGIMUL PENTRU LITIAZA CALCICA CONSTA IN : ALIMENTE PERMISE-carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri vegetale,faina,paste fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu fructe,creme gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoase ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA -lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe zi),cartofi,fasole verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,mandarine,str uguri,dulceturi ALIMENTE INTERZISE -maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe uscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu lapte,ciocolata,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustar DIUREZA -se va mentine o diureze de peste 1500ml/24h TRATAMENT IN STATIUNILE -Olanesti-izvorul nr 24 -Piscul Cainelui -Raducaneni
CAZUL II
Pacientul V.L cu repetate colici renale n antecedente s-a prezentat in Policlinica la Camera Urologie in data de 23.02 2011 fiind programat pentru internare si interventie chirurgicala. Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante urinare.,dar durerile n regiunea lombar au persistat.
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de dependenta si de independenta ale acestuia. ; 1. Date stabile generale si individuale NUME V PRENUME L VRSTA: 45 ani RELIGIE-ortodoxa STARE CIVILA-casatorit,1 copil ADRESA: Timioara OCUPAIA: COMERCIANT CULTURA-12 clase ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama: nu cunoaste tatl: ciroza hepatica ANTECEDENTE PERSONALE: -litiaza renala -purtator de dublu JJ de 8mm MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative n regiunea lombar, cu iradieri spre organele genitale i faa intern a coapsei, disurie, astenie, adinamie, retentie de urina DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II MEDICUL CARE TRATEAZA-Medic Primar HORATIU SORIN CONDIII DE VIA I MUNC: bune OBICEIURI DE VIA: -alimentaie mixt; prefer carnea de porc i de pasre - consum o cafea pe zi - fumeaz 10 igri pe zi, -consum alcool ocazional. ALERGII: -nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional GREUTATE: 75 kg INLIME:1,98m RELATII SOCIALE Reeaua de susinere:. soie i un copil, locuiete ntr-o cas corespunztoare. RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este alergic,poarta ochelari
2. Date variabile a) Date fizice (n momentul internrii) Temperatura: 360C T.A. : 125-80 mm Hg Puls: 80 pulsaii/minut Respiraie: 16 respiraii/minut Diureza: 600 ml/24h Scaun: 1 scaun/zi G = 75 kg =1,98 m b. Date psiho-sociale apetit: sczut somn agitat, ntrerupt din cauza durerii poziia bolnavului este ghemuit faa exprim durere, agitaie, ochi ncercnai, privire anxioas dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei; capacitatea de micare bun pacientul este contient, orientat temporo-spaial oboseal, anxietate ISTORICUL BOLII: - pacientul cu repetate colici renale n antecedente,este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante urinare.Au persistat durerile n regiunea lombar i a fost trimis la spital pentru internare In urma investigatiilor efectuate s-a stabilit localizarea calcului de 3,5cm in bazinetul rinichiului drept,si pacientul este proogramat la interventie chirurgicala peste 3 zileNEFROLITOTOMIE PERCUTANATA de la internare
CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE a) RESPIRATIA -frecventa-16r/min -amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica -zgomote respiratorii-normale -respiratie de tip costal inferior b)CIRCULATIA -puls frecventa de 80 pulsatii/minut -zgomote cardiace bine batute -TA cu frecventa de 125/80 mmHg 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA -dentiie bun -reflex de deglutiie prezent 3 NEVOIA DE A ELIMINA a) URINA diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati b)SCAUNUL prezinta tranzit intestinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie fara dificultate in eliminarea intestinala 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA -- tonus muscular pstrat 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -terziri dese -somn necorespunzator calitativ si cantitativ 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA - activitate fizic corespunztoare - mobilitate articular -veminte alese dup gust, adecvat climatului statutului socio-cultural 7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE - T=36 0C - piele de culoare roz - transpiraii minime
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE - pr curat - fose nazale libere - dentiie complet - mucoasa bucal umed - unghii, piele curat - o baie pe zi 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -agitatie,confuzie 10 NEVOIA DE A COMUNICA - acuitate vizual-auditiv - sensibilitate tactil - limbaj clar, precis -privire semnificativ 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA -religie ortodoxa 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - este multumit de tot ceea ce a realizat pana in prezent 13 NEVOIA DE A SE RECREEA -citeste,in timpul liber merge la pescuit,dar pe perioada spitalizarii este impiedicat sa faca aceste lucruri 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA -cand se simte bine este dornic sa invete cat mai multe despre boala sa
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema-NU PREZINTA PROBLEME 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Manifestari de dependenta -inapetenta -scadere in greutate -consum de lichide interzise -nerespectarea regimului alimentare impus(fara carne,lactate,bauturi acidulate) Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-durere,inapetenta,dezgust alimentar,oboseala,slabiciune -sursa de ordin psihic-lipsa de cunoastere a alimentelor permise Problema -perturbarea alimentatiei 3 NEVOIA DE A ELIMINA Manifestari de dependentaa -disurie, -hidronefroza(retentie de urina in bazinet si in calicele renal,produs de un obstacol) Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare produsa de un obstacol -durere la mictiune -diminuarea debitului urinar Problema -alterare confortului legata de durere vie,disurie, 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Manifestari de dependenta -dificultate de a merge-pozitie antalgica Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere Problema -alterarea confortului 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Manifestari de dependenta - nelinite - somn agitat ntrerupt de treziri repetate din cauza durerii lombare - stare permanent de somn - treziri frecvente - slbiciune, oboseal
Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic- anxietatea - dificultate n a stpni stresul - schimbarea modului de via - nelinite fa de diagnostic si teama de interventia chirurgicala Problema -perturbarea somnului 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Manifestari de dependenta - durere - agitaie - facies crispat - insomnie - nelinite - fric - gemete Sursa de dificultate Sursa de ordin psihic- nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare - insuficienta cunoatere a mijloacelor de rezolvare a problemelor -dificultate n asumarea rolului de pacient Sursa de ordin fizic-durere Problema - durere - anxietate
10 NEVOIA DE A COMUNICA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA Este accentuata in perioada acuta a bolii.Acepta ajutorul si informatiile primite de la echipa de ingrijire,Accepta tratamentul 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII Manifestari de dependenta -descurajare,depresie Sursa de dificultate -sursa de ordin psihic-teama de nereusita a operatiei si afectarea posibila a rinichiului Problema -stare sufleteasa de tristete,asociata cu nemultumire,accentuaua la durere 13 NEVOIA DE A SE RECREEA Manifestari de dependenta -inactivitatea Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilibru(durere) -sursa de ordun psihologic-anxietate,stres Problema -dificultatea de a indeplinai activitati recreative 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Manifestari de dependenta -cunotine insuficiente despre boala, despre prevenirea ei -necunoaterea tratamentului preventiv al bolii i al regimului alimentar Sursa de dificultate -sursa de ordin psihic-anxietatea(sentiment de disconfort si de tensiune pe care le simte in fata problemelor sale) Problema -ignoranta
3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta,se pot defini problemele pacientului si se poate pune Diagnosticul de nursing 1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Problema--perturbarea alimentatiei Obiectiv-pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare Diagnostic de nursing-dificultatea pacientulul de a se alimenta corespunzator regimului impus de boala 2 NEVOIA DE A ELIMINA Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza Obiectiv-pana la externare pacientul sa beneficieze de o eliminare adecvata cantitaiv si calitativ Diagnostic de nursing- alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali caracterizata prin dureri la mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept 3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Problema -alterarea confortului Obiectiv-in decurs de 4-6h pacintul sa se poata misca liber sa nu mai prezinte durere Diagnostic de nursing-alterarea confortului datoratata durerii calcului renal manifestata prin greutate in deplasare 4 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Problema -perturbarea somnului Obiectiv-In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ Diagnostic de nursing-perturbarea calitatii somnului,datorata durerii hipogastrice manifestata prin treziri frecvente 5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Problema - durere - anxietate Obiectiv-Pacientul sa prezinte o stare ameliorata ,sa nu mai aibe durere in 2-4h Diagnostic de nursing-alterarea echilibrului sanatatii,datorat durerii manifestat prin anxietate si teama 6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA Problema -ignoranta Obiectiv-- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa cu care s poat da informatii pe tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea Diagnostic de nursing ingnoranta fata de respectarea regimului medical,manifestat prin evolutie nefavorabila a litiazei renale.
V.2.4.APLICAREA IN PRACTICA ZIUA 1
PROBLEME
INTERVENTII DELEGATE Recoltarerecoltarea sangelui -prezint colegii de salon pentru:hemoleucograma,vsh,si probe Crearea unor -aduc la cunostinta biochimice ASAT,ALAT,uree NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA conditii de regulamentul de ordine serica,calcemie,magneziu confort optime interioara seric,potasiu seric, pentru -explic ce are de facut in -TGO,TGP Internarea si instalarea diminuarea vederea recoltarii produselor de -glicemie,grup, pacientului in salon stresului suferit la laborator si pregatirea pentru -colesterol internare si investigatii -sumar de urina adaptarea -urocultura cu antibiograma pacientului in -pregatesc pacientul pentru EEG mediul spitalicesc -pregatesc pacientul pentru examenul ecografic Efectuarea -pregatirea pacientului pentru C.Ta corecta a produselor biologice recoltarilor
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
EVALUARE Pacientul este multumit de salon,sa adaptat statutului de pacient destul de repede. Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator S-au recoltat probele pentru laborator -se asteapta rezultatul analizelor -s-a efectuat EEG -s-a efectuat ecografia renala simpala -s-a efectuat C.T P=80pulsatii/min TA=125/80mmHg Respiratii=16/respira tii/min Diureza=1200/600ml =24h Temperatura=36C Pacientul accepta sa consume lichide,dar nu are pofta de mancare
Starea generala a bolnavului
Masurarea si notarea functilor vitale si vegetative
-se masoara puls,temperatura,tensine,respir atie si se noteaza in Foaia de Observatie -masor functiile vitale si vegetative dimineata si seara
1 Perturbarea alimentatiei
Pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare
2 Alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza
-servesc pacientul cu ceai caldut usor indulcit -insotesc pacientul in sala de mese si ii tin companie -il asigur de calitatea alimentelor si de importanta consumarii lor Pana la externare -rog pacientul sa stea in repaus pacientul sa la pat pe toata durata durerilor beneficieze de o -aplic comprese umede calde eliminare pe zona maxima de adecvata cantitaiv durere(hipogastru) si calitativ -asigur suportul psihic al pacientului -incerc sa-l linistesc asigurandu-l ca durerile sunt
-administrez antispastice ca;Rowalinex capsule din 4/24h -medicatie diuretica:Furosemid 1fiola de 2ml la 6h i.v -medicatie analgezica -Algocalmin 2ml dizolvat in 0,8ml sol de Na Cl de 0,9% ,1 fiola la 6h
Pacientul nu mai prezinta dureri la urinare,dar cantitatea de urina eliminata nu este corespunzatoare
PREDAREA SERVICIULUI -are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului -notez medicatia administarta si starea bolnavulu
CT RENAL
PROBLEME Starea generala a bolnavului 1 Anxietate
OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Pacientul sa fie echilibrat psihic
ZIUA II PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE -observarea pacientului -masor functiile vitale si vegetative dimineata si seara
-asigur repausul fizic si intelectual -explic pacientului necesitatea efectuarii intreventiei,asigurandu-l de reusita ei -explic ,ca fara interventie risca sa-si piarda un rinichi -prezint si alti pacienti care au fost supusi Nefrolitotomiei si care au o evolutie buna -inainte cu 18h de interventia chirurgicala se interzice ingestia oricarui tip de aliment -inainte cu 8h de interventia chirurgicala se interzice consumul de lichide -se efectueaza o clisma in seara dinaintea operatiei
-seara administrez un drajeu de Diazepan
EVALUARE P=80pulsatii/min TA=125/80mmHg Respiratii=16/respiratii/m Diureza=1200/800ml=24h Temperatura=36C Pacientul da dovada de incredere in personalul medical,si este increzator in reusita interventiei
2 Alimentatia solida si hidrica 4 Evacuarea intestinului
Pacientul sa beneficieze de o pregatire gastrointestinala corespunzato are Pregatirea corespunzato are pentru operatie
Pacientul este pregatit gastro-intestinal pentru operatie
-dimineata administrez un purgativ Frontrans
Intestinul a fost evacuat
5 Asigurarea igienei corporale
Prevenirea infectiilor pre si post operator
-se efectueaza baie generala seara -se curata pielea,sapunind regiunea ce va fi expusa interventiei,si se insista asupra pliurilor si ombilicului -se rade regiunea ce urmeaza sa fie examinata de pilozitati -se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter -se dezinfecteaza pielea cu antiseptic(alcool-70%)
Pacientul este pregatit pentru operatie fiind necesar dimineata in ziua interventiei reluarea dezinfectarii regiunii ce va fi supusa operatiei
ZIUA III PREGATIREA DIN DIMINEATA INTERVENTIEI si DUPA INTERVENTIE

PROBLEME Starea generala a bolnavului 1 Asigurarea igenei corporale 2 Imbracarea bolnavului 3 Transportul bolnavului la sala de operatie 4 Transportul bolnavului de la sala de operatie in salon OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Prevenirea infectiilor post si preoperator Pregatirea pentru transportul in sala de operatie Asigurarea unei continuitati a pregatirii postoperator Continuarea ingrijirilor postoperatorii INERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatura,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie se spala si se degreseaza pielea cu alcool -se acopera cu camp steril regiunea ce urmeaza a fi examinata imbrac bolnavul cu pijama si in picioare ii pun sosete -rog pacientul sa se aseze in decubit dorsal pe targa de transport -il invelesc INTERVENTII DELEGATE EVALUARE P=80pulsatii/min TA=125/80mmHg Respiratii=16/respiratii/min Diureza=1200/800ml=24h Temperatura=36C Pacientul este pregatit pentru interventia chirurgicala
Pacientul este imbracat si pregatit pentru transport Pacientul este tranportat la sala de operatie
pacientul va fi asezat pe targa in decubit dorsal cu capul intr-o parte -se acopera bolnavul ca sa nu raceasca -se supravegheaza pulsul,eventual aparitia cianozei,a varsaturilor
Pacientul este adus de la sala de operatie in salon si este instalat in pat.
-se supravegheaza perfuzia si drenurile 5 Reinstalarea pacientului in pat Urmarirea functiilor vitale si vegetative Protejarea lenjeriei de pat Asigurarea pozitiei adecvate in raport cu anestezia efectuata -aerisesc salonul -schimb patul cu lenjerie curata peste care se aseaza musama si aleza contra umezirii cu urina -controlez temperatura camerei sa fie de 18-20C -atenuez lumina -ajut la instalarea pacientului in pat in pozitie orizontala pentru 24h fara perna(pozitia fiind impusa de rahianestezie) -masor si notez in Foaia de Observatie functiile vitale si vegetative Pacientul este asezat in pat. Prezinta o stare destul de buna Pusul este usor bradicardic=60p/min TA=usor scazuta datorata vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori=100/70mmHg Temperatura=36C
6 Eliminarea inadecvata datorita sondarii
-urinarele se aseza la un nivel inferior fistulei(suspendate la marginea patului) Asigurarea -controlez permanent sonda de eliminarii urinei drenaj pentru a descoperi la timp intreruperea scurgerii de lichid -urmaresc culoarea si aspectul urinei -inregistrez si notez in Foaia de Observatie cantitatea de urina evacuata prin amandoua sonde(nefrostoma si sonda vezicala) Prevenirea deshidratarii -administrez 100ml sol de Glucoza 0,5% si 100ml de NaCl 0,9% perfuzabil -administrez Metroclopramid 1 fiola diluata in ser fiziologic pentru a preveni greata si
Eliminarea urinei se face adecvat situatiei,fara complicatii
7 Hidratarea organismului
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic
varsaturile 8 Complicatii postoperatorii -fixez bine sondele -efectuez toaleta la pat pe regiuni -aerisesc salonul -administrez antibiotice Ciprinol drajeuri 1/12h -recoltez urina din punga atasata sondei pentru urocultura Pacinetul nu prezinta complicatii postoperatoroo
Mobilizarea bolnavului
9 Revenirea sensibilitatii motorii
Prevenirea complicatiilor
-observ si notez aparitia sensibilitatii membrelor infrioare de la radadina spre extremitati -notez reapartia sensibilitatii in haluce
Sensibilitate a revenit in haluce la aproximativ 6h de la interventie
ZIUA IV
PROBLEME 1 Starea generala a bolnavului 2 Ingrijiri igienice 3 Cefalee OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Prevenirea complicatiilor Combaterea durerii in maxim 2 h INTERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatura,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie -efectuez toaleta pe regiuni ,la pat -ajut pacientul sa-si schimbe pozitia -administerz antalgice ca:Alcogalmin 2ml dizolvat in ser fiziologig 8ml,iv lent -continui administarea antibioticelor -administerz antiantalgice la indicatia medicului din 6in 6ore INTERVENTII DELEGATE EVALUARE P=70pulsatii/min TA=115/75mmHg Respiratii=16/respiratii/min Diureza=2000/1600ml=24h Temperatura=36C Pacientul este multumit de ingriirile acordate,se simte in siguranta si ajuta cat poate la efectuarea toalei Durerea s-a diminuat
-aplic comprese reci pe frunte
4 Durere la nivelul plagi
Prevenirea complicatiilor si pansarea plagii
-ii explic pacientului tehnica i necesitatea schimbrii pansamentului;care se va executa n condiii stricte de perfect asepsie: -se ndeprteaz pansamentul -se degreseaz tegumentul din jurul plgii cu tinctur de iod sau alcool iodat -se dezinfecteaz i plaga n sine dupa care se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii dup care se acoper plaga cu un pansament taiat perpendicular pe una din laturi,care va fi aplicat de jos in sus(cu taietura in jurul nefrostomei)steril. -se urmreste eliminarea prin
Plaga este curata,nu exista scurgeri pe langa nefrostoma
nefrostoma,culoarea si cantitatea
5 Mobilizarea
6 Alimentatia
Pacientul sa-si paoate reia partial activitatile obisnuite Pacientul sa revina cat mai curand la o alimentatie normala
-ajut pacientul sa se deplaseze -se arat cum trebuie sa tina sondele ca sa nu il incurce -ncurajez la plimbari usoare in salon ncurajez sa consume lichide,explicandu-i ca hidratarea parenterala nu este suficienta fiind stare lui de dinainte de operatie -dupa aparitia gazelor intestinale ii spun ca paote sa consume pireuri de legume si fructe
Pacientu este incerzator,s-a adaptat usor situatiei,dar ii este jena de vizitatori si prefera sa stea in pat pana la scoaterea sondelor Pacientul isi reia treptat alimentatia
ZIUA V
PROBLEME 1Starea generala a bolnavului 2 Ingrijiri igienice 3 Durere la nivelul plagii 4 Mobilizarea OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Prevenirea complicatiilor Pansarea plagii si verificarea nefrostomei Reluarea activitatilor obisnuita INTERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatura,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie -ajut partial pacientul in efectuarea toaletei zilnice -pansez plaga si verific eliminarea urinei prin nefrostoma si prin sonda vezicala -incurajez pacintul sa efectueze plimbari INTERVENTII DELEGATE EVALUARE P=80pulsatii/min TA=115/75mmHg Respiratii=16/respiratii/min Diureza=2000/1800ml=24h Temperatura=36C Pacientul este capabil sa-si efectueza toaleta zilnica,nu mai are nevoie de ajutor Pacientul nu mai prezinta -administerz antiinflamatoare durere la nivelul nefrostomei Ketonal Nefrostoma prezinta drenaj -administrez antibiotice in normal continua Pacientul nu are nevoie de ajutor in deplasare
In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-uric Pacientului ii este adus la cunostinta regimul care trebuie sa il respecte pentru prevenirea complicatii REGIMUL PENTRU LITIAZA URICA ALIMENTE INTERZISE -carne de purcel,vitel,vanat,mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,icre,legume uscate,cafea,ceai rusesc,tuica,rom,coniac,piper,mustar,ardei ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA -carne de pasare,berbec,vaca,sunca(fiarta)somom,raci,ciuperci,conopida,supe de carne,cacao,ciocolata,vin diluat,bere ALIMENTE PERMISE -branza de vaci,cas,unt,smantana,ulei vegetal,malai,faina alba.macaroane,taietei,gris,oua de gaina,gelatina,morcovi,ceapa,salata verde,castraveti,ridichi,rosii,vinete,mere,pere,caise,struguri,capsuni.ceaiuri de tei,musetel,cozi de cirese,matase de porumb DIUREZA -trebuie mentinuta la peste 1500ml/24h STATIUNI INDICATE -Cacilata,Borsec,Covasna,Olanesti SE INDICA -1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar
5 EVALUARE FINALA CAZ II

Pacientului i se scoate tubul de nefrostoma dupa 4 zile de la interventie Dupa scoaterea tubului si in urma ecografiilor rezulta ca pacientul nu mai prezinta Hidronefroza,ambii rinichi functioneaza la parametri normali n urma interveniilor acordate pacientului de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele: -n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoate complicaiile i riscurile n urma nerespectrii regimului alimentar -pacientul este hotarat sa acumuleze cunostinte despre boala sa si sa previne recidivele Pacientul se externeaza a 10 zi de la internare vindecat si cu urmatoarele recomandari: -respectare regimului impus de litiaza urica -evitare efortului fizic -evitarea umezelii si a frigului -control in policlinica peste 6 luni
CAZ III
Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara,la Sectia Urgente acuzand: dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri la miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o colic renal stng, motiv pentru care se interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului.
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de dependenta si independenta ale acestuia 1 DATE STABILE Date stabile generale si individuale NUME, PRENUME: B.M DATA NATERII: 13.02.1945 VRSTA: 66ani RELIGIE-catolic NATIONALITATE-maghiara STARE CIVILA-casatorit,4 copii ADRESA: Timioara OCUPAIA: PENSIONAR CULTURA-6 clase ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama: cardiaca tatl: hipertensiune arteriala ANTECEDENTE PERSONALE: -n copilrie a avut rujeol, - n 1955 apendicectomie. -colici renale in urma cu aproximativ 5 ani MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate ,dureri colicative n flancul stng, cu iradiere spre organele genitale i faa intern a coapsei, greuri. Balonri. MEDICUL CARE TRATEAZA-MEDIC PRIMAR-ION FARCAS DIAGNOSTIC LA INTERNARE- Colic reno-uretral OBICEIURI DE VIA: -: alimentaie mixt; prefer carnea de porc, afumturile, grsimile, dulciurile, fructele nu consum toxice. Ritm de via: normal. ALERGII: -nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional GREUTATE: 62kg INLIME:1,55cm RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: sotia si cei 4 copii. RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are proteza dentara,nu prezinta deficiente senzoriale,nu poarta ochelari
2. DATE VARIABILE a) Date fizice (n momentul internrii) -Temperatura: 36,6C -T.A. : 130-70 mm Hg -Puls: 84pulsaii/minut -Respiraie: 18 respiraii/minut -Diureza: 1000 ml/24h -Scaun: 1 scaun/zi -G = 70 kg - =1,68 m b). Date psiho-sociale -apetit: normal -omn agitat -poziia bolnavului este normal n decubit -faa denot tristee -dureri colicative n flancul stng, greuri, balonri ; -capacitatea de comunicare nealterat -pacientul este orientat temporo-spaial -este nelinitit, obosit -tegumente uscate, reci ISTORICUL BOLII:- boala actual debuteaz brusc, cu dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri la miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o colic renal stng, motiv pentru care se interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului.
CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA 1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

a) RESPIRATIA -frecventa-18r/min -amplitudinea-normala -ritm-respiratie ritmica -zgomote respiratorii-normale -respiratie de tip costal inferior -nu prezinta tuse,dispnee b)CIRCULATIA -puls frecventa de 84b/min -zgomote cardiace bine batute -TA cu frecventa de 130/70mmHg
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

-dentiie bun -reflex de deglutiie prezent
a) URINA diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati b)SCAUNUL prezinta tranzit intestinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie forma-cilindrica fara dificultate in eliminarea intestinala

-tonus muscular pstrat

-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

-,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbrace singur -mobilitate articular
-tonus muscular normal -vestimentaie sugereaz apartenena la un grup social, profesional veminte alese dup gustul pacientului
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

- T=36,6 0C - pacientul prezint tegumente reci, uscate, palide - transpiraii minime
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

-pr curat -unghii, piele curat -o baie pe zi -urechile sunt curate -nasul prezint o mucoas umed -dentiie bine adaptat la cavitatea bucal umed

-este lucid dar cand este bolnav este foarte speriat de evolutia bolii
-organele de sim funcioneaz adecvat; - exprimarea clar a gndurilor - relaie armonioas cu familia, pretenii - debitul verbal este uor, ritm moderat
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

- folosete obiecte religioase (biblie, lan cu cruce) - se roag - citete cri religioase
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- dragoste fa de munc, de familie, de nepoi - satisfacie pentru realizrile obinute
- faceplimbri - n lipsa durerilor citete cri, biblia - exerciii fizice uoare
- dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa.
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Manifestari de dependenta -greturi si varsaturi -regurgitatie -inapetenta,scadere in greutate -hidratare insuficienta -ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile organismului Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-ingestie de alimente grase,picante -masticatie insuficienta -mese copioase -sursa de ordin psihic-insuficienta cunoastere a unei alimentatii adecvate Problema -greturi si varsaturi -perturbarea alimentatiei 3 NEVOIA DE A ELIMINA a) URINA diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati Manifestari de dependenta - oligurie - dificit de a urina - durere la miciune disurie -edeme la membrele inferioare(mai albe) Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare(eliminare inadecvata) -durere la mictiune -intoleranta digestiva -alimentatie neadecvata Problema -alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie -greata-salivatie Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-durere,insotita de greata
Problema -potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi 4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Manifestari de dependenta -dificultate de a merge-pozitie antalgica Sursa de dificultate -sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere Problema -alterarea confortului 5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Manifestari de dependenta - dificultate de a dormi-ore insuficiente de somn - treziri frecvente-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte Sursa de dificultate -miciuni frecvente-dureri la miciune -anxietatea-nelinite fa de diagnostic, tratament -neacceptarea bolii-nervozitate Problema -perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni 6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE Manifestari de dependenta -durere- facies crispat - nelinite - insomnie datorat miciunilor frecvente i durerilor colicative Sursa de dificultate
-sursa de ordin psihic- stres, nelinite fa de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare -insuficienta cunoatere a posibilitilor de rezolvare a problemelor Problema - durere- anxietate 10 NEVOIA DE A COMUNICA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Problema NU PREZINTA PROBLEME 12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII - dragoste fa de munc, de familie, de nepoi - satisfacie pentru realizrile obinute 13 NEVOIA DE A SE RECREEA - faceplimbri - n lipsa durerilor citete cri, biblia - exerciii fizice uoare 14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA - dorina i interes n acumularea cunotinelor, deprinderi privind boala sa. Manifestari de dependenta - cunotine insuficiente despre boal, a msurilor de prevenire a ei, a tratamentului -interpretarea greit a informaiei Sursa de dificultate -anxietate -nelinite fa de diagnostic, tratament -evenimente amenintoare, spitalizare, boal nenelegerea informaiei Problema -deficit de cunostinte
3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR 1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema- greturi si varsaturi -perturbarea alimentatiei Obiectiv - pacientul s nu mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h -pacientul sa reia in greutate minim 1kg pe toata durata spitalizarii Diagnostic de nursing- greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturi si varsaturi
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie Obiectiv pacientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile Diagnostic de nursing-alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renali manifestata prin durere la urinare

Problema-alterarea confortului Obiectiv-pacientul sa-si poate relua activitatea zilnica fara dureri in maxim 3 zile Diagnostic de nursing-imposibilitatea efectuarii activitatilor zilnice din cauza durerilor provocate de litiaza renla manifestata prin inactivitate

Problema-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni Obiectiv- pacientul s beneficieze de somn att calitativ i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile - pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile de la internare Diagnostic de nursing-insomie,datorata durerilor provocate de calculi,manifestata prin incapacitatea de a se odihni

Problema- durere - anxietate Obiectiv Pacientul s-i exprime diminuarea anxietii i durerii n decurs de 48 h. Diagnostic de nursing durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

Problema -deficit de cunostinte
Obiectiv- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa mijloacele profilactice i curative n decurs de 5 zile Diagnostic de nursing-posibile complicatii ale aparatului renal datorat insuficientei cunoasteri a masurilor de prevenire a litiazei renale
4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
PROBLEME 1 Internarea si instalarea pacientului in salon
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Crearea unor conditii de -prezint colegii de salon confort optime pentru -aduc la cunostinta regulamentul diminuarea stresului suferit de ordine interioara NGRIJIREA PACIENTULUI CU explic ce RENALA in la internare si adaptarea - LITIAZ are de facut pacientului in mediul vederea recoltarii produselor de spitalicesc laborator si pregatirea pentru investigatii Recoltarea produselor biologice Efectuarea corecta a recoltarilor
2 Stare generala a bolnavului
Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative
-se masoara puls,temperatura,tensine,respirati e si se noteaza in Foaia de Observatie
INTERVENTII DELEGATE -recoltarea sangelui pentru:hemoleucograma,vsh,s i probe biochimice ASAT,ALT,uree serica,creatinina serica,potasiu seric,glicemie,colesterol,,calc iu seric,fosfatemie,rezerva alcalina. -recoltarea urinei pentru: Calciurie,fosfaturie,uricozuri e,oxalurie,cistinurie,citraturie ,magneziurie,natriurie,uree si creatinina urinara -examen sumar de urina:volum de urina pe 24/h,pH-urinar,densitatea urinara,prezenta leucocituriei,hematurie,cristal urie -urocultura-cu antibiograma -masor functiile vitale si vegetative dimineata - si seara
EVALUARE Pacientul este multumit de salon,s-a adaptat statutului de pacient destul de repede. Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator S-au recoltat produsele de laborator
3 Greturi si varsaturi Pe rturbarea alimentatiei
Pacientul s nu mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h Pacientul sa reia in greutate minim 1kg pe toata durata spitalizarii
- linitesc psihic pacientul ncurajndu-l cu vorbe blnde, i-i promit c totul se va termina cu bine - calculez raia alimentar - invit pacientul s respire profund - i ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura - ajut pacientul s-i efectueaze toaleta cavitii bucale. - administrez pacientului ceaiuri i sucuri de fructe n limita toleranei - cantitatea de lichide
-administrez Metoclopramid, Papaverin
Respiratie=18respiratii/mi n Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1000ml la 1500ml ingerati/24h Pacientul prezinta in continuare greturi,varsaturile s-au diminuat
PREDAREA SERVICIULUI - are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului -notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului -notez medicatia administarta si starea bolnavului ZIUA II PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE Respiratie=18respiratii/mi n Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1100ml la 2000ml ingerati/24h -administez Metroclopramid Greturile s-au diminuat. Pacientul nu mai prezinta stare de rau si nu mai are senzatia de voma
-se masoara Masurarea si notarea functiIlor puls,temperatura,tensine,respirat 1 ie si se noteaza in Foaia de Stare generala a vitale si vegetative Observatie bolnavului
2 Greturi Perturbarea alimentatiei
-invit pacientul s respire profund -ofer si sustin tavita renala - ofer un pahar cu ap s-i Pacientul sa nu mai prezinte clteasc gura greturi in maxim 24h sa-si - ajut pacientul s-i efectueaze poata relua alimentatia toaleta cavitii bucale -prepar pireuri de legume si fructe si i le administrez cu lingurita - administrez pacientului ceaiuri i sucuri de fructe n limita toleranei - cantitatea de lichide consumate s fie 2000 ml/24h
In maxim 2 zile pacientul sa Durere vie,disurie reuseasca sa elimine calculul vezical si oligurie
aplic caldura uscata la nivelul regiunii pubiene -il incurajej sa mearga la toaleta ori de cate ori simte nevoia si sa incerece sa urineze fara frica de durere -asigur un climat cald si relaxant -aerisesc salonul -ii ofer un pahar cu lapte si miere inainte de culcare -incerc sa discut cu pacientul despre boala sa si il asigur de evolutia favorabila
-administrez Furosemid i,v -pentru prevenirea infectiilor administrez Augumentin de 1g la 12ore drajeuri -administerz un drajeu de Diazepan cu 30 minute inainte de culcare
Pacientul sa reuseasca sa doarma cel putin 5 ore fara Incapacitatea de a interupere se odihni 5 Deficit de cunostinte Pacientul sa se arate cooperant la sfaturile medicale pana la externare
Pacientul nu a reusit sa elimine calculul vezical,iar durerile s-au accentuat spre sera fiind necesar administrarea de antispastice si calmante mai putenice Pacientul reuseste sa adoarma in perioadele de linistire a colicelor,dar este trezit brusc de durere. Are un somn agitat el fiind foarte obosit si irascibil Pacienul este neincrezator in evolutia favorabila a calculilor renali,datorata accentuarilor durerilor la mictine si a incapacitatii vezicii urinare de a-si goli continutul
PROBLEME
OBIECTIVE
Masurarea si notarea 1 Stare generala a functiIlor vitale si vegetative bolnavului
ZIUA III INTERVENTII AUTONOME -se masoara puls,temperatura,tensine,respiratie si se noteaza in Foaia de Observatie -ncurajez pacientul la activiti care-i fac plcere pentru a nltura starea de nelinite - evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate, - observ poziia de protecie adoptat de persoan -mijloace suplimentare pentru reducerea durerii, bi calde,
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE Respiratie=18respiratii/m in Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1100ml la 2000ml ingerati/24h
2 Durere vie,disurie si oligurie
Diminuarea durerilor in maxim 2 zile
Durerile s-au mai -administerz Furosemid 1 fiola diminuat. la 6h Pacientul prezinta o -continui administrarea usoara hematurie si antibioticelor si calmantelor usturimi la mictiune
Pacientul sa se poata Incapacitatea de odihni si sa doarma cel putin 8h acumulat ziua si a se odihni noaptea
Pacientul sa-si paote goli
- identific prin discuii cu pacientul care este cauza insomniei i mi spune c nu doarme din cauza durerii i anxietii, nu se poate acomoda cu somnul din spital - l ncurajez n legtur cu boala sa s elimine anxietatea - nv pacientul s practice tehnici de relaxare, exerciii respiratorii cu 30 min. nainte de culcare. -efectuez bai calde cu efect -administrez Furosemid
Pacientul reuseste sa adorma,dar se trezeste din cauza mictiunilor frecvente si dureroase
Pacientul reuseste cu
Retentie de urina
continutulmvezical fara dificultate
calmant
mare dificultate sa elimine un calcul uretral,dar durerile s-au ameliorat partial
ZIUA IV PROBLEME 1 Stare generala a bolnavului 2 Durere vie,disurie si oligurie OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Interventii autonome - explic pacientului poziia corect pentru uurarea miciunii i golirea complet a vezicii urinare ; msor urina -verific prezena globului vezical, ncercnd stimularea lui -aplic compese calde pe regiunea inghinala Interventii autonome - asigur odihna i linitea; - nv pacientul s practice tehnici de relaxare cu 30 min. nainte de culcare - ofer o can de ceai cald nainte de culcare, o baie cald - creez condiii optime de somn, prin schimbarea lenjeriei patului i intinderea ei, aerisirea salonului INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE masor functiile vitale si vegetative dimineata si seara EVALUARE Respiratie=18respiratii/min Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1400ml la 2000ml ingerati/24h Pacientul prezinta doar un disconfort la urinare. el urineza in functie de lichidele ingerate.
-administerz Furosemid
In maxim 24h pacientul sa elimine calitativ si cantitaiv normal
3 Incapacitatea de a se odihni
Pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ
Pacientul reuseste sa doarma pentru prima oara in 4 zile,somul este linistit si neintrerupt Dup 2h n urma intervenilor durerea a cedat. Anxietatea s-a diminuat. Pe tot parcursul spitalizrii pacientul a beneficiat de o siguran fizic i psihic
ZIUA V
PROBLEME 1 Stare generala a bolnavului 2 Insuficient cunoatere OBIECTIVE Masurarea si notarea functiIlor vitale si vegetative Pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa mijloacele profilactice i curative INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE -masor functiile vitale si vegetative dimineata si seara EVALUARE Respiratie=18respiratii/min Puls=84pulsatii/min Ta=130/70mmHg Diureza=1800ml la 2000ml ingerati/24h Pacientul a acumulat noi cunotine n legtur cu boala sa cu mijloacele terapeutice, putnd da explicaii referitoare la acestea. Pacientul nelege informaiile primite i poate da la rndul su informaii - pune n aplicare noile cunotine acumulate
-explorez nivelul de cunotine al pacientului privind boala, modul de manifestare, msurile de prevenire - stimulez dorina de cunoatere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate n legtur cu boala sa - motivez importana acumulrii de noi cunotine - verific dac pacientul a neles mesajul corect i dac i-a nsuit noile cunotine; - nv pacientul s consume lichide n cantiti mari (ceai diuretic) regim alimentar care s favorizeze formarea srurilor, mai srac n carne, mai bogat n vegetale.
.5 EVALUAREA FINALA CAZ III Pacientul B.M. s-a internat n secia de interne a spitalului Judeean TIMISOARA din cauza unor colici renale nsoite de dureri n regiunea organelor genitale i partea intern a coapsei. Dup stabilirea diagnosticului de certitudine de litiaz renal stng pacientul a respectat ndeaproape toate indicaiile primite, avnd o conduit n deplin concordan cu obiectivele stabilite n planul de ngrijire. Drep urmare pacientul se externeaz n stare ameliorat, dar avnd suficiente cunotine legate de afeciunea sa, de metodele profilactice i curative fiind ncreztor n forele proprii i n capacitatea cadrelor medicale de a-l ajuta s depeasc stadiul de pacient. La externare i s-a recomandat: -cura de diurez; -evitarea eforturilor fizice; -evitarea frigului i a umezelii; -respectarea regimului igieno-dietetic; -control dup 30 zile la policlinic.
CONCLUZII Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca viitoare asistent medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medical de litiaz renal, pe care i-am luat n studiu. Orice litiaz renal reprezint o urgen medical, pacientul necesitnd internare i asisten medical de specialitate. Asistenta medical are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor pacieni: puls , T, T.A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului. De asemenea i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului. n urma analizrii celor trei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul efecturii stagiului practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de frecvent, de o gravitatea moderat, dar care poate duce la complicaii grave dac nu se intervine prompt i nu se respect cu strictee regimul igieno-dietetic i medicamentos. n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna evoluie a bolii prin crearea unor condiii igienice i de mediu corespunztoare, prin asigurarea unui regim dietetic n conformitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul tratamentului litiazei renale, o foarte mare importan o are corecta hidratare a organismului. n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie pregtit psihic i fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei medicale. Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate nevoile pacientului i s poat interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi. Pentru a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos asistenta alturi de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp discuiilor cu pacienii i reeaua lui de susinere Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a dosarului de Nursing n practica curent trebuie fcut numai dup o pregtire corespunztoare a tuturor asistentelor; In activitatea de ngrijire a pacientului asistenta medical generalist trebuie s se bazeze i pe ajutorul concret al familiei care poate influena pozitiv moralul pacientului grbindu-i vindecarea; O atenie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n timpul internrii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).
BIBLIOGRAFIE 1. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti 1995 2 Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003 3 Titirc L. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998 5 Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008 6 Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti 1983 7 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1983 8 Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007 9 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T. Bucuresti 2008 10 Aurel Ardelean Calin Istrate Ionel Rosu RESURSE INTERNET http://www.romedic.ro http://www.ecureme.com Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001

Litiaza Renala-Liceenta

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Litiaza Renala-Liceenta

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Ministerul Educaiei,Cercetrii,Tineretului si Sportului coala Postliceal Sanitar CHRISTIANA Timioara, Timi

Calificarea profesional: asistent medical generalist

TOTH VIOLETA MARIANA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

Motto:nvinge greutile profesiunii tale,

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

4.Aplicarea n practic----------------------------------------------------------------------------------96 5.Evaluarea final--------------------------------------------------------------------------------------107

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

CODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE

ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

1 A respira si a avea o buna rculatie

4 A se misca si a avea o buna postura

6 Ase imbraca si a se dezbraca

9.A evita pericolele

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

CAPITOLUL I ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca simptomatologie toracica

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

CAPITOLUL II LITIAZA RENAL -DESCRIEREA AFECIUNII

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINIC

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

* n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute

* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

CAPITOLUL IV EDUCAIA PENTRU SNTATE

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE DE INVESTIGATIE

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENALA

*Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu

Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37C in decurs de 72h 2 Febra moderara38,2C-