Anda di halaman 1dari 37

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008

Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Semestrul 1


Anul de studii: III

Contabilitate de gestiune

Întrebări pentru examen


Autor: Conf. univ. dr. Lucian Popescu

RĂSPUNS NUMERIC
1. Într-o secţie de producţie se realizează două sortimente de produse A şi B
pentru care se efectuează cheltuieli cu materii prime, manoperă, cheltuieli cu întreţinerea şi
funcţionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de secţie (CGS) şi cheltuieli generale de
administraţie (CGA), conform tabelului următor:

Sortimentul Sortimentul
EXPLICAŢIA
A B
Materii prime 150 250
Manoperă 200 300
CIFU 800
Cote CIFU repartizate
CGS 1.000
Cote CGS repartizate
Cost de producţie
Număr de produse 10 10
Cost de producţie
unitar
CGA 1.350
Cote CGA repartizate
Cost comercial
Cost comercial unitar

Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentru
CIFU (cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile personalului
direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de secţie) şi costurile de
producţie pentru CGA (cheltuieli generale de administraţie).
Să se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

2. O întreprindere realizează trei sortimente de produse în trei secţii de fabricaţie.


Dispuneţi de următoarele date privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de
repartizare ale acestora pe produse:

Secţia 1 Secţia 2 Secţia 3


Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m.
Bazele de repartizare
3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.
(total)
-A 1.500 u.m. 250 u.m. -
-B 500 u.m. - 2.000 u.m.
-C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.

1
Care este cota cheltuielilor indirecte de producţie repartizată asupra produsului C ?
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

3. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliză a


clorurii de sodiu sunt de 800.000 u.m. iar producţia obţinută este formată din: 10.000 tone
leşie sodă caustică, 10 tone hidrogen şi 9.990 tone clor.
În timpul depozitării produselor intervin pierderi tehnologice la cantităţile de hidrogen şi clor
fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen şi 6.660 tone clor.
Să se calculeze costul unitar (în u.m.) al produsului clor.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

4. O întreprindere industrială realizează rondele metalice circulare, cu diametre


diferite, din acelaşi material şi de aceiaşi grosime, conform tabelului:

Diametrul rondelei Cantitate fabricată Cheltuieli materiale


(mm) (buc.) (u.m.)
20 6.000
30 4.000 5.400.000
40 3.000

Folosind unul dintre procedeele de echivalenţă, să se calculeze costul unitar al rondelei cu


diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijează).
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

5. Dispuneţi de următoarele date pentru fabricarea a două sortimente de produse


A şi B: cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. şi B = 2.000 u.m.;
cheltuieli cu materiile prime şi materialele, 4.000 u.m. pentru A şi 6.000 u.m. pentru B;
cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie sunt consumurile directe totale
care intră în componenţa costurilor produselor.
Care este costul de producţie al produsului B ?
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala)

6. O sondă petrolieră produce 59,9 to petrol şi 100 m3 gaze de sondă. Cheltuielile


ocazionate de obţinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Producţia de gaze de sondă,
considerate produs secundar, se echivalează cu producţia de petrol, considerat produs
principal, conform relaţiei: 1,0 m3 gaze sondă = 1,0 kg petrol.
Folosind procedeul echivalării cantitative, determinaţi care este mărimea costului
unitar al produsului secundar (u.m. / m3).
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (2 zecimale).

7. Într-o întreprindere s-au obţinut 100 t produs principal A şi 30 t produs secundar B.


Cheltuielile totale de producţie au fost de 22.000 u.m. Cunoscând ca 5 t produs secundar au
fost consumate în întreprindere iar restul au fost vândute la preţul de 500 u.m. / t şi cheltuielile
ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor
secundare, calculaţi costul unitar al produsului principal (u.m./t).
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

2
8. O întreprindere fabrică trei sortimente de produse în două secţii de fabricaţie.
Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte de producţie şi cheltuielile
directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Secţia 1 Secţia 2
Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m.
Baze de repartizare
3,0 u.m. 0,4 u.m.
(total cheltuieli directe)
Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m.
Produsul B 0,5 u.m. -
Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m.

Cunoscând că la începutul perioadei există producţie în curs de execuţie în valoare de 1,0 u.m.
pentru fiecare din sortimentele "A" şi "B", iar la sfârşitul perioadei există producţie în curs de
execuţie în valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" şi "C", calculaţi folosind
procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor selectivi care este costul efectiv al
produsului C ?
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (2 zecimale).

9. O întreprindere prezintă situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei şi a


destinaţiei acesteia, din tabelul următor:
Secţii consumatoare
Nr. Secţii auxiliare Cheltuieli Producţia
crt. producătoare de producţie obţinută Alte
S.T. C.T. S.P.
secţii
1 Staţia de transformare
125 mil. 300 kwh - 75 100 125
(S.T.)
2 Centrala termică (C.T.) 175 mil. 275 t 50 - 125 100
3 Staţia de preparare a
250 mil. 200 m3 25 100 - 75
apei (S.P.)

Care este costul unitar al tonei de apă caldă determinat conform unuia din procedeele de
calcul al costului producţiei de fabricaţie interdependentă (algebric)?
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

10. O întreprindere prezintă datele din tabelul alăturat.


PERIOADA PRODUCŢIA CH. INDIRECTE
(luna) Q (ore) Ch. (u.m.)
1) Ianuarie 2.100 51.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de producţie, în cheltuieli


variabile şi fixe, să se determine cheltuielile standard ale lunii mai, în condiţiile unei producţii
preconizate de 2.150 ore.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

11. O întreprindere industrializează trei tipuri de caşcaval, după cum urmează:


A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m.

3
Caşcavalul este ambalat în baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm.
Care este costul de producţie al baxului cu caşcaval de tip C ?
Nota: la raspuns se va utiliza, dupa caz, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator
zecimal (o zecimala).

12. O întreprindere realizează patru sortimente de produse în patru secţii de fabricaţie


pentru care se cunosc datele (în unităţi monetare):

A B C D
Cheltuieli directe 50 150 250 350
Cheltuieli indirecte de producţie S1 = 40; S2 = 20; S3 = 80; S4 = 60
Costul producţiei în La începutul lunii 10 15 0 0
curs de execuţie La sfârşitul lunii 25 75 100 105
Cheltuieli generale de administraţie şi
80
desfacere
Cantitatea fabricată 50 150 250 350

Produsele se fabrică consecutiv după cum urmează: produsele A în S1 şi S2, produsele B în S2


şi S3, produsele C în S3 şi S4 şi produsele D în S1 şi S4.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de producţie. În aceste
condiţii costul comercial unitar al produsului D are valoarea:
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

13. O întreprindere produce geamuri de aceiaşi calitate, conform următorului


nomenclator:

Grosimea geamului Dimensiunile Cantitatea Cheltuieli de producţie


(mm) geamului (m) (bucăţi) (milioane u.m.)
2 2 × 1,50 6.000
3 4 × 0,75 4.000 12.960
4 3 × 1,00 3.000

Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, în unităţi monetare, este:


Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

14. O întreprindere industrială realizează bile de rulment, de aceiaşi calitate, conform


nomenclatorului:

Diametrul bilei Cantitatea Cheltuieli de producţie


(mm) produsă (buc.) (milioane u.m.)
2 6.000.000
3 4.000.000 5.220
4 3.000.000

Costul bilei de rulment, de 3 mm, (în unităţi monetare) este:


Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

4
15. O întreprindere industrială produce fire sintetice din acelaşi material, conform
nomenclatorului:

Secţiunea firului Cantitatea Cheltuieli Cheltuieli de


(mm2) realizată (kg) materiale (u.m.) prelucrare (u.m.)
0,2 6.000
0,3 3.000 1.650.000 1.200.000
0,4 4.000

Notă: Cheltuielile de prelucrare se repartizează invers proporţional cu secţiunea (fineţea)


firelor.
Să se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 3 tex.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

16. O societate comercială fabrică două (sortimente de) produse A şi B. Produsul


A se fabrică numai în Secţia I iar produsul B în Secţiile I şi II. Se cunosc datele (în u.m.):
cheltuieli directe (200 -A şi 100 - B), cheltuieli de secţie (indirecte de producţie) SI (60) şi SII
(90), cheltuieli de administraţie (50), preţ prestabilit (de înregistrare, respectiv costul standard,
225 pentru ambele sortimente), producţia în curs de execuţie la începutul perioadei (10 - A) şi
la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de producţie),
respectiv, cheltuielile directe.
Să se calculeze costul de producţie al produsului B.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

17. O întreprindere prezintă datele din tabelul alăturat. Folosind unul dintre
procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de producţie) în cheltuieli variabile şi fixe, să
se calculeze cheltuielile standard ale lunii august în condiţiile unei producţii preconizate de
1.650 ore.
VOLUMUL CHELTUIELI
EXPLICAŢIA PRODUCŢIEI DE PRODUCŢIE
Q (ore) Ch. (u.m.)
IANUARIE 1.500 95.000
FEBRUARIE 1.600 100.000
MARTIE 1.400 90.000
APRILIE 1.300 85.000
MAI 1.800 110.000
IUNIE 1.700 105.000
TOTAL 9.300 585.000
AUGUST 1.650 =?

Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

18. Într-o secţie de confecţii s-au obţinut trei sortimente de paltoane, din acelaşi
fel de material (cupon) şi anume: tip B (pentru "Bărbaţi") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") =
400 buc. şi tip D (pentru "Dame") = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m.
Care este costul efectiv unitar de producţie, al produsului D, cunoscându-se că lungimea
materialului (metrajul) pentru fiecare tip de palton este: pentru "Bărbaţi" = 5,00 m./buc.,
pentru "Copii" = 2,50 m./buc. şi pentru "Dame" = 3,75 m./buc. ?

5
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

19. O întreprindere fabrică trei sortimente de pâine de aceiaşi calitate (material):


A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de producţie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de
producţie se face în funcţie de greutatea produselor ştiind ca acestea au următoarele
caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C = 3 kg.
Folosind unul dintre procedeele de echivalenţă să se calculeze costul unitar al produsului B.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

20. Într-o secţie de producţie se fabrică ace de cusut de aceiaşi lungime şi calitate
(material) dar de grosimi diferite, astfel:
Cantitate Grosime Cheltuieli Cheltuieli de
Sortimentul
(buc.) (mm) materiale (u.m.) prelucrare (u.m)
A 5.000 0,2
B 9.000 0,4 36.400.000 3.810.000
C 8.000 0,5

Să se calculeze costul unitar al sortimentului C, cunoscând că cheltuielile de prelucrare sunt


cu atât mai mari cu cât dimensiunea (diametrul) piesei este mai mică.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (o zecimala).

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele denumiri şi simboluri ale conturilor contabilităţii de gestiune:
Să se restabilească denumirea corectă a fiecărui cont (simbol).
a. Cheltuielile activităţilor auxiliare
b. Decontări interne privind cheltuielile
c. Decontări interne privind producţia obţinută
d. Decontări interne privind diferenţele de preţ
e. Cheltuielile activităţii de bază
1. 901
2. 902
3. 903
4. 921
5. 922

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele denumiri şi simboluri ale conturilor contabilităţii de gestiune:
Să se restabilească denumirea corectă a fiecărui cont (simbol).
a. Costul producţiei în curs de execuţie
b. Cheltuieli indirecte de producţie
c. Cheltuieli generale de administraţie
d. Cheltuieli de desfacere
e. Costul producţiei obţinute

6. 923
7. 924
8. 925
9. 931
10. 933

6
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele simboluri şi denumiri ale conturilor din contabilitatea financiară şi de
gestiune.
Să se stabilească o corespondenţă de conţinut între conturile Contabilităţii de gestiune şi cele
ale Contabilităţii financiare.
a. "601" Cheltuieli cu materiile prime
b. "345" Produse finite
c. "331" Produse în curs de execuţie
d. "348" Diferenţe de preţ la produse
e. "602" Cheltuieli cu materialele consumabile

11. "931" Costul producţiei obţinute


12. "923" Cheltuieli indirecte de producţie
13. "921" Cheltuielile activităţii de bază
14. "903" Decontări interne privind diferenţele de preţ
15. "933" Costul producţiei în curs de execuţie

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele conturi din contabilitatea de gestiune.
Să se stabilească corespondenţa contabilă posibilă a conturilor numerotate cu cifre arabe pe
poziţia de Credit a unei formule contabile.

a. 901 "Decontări interne privind cheltuielile"


b. 902 "Decontări interne privind producţia obţinută"
c. 922ST "Cheltuielile activităţii auxiliare"
d. 921 "Cheltuielile activităţii de bază"
e. 931 "Costul producţiei obţinute"
16. 902 "Decontări interne privind producţia obţinută"
17. 931 "Costul producţiei obţinute"
18. 921 "Cheltuielile activităţii de bază"
19. 922CT "Cheltuielile activităţii auxiliare"
20. 901 "Decontări interne privind cheltuielile"

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele formule contabile din contabilitatea financiară şi de gestiune. Dată fiind
caracteristica de reflectare a contabilităţii de gestiune, să se stabilească o corespondenţă de
conţinut între formulele contabile din Contabilitatea de gestiune şi cele din Contabilitatea
financiară.

a. 345 = 711
b. 601 = 301
c. 641 = 421
d. 331 = 711
e. 711 = 331
21. 921 = 933 Înregistrarea producţiei în curs de execuţie de la
începutul perioadei
22. 933 = 921 Înregistrarea producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul
perioadei
23. 921 = 901 Înregistrarea consumului de materii prime
24. 923 = 901 Înregistrarea salariilor personalului TESA
25. 931 = 902 Înregistrarea obţinerii produselor finite
7
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele procedee de calculaţie a costurilor şi trăsăturile lor caracteristice.
Să se stabilească pentru fiecare procedeu de calcul trăsătura caracteristică.

a. Se aplică în cazul când cheltuielile sau o parte din acestea se modifică direct
proporţional cu anumiţi parametrii
b. Se utilizează pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau
simultane)
c. Se aplică în cazul producţiei perfect omogene
d. Se utilizează pentru calculul costului unitar în procese de producţie din care rezultă
un produs principal şi un produs care se consideră secundar.
e. Se aplică în cazul când cheltuielile sau o parte din acestea se modifică invers
proporţional cu anumite caracteristici
PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
26.
PROCEDEUL CANTITATIV
27.
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ ÎN RAPORT DIRECT
28.
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ ÎN RAPORT INVERS
29.
PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI
30.
SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele procedee de calcul al costurilor de producţie şi trăsăturile lor
caracteristice.
Să se atribuie fiecărui procedeu de calcul trăsătură definitorie.
a. Alegerea parametrilor şi a produsului care serveşte drept bază de raportare
b. Stabilirea extremelor de producţie şi cheltuieli
c. Rezolvarea unor sisteme de ecuaţii
d. Stabilirea abaterilor de producţie şi de cheltuieli
e. Debitarea şi creditarea conturilor de cheltuieli din secţiile interdependente

31. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE


32. PROCEDEUL ALGEBRIC
33. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM ŞI MINIM
34. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE
35. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele procedee de determinare a costurilor de producţie şi relaţiile lor de
calcul reprezentative.
Să se stabilească pentru fiecare procedeu relaţia de calcul reprezentativă.

a. qs
q sp =
E
b.
C=
∑ Chi
Q
c.
C=
∑ Chi
∑ qj
d. ChIND .
CotaJ = × B j = Ks × B j
∑ Bj
e. Bj
Cota J = Ch IND. × = Ch IND × G j
∑Bj

8
36.PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE
37.PROCEDEUL CANTITATIV
38.PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC
39.PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA CIFRELOR RELATIVE
LA STRUCTURĂ
40. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI
SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele categorii şi trăsături ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Să
se indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativă.
a. Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al producţiei
b. Sunt efectuate, spre exemplu, pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor
c. Sunt efectuate, de regulă, în depozitele finale
d. Sunt cuprinse în costul cumpărăturilor
e. Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei

41. Cheltuieli variabile unitare


42. Cheltuieli fixe unitare
43. Cheltuieli indirecte de producţie (unitare)
44. Cheltuieli de desfacere (unitare)
45. Cheltuieli de aprovizionare unitare
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune şi semnificaţia soldurilor acestora înainte
de închidere.
Să se atribuie fiecărui cont semnificaţia soldului respectiv.
a. Costul efectiv al producţiei finite obţinute
b. Diferenţele de preţ aferente producţiei finite obţinute, repartizate
c. Diferenţele de preţ aferente producţiei finite obţinute
d. Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie (sold final debitor)
e. Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie (sold final creditor)
46. 901 "Decontări interne privind cheltuielile"
47. 902 "Decontări interne privind producţia obţinută"
48. 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ"
49. 921 "Cheltuielile activităţii de bază"
50. 933 "Costul producţiei în curs de execuţie"

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele conturi de gestiune, funcţia contabilă şi dezvoltarea în analitic.
Să se atribuie fiecărui cont funcţia contabilă sau dezvoltarea în analitic corespunzătoare.
a. În analitic contul se dezvoltă pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului
de desfacere
b. BIFUNCŢIONAL dar funcţionează ca un cont de pasiv
c. BIFUNCŢIONAL
d. În analitic contul se dezvoltă pe obiecte de calculaţie
e. În analitic contul se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi, dacă este cazul, pe
articole de calculaţie.
51. 901 "Decontări interne privind cheltuielile"
52. 902 "Decontări interne privind producţia obţinută"
53. 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ"
54. 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare"
55. 925 "Cheltuieli de desfacere"
9
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele denumiri ale conturilor de gestiune şi exemple privind explicaţia
înregistrărilor în debitul conturilor:
Să se atribuie fiecărui cont explicaţia corespunzătoare.
a. Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice
b. Cheltuielile generale de secţie
c. Cheltuielile administrativ gospodăreşti ale întreprinderii
d. Cheltuielile de manipulare şi transport ale produselor finite
e. Cheltuieli cu materiile prime
56. 921 Cheltuielile activităţii de bază
57. 922 Cheltuielile activităţilor auxiliare
58. 923 Cheltuieli indirecte de producţie
59. 924 Cheltuieli generale de administraţie
60. 925 Cheltuieli de desfacere

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele denumiri ale conturilor de gestiune şi exemple privind explicaţia
înregistrărilor în debitul conturilor:
Să se atribuie fiecărui cont explicaţia corespunzătoare.

a. Abaterile de preţ ale producţiei finite obţinute


b. Costul standard al producţiei finite obţinute
c. Costul producţiei finite
d. Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie
e. Costul efectiv al producţiei finite obţinute
61. 901 Decontări interne privind cheltuielile
62. 902 Decontări interne privind producţia obţinută
63. 903 Decontări interne privind diferenţele de preţ
64. 931 Costul producţiei obţinute
65. 933 Costul producţiei în curs de execuţie
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele procedee de calcul al costurilor de producţie şi unele din
trăsăturile lor caracteristice:
Să se atribuie fiecărui procedeu trăsătura definitorie.

a. Este cunoscut şi sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii rămase
b. Calculează un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)
c. Calculează coeficienţi de suplimentare separaţi pentru fiecare grupă de cheltuieli
indirecte de producţie
d. Calculează coeficienţi de suplimentare pentru fiecare grupă de cheltuială în raport
cu un alt criteriu
e. Calculează ponderea bazelor de repartizare în totalul bazelor sub forma unor cote
procentuale
66. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE
67. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA COEFICIENŢILOR
SELECTIVI
68. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA COEFICIENŢILOR
DIFERENŢIAŢI
69. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN FORMA CIFRELOR RELATIVE LA
STRUCTURĂ
70. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN FORMA CLASICĂ
10
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele procedee de calcul al costurilor de producţie şi relaţiile lor de
calcul reprezentative.
Să se atribuie fiecărui procedeu relaţia de calcul reprezentativă.

a. Sold 922 ST
Cu =
Q alte sec ţii
b. Ch max − Ch min
Chvu =
Q max − Q min
c.
CUP =
∑ Ch − [(q
i SV × p − Ch S ) + (q SU × p )]
QP
d.  Cu1 × Q1 = Ch1 + q 21 × Cu 2

Cu 2 × Q 2 = Ch2 + q12 × Cu1
e.
Chvu =
∑ ( XY)i
∑X i 2

71. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE


72. PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC
73. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE
74. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE
75. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM ŞI DE MAXIM

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
O societate comercială deţine la începutul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la costul de
producţie de 130 u.m. / buc. şi înregistrate la preţul standard (de înregistrare) de 100 u.m. /
buc.
În data de 05. N societatea obţine 1.000 buc. produse finite la costul de producţie de 110
u.m./buc., le depozitează şi le înregistrează la preţul standard (de înregistrare) de 100 u.m. /
buc.
În data de 10. N societatea comercială vinde 500 buc. produse finite.
În data de 15. N societatea obţine, depozitează şi înregistrează, în aceleaşi condiţii, 500 buc.
produse finite cu costul de producţie de 80 u.m./buc.
În data de 20. N are loc o ultimă vânzare a lunii de 1.000 buc. produse finite.
În tabelul următor sunt prezentate soldurile debitoare ale conturilor "345", "348" şi "711",
coeficientul "K" de repartizare a diferenţelor de preţ asupra valorii produselor finite
∆S" Variaţia stocurilor, dispuse într-o ordine întâmplătoare.
descărcate şi "∆
Să se restabilească valorile exacte ale fiecărui indicator.
a. 18.000
b. - 18.000
c. 12.000
d. 100.000
e. 0,12
76. 345 Produse finite
77. 348 Diferenţe de preţ la produse
78. 711 Variaţia stocurilor
79. K Coeficient de repartizare
80. ∆S Variaţia stocurilor

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
11
În tabelul următor sunt prezentate, dispuse într-o ordine întâmplătoare, aserţiuni privind
bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie.
Să se realizeze corespondenţă între trăsăturile acestora şi bazele de repartizare.

a. Bazele de repartizare de natură tehnică


b. Bazele de repartizare cu caracter economic
c. Bazele de repartizare simple
d. Bazele de repartizare complexe
e. Bazele de repartizare (în general)
81. exprimă prin intermediul unor mărimi economice măsura în care diferiţi
purtători, preiau cote din totalul cheltuielilor indirecte
82. au un conţinut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric
(economic) sau tehnic.
83. sunt formate din mai multe elemente, a căror utilizare în comun este impusă de
repartizarea mai exactă a cheltuielilor indirecte în costul producţiei
84. trebuie să fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel mult
ale unei anumite grupe de cheltuieli indirecte
85. se consideră a fi acei parametri cu caracter fizic care prin mărimea lor
condiţionează mărimea cheltuielilor de repartizat

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
O întreprindere realizează cinci sortimente de produse în cinci secţii de fabricaţie pentru care
se cunosc datele (în unităţi monetare):

A B C D E
Cheltuieli directe 50 150 250 350 450
Cheltuieli indirecte de producţie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
Costul producţiei în La începutul lunii 40 5 10 5 20
curs de execuţie (PICE) La sfârşitul lunii 10 30 35 25 60

Produsele se fabrică consecutiv după cum urmează: produsele A în S1 şi S2, produsele B în S2


şi S3, produsele C în S3 şi S4, produsele D în S4 şi S5 şi produsele E în S1 şi S5. Bazele de
repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie sunt cheltuielile directe.
În cele ce urmează sunt calculate costurile de producţiei dar dispuse într-o ordine
întâmplătoare. În aceste condiţii, costurile de producţie ale produselor fabricate, trebuie puse
în corespondenţă, cu valorile calculate.
a. 200
b. 100
c. 400
d. 300
e. 500

86. Costul de producţie al produsului A


87. Costul de producţie al produsului B
88. Costul de producţie al produsului C
89. Costul de producţie al produsului D
90. Costul de producţie al produsului E

CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
În cele ce urmează sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune şi
pe de altă parte, modul cum se pot dezvolta acestea în analitic.
Să se stabilească dezvoltarea corectă în analitic a fiecărui cont
Să se stabilească dezvoltarea corectă în analitic a fiecărui cont
12
a. Se dezvoltă pe obiecte de calculaţie
b. Se dezvoltă pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere
c. Se dezvoltă pe secţii şi pe feluri sau articole de cheltuieli comune de producţie
d. Nu se dezvoltă în analitic
e. Se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi articole de calculaţie
91. "901" Decontări interne privind cheltuielile
92. "902" Decontări interne privind producţia obţinută
93. "921" Cheltuielile activităţii de bază
94. "923" Cheltuieli indirecte de producţie
95. "924" Cheltuieli generale de administraţie
.
CORESPONDENŢĂ (MATCHING)
Sunt date următoarele secţii de producţie auxiliară interdependentă:
Cheltuieli de Producţia Secţii consumatoare
producţie obţinută S1 S2 S3 S4 S5 Alte secţii
S1 28.875,00 3.000,00 - 25,00 60,00 20,00 85,00 2.810,00
S2 57.150,00 4.000,00 10,00 - 55,00 10,00 75,00 3.850,00
S3 108.050,00 5.500,00 20,00 45,00 - 3,00 40,00 5.392,00
S4 86.190,00 3.500,00 5,00 50,00 15,00 - 30,00 3.400,00
S5 176.475,00 6.000,00 15,00 15,00 5,00 30,00 - 5.935,00

În cele ce urmează sunt calculate costurile unitare ale producţiei de fabricaţie


interdependentă dar dispuse într-o ordine întâmplătoare.
Să se restabilească costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependentă din fiecare secţie.

a. 15
b. 20
c. 30
d. 10
e. 25
96. Cu1 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S1
97. Cu2 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S2
98. Cu3 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S3
99. Cu4 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S4
100. Cu5 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S5

ALEGERE MULTIPLĂ (MULTIPLE CHOICE)

1. Din punct de vedere al contabilităţii de gestiune, costul de producţie


reprezintă:
a. expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie;
b. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară şi preluate în
contabilitatea de gestiune;
c. costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe
de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod
raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.
d. expresia valorică a consumului de resurse;
e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune şi preluate în
contabilitatea financiară;

13
2. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se
utilizează o serie de procedee specifice.
Care dintre procedeele enunţate mai jos nu este specific calculului costului unitar?
a. procedeul diviziunii simple;
b. procedeul valorii rămase;
c. procedeul cifrelor de echivalenţă;
d. procedeul indicilor de echivalenţă;
e. procedeul suplimentării;

3. Decontarea prestaţiilor reciproce dintre secţiile auxiliare se poate realiza prin


următorul procedeu:
a. procedeul cifrelor de echivalenţă;
b. procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe;
c. procedeul calculului algebric;
d. procedeul indicilor de echivalenţă;
e. procedeul celor mai mici pătrate;

4. Cheltuielile directe de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care:


a. Rămân constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe produse, lucrări, servicii ş.a. în momentul efectuării lor;
c. Nu se includ în costul produselor obţinute;
d. Nu se regăsesc în contabilitatea de gestiune ci numai în contabilitatea financiară;
e. Se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;

5. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:


a. Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;
c. Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei
realizate;
d. Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului;
e. Se referă la o perioadă variabilă de gestiune;

6. Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizată de către procedeul


suplimentării de calculaţie a costului de producţie ?

a. fixe şi variabile;
b. directe şi indirecte;
c. financiare şi de exploatare;
d. supletive şi adiţionale;
e. simple şi complexe;

7. Formula contabilă: 922 CT = 922 ST serveşte decontării prestaţiilor reciproce


privind producţiile livrate între secţiile auxiliare "Centrala termică" şi "Staţia de transformare"
în cadrul procedeului:

a. Reiterării;
b. Calculului algebric;
c. Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);
d. Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);
e. Indicilor de echivalenţă;

14
ChIND .
8. Relaţia de calcul: CotaJ = × B j = Ks × B j , în care ChIND reprezintă
∑B j

cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune


procedeul:
a. Reiterării;
b. Calculului algebric;
c. Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);
d. Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);
e. Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute;

Bj
9. Relaţia de calcul: CotaJ = ChIND . × = ChIND × G j , în care ChIND reprezintă
∑B j

cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune


procedeul:
a. Reiterării;
b. Calculului algebric;
c. Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic);
d. Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor);
e. Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute;

10. Relaţia de calcul a costului de producţie al unui obiect de calculaţie "J"


(Produs, Lucrare, Serviciu ş.a.): C PJ ( P , L ,S ) = ∑ Ch.(J )i = ∑ Ch. DIR.( J ) i + cot ă (J ) ∑ Ch. IND .PROD.i ,
în care "i" sunt articole de calculaţie (exemplu: materii prime şi materiale, salarii, amortizări
ş.a.), ilustrează în Contabilitatea de gestiune:

a. Procedeul restului (procedeul valorii rămase);


b. Procedeul indicilor de echivalenţă în raport direct;
c. Procedeul suplimentării;
d. Procedeul calculului algebric;
e. Procedeul cifrelor de echivalenţă în valori absolute;

 Nr 
11. Relaţia de calcul: S A = C F × 1 −  , în care CF sunt costurile fixe; Nr este
 Nn 
nivelul real (realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează
în Contabilitatea de gestiune, costul:

a. Unitar;
b. Indirect;
c. Variabil;
d. Direct;
e. Subactivităţii;

12. Care dintre procedeele specifice contabilităţii de gestiune, enunţate mai jos, are
ca specific repartizarea cheltuielilor indirecte?
a. procedeul diviziunii simple;
b. procedeul suplimentării;
c. procedeul cifrelor de echivalenţă;
d. procedeul valorii rămase
e. procedeul reiterării;

15
13. Cheltuielile indirecte de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care:
a. Nu se includ în costul produselor obţinute;
b. Se colectează pe locuri şi perioade de gestiune şi se repartizează pe produse şi
servicii;
c. Sunt efectuate pentru a produce: apă industrială, energie termică şi energie
electrică;
d. Sunt efectuate de către compartimentele de conducere şi administraţie a
întreprinderii;
e. Se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;

14. Procedeul reiterării (calculelor iterative) se utilizează în contabilitatea de


gestiune pentru:

a. determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători;


b. determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie;
c. repartizarea cheltuielilor indirecte.
d. repartizarea cheltuielilor generale de administraţie;
e. decontarea prestaţiilor reciproce;

15. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenţă presupune parcurgerea unor


etape metodologice, într-o anumită ordine de succesiune.
Care dintre etapele enunţate mai jos nu este specifică procedeului menţionat ?
a. Alegerea parametrilor şi stabilirea parametrului de bază;
b. Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenţă;
c. Echivalarea calculatorie a producţiei fabricate;
d. Decontarea costului produselor obţinute;
e. Calculul costurilor pe unitatea convenţională;

16. Conform metodologiei, în cadrul procedeului calculelor iterative, se consideră


că numărul de runde suficient pentru iterarea costului prestaţiilor reciproce este:
(N este numărul secţiilor din sistemul interdependent)
a. N + ( 1 pentru prima secţie)
b. N + ( 2 pentru primele două secţii)
c. N + ( 3 pentru primele trei secţii)
d. 2N + (1 pentru prima secţie)
e. 3N + ( 1 pentru prima secţie)

17. Costul unitar al producţiei calculat cu formula:

CU =
∑ Chi + ∑ Chp − ∑ Chl , în care:
i p l

Qj − ∑ qjl
l
Chi - reprezintă cheltuielile iniţiale ale secţiei (atelierului);
Chp - cheltuielile aferente prestaţiilor primite de la celelalte secţii (ateliere);
Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte secţii (ateliere) în cadrul prestaţiilor
reciproce;
Qj - cantitatea de produse fabricată de către secţia furnizoare;
qjl - cantitatea de produse livrată unei alte secţii (atelier) în cadrul prestaţiilor reciproce;
este caracteristic procedeului:
a. procedeul diviziunii simple;
b. procedeul valorii rămase;
c. procedeul reiterării;
d. procedeul indicilor de echivalenţă;
e. procedeul suplimentării;
16
18. Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul
costului producţiei de fabricaţie interdependentă.
Care este acesta ?
a. procedeul elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs, fără a lua în considerare
prestaţiile reciproce;
b. procedeul punctelor de maxim şi de minim;
c. procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost prestabilit,
cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut;
d. procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării);
e. procedeul algebric.

19. Procedeul indicilor de echivalenţă se aplică atunci când:


a. nu toate produsele obţinute simultan sunt considerate produse principale;
b. produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de
muncă;
c. acelaşi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de forţă de
muncă;
d. toate produsele obţinute simultan sunt considerate produse secundare;
e. produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelaşi consum de forţă de
muncă;

20. Indicii de echivalenţă, utilizaţi în procedeele de echivalenţă sunt de mai multe


feluri. Dintre indicii menţionaţi mai jos, unii sunt foarte rar utilizaţi în activitatea practică.
Care sunt aceştia ?
a. indici de echivalenţă calculaţi ca raport direct;
b. indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers.
c. indici de echivalenţă simpli;
d. indici de echivalenţă complecşi;
e. indici de echivalenţă agregaţi.

21. Se cunosc următoarele date ( în EURO):


Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
6000 2000 200000
Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 60
b. 50
c. 30
d. 2000
e. 180
22. Se cunosc următoarele date ( în EURO):
Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
200 100 4000
Care este producţia valorica la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 6000
b. 3000
c. 2000
d. 4000
e. 8000
23. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este
a. metoda target- costing
b. metoda globală
c. metoda pe faze
d. metoda Direct Costing
e. metoda costurilor normate

17
24. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în
Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile:
641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale,
înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901

25. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în


Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
348 = 711, îi poate corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 903 = 902
d. 933 = 921
e. 924 = 901

26. Structura tipică a unui cost total de producţie (absorbant), calculat după metoda
costurilor standard cuprinde, de regulă, trei articole principale ale calculaţiei:
a. materiale, manoperă şi costuri de regie
b. materiale, manoperă şi amortizări
c. energie, manoperă şi costuri de regie
d. dobânzi, manoperă şi costuri de regie
e. materiale, utilităţi şi costuri de regie

27. În aplicarea metodei costurilor standard, relaţia: A PM = (PE - PS) × CJ (unde: PE = preţ
unitar efectiv; PS = preţ unitar standard; CJ = cantitatea de materiale aprovizionată), reprezintă:
a. abaterile de calitate şi abaterile de nomenclator
b. abaterile din diferenţa de preţ la materiale
c. abaterile de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ
d. abaterile de manoperă şi costuri de regie
e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime şi materiale

28. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile
variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24
u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricată şi vândută pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
a. 10 buc.
b. 6 buc.
c. 24 buc.
d. 12 buc.
e. 15 buc.

29. La o întreprindere se fabrică două sortimente de produse A şi B. Cheltuielile efective


directe înregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentând 25% din totalul cheltuielilor
directe. Cheltuielile comune de secţie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte
de producţie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Producţia în curs de execuţie la finele perioadei
pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de producţie standard (utilizat ca preţ de înregistrare) pentru
produsul B este de 150 u.m.
Care este valoarea abaterii pentru produsul B ?
a. 20 u.m
b. 100 u.m.
c. 50 u.m.
d. 80 u.m.
e. 30 u.m.

18
30. Conform normelor contabile româneşti, corespunzător metodei globale, contul 931
"Costul producţiei obţinute" poate funcţiona astfel:
a. 931 = 933
b. 902 = 931
c. 931 = 902
d. 933 = 931
e. 923 = 931

31. Se cunosc următoarele date ( în EURO):


Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
200 100 4000
Care este Factorul de acoperire:
a. 50%
b. 30%
c. 20%
d. 40%
e. 100%

32. Una din metodele de calculaţie care nu are drept referenţial purtătorul de cost este:
a. metoda pe comenzi
b. metoda globală
c. metoda ABC
d. metoda costurilor normate
e. metoda pe faze

33. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în


Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă:
331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901

34. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în


Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 931 = 902

35. Factorul de acoperire (FA) reprezintă (conform metodei Direct Costing):


a. raportul dintre contribuţia brută (totală) adusă de un produs şi cifra de afaceri realizată prin
vânzarea produsului
b. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi contribuţia brută
(totală) adusă de un produs
c. raportul dintre costurile fixe şi contribuţia brută (totală) adusă de un produs
d. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi costurile fixe ale unui
produs
e. cantitatea de produse fabricată şi vândută pentru care veniturile sunt egale cu costurile
36. În aplicarea metodei costurilor standard, una dintre cerinţele de mai jos nu este
necesară:
a. calculul costurilor standard pe produs
b. organizarea sistemului de calcul al abaterilor de la costurile standard
c. organizarea sistemului de evidenţă a abaterilor de la costurile standard
d. urmărirea costurilor de producţie potrivit cerinţelor metodei standard cost
e. inregistrarea marjelor pe costuri variabile
19
37. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară şi care prin intermediul
contabilităţii de gestiune devin costuri, se numesc:
a. cheltuieli directe
b. cheltuieli indirecte
c. cheltuieli incorporabile
d. cheltuieli fixe
e. cheltuieli variabile

38. O întreprindere produce şi vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile
variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000
u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m.
Care este mărimea intervalului de siguranţă (Is).
Is (u.m.)
a. 300.000
b. 250.000
c. 500.000
d. 500.000
e. 475.000

39. Metoda reiterării se utilizează pentru:


a. determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători
b. determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie
c. decontarea prestaţiilor reciproce
d. repartizarea cheltuielilor generale de administraţie
e. nu este cunoscută o metoda cu o astfel de denumire

40. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:


a. Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;
c. Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate;
d. Nu se includ în costurile de producţie;
e. Se referă la o perioadă variabilă de gestiune.

41. Se cunosc următoarele date ( în EURO):


Cifră de afaceri Cheltuieli variabile Cost fix total
1000 800 12000
Care este Factorul de acoperire:
a. 200%
b. 20%
c. 60%
d. 80%
e. 600%

42. Se cunosc următoarele date ( în EURO):


Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
80 60 3000
Care este producţia valorică la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 6000
b. 3000
c. 12000
d. 20000
e. 10000
43. În cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectuează lucrări precum:
a. stabilirea valorii producţiei neterminate la sfârşitul lunii
b. decontarea producţiei fabricate
c. contabilizarea decontărilor cu terţii
d. eliminarea costurilor fără legătură cu obiectul principal de activitate
e. înregistrarea profitului net la nivel de comandă

20
44. În cadrul metodei direct – costing stocurile de producţie neterminată sunt evaluate
a. la nivel de cost programat
b. la nivel de cost standard
c. la nivel de cost complet comercial
d. la nivel de cost efectiv total
e. la nivel de cost variabil

45. Fluxul de informaţii dintre contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară se


referă la:
a. informaţii despre trezorerie
b. informaţii despre cheltuieli/costuri
c. informaţii despre terţi
d. informaţii despre acţionari
e. informaţii despre provizioane

46. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în


Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
711 = 331, îi poate corespunde, conform metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 921 = 933
d. 933 = 921
e. 931 = 902

47. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile
variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24
u.m.
Ce Cifra de afaceri trebuie realizată pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
a. 100 u.m.
b. 60 u.m.
c. 240 u.m.
d. 120 u.m.
e. 180 u.m.

48. Conform normelor contabile româneşti, contul 933 "Costul producţiei în curs de
execuţie" poate funcţiona, conform metodei globale, astfel:
a. 933 = 921
b. 933 = 923
c. 933 = 924
d. 933 = 925
e. 925 = 933
49. În cadrul metodei de calculaţie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe:
a. rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate
b. se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor
c. işi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizat
d. sunt fixe în raport cu timpul de lucru
e. se referă la o perioadă fixă de gestiune

50. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este


a. metoda pe faze
b. metoda costurilor directe
c. metoda costurilor normate
d. metoda target- costing
e. metoda globală

21
51. SC Rulmentul a înregistrat următoarele date privind costurile:
- costuri variabile 30.000 euro
- costuri directe 28.000 euro
- costuri fixe 27.000 euro
- costuri deductibile 100.000 euro
- costuri extraordinare 60.000 euro
Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):
a. 97.000
b. 29.000
c. 11.000
d. 41.000
e. 31.000

52. Relaţia de calcul a costului unitar de producţie:


K N M

∑∑ (
S =1 X =1
CH DX + ∑ CH
Y =1
INDY )S
CU = , în care:
Q
CU - reprezintă costul unitar; CHDX - reprezintă cheltuielile directe; CHINDX - reprezintă cheltuielile
indirecte; Q - reprezintă cantitatea de produse finite obţinute; X şi Y - reprezintă articolele de
calculaţie; S - reprezintă secţiile de producţie, ilustrează în Contabilitatea de gestiune, metoda:
a. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate”
b. metoda Direct Costing
c. metoda pe comenzi, varianta "fără semifabricate"
d. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate”
e. metoda pe faze, varianta "fără semifabricate"

53. Se cunosc următoarele date ( în EURO):


Productia fabricată Marja pe costuri variabile Cost fix total
(buc.) (u.m.)
60 800 12000
Care este Coeficientul de siguranta dinamic :
a. 20 %
b. 25 %
c. 80 %
d. 75 %
e. 60 %

54. În aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru


materiale sunt:
a. abateri de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ
b. abateri de calitate şi abateri de nomenclator
c. abateri de manoperă şi costuri de regie
d. abateri de producţie şi costuri de utilităţi
e. abateri de manoperă şi preţuri

55. Metoda imputării raţionale a costurilor fixe se bazează pe clasificarea acestora în:
a. supletive şi adiţionale
b. imputabile şi neimputabile
c. deductibile şi nedeductibile
d. financiare şi de exploatare
e. utile şi parazitare

22
56. Metoda globală de calculaţie a costului de producţie se bazează pe clasificarea
cheltuielilor în:
a. simple şi complexe
b. fixe şi variabile
c. directe şi indirecte
d. financiare şi de exploatare
e. supletive şi adiţionale

C A − C AE
57. Relaţia de calcul: , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de
CA
afaceri la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

a. pragul de rentabilitate
b. coeficientul de siguranţă dinamic
c. intervalul de siguranţă;
d. marja pe costuri variabile
e. participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului
58. La o întreprindere se fabrică două sortimente de produse A şi B. Cheltuielile efective
directe înregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentând 25% din totalul cheltuielilor
directe. Cheltuielile comune de secţie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte
de producţie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Producţia în curs de execuţie la finele perioadei
pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de producţie standard (utilizat ca preţ de înregistrare) pentru
produsul B este de 150 u.m.
Cum se înregistrează abaterea pentru produsul B ?
a. 902 = 903
b. 903 = 901
c. 901 = 902
d. 903 = 902
e. 902 = 901

59. O întreprindere produce şi vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile
variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000
u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m.
Care este mărimea coeficientului de siguranţă dinamic (Cs).
a. 80%
b. 40%
c. 20%
d. 95%
e. 50%

60. Se cunosc următoarele date ( în EURO):


Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total Cantitatea fabricatã
1200 1000 15000 100
Care este Intervalul de sigurantã :
a. 20000
b. 75000
c. 30000
d. 75000
e. 60000

23
61. Se cunosc următoarele date ( în EURO):
Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
6000 2000 200000
Care este producţia valorică la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 600000
b. 500000
c. 300000
d. 200000
e. 180000

62. Unul din principiile calculaţiei costurilor este:


a. principiul delimitării cheltuielilor de exploatare de cele financiare
b. principiul continuităţii activităţii
c. principiul necompensării profiturilor conjuncturale cu pierderi ocazionale
d. principiul separării cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive)
e. principiul concentrării calculaţiei costurilor într-un singur departament

63. Una din metodele de calculaţie care nu are drept referenţial produsul este:
a. metoda pe comenzi
b. metoda globală
c. metoda Standard cost
d. metoda costurilor normate
e. metoda pe faze

64. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile
variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24
u.m.
Care este valoarea producţiei vândute la pragul de rentabilitate:
a. 96 u.m.
b. 57 u.m.
c. 230 u.m
d. 192 u.m.
e. 144 u.m.
65. O societate comercială, înregistrează în perioada curentă cheltuieli directe cu caracter
variabil cu volumul fizic al producţiei obţinute şi cheltuieli indirecte de producţie cu caracter
convenţional constant în raport variaţia volumului fizic al producţiei obţinute.
În aceste condiţii, costul producţiei obţinute, determinat prin metoda Direct costing este:
a. egal cu costul calculat prin "metoda globală"
b. mai mare decât costul calculat prin "metoda globală"
c. mai mic decât costul calculat prin "metoda globală"
d. egal cu costul calculat prin "metoda pe comenzi"
e. egal cu costul calculat prin "metoda pe faze"
66. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" conform metodei globale se
înregistrează:
a. diferenţele de preţ aferente activităţii de bază
b. cheltuielile cu materiile prime şi materialele
c. cheltuielile standard ale producţiei de bază obţinute
d. cheltuielile subactivităţii de bază
e. costul producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul lunii
67. În cadrul metodei de calculaţie a costurilor directe, cheltuielile indirecte:
a. nu se includ în costul produselor obţinute
b. se colectează pe locuri şi perioade de gestiune şi se repartizează pe produse şi servicii
c. sunt efectuate pentru a produce: apă industrială, energie termică şi energie electrică
d. sunt efectuate numai de către compartimentele de conducere şi administraţie a
întreprinderii
e. se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor
24
68. În cadrul metodei de calculaţie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare:
a. rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate
b. se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor
c. işi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizat
d. sunt fixe în raport cu timpul de lucru
e. se referă la o perioadă fixă de gestiune

69. Din punct de vedere al contabilităţii de gestiune, costul de producţie reprezintă:


a. expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie;
b. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară şi preluate în
contabilitatea de gestiune;
c. costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe
de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod
raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.
d. expresia valorică a consumului de resurse;
e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune şi preluate în
contabilitatea financiară;
70. Se cunosc următoarele date ( în EURO):
Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
1000 800 12000
Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 200
b. 20
c. 60
d. 80
e. 600

71. Metoda globală de calculaţie a costurilor presupune:


a. procesul de producţie nu necesită sectorizare
b. toate cheltuielile de producţie sunt considerate indirecte
c. cheltuielile de producţie sunt directe si indirecte
d. producţia în curs de execuţie se modifică de la o perioadă la alta
e. se ia în calcul numai producţia în curs de execuţie exprimată fizic

72. În cadrul metodei de calculaţie pe faze nu este necesară una din următoarele probleme
metodologice:
a. delimitarea fazelor de calculaţie a costurilor
b. delimitarea cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile fiscal
c. delimitarea costului semifabricatelor pe faze
d. separarea cheltuielilor productive de cele parazitare înregistrate în contabilitatea financiară
în cadrul fiecărei faze
e. repartizarea costului de producţie pe produse obţinute în aceeaşi fază

73. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în


Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile:
601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 923 = 901
d. 933 = 921
e. 924 = 901

25
74. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în
Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
711 = 331, îi poate corespunde, conform metodei globale, înregistrarea:
a. 921 = 901
b. 902 = 921
c. 921 = 933
d. 933 = 921
e. 931 = 902

75. Relaţia de calcul a costului unitar de producţie:


K N M

∑ (C
P =1
U × q) × P + ( ∑ CH
X =1
DX + ∑ CH
Y =1
INDY )×a
CUS =
Q
în care CU - reprezintă costul unitar; CHDX - reprezintă cheltuielile directe; CHINDX - reprezintă
cheltuielile indirecte; Q - reprezintă cantitatea de produse finite obţinută; X şi Y - reprezintă articolele
de calculaţie; S - reprezintă secţiile de producţie, q - reprezintă consumul specific; P - reprezintă piese,
repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezintă asamblare, ilustrează în Contabilitatea de
gestiune, metoda:
a. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate"
b. metoda pe faze, varianta "fără semifabricate"
c. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate”
d. metoda pe comenzi, varianta " fără semifabricate"
e. metoda Direct Costing

76. Factorul de acoperire (FA) reprezintă (conform metodei Direct Costing):


a. raportul dintre contribuţia brută (totală) adusă de un produs şi cifra de afaceri realizată prin
vânzarea produsului
b. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi contribuţia brută
(totală) adusă de un produs
c. raportul dintre costurile fixe şi contribuţia brută (totală) adusă de un produs
d. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi costurile fixe ale unui
produs
e. cantitatea de produse fabricată şi vândută pentru care veniturile sunt egale cu costurile

77. În aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru


materiale sunt:
a. abateri de calitate şi abateri de nomenclator
b. abateri de manoperă şi preţuri
c. abateri de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ
d. abateri de manoperă şi costuri de regie
e. abateri de producţie şi costuri de utilităţi

78. Metoda imputării raţionale a costurilor fixe se bazează pe clasificarea acestora în:
a. utile şi parazitare
b. imputabile şi neimputabile
c. financiare şi de exploatare
d. supletive şi adiţionale
e. deductibile şi nedeductibile

79. Conform normelor contabile româneşti - metoda globale, contul 931 "Costul
producţiei obţinute" poate funcţiona astfel:
a. 931 = 933
b. 902 = 931
c. 931 = 902
d. 933 = 931
e. 923 = 931
26
80. În cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectuează lucrări precum:
a. calculaţia costurilor marginale
b. colectarea cheltuielilor directe de producţie pe comenzi
c. colectarea cheltuielilor nedeductibile fiscal
d. colectarea cheltuielilor financiare
e. colectarea cheltuielilor excepţionale sau a celor extraordinare
PR + CF
81. Relaţia de calcul: , în care PR reprezintă
CA
profitul, CF costurile fixe şi CA cifra de afaceri, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct
Costing):

a. pragul de rentabilitate
b. factorul de acoperire
c. coeficientul de siguranţă dinamic
d. intervalul de siguranţă
e. marja pe costuri variabile

 Nr 
82. Relaţia de calcul: SA = C F × 1 −  , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul
 Nn 
real (realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, ilustrează în Contabilitatea
de gestiune, costul:
a. unitar
b. indirect
c. variabil
d. direct
e. subactivităţii

83. O întreprindere fabrică două comenzi aferente fiecare la produsele A şi B. Cheltuielile


de producţie directe sunt pentru A = 20 u.m. şi pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de producţie
sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezintă 15 u.m.
Gradul de activitate al întreprinderii în perioada analizată este de 80%.
Care este costul de producţie efectiv al comenzilor A şi B ?
Comanda A Comanda B
a. 53 u.m. 45 u.m.
b. 30 u.m. 50 u.m.
c. 80 u.m. 30 u.m.
d. 40 u.m. 60 u.m.
84. Conform normelor contabile româneşti - metoda globală, contul 921 "Cheltuielile
activităţii de bază" poate funcţiona astfel:
a. 903 = 921
b. 924 = 921
c. 925 = 921
d. 921 = 902
e. 921 = 901

85. Conform normelor contabile româneşti - metoda globală, contul 931 "Costul
producţiei obţinute" poate funcţiona astfel:
a. 931 = 933
b. 902 = 931
c. 931 = 902
d. 933 = 931
e. 923 = 931

86. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" - metoda globală se


înregistrează:
27
a. diferenţele de preţ aferente activităţii de bază
b. cheltuielile cu materiile prime şi materialele
c. cheltuielile standard ale producţiei de bază obţinute
d. cheltuielile subactivităţii de bază
e. costul producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul lunii

87. În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" - metoda globala se


înregistrează:
a. cheltuielile directe şi indirecte privind producerea utilităţilor tehnologice
b. cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din secţiile de bază
c. cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din secţiile de bază
d. cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de producţie
e. cheltuielile cu materialele auxiliare de natura obiectelor de inventar
88. În cadrul metodei de calculaţie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile
unitare:
a. rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate
b. se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor
c. işi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizat
d. sunt fixe în raport cu timpul de lucru
e. se referă la o perioadă fixă de gestiune

89. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:


a. Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;
c. Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate;
d. Nu se includ în costurile de producţie;
e. Se referă la o perioadă variabilă de gestiune.
90. Se cunosc următoarele date :
Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
4000 3000 30000
Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 30
b. 45
c. 60
d. 1000
e. 18
91. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra
de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a. pragul de rentabilitate;
b. participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului
c. coeficientul de siguranţă dinamic
d. intervalul de siguranţă
e. marja pe costuri variabile
CF C
92. Relaţia de calcul: Q = = F , în care PV reprezintă preţul de
PV − ChVU C BU
vânzare, CF costurile fixe şi ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune
(metoda Direct Costing):
a. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează costurile fixe
b. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează anumite preţuri de vânzare
c. cantitatea de produse fabricată şi stocată care realizează venituri din producţia stocată
d. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează marja pe costuri variabile
e. cantitatea de produse fabricată şi vândută la pragul de rentabilitate

28
93.O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m.
De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează un profit de 6 u.m.
decat cantitatea de la pragul de rentabilitate:
a. 1
b. 1,25
c. 2
d. 2,5
e. 3

94. Din punct de vedere al reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu


directivele europene, costul de producţie reprezintă:
a. expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie
b. costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de
producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca
fiind legate de fabricaţia acestuia
c. expresia valorică a consumului de resurse
d. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune şi preluate în contabilitatea
financiară
e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară şi preluate în contabilitatea
de gestiune

95. O întreprindere produce şi vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile
variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000
u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m.
Care este mărimea Coeficientului de siguranta dinamic:
a. 95 %
b. 20 %
c. 25 %
d. 80 %
e. 30 %
96. La nivelul unei întreprinderi se cunosc următoarele elemente: cifra de afaceri 150
u.m.; costul complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la următoarea cifră de
afaceri la pragul de rentabilitate:
a. 200 u.m.
b. 300 u.m.
c. 50 u.m.
d. 50 u.m.
e. 150 u.m

97. Dispuneţi de următoarele informaţii din tabelul alăturat:


Indicator Unitar Total
Cifra de afaceri 35 35.000 u.m.
Cost variabil 15 15.000 u.m.
Costuri fixe 16.000 u.m.
Care este Coeficientul de siguranţă dinamic?
a. 20 %
b. 40 %
c. 75 %
d. 30 %
e. 50 %

29
98. Conform normelor contabile româneşti, contul 902 "Decontări interne privind
producţia obţinută" poate funcţiona astfel:
a. 921 = 902
b. 922 = 902
c. 902 = 921
d. 923 = 902
e. 902 = 931

99. SC Rulmentul a înregistrat în anul 2007 următoarele date privind costurile:


- costuri variabile 30.000 euro
- costuri directe 40.000 euro
- costuri deductibile 27.000 euro
- costuri fixe 20.000 euro
- costuri de financiare exclusiv dobanzi 28940 euro
Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):
a. 13.000
b. 50.000
c. 10.000
d. 30.000
e. 40.000

100. Între metodele de calculaţie a costurilor care nu sunt postoperative se află:


a. metoda costurilor directe
b. metoda costurilor normate
c. metoda pe faze
d. metoda direct - costing
e. metoda pe comenzi

101. Fluxul de informaţii dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune se


referă la:
a. informaţii despre trezorerie
b. informaţii despre valoarea firmei
c. informaţii despre terţi
d. informaţii despre cheltuieli
e. informaţii despre diferenţe de preţuri

102. Relaţia de calcul a costului unitar de producţie:


K N M

∑ (∑ CH
S =1 X =1
DX + ∑ CH
Y =1
INDY )S
CU = , în care:
Q
CU - reprezintă costul unitar; CHDX - reprezintă cheltuielile directe; CHINDX - reprezintă cheltuielile
indirecte; Q - reprezintă cantitatea de produse finite obţinute; X şi Y - reprezintă articolele de
calculaţie; S - reprezintă secţiile de producţie, ilustrează în Contabilitatea de gestiune, metoda:
a. metoda pe comenzi, varianta "fără semifabricate"
b. metoda pe faze, varianta "fără semifabricate"
c. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate”
d. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate”
e. metoda Direct Costing
103. În aplicarea metodei costurilor standard, relaţia: A CM = ∆CM × PS unde: A CM =
valoarea abaterilor din consum; ∆CM = abaterea cantitativă; PS = preţul de aprovizionare standard,
reprezintă:
a. abaterile de calitate şi abaterile de nomenclator
b. abaterile de manoperă şi preţuri
c. abaterile de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ
d. abaterile de manoperă şi costuri de regie
e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime şi materiale
30
104. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile fixe
ale perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc.
Ce cantitate de produse trebuie fabricată şi vândută pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
a. 10 buc.
b. 6 buc.
c. 24 buc.
d. 15 buc.
e. 12 buc.

105. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de


producţie" - metoda globala, poate funcţiona astfel:
a. 923 = 924
b. 923 = 901
c. 901 = 923
d. 923 = 925
e. 923 = 926

106. SC Rulmentul a înregistrat în anul 2007 următoarele date privind costurile:


- costuri variabile 30.000 euro
- costuri directe 28.000 euro
- costuri nedeductibile 27.000 euro
- costuri deductibile 100.000 euro
- costuri indirecte 60.000 euro
Nivelul costurilor fixe la SC Rulmentul în anul 2007 a fost (Euro):
a. 31.000
b. 61.000
c. 101.000
d. 58.000
e. 97.000

107. Conform normelor contabile româneşti, contul 903 "Decontări interne privind
diferenţele de preţ" poate funcţiona - metoda globala - astfel:
a. 903 = 901
b. 903 = 902
c. 903 = 921
d. 924 = 903
e. 925 = 903

108. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în


Contabilitatea de gestiune - metda globala, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
711 = 331, îi poate corespunde înregistrarea:
a. 921 = 933
b. 902 = 921
c. 933 = 921
d. 921 = 901
e. 931 = 902

109. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor este disciplina contabilă care, printre
altele:
a. înregistrează în conturi informaţii privind costurile de producţie
b. înregistrează în bilanţ informaţii privind costurile de producţie
c. înregistrează în conturi operaţiile privind cumpărarea produselor
d. înregistrează în conturi operaţiile privind vânzarea produselor;
e. înregistrează în contul de profit şi pierdere informaţii despre costurile de producţie

31
110. În concepţia metodei Direct - Costing, noţiunea de "direct" trebuie legată de:
a. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind în mod
direct de variaţia volumului producţiei fizice
b. gruparea cheltuielilor de producţie în directe şi indirecte
c. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor directe de producţie
d. gruparea cheltuielilor de producţie pe centre de costuri
e. gruparea cheltuielilor de producţie pe purtători de costuri
111. În aplicarea metodei costurilor standard, relaţia: A CM = ∆CM × PS unde: A CM =
valoarea abaterilor din consum; ∆CM = abaterea cantitativă; PS = preţul de aprovizionare standard,
reprezintă:
a. abaterile de manoperă şi costuri de regie
b. abaterile de manoperă şi preţuri
c. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime şi materiale
d. abaterile de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ
e. abaterile de calitate şi abaterile de nomenclator
112. Se cunosc următoarele date (EURO):
Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
7000 4000 90000
Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate :
a. 30
b. 45
c. 180
d. 60
e. 1000
C F + PR C + PR
113. Relaţia de calcul: Q = = F , în care PR reprezintă
PV − ChVU C BU
profitul, PV preţul de vânzare, CF costurile fixe şi ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustrează în
Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează costurile fixe
b. cantitatea de produse fabricată şi stocată care realizează venituri din producţia stocată
c. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează profitul dorit
d. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează anumite preţuri de vânzare
e. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează marja pe costuri variabile

114. Care indicator este specific metodei Tarif - Oră - Maşină?


a. cost deductibil pe maşină
b. tariful pe ora lucrată de o maşină
c. tariful pe ora de funcţionare în gol a unei maşini
d. cost variabil pe maşină
e. costul fix pe maşină
115. Metoda globală de calculaţie a costului de producţie se bazează pe
clasificarea cheltuielilor în:
a. fixe si variabile
b. directe şi indirecte;
c. financiare şi de exploatare;
d. supletive şi adiţionale;
e. simple şi complexe;

116. Conform normelor contabile româneşti - metoda globala, contul 923


"Cheltuieli indirecte de producţie" poate funcţiona astfel:
a. 923 = 924
b. 923 = 901
c. 901 = 923
d. 923 = 925
e. 923 = 926

32
ADEVARAT/FALS
ADEVARA

1. În debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administraţie" se înregistrează cheltuielile


dublu indirecte de conducere a întreprinderii.

2. Conform normelor contabile româneşti, Contul 901 "Decontări interne privind


cheltuielile" poate funcţiona astfel:

923 = 901

3. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie"


poate funcţiona astfel:
923 = 901

4. În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" se înregistrează cheltuielile cu


materialele auxiliare rezultate din procesul de producţie;

5. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" se înregistrează cheltuielile cu


materiile prime şi materialele

6. Conform normelor contabile româneşti, contul 902 "Decontări interne privind producţia
obţinută" poate funcţiona astfel:
902 = 921

7. Conform normelor contabile româneşti, contul 903 "Decontări interne privind diferenţele
de preţ" poate funcţiona astfel:
903 = 902

8. Conform normelor contabile româneşti, contul 922 "Cheltuielile activităţilor


auxiliare" poate funcţiona (în analitic) astfel:
922 = 922

9. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie"


poate funcţiona astfel:
923 = 901

10. Conform normelor contabile româneşti, contul 924 "Cheltuieli generale de administraţie"
poate funcţiona astfel:
921 = 924

11. Conform normelor contabile româneşti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate
funcţiona astfel:
921 = 925

12. Conform normelor contabile româneşti, contul 933 "Costul producţiei în curs de execuţie"
poate funcţiona astfel:
933 = 921

13. Conform normelor contabile româneşti, contul 921 "Cheltuielile activităţii de bază" poate
funcţiona astfel:
921 = 901

14. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate
funcţiona astfel:
931 = 902

15. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate
funcţiona astfel:
931 = 933
33
16. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" face
parte din grupa de conturi intitulată "Decontări interne":

17. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie"
face parte din grupa de conturi intitulată "Decontări interne privind cheltuielile":

18. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă este


necesară în cadrul unităţilor cu activitate industrială în care au loc livrări reciproce de produse, lucrări
şi servicii între secţii sau ateliere pentru nevoile lor de producţie ?

19. Numărul de runde de calcul efectuate în cadrul procedeului reiterării, este, de regulă,
egal cu numărul secţiilor din sistemul prestaţiilor reciproce, plus o rundă pentru prima secţie ?

20. Procedeul algebric privind calculul costurilor producţiei de fabricaţie interdependentă


presupune rezolvarea unui sistem de ecuaţii lineare în care necunoscutele sunt abaterile de producţie

21. În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" conform metodei globale se
înregistrează cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de producţie;

22. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" metoda globala, se înregistrează
cheltuielile cu materiile prime şi materialele

23. Conform normelor contabile româneşti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform
metodei globale, poate funcţiona astfel :
921 = 925

24. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" face
parte din grupa de conturi intitulată "Decontări interne":

25. În practica contabilă din România, conform Legii contabilităţii şi OMFP 1826/2003
publicat în M.Of. nr. 23 din 01/12/2004, utilizarea conturilor de gestiune este obligatorie ?

26. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară şi care prin intermediul


contabilităţii de gestiune devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.

27. Cheltuielile directe de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care se identifică pe obiecte de
calculaţie în momentul efectuării lor.

28. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentării, în forma


cifrelor relative la structură, presupune înmulţirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecărei baze
Bj
de repartizare (GJ) în totalul bazelor ( Cota J = Ch IND. × = Ch IND × G j )
∑Bj

29. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentării, în forma
clasică, se face împărţirea cheltuielilor la suma bazelor şi se înmulţeşte rezultatul (KS) cu fiecare bază
ChIND.
de repartizare, conform relaţiei ( CotaJ = × B j = Ks × B j ).
∑B j

i ∑ Ch
30. Următoarea relaţie C UC = Q reprezintă procedeul diviziunii compuse ?
P ( teoretic )
n

∑ Ch
i =1
i
31. Următoarea relaţie C = reprezintă costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?
Q

34
32. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor se caracterizează, de regulă, prin
confidenţialitatea rezultatelor.

33. Din punct de vedere al modului de repartizare şi includere în costul obiectelor de


calculaţie, costurile se clasifică în costuri directe şi costuri variabile

34. Din punct de vedere al momentului elaborării, calculaţiile de cost se clasifică în


antecalculaţii şi postcalculaţii.

35. În debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se înregistrează marja comercială în


magazinele de desfacere cu amănuntul.

36. Cheltuielile fixe sunt, de regulă, cheltuielile care rămân relativ constante cu trecerea
timpului într-o perioadă medie de gestiune:

37. În debitul conturilor de gestiune din grupa 90 "Decontări interne" se înregistrează


decontarea cheltuielilor de cazare şi deplasare ?

38. Bugetul poate fi definit ca expresia cantitativă a obiectivelor pe care o firmă şi-a
propus să le atingă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele
reprezintă planuri numerice. Consideraţi verosimile aceste afirmaţii ?

39. Conturile de gestiune din grupa 92 se debitează cu cheltuielile incorporabile în costuri, în


conformitate cu destinaţia lor:

40. Contul simbolizat 931 se numeşte "Cheltuielile activităţii de bază".

41. Contul simbolizat 931 se numeşte "Decontări interne privind producţia obţinută".

42. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea


de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
331 = 711
îi corespunde înregistrarea:
933 = 921

43. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea


de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
603 = 303
îi corespunde înregistrarea:
921 = 901

44. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea


de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
641 = 421 (pentru personalul indirect productiv)
îi corespunde înregistrarea:
921 = 901

35
COMPLETARE

1. Procedeul punctelor de minim şi de maxim este un procedeu de separaţie a


cheltuielilor indirecte de producţie în cheltuieli ___________ ____________ (2 cuvinte
separate prin spatiu, primul cuvânt 4 litere)
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

2. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe care


utilizează abaterile de producţie şi de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare
este intitulat "Procedeul celor mai mici _____________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

3. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe care


utilizează maximul şi minimul de producţie şi de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor
variabile unitare este intitulat "Procedeul _____________ (1 cuvânt) de maxim şi de minim ".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

4. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (unitar) se


numeşte "Procedeul diviziunii ________________".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

5. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în


cazul produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de întrebuinţare
apropiate sunt considerate în totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se
întrebuinţează întreaga cantitate rezultată, se numeşte "Procedeul ___________ (1 cuvânt) ".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

6. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în


cazul în care toate produsele obţinute simultan sau cel puţin majoritatea sunt considerate
produse principale, se numeşte "Procedeul indicilor de ______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

7. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază împărţirea


unui număr (ce reprezintă cheltuielile de producţie) direct proporţional cu alte numere
(parametrii) se numeşte "Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport ____________
(1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

8. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază


repartizarea cheltuielilor în funcţie de mărimea parametrilor se numeşte "Procedeul cifrelor de
echivalenţă în mărimi _____________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

9. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază


repartizarea unor cheltuieli de producţie invers proporţional cu mărimea unui parametru care
exprimă efortul de fabricaţie se numeşte "Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport
______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

10. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unităţile care


obţin din procesul de producţie un produs principal şi un produs care se consideră secundar se
numeşte "Procedeul echivalării ______________ (1 cuvânt) a produsului secundar cu
produsul principal".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

36
11. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unităţile care
obţin din procesul de producţie concomitent un produs principal şi unul sau mai multe
produse secundare şi nu există altă posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs în
parte se numeşte "Procedeul ______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

12. Dupã numãrul parametrilor, indicii de echivalenţii utilizaţi în cadrul


procedeelor de echivalenţă pot fi indici de echivalenţă ____________ ___________ ______
(3 cuvinte separate prin spatiu).
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

13. Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de
evaluare şi calculare a costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă este cunoscut
şi sub denumirea de "Procedeul ____________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

14. Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este
cunoscut şi sub denumirea "Procedeul valorii ______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

15. Procedeul care presupune calculul costului de producţie cu ajutorul unui sistem
de ecuaţii lineare în care necunoscutele sunt costurile unitare ale producţiei de fabricaţie
interdependentă este cunoscut sub denumirea de "Procedeul ______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

16. Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poartă denumirea de "Decontări


______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

17. Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poartă denumirea de "Conturi de


_______________ (1 cuvânt)".
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

18. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie


interdependentă prin procedeul elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs, fără a lua în
considerare prestaţiile reciproce, este utilizată mai ales la elaborarea ___________________
(1 cuvânt).
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

19. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie


interdependentă prin procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere se
poate efectua la cost prestabilit, cum ar fi costul ________________ (1 cuvânt), normat sau
alt cost cunoscut.
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

20. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie


interdependentă prin procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost
prestabilit, cum ar fi costul standard normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din
perioada precedentă), se poate folosi numai în cazul secţiilor sau atelierelor cu producţie
_______________ (1 cuvânt).
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

37