oAcest parlament ar intezice pirateria Guvern Argument 1 Argument 2 Argument 3 Opozitie

Meci: 'Alina si Toma' Miruna' (negatori)

A1 (Alina C. Gavra)

(afirmatori)

vs 'Bogdan si

Pirateria online "a ajutat generaia tnr s descopere computerele s lanseze dezvoltarea industriei IT i i-a ajutat pe romni s-i dezvolte capacitatea creativ" Traian Bsescu (2007)[1] Semnarea ACTA de ctre UE, SUA, Canada i alte state este cu sigurana cel mai important ingredient ce a contribuit la interesul fa de moiunea actual. Controversa acesteia este dat de conflictul ce apare ntre dreptul la liber exprimare i informare al indivizilor pe de o parte i dreptul de proprietate intelectual (copyright), al companiilor n special, pe de alt parte. Decriminalizarea (en Decriminalization) reprezint reducerea sau abolirea penalitilor criminale,cu posibilitatea de a aplica unele amenzi pe baza unor reglementri stabilite. Decriminalizarea reflect schimbri n perspectivele sociale i morale[2], atunci cnd societatea nu mai consider un act ca fiind duntor,acesta nu ar trebui s mai fie criminalizat. Pirateria pe internet reprezint duplicarea i distribuia ilegal a materialului protejat de drepturi de autor de pe internet. n susinerea cazului afirmator vom arta c pirateria pe internet nu reprezint o ameninare att de mare aceast imagine fiind promovat de mari companii strict pentru profit financiar- ci reprezint de fapt un construct social. Mai mult, vom arta c aceasta are chiar beneficii pentru unii artiti i de asemenea pentru libera circulaie a informaiei 1. n primul rnd creterea nivelului pirateriei online poate fi explicat prin analizarea unor schimbri socio-economice, culturale, politice i tehnologice. Datorit rspndirii ideologiilor, stilului de via, aspiraiilor i valorilor occidentale n general , ale SUA n particular, nregistrm o cretere ai cererii de produse hollywoodiene n rndul rilor Asiei de Est i a fostelor state sovietice; concomitent crescnd i preul acestor produse care va depi puterea de cumprare a unei pri din noile piee de desfacere. De exemplu ministrul Malaysian pentru comer intern i afaceri de consum) a ameninat cu folosirea Legii de Control a Preurilor ( Price Control Act) dac industra media nu reduce preul bunurilor media [3]. De asemenea, n ultimii ani au avut loc schimbri uriae n regimul legii copyright-ului n mare parte datorate presiunii exercitate de SUA prin intermediul procesului Special 301 i al Acordului TRIPS asupra rilor partenere n schimburile economice n vederea

implementrii de msuri mai drastice mpotriva furtului de proprietate intelectual, ceea ce a dus la creterea pe hrtie a cazurilor de contrafacere dei pn atunci acestea nu erau considerate a fi ilicite.Chiar numirea, mai ales n discursul industriilor de copyright, pirateriei pe internet a fi o crim, conine o greutate simbolic datorit asocierii nefericite cu crima organizat, cu Mafia sau terorismul[4]. 2. Pirateria pe internet are efecte pozitive n special pentru artitii mici. Dei n general este prezentat ca avnd doar efecte negative este dovedit faptul c aceasta are i efecte pozitive, n special la artitii mici deoarece atunci cnd s-au lansat programele de piratat, precum Napster, a aprut i o cretere n vnzarea CDurilor, n special datorit expunerii pe care descrcatul ilegal de materiale a adus-o artitilor mai mici[5]. Dar ce exemplu mai bun putem da pentru a demonstra efectul pozitiv al acestui fenomen dect citndu-l pe unul din cei mai renumii scriitori contemporani, Paulo Coleho, care recunoate c dup ce i-au fost piratate crile i postate pe situri precum Pirate Bay a observat o cretere n vnzri, chiar el ncurajnd oamenii s i pirateze crile[6]. 3. n final, considerm c principiul libertii la informare trebuie meninut cu orice pre. n secolul XXI, n plin Er Digital, este clar faptul c internetul este o surs major de informare. Ideea iniial din spatele crerii acestui spaiu comun, accesibil n principiu tuturor, a fost cea de mprtire a informaiei, iar sub egida de piraterie on-line acest acces poate fi restricionat, transformnd internetul ntr-o spaiu n care se joac dup regulile dure ale pieei de consum, unde inechitatea social, favorizarea celor bogai i suprimarea celor sraci, distruge orice urm de acces echitabil la informaie. n virtutea celor prezentate, meninem cu hotrre faptul c Internetul trebuie decriminalizat, recunoscnd importana meninerii acestuia ca spaiu deschis de comunicare i transmitere de informaie.

[1] http://www.rtv.net/basescu-pirateria-online-i-a-ajutat-pe-romani-sa-si-dezvoltecapacitatea-creativa_16778.html [2] http://en.wikipedia.org/wiki/Decriminalization [3] Majid Yar, The global epidemic of movie piracy: crime-wave or socialconstruction?, Media Culture Society, September 2005, pp 682 [4] Majid Yar, The global epidemic of movie piracy: crime-wave or socialconstruction?, Media Culture Society, September 2005, pp 686 [5] Dave A. Hohn, Lisa R. Muftic, Kelly Wolf, Swashbuckling Students: An Exploratory Study of Internet Piracy, Security Journal, 2006, pp 112 [6] http://www.guardian.co.uk/books/2012/feb/01/paulo-coelho-readers-pirate-books

N1 (Bogdan Gliga)
Niciunde,niciodata si sub nicio forma nu ar trebui sa decriminalizam pirateria online intrucat vom suferi de dezavantaje majore, iar toate avantajele aduse de echipa afirmatoare nu raman in picioare. La nivelul primului argument, ni se prezinta o crestere a nivelului pirateriei online si cauzele ale acestui lucru ca fiind anumite actiuni diplomatice si amenintari din partea guvenului Malaysian. In primul rand, nu vedem mecanismul logic si rationamentul prin care de la anumite declaratii se ajunge la o crestere a pirateriei, in principal fiindca acest mecanism nu exista. Mai mult, nu vedem de ce e nociv aceasta tendinta de a inaspri legile asupra copyright-ului din partea SUA, deci asteptam clarificari si la acest nivel. In al doilea rand, echipa afirmatoare vrea sa arate ca acesti pirati online sunt doar victimele sistemului, intrucat marile corporatii jongleaza cu aceste preturi. Total fals. Pirateria online a crescut datorita faptului ca e mult mai comod sa downlodezi un film decat sa il cumperi, iar legile nu sunt destul de aspre incat sa ii sperie. Astfel, vina cade in totalitate asupra consumatorilor. La nivelul celui de-al doilea argument, am fost putin surprinsi vazand ca pana si echipa afirmatoare recunoaste ca in general efectele pirateriei sunt nocive, insa este de parere ca doar datorita unor avantaje minuscule ar trebui decriminalizata. Din nou fals, intrucat o problema trebuie analizata balansand avantajele aduse cu dezavantajele. Daca e sa vorbim de dezavantaje, conform Institutului pentru Inovatie politica, doar in SUA, se pierd 12,5 miliarde $(1) datorita pirateriei online, suma colosala care ar putea sa nu fie pierduta. Daca e sa vorbim de presupusele avantaje aduse de echipa afirmatoare, si acelea raman in picioare in lumea noastra. Daca intr-adevar vor exista artisti care vor dori sa lase o parte din muzica lor gratuita, pentru a-si face publicitate, le vom permite sa faca acel lucru. Insa, nu vedem de ce ar trebui sa obligam toti artistii, indiferent de dorinta lor, sa isi puna muzica gratis pe internet. Contraargumentand cel de-al treilea argument, spunem ca dreptul la informare nu este incalcat sub nicio forma. El ar fi incalcat, doar daca individului nu i s-ar permite sub nicio forma sa se informeze, insa intrucat el are posibilitatea sa cumpere acele filme si sa se informeze, lui ii este respectat acest drept. Mai mult, nu vedem de ce e rau ca piata online e regulata de principiile pietei libere, intrucat nu ni s-a prezentat niciun dezavantaj la acest nivel. Spunem ca e benefic acest fapt, deoarece aceste reguli sunt singurele reguli echitabile, singurele reguli pe care se bazeaza societatea liberala. Facand o analogie, echipa adversa sustine ca datorita faptului ca fiecare are dreptul sa manance, ar trebui sa furam din magazine mancarea, intrucat prin faptul ca e pus un pret pe paine ni se incalca acest drept. Astfel, nu vedem de ce ne-am ghida societatea dupa o astfel de mentalitate. Cazul Negator 1) Criminalitate

In primul rand, echipa negatoare crede ca tu ca si stat, ai datorita de a pedepsi toate tranzactiile neligitime si de asigura egalitate si dreptate in societate. O tranzactie poate fi facuta doar momentul in care ambele parti se pun de acord cu termenii schimbului, deci doar in acel moment putem sa permitem acelei tranzactii sa aiba loc. In al doilea rand, pirateria online este exemplul perfect de tranzatie nelegitima, intrucat in esenta tu beneficiezi, fara sa ai vreun drept, de munca altui individ din societate, fara ca el sa fie de accord,. Tu practic, decriminaliand pirateria online ii dai dreptul individului sa fure tot ce a realizat artistul respectiv, uitand complet de principiile unui schimb corect. In al treilea rand, avand in vedere ca pirateria online este o crima, ea cu siguranta trebuie pedepsita. Mai mult, noi ca si stat trebuie sa fim constanti in actiunile noastre, astfel, daca pedepsim furtul de cd-uri dintr-un magazin de muzica, nu vedem de ce nu am pedepsi furtul de cd-uri de pe internet. Provocam astfel echipa afirmatore sa ne zica care este principala diferenta intre aceste doua cazuri, astfel incat aceasta masura sa fie justificata. 2 ) Efecte pe termen lung Din nefericire, exact cum acest fenomen de piraterie online creste vertiginos, la fel scad si incasarile industriei muzicale, intrucat incasarile globale au scazut cu 8% in 2007, conform Federatiei Internationale a Industriei Fonografice(2). De asemenea, vina este aruncata in proportie de 70% asupra pirateriei online. In acest caz, pe viitor se va crea un precedent. Credem ca viitori artisiti nu vor dori sa intre pe piata muzicala, intrucat in momentul decriminalizarii pirateriei nu vor avea nicio siguranta ca vor avea veniturile asteptate. Avand in vedere ca majoritatea incasarilor vin din CD-uri, iar oamenii vor putea sa downlodeze gratuit absolut fiecare melodie, intrucat si in momentul actual pentru fiecare melodie cumparata altele 20 sunt furate, conform BigChampagne, nu vedem de ce artistii isi vor mai asuma acest risc de a intra intr-un mediu in care este legal sa fi jefuit. In concluzie, acest lucru este incredibil de important intrucat incet,incet vom pierde una din cele mai importante medii sociale si culturale, din cauza implementarii unei legi nonsensice. (1)http://www.ipi.org/IPI/IPIPublications.nsf/PublicationLookupFullText/5C2EE3D2107A 4C228625733E0053A1F4 (2) http://www.economist.com/node/11751035

A2 (Toma Grozavescu)
Cazul negator nu reuete s rspund deloc argumentelor propuse de echipa afirmatoare, mai mult dect att, construcia cazului negator se bazeaz pe o serie de presupuneri nejustificate, i pe care le vom dovedi ca fiind greite. Dup aceea vom re-demonstra soliditatea cazului afirmator.

Considerm c echipa negatoare i-a fcut temele doar pe jumtate deoarece, pe deoparte, acetia nu fac nicio precizare referitoare la definiiile propuse de noi i nici nu propun altele, rmnnd la latitudinea noastr s considerm c sunt n totalitate de acord cu acestea. Pe de alt parte, exemplele oferite de ei se restrng doar la industria muzical, problema pirateriei pe internet fiind mult mai complex. Am dori de asemenea s punctm faptul c negatorii au depit cu mult limita de 700 de cuvinte stabilit, nerespectnd spiritul de fair-play al acestei dezbateri. 1. n primul rnd echipa afirmatoare nu a susinut faptul c o cretere a nivelului pirateriei se datoreaz unor aciuni diplomatice din partea guvernului Malaysian ci acea ameninare se datora faptului c nivelul preurilor era foarte mare depind puterea de cumprare a majoritii publicului din aceast ar i era nevoie de un mecanism de control din partea guvernului. De asemenea, nu ne-am pronunat asupra nocivitii nspririi legilor copyrightului ci am demonstrat faptul c o dat ce legile de copyright au devenit mai drastice, o mare parte din activitile de download, ce pn atunci erau considerate a fi legale n unele state, acum deveneau ilegale i astfel rezult o cretere artificial - a cazurilor de furt intelectual. 2. Echipa afirmatoare nu a susinut faptul c pirateria pe internet este nociv ci faptul c este prezentat n acest mod, n special de companiile ce au de ctigat dac acest termen dobndete conotaii negative. Referitor la studiile ce arat c pirateria pe internet cauzeaz pierderi de miliarde i miliarde de dolari, acestea au limitri serioase[1] datorit imposibilitii monitorizrii cu exactitate a traficului pe internet i , bineneles, aceste studii sunt n interesul companiilor care le finaneaz, manipulnd variabilele cercetrii astfel nct cifrele s fie ct mai mari. 3. Construind pe argumentele negatorilor, dac internetul se supune regulilor pieei libere, atunci nu putem vorbi de o intervenie regulatoare extern (statul, sau n cazul acesta legea copyrightului), iar conform principiului de laise fair, fora regulatoare vine din interiorul sistemului dup cum a demonstrat-o pn acum piaa internetului este capabil s se autosusin. Dorim s punem pe tapet o chestiune evident: serviciile de internet nu sunt gratuite. Nu enumerm toate costurile pe care fiecare client trebuie s le suporte pentru a avea acces la internet (de la echipamente la plata serviciului n sine de furnizare de internet), ideea este c atta timp ct utilizatorul are aceste obligaii financiare, el este ndreptit s aib i drepturi, dintre care, cel mai important, fiind tocmai acela de acces la resurse. Contraargumente la cazul negator. Referitor la primul argument negator, reiterm faptul c decriminalizarea nu nseamn legalizare, ci o relaxare, o adaptare a normelor juridice la un nou context social, la fel cum s-a ntmplat n cazul marijuanei n unele state, unde aceasta a fost decriminalizat. Considerm c a pune pe picior de egalitate furtul dintr-un magazin cu downloadul unui film de pe internet este o analogie pueril deoarece atunci cnd achiziionezi un DVD cumperi practic partea materiala a discului, drepturile de autor rmnnd la productor, de asemenea diferena dintre o melodie i multiplicarea acesteia n 100/1000 de exemplare l cost pe productor doar apsarea unei taste, pe cnd pentru un fermier diferena de 999 de mere necesit un cu totul alt efort. n al doilea argument negatorii prezint situaia dramatic a artitilor i faptul c acetia vor muri de foame dar nu in cont de faptul c n loc s returneze o parte din banii ctigai n urma proceselor, companiile ce dein drepturi de autor folosesc

aceti bani pentru a intenta i mai multe procese[2] i astfel situaia pirateriei pe internet aprnd a fi i mai grav. Cu toate cele menionate mai sus susinem faptul c internetul trebuie s fie liber, c pentru a pierde libertatea de expresie nu este nevoie s nu i se permit s te informezi sub nici o form i aa cum am vzut n cazul ACTA, aceast ameninare este ct de poate de real.

[1] Dave A. Hohn, Lisa R. Muftic, Kelly Wolf, Swashbuckling Students: An Exploratory Study of Internet Piracy, Security Journal, 2006, pp 111 [2] https://law.suffolk.edu/highlights/stuorgs/jhtl/book_reviews/2004_2005/leeds.pdf

N2 (Miruna Semenescu)
Observam ca cel de-al doilea discurs afirmator ne acuza in primul rand de o limitare extrema mai exact, cea muzicala- insa, consideram ca un exemplu clar si prcis care sa afirme un argument logic este necesar intr-un meci de dezbateri. De asemenea, nu am putut sa nu observam cum si echipa afirmatoare s-a legat numai de un exemplu (cel a lui Paulo Coleho), astfel incat sustinem o analiza mai intensa asupra propriul lor caz inainte de a face acuzatii. In acelasi timp, de-a lungul discursului voi prezenta exemple si din alte domenii artistice, ca raspuns la cerintele echipei afirmatoare. In privinta definitiilor, spunem ca acestea nu sunt gresite, ba mai mult, ajuta cazul negator. Trecand la contraargumentarea cazului afirmator, nu putem intelege mecanismul logic prin care isi sustin primul argument legat de cresterea produselor in statul Malaysian. Ceea ce echipa guvernului refuza sa analizeze si sa inteleaga este simplu mecanism al economiei bazate pe cerere-oferta. Aceasta nu ar putea functiona in momentul in care pretul produselor intrece pe cel al cererii. In alta ordine de idei, consideram ca odata ce o persoana doreste sa-si cumpere o paine, dar nu are pretul necesar pentru a face acest lucru, producatorul de paine este de asemenea afectat. In cele din urma, scaderea pretului ofertei este necesar, iar nu trebuie recurs la piraterie pentru a rezolva problema. Mai mult decat atata, nu putem trece cu vederea faptul ca insusi afirmatorii definesc pirateria online ca un furt intelectual.

Legat de cel de-al doilea argument afirmator, consideram ca este complet fals. Precum a sustinut insusi colegul meu in primul discurs,

vina este in totalitate a consumatoriilor care nu sunt presati de catre nimeni sa cumpere spre exemplu un cd de muzica si in mod evident prefera alternative comode si tax free de a-l fura online.. Ceea ce este complet neglijat de echipa afirmatoare sunt efectele negative ale pirateriei asupra artistiilor de pretutindeni, lucru despre care ar trebui defapt sa se discute. Precum Lloyd Webber, un producator de teatru din Marea Britanie declara: Internetul este o Somalia a neregularitatiilor furtului si pirateriei. (1)Totodata prezumtia de asazisa manipulare a companiilor este ilogica si nebazata pe nicio dovada.

In privina celui de-al treilea argument, echipa negatoare crede ca odata ce drepturile unui om sunt incalcate (cele de autor, de proprietate s.a.m.d.) statul are dreptul sa intervina doarece acesta este in cele din urma rolul lui : de a-si proteja toti cetatenii. Urmarind un fir logic, atunci cand drepturile unui cetatean sunt incalcate, statul trebuie sa se asigure de protejarea acestora. Mai mult decat atat, intrucat ni se ridica costurile pe care le suporta clientul pentru acces la internet, consideram ca acestea se limiteaza doar la schimbul de informatii, nu la furtul lor. Daca aplicam logica afirmatoare, atunci cetateanul ar trebui sa plateasca pentru munca artistica a altora deoarece profita de serviciile lor. Resustinerea Cazului Negator 1. In continuare echipa negatoare nu este convinsa defel in legatura cu contraargumentarea adusa de echipa adversa. Am primit exemplu Olandei, unde decriminalizarea drogurilor este aplicata. In primul rand, nu numai ca aceasta afirmatie este falsa, deoarece exista restrictii indeajuns de mari in privinta marijuanei si lucrurile vor deveni si mai limiate.(2) In al doilea rand, presupunand ca ceea ce spun ei este corect, chiar si asa analogia este falsa. Asta se datoreaza diferentei prin care aceasta decriminalizare a fost pusa in aplicare. In Olanda se doreste o slabire a traficului de droguri, insa intorcandune in realitate, nimeni nu ar dori o lume in care artistii sa fie prost platiti sau nici macar atata. Din aceasta cauza consideram ca in continuare tranzactia nu este corecta deoarece nu sunt respectatedrepturile ambelor parti. 2. Din nou observam o echipa afrimatoare care arunca vina pe cine nu trebuie intrucat legile propuse in ultimele luni asupra copyright-ului se adreseaza asupra consumatoriilor care neglijeaza drepturile altor oameni. Actiuniile acestora duc la efecte devastatoare in randul artistiilor, atat mici cat si mari, si care pot produce dezastaste la nivelul intregii industrii a filmului, precum afirma directorul exectutiv al Agentiei de Distributie a Filmului din Marea Britanie, intrucat se inregistreaza pierderi in fiecare an in jur de 100 de milioane de lire sterline.(3) Luand in considerare toate afirmatiile de mai sus, consideram ca pirateria online trebuie oprita cat mai repede doarece cu cat o neglijam mai mult si nu luam masuri impotriva ei, cu atat mai mult aceasta se va extinde primejdios. 1. http://www.guardian.co.uk/media/2009/apr/02/andrew-lloyd-webber-attacksinternet-piracy?INTCMP=SRCH 2. http://www.ziare.com/stiri/droguri/adio-marijuana-pentru-turisti-in-olanda-1097683 3. http://www.guardian.co.uk/film/2012/mar/20/search-engines-delete-links-piratesites-puttnam?INTCMP=SRCH

Decizia:
Liviu Gajora

Felicitri ambelor echipe pentru o dezbatere excelent, susinut cu dovezi de calitate i analiz atent a argumentelor. n final echipa care m convinge este cea a negatorilor, deoarece ctig 3 arii de conflict importante: Negatorii m conving c productorii nu au responsabilitate a informrii publicului sau a stabilirii preurilor n conformitate cu dorinele publicului i c accesul la Internet nu atrage dup sine vreun drept la orice este fcut disponibil prin intermediul Internetului. Ct vreme afirmatorii m conving c exist i posibilitatea ca, pentru cel puin o parte a artitilor, pirateria s aib i efecte pozitive, per total nu reuesc s m conving c efectele sunt mai degrab benefice. Chiar dac pierderile sunt dificil de estimat i pot fi mai mici dect cele exprimate de ngatori, lipsete un calcul comparativ care s arate c aceste pierderi sunt complet irelevante. n plus, cred c negatorii au dreptate cnd spun c artitii trebuie s fie lsai s aleag dac vor s i fac opera accesibil n mod gratuit, n msura n care consider aceasta ca o bun metod de popularizare. Negatorii arat c noiunea de pia liber nu presupune implicit a face abstracie de legile statului (mai ales cnd ele vin n aprarea drepturilor individului) i c dreptul la informare nu presupune implicit obligaia de a oferi gratuit toate informaiile.

Cteva observaii individuale: A1 25 (13, 8, 5) Mai mult atenie la explicarea mecanismelor legislative. Creterea pe hrtie a cazurilor de contrafacere este, n fapt, o crete real, pentru c aceste cazuri sunt definite pe hrtie. Numrul nclcrilor legii a crescut pentru c legea s-a modificat, indiferent de motivaiile schimbrii legii. Atenie la utilizarea unor concepte vagi sau ambigue. Oferii definiii explicite atunci cnd le folosii ntr-un sens specific (ex.: libertatea de informare presupune ea n cadrul cazului vostru acces nengrdit din punct de vedere economic, legal sau politic?)

N1 25 (14, 8, 3) Mai mult atenie la interpretarea i reprezentarea argumentelor prii adverse. Evitai erorile de tip om de paie n care simplificai prea mult premisele i concluziile argumentelor oponenilor (ex.: La nivelul primului argument, ni se prezinta o crestere a nivelului pirateriei online si cauzele ale acestui lucru ca fiind anumite actiuni diplomatice si amenintari din partea guvenului Malaysian). ncadrai-v n limitele alocate. E posibil ca surplusul de coninut s nu fac s merite penalizarea de puncte. Atenie la stil i exprimare (ex.: tu ca si stat, ai datorita de a pedepsi ).

A2 26 (14, 8, 4) n momentul n care acuzai metodologia dovezilor (ex.: Referitor la studiile ce arat c pirateria pe internet cauzeaz pierderi de miliarde i miliarde de dolari, acestea au limitri serioase...), descriei i impactul metodologiei asupra cifrelor, oferii o contra-estimare la nivel cantitativ.

Atenie la stil; folosii gerunziul doar acolo unde este cazul (ex.: drepturi, dintre care, cel mai important, fiind tocmai acela de acces la resurse). Evitai exprimrile evaluative la adresa echipei oponente (ex.: Considerm c echipa negatoare i-a fcut temele doar pe jumtate...).

N2 27 (14, 9, 4) Folosii citate care s v susin n mod explicit argumentele, nu doar tangenial (ex.: afirmaia Internetul este o Somalia a neregularitatiilor furtului si pirateriei nu spune nimic despre impactul asupra productorilor/artitilor, ci doar despre lipsa de reglementri). Atenie la stil i la acorduri (ex.: ca insusi afirmatorii, Ceea ce este complet neglijat de echipa afirmatoare sunt efectele negative ale pirateriei). Evitai exprimrile evaluative la adresa echipei oponente (ex.: Din nou observam o echipa afrimatoare care arunca vina pe cine nu trebuie). -> -> -> -> 25 26 26 27 puncte puncte puncte puncte

A1 N1 A2 N2 Castiga echipa:

Bogdan si Miruna (negatoare)

Meci: 'Teo si Adelina' Cristina' (negatori)

A1 (Teodora Oprea)

(afirmatori)

vs 'Cristina si

E timpul sa decriminalizm pirateria pe internet? Consideram ca acest mod de transmitere a informatiei prin Internet este caracteristic unei societati puternic tehnologizate. Este firesc ca o data cu diversificarea si liberalizarea mijloacelor de comunicatie sa nu mai poata fi aplicate aceleasi reguli pentru protectia drepturilor de autor precum cele folosite cand mijloacele de transmitere erau limitate si puteau fi usor controlate. Din acest punct de vedere, fenomenul pirateriei ar trebui mai degraba integrat si reglementat astfel incat sa functioneze pozitiv, decat combatut inutil si ineficient. In cadrul acestei dezbateri, pirateria pe internet inseamna distribuirea de materiale protejate prin legea drepturilor de autor prin intermediul Internetului. Consideram ca ar trebui mentinuta incriminarea doar pentru acele acte de piraterie facute in scopul obtinerii de profit prin comercializare, pe cand utilizarea gratuita a materialelor protejate ar trebui permisa ca un fenomen natural si avantajos in societatea actuala.

1. 1. Nu exista metode eficiente de combatere a pirateriei

Un utilizator al internetului are la dispozitie peste 7 miliarde de pagini web[1]. A combate pirateria eficient inseamna sa detectezi aparitia materialului piratat si sa blochezi posibilitatea de distributie a materialelor piratate. Nu au fost gasite mijloace suficiente de depistare a paginilor cu continut piratat si a autorilor acestora, iar metodele de blocare nu sunt definitive, aceeasi informatie reaparand pe Internet la scurta perioada dupa ce a fost cenzurata. De asemenea pentru aplicarea unei sanctiuni trebuie verificata competenta unui stat de a o aplica, proces dificil intrucat o pagina de internet poate fi realizata si apoi transmisa de oriunde din lume. Metodele represive folosite pana acum, inclusiv cele de sanctionare penala si de confiscare a calculatoarelor, amenzi foarte mari sau incercarile de blocare completa a unor site-uri de sharing nu au reusit sa stavileasca fenomenul pirateriei.

1. 2. In conditiile actuale, este mai avantajos pentru autori sa faciliteze

transmiterea informatiei In societatea actuala, pietele de desfacere a produselor intelectuale depasesc granitele locale sau regionale, astfel incat un autor are interesul sa vanda cat mai mult, dar si sa isi asigure un public de consumatori fideli. Singurul mod in care pot fi obtinute ambele rezultate este cel al libertatii circulatiei produselor intelectuale. In prezent, se considera ca persoana care lanseaza un album doreste ca CD-ul sau sa nu ajunga in mod gratuit la utilizatori pentru ca astfel sunt pierduti bani. Se neglijeaza faptul ca un consumator neavizat nu ar cumpara CD-ul pentru ca nu are nici un fel de stimul in acest sens. Gratuitatea ascultarii melodiilor i-ar asigura insa in mod gratuit si rapid autorului o baza larga de fani care vor cumpara fidel produsele legate de acel album din dorinta de a avea originalul. Nu mai cumpara CD-ul doar cei care isi permit sa riste bani pe o muzica slaba, ci toti cei care, descoperind muzica, au devenit fani. De asemenea, este mai avantajos sa oferi o parte din produs in mod gratuit, pentru a atrage un numar mai mare de consumatori, carora le poti oferi alte produse sau servicii complementare si de o calitate sporita. Cel mai evident este cazul jocurilor online de tip Massive Multiplayer Online(MMO). Cu un cod sursa deschis publicului, cu servere private in care oricine poate sa joace fara sa plateasca nimic, totusi sunt multi doritori sa joace jocul platit, pe serverul original, deoarece serviciul oferit de compania care a creat jocul este mult mai bun decat cel piratat.

1. 3. Avantaje pentru producatori si consumatori

1. Calitatea produsului Oferind posibilitatea de a testa produsele prin Internet, i se ofera ocazia utilizatorilor sa-si selecteze produsele consumate in cunostiinta de cauza. Cu cat isi permite sa testeze mai mult, cu atat are sanse mai mari sa gaseasca lucrurile de calitate si sa raspandeasca vestea. Avand mai multi testeri pentru un produs exista mai mult feedback care duce intr-un final la cresterea calitatii produselor. De asemenea, programe precum Android sau Linux[2] care au fost de la momentul creatiei lor open-source s-au dezvoltat mult mai rapid cu ajutorul utilizatorilor din intreaga lume care si-au adus contributia la produs. Jocuri precum Mass Effect[3] care s-au dezvoltat cu feedback continuu de la jucatori-testeri a avut un succes imens. Posibilitatea de a implini cerintele publicului tinta este un avantaj enorm care duce la dezvoltarea unor produse de calitate ridicata si foarte apreciate de utilizatori.

1. Satisfactia utilizatorului Utilizatorii care sunt expusi la mai multe produse gratuite au posibilitatea sa aleaga in functie de calitate si de gusturi, pentru ca o data facuta alegerea, sa fie dispusi sa plateasca pentru un produs, dar DOAR pentru ca stiu ca are calitatile pe care le cauta. Serviciile suplimentare, atentia la calitatea acestora, atentia la calitatea produsului vandut fata de cel luat de pe Internet sunt motive pentru care oamenii inca mai cumpara astfel de produse si pentru care decriminalizare piraterii pe Internet ar trebui sa se produca.

[1] http://www.worldwidewebsize.com/ [2] http://en.wikipedia.org/wiki/Linux_kernel#Estimated_cost_to_redevelop [3] http://www.industrygamers.com/news/mass-effect-2-development-driven-by-userfeedback/

N1 (Cristina Gheorghe)
O societate cu pretentii moderne este o societate ce-si asuma riscuri si o societate ce nu renunta la nici o lupta in fata amenintarilor din zilele noastre. Una dintre acestea este pirateria online care afecteaza enorm drepturile de autor. In discursul meu va voi demonstra ca pirateria este un fenomen nedorit, care trebuie stopat numaidecat pentru a evita dezvoltarea lui deja incredibila. Echipa afirmatoare a restrans dezbaterea, dorind numai dezincriminarea faptelor de piraterie ce presupun folosirea gratuita a unei proprietati private fara dorinta de a obtine orice fel de profit personal. Echipa negatoare considera ca o restrangere de acest gen este inutila, in conditiile in care orice fel de piraterie are acelasi efect asupra producatorului: lipsa de respect fata de efortul acordat crearii si inhibarea motivatiei privind proiectele viitoare. 1.1 Echipa afirmatoare porneste astazi de la o premiza gresita, afirmand ca pirateria online ar trebui sa fie decriminalizata deoarece nu poate fi controlata. Oprirea oricarei infractiuni prezinta dificultati, dar acesta nu este un motiv de a decriminaliza acea fapta si , practic, de a evita o problema. O astfel de masura face mult mai mult rau decat bine unei societati, fiind capabila de a crea precedente periculoase si de a crea un dezechilibru in sistemul de pedepse al unui stat. In primul rand, orice fel de furt al unei proprietati private trebuie pedepsit conform legii si nu acceptat din cauza proportiilor la care a ajuns. In al doilea rand, un fenomen ce degradeaza atat de mult dreptul de autor, o valoare a societatii din ziua de astazi, trebuie oprit. Tocmai proportiile la care a ajuns pirateria online ar trebui sa reprezinte o sursa de motivatie si mobilizare pentru a o combate si nu un pas in retragere. Solutia nu este aceea de a ignora problema, ci incercarea de a eficientiza sistemul. Astazi exista diverse masuri, dupa cum au spus si afirmatorii, care, chiar daca nu sunt 100% eficiente, reusesc sa stopeze o parte din sharingul ilegal de fisiere. Pe langa asta, se incearca implementarea unor proiecte ca ACTA [4] care vizeaza un control mult mai viguros asupra activitatii online si protejeaza dreptul de autor. In plus, este popularizata creearea cat mai multor organizatii de genul bsa [1], ce lupta, de asemenea,impotriva pirateriei online. Autoritatile trebuie sa adopte masuri

si mai dure,care ii vor face pe oameni sa se gandeasca de doua sau mai multe ori inainte sa pirateze un fisier. 1.2 Pirateria afecteaza foarte mult persoana care creaza. In momentul in care creatia sa este piratata de nenumarate ori, dar nu este cumparata, producatorul sufera pierderi financiare importante, fiindu-i imposibil sa recupereze banii investiti in realizarea produsului. Astfel, acesta nu mai are nici motivatie de a crea si, mai mult, de a oferi lucruri noi unui mediu ce nu il rasplateste si nu-i asigura resursele necesare pentru realizarea unui nou proiect. Pirateria nu reprezinta decat o inhibare a producatorului prin lipsa de apreciere reala din partea consumatorilor si fondurile insuficiente pentru punerea pe piata a unor produse noi. De exemplu, in industria muzicala se pierd anual peste 12 miliarde de dolari. [3] Mai mult decat atat, pirateria ofera producatorilor fani a caror fidelitate merge numai pana la granitele gratuitatii. In momentul in care un produs poate fi achizitionat fara costuri de pe internet, nici o persoana nu va dori sa cheltuiasca bani pentru un original ce nu ofera nimic nou fata de materialul piratat. Pe langa asta, prin piraterie nu se poate realiza decat un process fals de informare, pentru ca contactul direct cu produsul reprezinta deja o parte din procesul de cumparare si nu doar o simpla familiarizare cu acesta. Informarea se poate face mai simplu prin citirea unor recenzii sau prin campanii publicitare, iar acei producatori carora nu le pasa de castiguri, ci doar de satisfactia consumatorilor isi pot oferi produsele ca open sources sau freeware. Referitor la exemplul oferit de afirmatori in legatura cu jocul MMO, jucatorii nu platesc pentru ca li se pare ca produsul ca intreg este unul ce merita achizitionat, ci doar pentru a beneficia de o calitate sporita a conditiilor de joc. 1.3 Argumentul 3 ar echipei afirmatoare nici macar nu vorbeste despre un caz concret de piraterie. Faptul ca o companie decide, din proprie vointa, sa ofera publicului un extract din produsul sau nu contravine cu drepturile autorului si nu este, deci, un caz de sharing ilegal de fisiere. Oricum, pirateria nu presupune comunicare sau un dialog activ intre consumator si producator despre partilebune si cele rele ale unui bun, ci insusirea unor produse fara a avea drept de autor si folosirea lor fara consimtamantului celui ce le-a creat si fara a-i recunoaste acestuia suveranitatea asupra materialului. Trecand la cazul echipei negatoare, acesta este structurat pe doua argumente. I. Importanta dreptului de autor [2] Drepturile de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de care se bucur autorii cu referire la operele create. Privarea acestora de drepturile lor prin piratarea proprietatii private reprezinta un furt, o infractiune ce, in Romania, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 ani si diverse amenzi.[5] Dreptul de autor impune respectul si recunoasterea, ambele binemeritate de producator pentru crearea unui produs. Acesta evita ca altcineva sa profite de pe urma bunului creat de alta persoana. Pirateria este cauza acestor situatii in care un fisier poate fi preluat de alta persoana care sa-si insuseasca meritele creeri sale, distragand intreaga atentie acordata adevaratului autor. Pe langa avantajele morale, drepturile de autor asigura producatorului si anumite recompense financiare care il ajuta in realizarea unei noi serii de bunuri. Aceste castiguri sunt cele ce stimuleaza si mai mult motivatia celui care creaza si cele care fac posibila realizarea proiectelor. Pirateria ar anula plata in bani a producatorilor, deoarece materialul piratat ar putea fi achizitionat numai online,gratuit. O astfel de atitudine ostila fata de eforturile depuse de comerciant nu numai ca-i diminueaza acestuia motivatia de a crea ceva nou, dar il si lasa in imposibilitatea de a incepe orice ce alt fel de plan al unui nou produs din cauza lipsei de resurse. II. Descurajarea concurentei

In momentul in care producatorul nu-si mai castiga banii investiti in realizarea unui produs, acestuia ii este foarte greu sa-si dea seama de reactia consumatorilor fata de ceea ce a creat. Pe langa asta, ii este si mai greu sa realizeze o abordare a pietii fara a stii exact opinia oamenilor care ii folosesc produsul. Mai mult, postarea intreaga sau numai a unor parti dintr-un produs pe internet poate duce la diminuarea sanselor lui de cumparare sau la cresterea lor, in functie de reactia pe care o creaza consumatorilor. Aceasta influentare a opiniei publice este incorecta odata ce este facuta fara stiinta producatorului si fara a-i oferi acestuia sansa de a-si sustine pozitia si apara produsul in cazuri dezavantajoase. Singurele criterii pe care ar trebui sa se bazeze concurenta pentru a fi corecta sunt un eventual istoric de folosire a produsului de catre consumator si campania publicitara realizata de fiecare companie, ceea ce permite unei persoane sa ia o decizie rationala fara a fi influentata radical de parti concrete si semnificative din bunul destinat vanzarii. Luand in considerare toate punctele aduse de echipa negatoare, consideram ca motiunea ar trebui sa fie negata! [1] http://www.bsa.org/country.aspx?sc_lang=ro-RO [2] http://www.legi-internet.ro/lgdraut.htm [3] http://www.techoclock.com/online-piracy-facts-numbers-rankings-moreinfograph [4] https://www.eff.org/issues/acta [5] http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc %C4%83lcare_a_dreptului_de_autor

A2 (Adelina Ismail)
Decriminalizarea pirateriei pe internet Asa cum colegul meu a prezentat anterior, pirateria online nu este neaparat un lucru in totalitate pozitiv, dar nu pot fi ignorate aspectele benefice in cazul in care ne raportam strict la distribuirea materialelor fara dorinta de a obtine profit prin comercializare, caz care nu mai poate fi numit piraterie. In continuare, voi prezenta de ce argumentatia adusa de N1 nu coincide cu privirea de ansamblu si voi aduce explicatii si exemple noi, cu scopul de a reaminti pozitia noastra. Voi incepe referindu-ma la afirmatia colegului din echipa adversa, pirateria este un fenomen nedorit [...] pentru a evita dezvoltarea lui dj incredibila. Prin faptul ca in momentul de fata, pirateria online are o amploare impresionanta, lucru remarcat si de negatori, ia nastere o contradictie intre pirateria ca fenomen nedorit si pirateria ca un mediu intens dezvoltat. Aceasta dezvoltare nu se poate realiza doar prin contributia celor care pirateaza, ci si a celor care utilizeaza materialele postate ilegal. Cum poate fi numita pirateria nedorita in conditiile in care in industria muzicala in anul 2010 1,2 miliarde de piese au fost downloadate numai in UK!?[1] Participarea activa a populatiei in acest proces denota dorinta oamenilor de a testa materialele, de a se asigura ca este o decizie buna sa cumpere produsul. 1.1

In continuare, echipa negatoare considera ca premisa de la care am pornit este gresita, acestia intelegand din primul nostru argument ca sustinem decriminalizarea deoarece pirateria nu poate fi controlata. La o lecturare mai atenta poate fi observat faptul ca noi am evidentiat altceva si anume lipsa unor metode de stopare si prevenire cu adevarat eficiente in momentul de fata. Decriminalizarea distributiei materialelor fara obtinerea unui profit in mod ilegal, nu poate intra in categoria furturilor. Eventualele pedepse ar putea fi in neconcordanta cu sistemul punitiv al unui stat. In privinta solutiei sugerate de echipa adversa, mai precis ACTA, voi prezenta de ce acest proiect este controversat. ACTA (The Anti-Counterfeiting Trade Agreement) are rolul de a introduce un sistem international de combatere a bunurilor contrafacute, precum si incalcarea drepturilor de autor. Intelegerea a fost semnata pe ascuns in octombrie 2011 de SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si Coreea de Sud, iar in ianuarie 2012 de 22 de tari membre ale Uniunii Europene. Natura secreta a negocierilor a fost contestata de Electronic Frontier Foundation (EEF) si de catre Entertainment Consumers Assoaciation. Mai mult, EEF a atras atentia asupra incalcarii drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la libera exprimare si intimitate, prin supravegherea constata a activitatii utilizatorilor. [2] In cazul aprobarii acestor proiecte, site-uri precum Facebook, Twitter, Youtube, MediaFire, SoundCloud, DropBox [3] ar putea fi inchise, spre nemultumirea milioanelor de utilizatori. Mai mult, un copil care incarca un videoclip cu el cantand piesa sa preferata ar putea fi supus unor presiuni, chiar chemat in instanta de RECORD LABEL pentru cantarea unei piese cu drepturi de autor. Impotriva ACTA au avut loc proteste la nivel international, s-au strans milioane de semnaturi prin petitii on-line. In prezent Comisia European s-a adresat Curii de Justiie pentru o evaluare a acordului. Numeroase tari din UE au amanat ratificarea ACTA printre care si Romania (a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu citat pe 23.02.2012 de toate agentiile de presa romanesti). 1.2 Afirmatia echipei negatoare cum ca industria muzicala ar pierde anual peste 12 miliarde de dolari sustine parerea detinatorilor de proprietate intelectuala care considera ca fiecare descarcare ilegala reprezinta o vanzare pierduta. Acest lucru este fals, deoarece de multe ori oamenii descarca fisierele tocmai pentru ca nu sunt dispusi sa plateasca pretul impus de producatori. Daca aceasta forma de piraterie nu ar fi fost o optiune, acesti oameni pur si simplu nu ar fi cumparat produsul. Potrivit primului negator, pirateria nu reprezinta decat o inhibare a producatorului datorata lipsei de apreciere reala, care priveaza producatorii de potentialul castig ce ar fi trebuit sa ii recompenseze si stimuleze. Un exemplu concludent in defavoarea acestei afirmatii il constituie cazul lui Jerome Bixby [4] si filmul sau science fiction low budget intitulat The Man from Earth. In scurt timp de la lansarea acestuia pe DVD, a aparut pe blogul Releaselog fara acordul producatorilor. Postarea ilegala a acestuia a fost un lucru benefic, avand acces la el toti iubitorii de sci-fi. Eric Wilkinson, producatorul filmului, a afirmat la doua saptamani dupa fenomenul Releaselog ca The Man from Earth a crescut de la pozitia 11,235 de pe popularul site IMDB (Internet Movie Database) la incredibila pozitie 5, fiind pe primul loc la categoriile filme independente si filme science fiction. 2000 de oameni care au

descarcat filmul au incurajat alti 20.000 sa se duca la cinema sau sa cumpere DVD-ul de la Walmart, prin intermediul IMDB-ului. Pierzand banii care ar fi putut fi produsi de 2000 de persoane, producatorii au castigat banii in urma a 20.000! In urma acestui eveniment, Wilkinson a multumit in mod public celor de la Releaselog. In cadrul contraargumentului prezentat de N1, citez prin piraterie nu se poate realiza decat un proces fals de informare fiind sugerate ca alternative citirea recenziilor si a campaniilor publicitare. Echipa afirmatoare considera ca procesul fals de informare consta intocmai in bazarea numai pe recenzii (care pot fi subiective) si campanii publicitare care sunt cunoscute pentru potentialul de a distorsiona realitatea. Primul argument al echipei negatoare In ceea ce priveste recunoasterea producatorului, aceasta se produce si in cadrul pirateriei. Este evident ca un film bun sau unul extrem de prost vor atrage atentia indiferent de modul in care a ajuns la audienta. Pirateria reprezinta publicitate gratuita si un mod extrem de eficient de promovare. Un alt aspect pozitiv este raspandirea la nivel international a diferitelor materiale. In unele tari in care diferite produse nu sunt disponibile in mod oficial, pirateria este singura modalitate de raspandire a acestora. Astfel, popularitatea creste si in zonele care nu au fost vizate, probabilitatea incheierii unui contract cu companiile locale fiind mult mai ridicata. Al doilea argument al echipei negatoare Echipa negatoare sustine ca pirateria impiedica aflarea reactiilor consumatorilor de catre producator, acesta nestiind opinia acestora. Din contra, este mult mai usor pentru cei din departamentul de marketing sa faca studii de piata studiind diferite forumuri si bloguri. In industria muzicala, statisticile bazate pe dorintele si nevoile consumatorilor privind continutul descarcarilor sunt usurate de catre favoritismul unor anumite genuri muzicale care sunt descarcate. De asemenea, si artistii beneficiaza de pseudo-problema pirateriei, cei necunoscuti reusind sa se promoveze gratuit, iar cei deveniti mainstream avand astfel ocazia de a le oferi un teaser fanilor in legatura cu un nou album. In concluzie, ca echipa afirmatoare, consideram ca am reusit sa demonstram de ce pirateria este modul perfect de vehiculare a informatiilor, de atragere a atentiei si totodata de a obtine profit prin strategii ingenioase, decriminalizarea ei in limitele mentionate fiind o solutie eficienta pentru situatia din ziua de astazi. [1] http://arstechnica.com/media/news/2010/12/bpi-12-billion-illegal-musicdownloads-in-2010-a-record.ars [2] http://en.wikipedia.org/wiki/Anti-Counterfeiting_Trade_Agreement [3] http://www.1stwebdesigner.com/design/how-sopa-pipa-can-affect-you/ [4] http://moreintelligentlife.com/story/internet-piracy-is-good-for-films-1

N2 (Cristina Gheorghe)
NEGATOR 2

Echipa afirmatoare si-a cladit resustinerea pe mai multe idei contradictorii. In primul rand, acestia interpreteaza intregul proces al pirateriei ca un fel de testare a pietei pentru ca individul sa se poata hotari ce anume sa cumpere,pentru ca apoi sa sustina ca, de fapt, oamenii nu au bani pentru a cumpara produsul si, de aceea ,apeleaza la descarcarile ilegale. Pe langa aceasta, voi cita din al doilea vorbitor afirmator: Asa cum colegul meu a prezentat anterior, pirateria online nu este neaparat un lucru in totalitate pozitiv, dar nu pot fi ignorate aspectele benefice in cazul in care ne raportam strict la distribuirea materialelor fara dorinta de a obtine profit prin comercializare, caz care nu mai poate fi numit piraterie. Prin aceasta afirmatie, dumnealor practic recunosc ca acele beneficii pe care le sustin nici macar nu fac parte din aria pirateriei, recunoscand ca acest proces, ca un intreg, trebuie pedepsit. Situatia pe care o dezbatem nu poate fi clar impartita in 2 categorii. Nu exista doua tipuri de piraterie, ci numai una care aduce injurii importante dreptului de autor si societatii. Intregul concept de piraterie este acela de insusire a unui produs asupra caruia nu detii drepturi de autor si de al utiliza fara cunostinta sau acordul celui care l-a creat. Intr-un cuvant, furt . Nu numai ca priveaza producatorul de rasplata binemeritata in urma realizarii bunului, dar si incurajeaza societatea sa obtina produse pe cai ilegale si fara acceptul producatorului. Aceste injurii aduse unor valori foarte importante sunt de ajuns pentru a pedepsi si cel mai mic caz de piraterie. Un alt lucru important, ce trebuie retinut, este faptul ca folosirea intensa a pirateriei nu denota dorinta oamenilor de a testa diverse produse, ci simplul fapt ca acestia au optiunea de a nu plati pentru utilizarea acelui bun, o optiune mult mai atractiva. In continuare, voi aminti ,pas cu pas, cele mai importante puncte ale dezbaterii si va voi demonstra faptul ca piraterie, fie ea de orice fel, este un fenomen nedorit pentru o societate care pretuieste individualitatea cetatenilor, dreptul de autor si mentalitatea populatiei, care nu ar trebui sa fie incurajata sa faca rost de produse intr-un mod ilegal, prin furt. 1.1 Echipa afirmatoare considera ca decriminalizarea pirateriei ar trebui aprobata deoarece metodele de rezolvare ale problemei nu fac fata proportiilor ei. Consideram ca aceasta premisa nu dovedeste deloc motiunea. Intr-adevar, situatia privind pirateria la momentul actual este destul de grava si este dificil de combatut. Luand in considerare faptul ca v-am demonstrate ca orice fel de piraterie este o infractiune si ar trebui pedepsita, echipa mea crede ca societatea are nevoie de masuri cat mai stricte, precum ACTA. Echipa afirmatoare a prezentat ACTA ca o masura care are scopul sa atace libertate de exprimare a oamenilor, dar acest lucru este total gresit. Tocmai, ACTA este acea masura stricta de care societatea are nevoie pentru a putea combate pirateria. Prin criteriile mai restrictive aceasta va invata prin frica oamenii sa nu mai comita delicte in mediul online. De asemenea, faptul ca exista proteste contra ACTA nu inseamna ca masura nu este buna. Inseamna ca prea multi oameni s-au obisnuit sa fure nestingheriti astfel incat aceasta schimbare brusca se va resimti in imposibilitatea de a mai downloada muzica si filme de pe siteuri ce contin fisiere piratate. De asemenea, aceasta atitudine denota faptul ca oamenii doresc sa-si pastreze optiunea de a nu plati pentru anumite produse, de a le obtine gratis.

Statul ar trebui sa ia o masura atat de dura ca ACTA deoarece oamenii trebuie sa realizeze care este adevaratul set de valori pe care este cladita o societate si ca furtul de proprietate intelectuala nu se afla printre acestea. Astfel, echipa afirmatoare nu a justificat cum masurile nu chiar atat de eficiente sunt motivul pentru care pirateria ar trebui decriminalizata. Prin premisele lor, ei incurajeaza crearea unor precedente periculoase, dezechilibrul sistemelor de pedepse si pun bazele unei societati in care a fura este permis doar pentru nu poate fi pe deplin controlat. 1.2 Inca de la inceputul explicarii acestui argument, al doilea afirmator spune:Daca aceasta forma de piraterie nu ar fi fost o optiune, acesti oameni pur si simplu nu ar fi cumparat produsul.. Practic, si echipa afirmatoare este de acord ca, daca pirateria nu ar exista, oamenii nici macar nu ar mai cumpara produsul si nu s-ar mai interesa de nici un aspect al acestuia. Intr-adevar, pirateria creeaza un interes superficial al publicului pt un produs, ce are la baza numai si numai gratuitatea bunului, care il face atractiv. De asemenea, ca si contraargument la ideea negatoare conform careia pirateria inhiba motivtatia producatorului, echipa negatoare ofera exemplul unui film ce s-a bucurat de succes in cinematografe datorita pirateriei. Totusi, acesta este un caz particular pentru ca nu exista nici un fel de mecanism conform caruia toate filmele si albumele piratate isi castiga fani care le vor achizitiona, mai apoi, legal. De fapt, pirateria duce la pierderi majore in industria artistica, in special, deorece oamenii nu ajung niciodata sa mai cumpere produsul pe care il au deja piratat. De exemplu, un studiu realizat in 2012 demonstreaza ca box officeul american pierde in medie 7% din profit din cauza pirateriei.[1] Un alt efect negativ sunt pierderile de 100 de miliarde de dolari din economia SUA , plus cateva mii de locuri de munca. [2]Aceasta actiune este cea care duce la pierderea motivatiei producatorului. Chiar daca acesta ar primi apreciere morala, cea financiara si resursele necesare unui nou set de produse va fi inexistent. Sumele de bani cheltuite de individ pentru crearea unui bun nu vor mai fi recuperate, astfel incat acesta renunta la un nou proces de fabricare odata ce nu primeste recunoastere concreta din partea consumatorilor si presupusilor fani care, dupa cum v-am mai spus, sunt superficiali si raman dedicati numai in aria gratuitatii. Un alt punct important este cel al informarii, iar echipa negatoare v-a explicat cum a avea accesul la o parte concreta din produs fara acordul producatorului nu este informare, ci inlocuieste direct procesul de cumparare. Informarea se face numai prin contact indirect al individului cu bunul, prin recenzii sau campanii publicitare facute de firmele respective, care isi vor prezenta produsul cum pot ele mai bine, bucurandu-se de dreptul lor de autor.

1.3 Voi reaminti care o anumita internet, pentru postat online cu deloc

ca argumentul 3 prezentat de echipa afirmatoare vorbea de cazul in firma ar fi de dat de bunavoie o parte dintr-un produs gratis, pe a obtine feedback. V-am demonstrat ca, odata ce informatia este cunostinta si acordul firmei respective, aceasta actiune nu mai este una de piraterie.

I. Dreptul de autor este foarte important intr-o societate dezvoltata, el delimitand proprietata publica de cea privata. [3]Cum am mai spus, el da dreptul autorului de asi folosi produsul dupa buna cuviinta si de a profita de pe urma lui, obtinand tot felul de beneficii, ca de exemplu cele financiare. Cele din urma sunt foarte importante pentru un producator deoarece ii arata, in primul rand, ca oamenii ii apreciaza produsul si, in al doilea rand, il ajuta cu resursele necesare inceperii unui nou proiect. Chiar daca, sa zicem, producatorul primeste satisfactie morala din partea consumatorilor, aceasta nu este ajuns pentru a compensa pentru cheltuielile facute de individ pentru creerea produsului. Astfel acesta nu-si mai castiga banii si, cel mai probabil renunta la viitoare proiecte din 2 motive: lipsa de resurse concrete, financiare si materile si insuficienta satisfactie ce e oferita de opinii ale unor persoane ce incalca dreptul de autor pentru a utiliza produsul respectiv. Astfel, ideile afirmatorilor care spun ca prin piraterie autorul este recunoscut si ca are sanse de a castiga tot mai multi sustinatori sunt false. Dupa cum am spus, recunoasterea primita este superficiala in momentul in care se bazeaza pe sustinerea in limitele gratuitii si lipsa oferirii unui ajutor pentru viitoare proiecte. Mai mult, raspandirea produsului nu va face decat ca mai multi oameni sa se foloseasca ilegal de produs fara a oferi autorului nimic inapoi. II. In contraargumentarea acestui argument, echipa afirmatoare vorbeste, din nou, de cazuri in care artisti sau firme posteaza voluntar si constient, pe internet, diverse parti dintr-u produs pentru a se promova. Acest lucru, dupa cum am mai zis, nu reprezinta piraterie pentru ca e facut de producator in deplina cunostinta de cauza. Tocmai, ca pirateria dauneaza principiului concurentei deoarece produsului i se face o reclama de care producatorul nu este constient si pe care nu o poate controla in nici un fel. Astfel, daca o parte dintr-un film ajunge pe internet si nu este placuta de public, acesta isi va pierde din sansele de castig, iar autorul lui nu va putea influenta cu nimic acest lucru. Pe langa asta, nici un producator nu mai poate fi interesat de dorintele consumatorului in momentul in care va stii ca produsul lui nu va fi, oricum, cumparat, ci piratat. Astfel, pirateria nu mai este un factor eficient nici pentru realizarea de studii. Am propus, ca alternative de criterii ale concurentei, recenzii si publicitate proprie, prin care fiecare firma are sansa de a-si prezenta individual si in modul caracteristic produsul, dupa cum considera mai avantajos. La finalul zilei, pirateria este, pana si dupa parerile afirmatorilor, un fenomen ce aduce dezavantaje societatii si o speranta de popularitate falsa. Pentru promovare sau pur si simplu din lipsa de interes fata de castig financiar, produsul poate fi postat pe internet la acordul firmei ca freeware sau open sourcea. Pirateria nu se leaga deloc de aceste principii si tocmai de aceea aceasta trebuie sa ramana in randul infractiunilor ca o fapta caracterizata prin furtul de proprietate intelectuala si pedepsita ca atare.

[1] http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1986299 [2] http://edition.cnn.com/2012/01/20/opinion/smith-sopa-support/index.html [3] http://www.k-state.edu/academicpersonnel/intprop/webtutor/sld004.htm

Decizia:

Stefan Ionescu
MECIUL 185

Castigatoare: Echipa Afirmatoare A1 N1 A2 N2

Stil (5) 4 4 4

Continut (15) 13 14 12

Strategie (10) 8 8 8

Total (30) n/a 25 26 24

Felicitri pentru o dezbatere foarte interesant! Cred c majoritatea ideilor voastre se ncadreaz n dou arii de discuie eseniale: I. Justificarea regimului sancionator cu privire la nclcrile drepturilor de PI; i II. Impactul asupra industriilor afectate de piraterie. Regimul sancionator Afirmatorii spun esenialmente c nu merit s pedepsim n niciun fel actele de piraterie pe n mediul online pentru c (i) este imposibil s o facem ntr-un mod eficient i consecvent din cauza dimensiunilor unui asemenea efort i (ii) de pe urma aa zisei piraterii societatea are, n fond, de ctigat. Aceast a doua motivaie este, de altfel, dezvoltat n argumentele care au dat natere celei dea doua arii de conflict. Cu alte cuvinte, afirmatorii nu gsesc niciun ru fundamental care deriv din piraterie i care ar trebui pedepsit. Negatorii rspund esenialmente c pirateria trebuie sancionat pentru c ea constituie un furt i asa n sine este un ru i un fenomen anti-social care ar trebui pedepsit. Ei rspund la punctul (i) spunnd c doar pentru c ceva e greu, nu nseamn c nu merit fcut, i c miza eliminrii unui furt din societate este suficient de mare. Desigur, msura n care punctul (ii) ajut sau nu la demonstrarea tezei afirmatoare depinde de modul n care se soluioneaz a doua arie de conflict a meciului. n schimb, prerea mea este abordarea general a negatorilor a acestei arii este nesatisfctoare. Afirmatorii pun la ndoial de fapt tocmai caracterul antisocial al pirateriei pe internet, i explic mai mult sau mai puin direct de ce aceste fapte ar trebui s primeasc un tratament sancionator diferit. Negatorii ignor asta i susin aproape cu ncpnare c pirateria pe internet este ca orice alt furt, ignornd c exist nite diferene evidente ntre ceea ce spun ei c se pedepsete cu nchisoarea (adic sustragerea fr drept a unui bun) i ceea ce nseamn de fapt descrcarea de

coninut n mod ilicit, care este doar violarea unor drepturi de proprietate intelectual. Impactul asupra industriei La acest punct, afirmatorii au fost mult mai convingtori pentru c mi-au artat destul de clar de ce (i) consumatorii au de ctigat pentru c au mai mult acces la coninut, (ii) calitatea produselor crete datorit unui feed-back crescut de la consumatori i (iii) productorii au de ctigat pentru c i lrgesc aria de rspndire a produselor. Numai punctul (iii) a fost n mod real atacat de negatori, cu 2 idei: (a) industria pierde foarte muli bani (ns afirmatorii au artat de ce aceste sume sunt greit calculate) i (b) absena controlului asupra modului n care produsele sunt marketate duneaz concurenei pe pia (unde afirmatorii au rspund foarte bine spunnd c acest lipsa acestui control e n sine bun pentru c limiteaz riscul unei publiciti neltoare i las calitatea produselor s vorbeasc de la sine). ns cel mai confingtor punct din partea afirmatorilor este c prin exemplul filmului SF, au artat un mecanism prin care oferind ceva gratuit, poi de fapt s-i formezi un model de business eficient. Negatorii spun c asta nu e piraterie i nu e relevant, ns mi se pare c acest argument nu face dect s arate c exist o metod prin care industria ar avea de ctigat dac s-ar concentra pe folosirea eficient a rspndirii produselor pe internet i nu pe protejarea drepturilor de autor. Pentru aceste motive, decizia merge ctre echipa afirmatoare n aceast N1 Bun stilul, ns prea puin analiz a ce nseamn de fapt un furt . Este bun argumentul c dac drepturile PI nu sunt protejate, productorii (a) nu vor mai fi motivai i (b) nu vor mai avea resurse s produc, ns ar fi fost nevoie de exemple care s combat exemplele contrare ale afirmatorilor (ex. filmul SF) A2 Superficial analiza legitimitii micrii care cere liberalizarea internetului. Doar pentru c muli oameni cer un lucru nu nseamn c acel lucru este i legitim sau valoros. n schimb, foarte bun explicarea modului n care relaia productorconsumator are de ctigat de pe urma decriminalizrii . N2 Mi s-a prut exagerat (i puin ncpnat) insistena cu care sharing -ul este comparat cu un furt. (cuvntul apare de prea multe ori aproape gratuit), fr a arta care este pericolul social pe care l produce. La sfritul zilei, afirmatorii par s fi artat c i productorii i consumatorii au de ctigat i atunci nu s-ar justifica de fapt calificarea acestei specii particulare de copiere fr drept ca fiind demn de a fi incriminat. A1 N1 -> -> 26 25 puncte puncte

A2 N2 Castiga echipa:

-> ->

26 24

puncte puncte

Teo si Adelina (negatoare)

A1 (Andrada Persu)
ntr-o societate care se dorete a fi modern trebuie s ne adaptm la mediul n care trim, fie acesta i virtual. Fenomenul pirateriei pe internet este la fel de firesc n zilele noastre ca vorbitul la telefon sau condusul mainii, rata de piraterie pe glob n 2010 apropiindu-se de 50%,(cantitatea de informaie piratat n raportat cu cea cumprat)[1] . Dei aparent se prezint ca o violare adus drepturilor de autor, pirateria pe internet nu i are locul n categoria infraciunilor att datorit faptului ca o astfel de ncadrare nu are eficien practic, ct i pentru c reglementrile actuale aduc grave atingeri dreptului la o via privat i accesul la informaii. Pirateria, aa cum este ea definit de art. 1398 din Legea nr. 8/1996, reprezint fapta de a pune la dispoziia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reele de calculatoare, fr consimmntul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purttoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel nct publicul s le poat accesa n orice loc sau n orice moment ales n mod individual. n timp ce decriminalizarea presupune declararea unei fapte drept noncrim, datorit pierderii caracterului deosebit de periculos pentru societate n condiiile schimbrilor sociale survenite.[2] Pentru a ne susine moiunea vom apela la argumentul istoric, ncercnd s facem o analogie ntre fenomenul actulal i apariia tiparului, argumentul legal, unde vom analiza consecinele juridice ale decriminalizrii, dar vom analiza i latura social. n primul rnd, fluxul de informaie nu a mai fost uor de controlat nc din sec. al XVlea de la apariia tiparului. Pn la acel moment accesul la cri i la tainele ce le conineau era condiionat de poziia social, doar nobilii i clerii bisericii catolice beneficiind de acest privilegiu. Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului, a fost primul care a multiplicat Biblia n 1455 cu scopul de a o distribui regelui Franei , Louis XI, i curtenilor si. n momentul n care s-a descoperit c Bibliile erau identice, Gutenberg a fost acuzat de vrjitorie i c tiparul este munca necurat a Diavolului, un fel de incriminare a zilelor noastre a putea spune[3]. Europa medieval a fost luat cu asalt de aceast invenie care a ajutat la rspndirea culturii n perioada Renaterii i la mobilizarea poparelor n timpul revoltelor civile prin distriburiea de pamflete i instigarea la empancipare. Putem afirma c acelai efect l are i Internetul n prezent datorit accesibilitii, dar i a autonomiei fa de orice form de control sau cenzur. n al doilea rnd, faptul c aceast problem suport attea discuii la nivel mondial n privina moralitii i legalitii sale ar trebui s fie un indiciu suficient c nu putem s lum, deocamdat, o poziie ferm cum este incriminarea pirateriei pe internet i

pedeapsa cu nchisoarea. Pe de-o parte, aceast msur este neproporional. Nu putem s punem pirateria n aceeai oal cu uciderea din culp sau vtmarea corporal de exemplu care au aceeai pedeaps. [4] Gndii-v c n acest caz legiuitorul consider c o persoan care provoac suferine fizice altei persoane, sau mai ru, chiar ucide o persoan din neatenie prezint acelai grad de pericol social ca i un student care st linitit n camera de cmin i descarc de pe Internet un film sau o pies mp3. Pe de alt parte, pedeapsa cu nchisoarea nu este eficient, innd cont de numrul mare de practicani, pentru c astfel de sanciuni nu vor reui niciodat s sperie la un aa nivel nct s duc la o diminuare vizibil a fenomenului, iar persoanele a cror drepturi de proprietate intelectual sunt nclcate nu sunt despgubite n niciun fel prin aceast msur. Ca propunere de lege ferenda, considerm c ncadrarea juridic a faptei ca i contravenie corespunde mult mai bine fenomenului real att din punctul de vedere al fptuitorului, ct i al victimelor, iar amenzile usturtoare i vor atinge mai eficient scopul. n concluzie, piraterie pe internet ar trebui decriminalizat deoarece prin incriminare se promoveaz cenzura, mopolul informaiei i nu se ofer o protecie eficient titularilor drepturilor de autor.

[1] http://portal.bsa.org/globalpiracy2010/ recuperate pe 16.03.2012 [2] Octavian Bejan, (2009), Dicionar de criminologie, Chiinu, recuperate pe 16.03.2012 de pe http://www.scribd.com/doc/80101195/53/DECRIMINALIZARE [3] http://en.wikipedia.org/wiki/Printer's_devil recuperate pe 16.03.2012 [4] Codul Penal

N1 (Zlati Michail George Rudolf)

nainte de a ne susine poziia n aceast dezbatere - necesitatea interveniei dreptului penal suntem nevoii s facem scurte precizri referitoare la cazul afirmatorilor. 1. Acetia realizeaz o confuzie ntre comportamentul social dezirabil (condusul / utilizarea telefonului) i cel antijuridic rspndit (pirateria). Repetitivitatea nu-l face firesc, aa cum nici furtul (cunoscut din antichitate) nu posed aceast trstur. 2. Concluzia este n contradicie cu ntregul caz afirmator. Astfel, se consider c prin incriminare se promoveaz cenzura, mopolul informaiei i nu se ofer o protecie eficient. Totui, afirmatorii cred n necesitatea unor sanc iuni contraven ionale. Soluia este bizar din moment ce contravenia difer de sanciunea penal DOAR cantitativ (intensitatea lezrii valorii sociale protejate).[1] Astfel: a. Cum este mai eficient contravenia cnd chiar afirmatorii afirm c dreptul penal este ineficient, din moment ce dreptul penal intervine cnd niciun alt mecanism nu este corespunztor (cf. principiului minimei intervenii)?

b. De ce sanciunea penal cenzureaz informaia ori creaz un monopol? Nu vedem niciun raport cauzal n acest sens. Lumea va putea n continuare scrie pe bloguri, citi tiri ori viziona pe YouTube filmulee postate de amatori/artiti. Mai mult, dac dreptul penal are acest efect, acelai efect l produce i regimul contravenional. n consecin, concluzia este criticabil. c. Cum se aduce atingere vieii private prin intervenia dreptului penal? Cel ce fur este pedepsit. La fel i cel ce ncalc drepturile de autor. Aceast violare nu este una aparent (cum susin afirmatorii) ci real, cu consecine multiple. Motiv pentru care, o intervenie penal este necesar - chiar Carta drepturilor fundamentale ofer prin art. 17(2) protecie dreptului de proprietate intelectual. 3. Este criticabil i argumentul istoric. Cum poate fi acesta transpus n dezbaterea dat? Suntem de acord c distribuirea de pamflete i accesibilitatea informaiei pe Internet este esenial. Nu s-a explicat ns n ce msur condamnarea lui X pentru copierea si distribuirea fr drept a unui album Nirvana afecteaz accesibilitatea informaiei. Poate n baza aceluiai raionament bizar ar trebui s permitem i furtul din biblioteci... circulaia informaiei, nu? 4. Afirmatorii invoc principiul propor ionalit ii ntr-un context neadecvat. Ce legtur are pirateria cu uciderea unei persoane? Mai mult, dac pedeapsa cu nchisoarea nu este eficient de ce sanciunea pecunariar contravenional este? Ori dac suntei de acord cu sanciunea pecuniar, dar avei probleme cu nchisoarea, ai fi de acord cu o amend penal? Aceasta pare a fi concluzia implicit. 5. Restrngerea discu iei doar la pirateria pe Internet nu a fost explicat i este criticabil. Astfel, se creeaz o inechitate prin dezincriminarea doar unor anumite forme de piraterie. n ceea ce ne privete, dreptul penal este necesar din urmatoarele considerente: 1. Argumentul economic. Este suficient s ne referim la industria muzical pentru a exemplifica n acest sens. Dac lumea tie c poate pirata albume, vnzrile scad n acest domeniu. Astfel, fiecare piratare scade practic valoarea bunului piratat. Ca i corolar, mai puini bani n industrie rezult n mai puin entuziasm n rndul artitilor i mai muli omeri (angajaii caselor de producie/distribuie simt pe deplin acest efect). 2. Argumentul echit ii. Este n bun msur inechitabil ca un ter s se mbogeasc pe seama autorului de drept. Chiar simpla copiere fr drept reprezint o mbogire (acesta nu pltete preul de achiziionare) i duce cel puin la un risc de nsrcire (munca autorul e distribuit fr a fi remunerat). Motiv pentru care, o sanciune este necesar. 3. Argumentul minimei interven ii. Este acceptat faptul c dreptul penal intervine atunci cnd niciun alt mecanism nu este suficient. Chiar afirmatorii consider c pedeapsa cu nchisoare nu este suficient (dei creeaz o confunzie n momentul n care solicit o sanciune contravenional). Or, dac nici mcar astfel de sanciuni nu reuesc niciodat s sperie la un aa nivel nct s duc la o diminuare vizibil a fenomenului, cu att mai mult nu va speria un alt regim sancionator. Prin urmare, singura soluie este aceea a interveniei dreptului penal, ca ultim soluie (principiul ultima ratio).[2] n cele din urm, furtul ori pornografia infantil este un fenomen n continu cretere. Acest lucru ns nu lipsete dreptul penal de caracterul su preventiv i represiv. Astfel, impactul sanciunii penale este mult sporit fa de

orice alt sanciune, existnd de asemenea posibilitatea recuperrii prejudiciului (contrar celor spuse de afirmatori). n concluzie, v solicitm respingerea cazului afirmator.

[1] Florin Streteanu, Tratat de drept penal..., Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2008, p. 29. [2] Idem., p. 16.

A2 ()
n calitate de al doilea vorbitor al Guvernului, voi ncerca n continuare s v conving asupra faptului c e timpul s decriminalizm pirateria pe Internet. Voi ncepe prin a explica de ce nu subzist argumentele, aprrii, pentru ca mai apoi s v prezint i dimensiunea social a moiunii pe care noi o susinem. n legtur cu prima afirmaie a opoziiei, se bazeaz pe o greit ntelegere a celor nvederate n primul discurs. Nu se poate vorbi despre o nefericit alturare de comportamente dezirabile versus antijuridice. Ideea enumerrii era de a surprinde o serie de comportamente percepute ca fireti n climatul societii actuale. (Nici condusul nu este dezirabil de exemplu din punct de vedere al polurii sau al periculozitii.) n ceea ce privete distincia dintre contravenie i infraciune, corect s-a remarcat c este una de intensitate n privina lezrii valorii sociale ocrotite, ns eroarea n raionamentul opoziiei este tocmai n aceea c nu percep i consecinele acestei distincii. Ideea e c exist anumite plafoane ale lezrii valorilor sociale, care determin aplicarea unui regim sancionator diferit. Este inutil, chiar i pentru omul de rnd, un demers explicativ privind distincia ntre urmrile pe care le atrage rspunderea contravenional i cele pe care le atrage rspunderea penal. Un raionament de tipul celui adoptat de Opoziie ar ajunge n cele din urm pn la absurda concluzie c nici nu ar trebui s existe att infraciuni ct i contravenii, ci un singur tip de rspundere, n cadrul creia s existe sanciuni diversificate n funcie de gravitatea lezrii normelor. Raportul cauzal, pe care Opoziia nu l-a perceput, ntre incriminare i monopol al informaiei, este dat de faptul c incriminarea este de natur a inhiba libera circulaie a informaiei, ducnd pe de o parte, la o limitare ce nu este necesar a libertii de exprimare, de opinie, i pe de alt parte la o discriminare, a crei interdicie este proclamat de Constituie i de Tratatul Privind Funcionarea Uniunii Europene, prin limitarea accesului la anumite bunuri i informaii al ceteanului mediu ce nu dispune de mijloace materiale extraordinare. Spre exemplu, o piesa mp3 depete n medie 1[1]. Cum mai este garantat accesul la un produs al fanului Nirvana n aceste condiii? Cu siguran fenomenul pirateriei ar scdea n proporii dac i productorii ar face bunurile mai accesibile consumatorului nfometat. Argumentul economic este definitoriu n materie. Sanciunea penal prin sine nsi este incapabil de a oferi o reparaie satisfctoare. Mai mult, gndii-v ce efect ar avea asupra economiei privarea de libertate a tuturor utilizatorilor de torreni, ce costuri ar presupune? Pe de alt parte, sanciunile contravenionale, esenialmente pecuniare, se constituie fond la bugetul de stat. Ele ar putea fi napoiate celor

prejudiciai, dar de asemenea pot fi concepute programe de educare a tinerilor n scopul respectrii proprietii intelectuale, investiii n softuri anti-plagiat care pot profita dezvoltrii societii pe termen lung. Rspunsul la cel din urm argument, al minimei intervenii, nvederat de Opoziie, va fi oferit odat cu prezentarea argumentului social. Dimensiunea social a luptei mpotriva represiunii penale n materia piateriei pleac de la premisa aparent banal c ea nu reflect realitatea. Acest argument nu e nici pe departe lipsit de importan, avnd n vedere c evoluia legislativ n majoritatea Statelor din lume a artat faptul c oamenii sunt predispui a desconsidera norme juridice cu care nu se identific. Orice norm juridic, pentru a se bucura de efectivitate, trebuie s aib n cuprinsul ei si o component moral. De fiecare dat cnd acest substrat moral lipsete sau se subiaz nepermis, avnd n vedere schimbarea standardului de moralitate n diverse domenii, subiecii de drept crora aceste norme li se adreseaz nu vor gsi motivaia intrinsec de a le respecta. Astfel, se instaureaz o stare general de disrespect fa de normele de drept ce amenin ordinea juridic. Aceste State incapabile a edicta norme juridice care s reflecte n mod veridic o proporionalitate cu scopul urmrit sunt state euate.[2] Sumariznd toate argumentele mai sus nvederate, Guvernul se adreseaz pe aceast cale din nou celor care doresc s triasc ntr-un climat legislativ sntos, care promoveaz libertatea de exprimare i accesul la informaie, pentru a admite moiunea.

[1] http://www.musicnonstop.ro/albums accesat la data de 21.03.2012 [2] Constantin, Valentin, Drept penal Internaional, Editura C.H.Beck

N2 (Burghelea Xenia)
Fr a mai evidenia toate neajunsurile majore i incongruenele argumentelor prezente n cazul afirmatorilor, vom ncerca s clarificam aceast dezbatere. 1. Afirmatorii percep pirateria ca fiind un comportament firesc aa cum condusul dei este periculos i poluator - a dobndit n timp acest caracter. ns cele afirmate n primul nostru discurs i pstreaz veridicitatea. Astfel, acceptm faptul c n ciuda pericolelor existente, condusul este o activitate necesar. Discutm practic despre un risc permis de stat i acceptat de societate. Asta deoarece interzicerea activitii ar crea mult mai mari inconveniene (e.g. lipsa mijloacele de transport persoane/mrfuri) dect starea general de risc. Analogia afirmatorilor nu este ns una potrivit deoarece i Internetul (ori navigarea pe Internet) creeaz un risc permis. Chiar dac acesta supune orice persoan/corporaie unor vulnerabiliti, interzicerea Internetului ar crea inconveniene majore n societatea actual. Analogia trebuia realizat ntre condusul n general i utilizarea Internetului (vezi supra) ori condusul n stare de ebrietate i pirateria pe Internet. Aceasta deoarece, o analogie ntre un comportament ncurajat (condusul) i unul antijuridic (pirateria) este fundamental greit.

2. Afirmatorii au precizat c doresc un regim sanc ionator contraven ional aspru - singurul n msur s combat acest fenomen. Este totui interesant faptul c n acest caz Curtea European a Drepturilor Omului calific o astfel de sanciune ca avnd caracter penal (cauza Ozturk c. Germania). Mai mult, aa cum menionasem, att infraciunea ct i contravenia au un efect descurajator. Ori, dac se creeaz un monopol, nsi Guvernul este de acord cu el. Nu nelegem ns argumentul limitrii accesului la bunuri/servicii/informaie. Discutm totui despre o pia n care totul are un pre. Orice persoan care utilizeaz fr drept un bun, creeaz un prejudiciu patrimonial unui individ. De aici rezult un comportament antisocial ce necesit cenzurat. n cele din urm, o persoan ce nu poate apra ceea ce deine, practic nu deine nimic. Iar atunci, unde este dreptul la proprietate? Cine este de acord cu pirateria? Cei ce pirateaz... cu siguran nu i cei prejudiciai prin aceasta. Afirmatorii ncearc s nege componenta moral, fr a ine ns cont de argumentul echit ii[1] invocat de noi. Este moral a te mbogi pe seama altuia prin utilizarea fr drept a unui bun al altuia? Evident nu. Faptul c muli doresc ca un astfel de comportament s fie legitimizat nu reprezint un argument. Dac achiziionarea unui mp3 de 1euro reprezint o problem, ar trebui dezincriminat i furtul de pine (sic!). 3. Apreciem faptul c afirmatorii achieseaz la argumentul economic. Intregul fir logic oferit de acetia este ns viciat. Astfel: a. Sanciunea penal implic un proces penal unde prejudiciul urmeaz a fi acoperit n ntregime plus eventuale daune morale ce nu pot fi acoperite prin contrevenii (sic!). Afirmatorii consider c este mai bine ca sumele s ajung la cei despgubii via bugetul de stat. Doar noi considerm acest mecanism total inportun? De ce s acionm aa cnd cei prejudiciai ar putea recupera prejudiciul material + moral direct de la acuzat? b. Conceperea de programe de reeducare ar fi din veniturile obinute din contravenii ori din contribuiile cetenilor? Mai mult, pn la urm de ce trebuie educai tinerii n vederea respectrii proprietii intelectuale dac pirateria este precum condusul? Practic, este ca i cum ai accepta condusul ca fenomen, dar totui ai ncerca s-l descurajezi. Procednd astfel, afirmatorii nu fac dect s ne dea dreptate, pirateria reprezint o problem i trebuie descurajat. Mai mult, proteciile anti-plagiat sunt n sarcina corporaiilor i nu n sarcina statului. Plus ca acestea nu s-au dovedit niciodat eficiente (metodele de hacking evolueaz din nefericire mult mai repede). c. Ce repercursiuni economice (negative) ar exista dac lumea nu ar mai putea dowloada de pe torrente? Faptul c fiecare persoan ar respecta principiul echit ii, ordinea de drept i ar plti pentru bunul/serviciul primit? De cnd este acesta un lucru nociv? Nociv este ca un comportament de acest tip s rezulte n pierderi considerabile n anumite industrii (argumentul economic coroborat cu argumentul echitii). n concluzie, afirmatorii nu au explicat de ce pierdele economice suferite sunt irelevante. De asemenea, nu au clarificat cum dreptul la exprimare i la informare este afectat ori dac este afectat de ce contravenia spre deosebire de infraciune nu l afecteaz. n ceea ne privete, lucrurile sunt clare: pirateria trebuie s rmn infraciune.

[1] W. Swinyard et.al., The morality of software piracy: A cross-cultural analysis, Journal of Business Ethics, vol. 9, 1990, p. 655-664.
Decizia:
Radu Ocrain
Meci 179 In primul rand, va multumesc pentru aceasta dezbatere. Din punctul meu de vedere a fost un meci bun, desi exista puncte in care v-ati putea imbunatati. Pe parcursul acestui feedback voi motiva decizia luata si voi oferi fiecarui discurs feedback individual. In acest meci, decizia mea merge catre echipa opozitiei. In opinia mea, opozitia si-a indeplinit mai bine indatoririle, si a prezentat argumente mai bine dezvoltate. Guvernul nu a avut suficient impact, si nu a reusit sa explice suficient argumentele. Opozitia a avut contraargumente pertinente, si a explicat bine mecanismele prin care ar fi in continuare necesara pastrarea pirateriei in domeniul penal. Principala arie de conflict a meciului a fost bazata pe argumentele economice, iar opozitia mi-a aratat mai clar ca intr-adevar exista prejudicii economice mai importante decat accesul fanilor Nirvana la mp3-uri. A1. Primul discurs al meciului are rolul de a stabili cadrul dezbaterii si de a deschide cazul guvernului. In privinta cadrului, as fi apreciat o explicatie mai clara referitoare la analogia cu condusul. Era important de explicat de ce faptul ca pirateria este raspandita o face si acceptabila. Am apreciat prezentarea definitiilor si planului discursului. Referitor la argumentele propriu-zise, mi s-a parut ca ar fi putut fi explicate mai bine. Comparatia cu aparitia tiparului nu este una care poate fi acceptata ca fiind logica in lipsa unei explicatii clare. Mi-ar fi placut sa vad o concluzie a acestui argument, o aducere in prezent a situatiei istorice pe care o prezentati. Faptul ca argumentul nu a fost dus pana la capat a fost speculat si de opizitie. Discutand despre al doilea argument, din nou trebuia trasa o concluzie. Punctaj: 20 (continut: 10, stil: 3, strategie: 7) A2. In opinia mea, A2 a avut un discurs mai bun decat A1, in special datorita structurii si explicatiilor mai in profunzime. As fi apreciat insa o analiza mai buna a argumentelor. Un exemplu in acest caz a fost resustinerea comparatiei cu condusul.

V-ati expus unui atac puternic (condusul sub influenta vs piraterie), incercand sa sustineti ca si condusul are dezavantaje. De asemenea, ar trebui sa aveti mai multa interactiune cu argumentele prezentate de opozitie. Punctaj: 21 (continut 11, stil 4, strategie 6) N1. Din punctul meu de vedere opozitia incepe puternic dezbaterea. Am apreciat faptul ca ati incercat sa clarificati intrebarile ramase dupa primul discurs al guvernului. Desi discursul este foarte frumos structurat, mi se pare ca structurarea pe bullet points a dus la sacrificarea continutului intr-o mica masura. As fi preferat un discurs bazat pe rationamente mai complexe, nu neaparat pe contraargumentari punctuale. Este mai important sa ajungeti in profunzimea argumentelor. Punctele aduse au fost foarte bune, si o analiza mai profunda ar fi dus la un punctaj mai mare. Punctaj: 25 (continut 13, stil 4, strategie 8) N2. N2 a fost din punctul meu de vedere cel mai bun discurs al meciului. Ati atacat cele mai importante puncte din dezbatere si ati tras concluziile meciului. A fost si o contraargumentare buna a punctelor ramase din cazul afirmator. In acest discurs s-a clarificat cel mai bine problema economica, care a fost si punctul cel mai important al dezbaterii. Punctaj: 26 (continut 14, stil 4, strategie 8). A1 N1 A2 N2 Castiga echipa: -> -> -> -> 20 25 21 26 puncte puncte puncte puncte

Burghelea si Zlati (negatoare)