Alimentatia in Medicina Traditionala Chineza(MTC)

Desi medicina occidentala ignora foarte multi factori vitali, MTC ii ia in considerare si isi adapteaza modul de viata conforma acestora. De exemplu, atunci cand anumite conditii climatice devin extreme vant, caldura, umezeala, sunt afectate organele interne corespunzatoare acestor energii, conform legii celor 5 elemente. Asadar, regimul alimentar trebuie adaptat in functie de vreme sau de anotimp, pentru a echilibra conditiile energetice interne si externe. Cand vremea este umeda, meniurile chinezesti favorizeaza ghimbirul, usturoiul, ardeii si alte arome cu energie de foc, pentru a scadea umiditatea excesiva acumulata in corp din mediu si a o elimina sub forma de traspiratie. Pe timp de iarna se folosesc mancaruri cu efect de incalzire, pentru a combate temperaturile scazute, iar pe timpul verii mancarurile cu efect de racire, pentru a proteja organele vitale de efectele daunatoare ale caldurii extreme. In ceea ce priveste dieta, MTC urmareste echilibrarea dintre yin si yang, armonizarea celor 4 energii ale alimentelor (fierbinte, cald, racoros si rece), precum si ale celor 5 gusturi fundamentale, conform teoriei celor 5 elemente (dulce pamant, amar foc, acru lemn, iute metal, sarat apa). Dieta orientala versus dieta occidentala Dieta occidentala recomanda sa se consume cate putin din toate la fiecare masa, amestecand astfel ingrediente extrem de diferite cum ar fi carnea, laptele, amidonul, grasimile si zaharul. O astfel de combinatie este ca si cum am turna un amestec de benzina, ulei, alcool si zahar in rezervorul unei masini. Este evident ca acest amestec nu va arde in mod eficient, va oferi putina putere si va bloca rapid motorul atat de rau, incat intregul system se va opri. Culmea este ca, atunci cand e vorba de o masina, stim ca nu e bines a amestecam aceste ingrediente si ca pentru fiecare exista un timp si o destinatie precisa. Cand e vorba de corpul nostru insa, nu mai suntem constienti de importanta combinarii mancarurilor. Foarte multe lucruri, desi stiute de stiinta occidentala, sunt usor ignorate. De exemplu: pentru a digera proteinele animale concentrate, medicina occidentala recunoaste ca stomacul trebuie sa secrete pepsina. De asemenea, se stie ca pepsina poate avea efect doar intr-un mediu extrem de acid, care trebuie sa fie mentinut timp de cateva ore pentru digerarea completa a proteinelor. La fel de bine se stie ca, ingerarea oricarui carbohidrat sau amidon (paine, cartof, paste fainoase),

necesita pentru digestie secretarea ptialinei alcaline din saliva, iar in stomac, pentru a putea fi digerat, necesita un mediu alcalin. Ar trebui sa fie deci usor pentru oricine sa-si dea seama care este consecinta consumarii proteinelor si a amidonului impreuna: consumul proteic determina secretia acida, iar consumul de amidon secretia alcalina, acestea fiind asadar secretate simultan, neutralizandu-se reciproc si lasand in stomac o solutie apoasa slaba care nu poate digera adecvat nici proteinele, nici amidonul. In loc sa fie digerate, proteinele putrezesc, iar amidonul fermenteaza din cauza prezentei fiziologice a bacteriilor din intestine. Apar astfel tulburarile digestive: gaze, arsuri, balonari, constipatie, scaune proaste si cu sange, colita , etc. Datorita preluarii in fluxul sanguin a toxinelor din substantele putrezite si fermentate, vor aparea iritatii, urticarii, dureri de cap, greata, asa-numitele alergii fiind rezultatul tot al combinarii incorecte a alimentelor. Putrezirea proteinelor in intestine realizeaza un adevarat mediu septic nu numai in tractul intestinal, ci, prin afluxul de sange si in intreg organismul, lucru ignorat de medicii occidentali. Cancerul nu este decat ultima etapa a deteriorarii colonului datorita combinatiilor alimentare inadecvate, deoarece aceleasi alimente, daca ar fi consumate corespunzator, nu ar avea nici un fel de efecte secundare. Proteine: - proteine concentrate: carne, peste, lapte, branza, oua - proteine usoare: nuci, fasole, mazare, soia, cereale integrale Carbohidrati: - alimente bogate in amidon: cartofi, paste fainoase, orez, paine, prajituri, placinte, cereale rafinate, arahide, banane - zaharuri: zahar integral, nerafinat, fructoza, miere, fructe dulci uscate (curmale, stafide, smochine, prune) Grasimi: - animale: unt, untura, smantana, seu, carne grasa

- vegetale: uleiuri (floarea-soarelui, soia, masline, susan, porumb, nuci) Legume: salata verde, telina, varza, brocoli, spanac, castraveti, ceapa, vinete, gulie, napi, praz, dovlecei, pastai, ardei gras, ridichi, morcov, masline, etc. Fructe: - acide: portocale, grepfruit, lamai, fructe da padure, ananas, rosii - semiacide: mere, pere, piersici, cirese, struguri, caise, nectarine, prune, etc. Asadar, combinatia dintre proteine si amidon este cea mai proasta posibil, desi este o obisnuita in cadrul alimentatiei occidentale moderne: carne cu cartofi, hamburgeri cu cartofi prajiti, oua cu paine, etc. Ca regula, se vor consuma proteinele concentrate cum ar fi carnea, pestele, ouale si branza, separat de amidonul concentrat continut in paine, cartofi, orez. Combinatia a mai multor tipuri de proteine nu este de asemenea recomandata, deoarece fiecare tip are un timp diferit in cadrul digestiei: carnea se digera in prima ora de la ingerare, ouale la jumatatea digestiei iar laptele in ultima jumatate de ora. Doua feluri similare de proteina, de exemplu doua tipuri de carne/peste sau doua feluri de branzeturi, nu produc conflict digestiv la nivelul stomacului, asadar pot fi consumate impreuna. Regula: se consuma un singur tip principal de proteina la aceiasi masa, evitand combinatiile dintre carne si oua, carne si lapte, carne/peste si branza. Proteine+acizi desi la prima vedere, s-ar crede ca, deoarece proteinele necesita un mediu acid pentru digestie, aceasta combinatie este favorabila, de fapt alimentele acide ingerate ajunse in stomac, inhiba secretia de acid clorhidric si pepsina, enzima ce digera proteinele. Asadar, sucul de portocale consumat dupa masa de proteine inhiba digerarea corecta a carnii/oualelor, iar o salata, desi poate fi asociata cu proteinele, daca este cu mult otet, inhiba digerarea fripturii. Proteine+grasimi carnea grasa (slanina) sau prajita in grasimi este foarte greu de digerat si ramane in stomac timp de cateva ore dupa ce este consumata, deoarece grasimile inhiba secretia de sucuri gastrice. Prin urmare, este bine a se evita consumul combinat de proteine si grasimi sau a se consuma simultan multe legume crude pentru a ajuta la digestie si eliminare.

Proteine+zaharuri zaharurile inhiba secretia sucurilor gastrice la nivelul stomacului, deoarece ele nu sunt digerate nici la nivelul cavitatii bucale, nici la nivelul stomacului, ci intra direct in intestinul subtire pentru digerare si asimilatie. Daca sunt consumate in combinatie cu proteinele (prajitura dupa friptura), nu numai ca impiedica digerarea proteinelor prin inhibarea secretiilor gastrice, ci ele insele sunt blocate in stomac in loc sa se deplaseze rapid spre intestinul subtire, fapt ce duce la fermentarea lor, eliminand toxine. Regula: se evita consumarea zaharurilor si a proteinelor la aceiasi masa Proteinele de origine animala se pot combina cu legume fara amidon, sub forma de salate mari. Proteinele animale concentrate pot fi consumate doar o data pe zi, in timp ce proteinele vegetale pot fi consumate mai des: soia, nuci, seminte crude, ofera toate proteinele si grasimile necesare oricarei persoane si poate inlocui complet consumul de proteina animala. Amidon+acizi Acizii inhiba secretia de ptialina de la nivelul cavitatii bucale, enzima esentiala pentru digerarea amidonului. In consecinta, amidonul ajunge in stomac fara a fi digerat corect, fiind in schimb, fermentat de bacterii. Asadar, dupa consumul de paine, cereale, paste fainoase/orez se renunta la consumul de otet, suc de portocale sau lamai. Amidon+zaharuri atunci cand zaharul ajunge in cavitatea bucala odata cu amidonul, saliva secretata in timpul masticatiei nu contine ptialina, astfel fiind inhibata digerarea amidonului. In plus, este blocata trecerea libera a zaharurilor prin stomac in intestine, pana in momentul in care amidonul este digerat, producand fermentarea acestora. In urma fermentarii zaharurilor rezulta produse secundare acide, care inhiba si mai mult digerarea amidonului, ce necesita mediu alcalin. De exemplu, painea (amidon) si untul (grasime) este o combinatie compatibila, dar daca se adauga miere sau dulceata, se impiedica digerarea amidonului din paine. Identic si in cazul cerealelor cu zahar, a prajiturilor/placintelor cu glazura. Regula: se consuma separat amidonul si zaharul Exceptie: Daca un aliment are in compozitia sa mai multe combinati, corpul isi adapteaza cu usurinta sucurile, pentru a digera alimentul respectiv. Problema apare cand se consuma simultan doua sau mai multe alimente care au necesitati digestive diferite sau opuse (prajituri care incorporeaza amidon- grasimi-zaharuri, parjoale, etc.).

Toti carbohidratii pot fi combinati cu fructe neacide sau legume proaspete, crude sau gatite putin. Fructele, la fel ca si zaharurile, nu necesita digestie la nivelul stomacului, ci trec rapid in intestinul subtire, pentru digestie si asimilatie. Acest lucru se petrece insa daca stomacul este gol. In caz contrar, stagneaza in stomac si incep sa fermenteze rapid, cauzand disconfort gastric. In consecinta, fructele se consuma separat de restul alimentelor, la 1,5 2 ore distanta. Laptele doar in lumea occidentala li se recomanda oamenilor consumul zilnic de lapte; in lumea orientala si africana, laptele este consumat doar ca purgativ. In plus, daca ne uitam in natura, puii oricarui animal sunt hraniti exclusiv cu lapte pana la intarcare, cand consuma doar alte alimente. Odata cu atingerea maturitatii, organismul pierde in mod natural enzima lactaza care digera laptele, ceea ce dovedeste ca oamenii ajunsi la maturitate nu au nici o nevoie nutritiva de lapte. Laptele se incheaga imediat ce ajunge in stomac, iar daca exista si alte alimente la acest nivel, acesta se coaguleaza in jurul altor particule de mancare si le izoleaza astfel de actiunea sucurilor gastrice , intarziind digestia si permitand inceperea putrezirii. Asadar, dac vrem neaparat, laptele se consuma separat de orice aliment. Datorita procesului de pasteurizare, laptele devine si mai greu de digerat, deoarece prin pasteurizare sunt distruse enzimele lactaza si lipaza ce exista in laptele crud si care permit laptelui sa se digere singur. De asemenea, din cauza prelucrarii, proteinele vitale din lapte sunt alterate, iar calciul si alte minerale sunt in mare parte neasimilabile. Grasimile pot fi consumate in combinatie cu carbohidrati, legume, fructe, proteine usoare; se evita insa consumarea grasimilor cu proteine concentrate. In concluzie: - proteinele se pot combina doar cu legume - carbohidratii (amidon si zaharuri) se pot combina cu legume, cu grasimi (cartofi cu unt, paine cu unt, orez cu ulei, etc) sau cu fructe semiacide (mar cu biscuiti) - rosia este considerata fruct acid si nu se combina in salata consumata impreuna cu proteine sau carbohidrati - laptele, precum si ouale, se consuma separat de orice aliment - pepenii se consuma intotdeauna separat pentru o digestie si asimilatie optime

Principii - mancaruri yin (soia, muguri de bambus, pepene verde, gulie, varza, pere, dovlecel, lamaie) = racoroase si reci, calmeaza organele vitale si sunt recomandate in meniurile de vara, precum si pentru combaterea bolilor fierbinti, de tip yang (febra, hipertensiune, etc.). - mancarurile yang (cereale, diferite tipuri de carne, ardei iute)= calde si fierbinti, stimuleaza organele vitale, genereaza caldura corporala, sunt recomandate pentru consum iarna sau pentru boli reci, de tip yin (anemie, oboseala, boli degenerative, etc) - mancarurile dulci de pamant (porumb, mazare, curmale, ginseng, lemn-dulce) disperseaza energia stagnanta, stimuleaza circulatia, armonizeaza stomacul. - mancarurile amare de foc (castravetele) elimina umiditatea excesiva din corp si curate intestinele - mancarurile acre de lemn (masline, rodii) sunt astringente, combat diareea si amelioreaza prolapsul colonului - mancarurile sarate de apa (alge verzi) inmoaie si hidrateaza tesuturile - mancarurile iuti de metal (ghimbir, usturoi, ardei iute) neutralizeaza toxinele acumulate in corp Reguli alimentare - se evita consumul excesiv al unui singur tip de aliment (de ex. exces de dulce, sarat, etc.), precum si excluderea completa a unui aliment (dulce in cazul diabeticilor). Excesul de alimente yang poate produce febra, congestii, furuncule, abcese, stagnare la nivelul pieptului, iar excesul de iute produce discomfort intestinal si aparitia hemoroizilor - se respecta combinatiile favorabile si se evita combinatiile conflictuale, deoarece interfera cu mecanismele de digestie si produc efecte de descompunere si fermentare, blocand asimilatia

- o masa trebuie sa asigure senzatia se satietate in proportie de 70-80% - mancarea se mesteca bine inainte de a o inghiti, pana devine lichida, mai ales in cazul carbohidratilor, care pentru digetie necesita enzima alcalina ptialina, situata in saliva - se evita temperaturile extrem de fierbinti sau extrem de reci la mancaruri sau bauturi. Excesul de fiebinte irita mucoasa cavitatii bucale si a esofagului, dar cel mai daunator pentru digestie este consumarea alimentelor sau lichidelor extrem de reci, greu de digerat la temperature normala a corpului, in locul digestiei producandu-se putrezirea si fermentarea alimentelor. - Se evita consumul de lichide in timpul mesei sau imediat dupa masa, deoarece bauturile consumate impreuna cu mancarea dilueaza sucul gastric si ingreuneaza digestia - Se evita consumul de proteine animale concentrate, fiind acceptabil doar la o singura masa pe zi (colonul uman are lungimea cea mai mare din intregul regn animal, avand capacitate lenta de digestie; proteinele animale, in consecinta, nu pot fi complet digerate, stagnand in colon, transformandu-l intr-o adevarata groapa de gunoi stagnanta, in loc sa fie un sistem de evacuare rapid si dinamic; la acest lucru se adauga si hranirea animalelor cu hormoni si alimente chimicalizate, care trec in carnea ce va fi ulterior consumata). - dieta rationala trebuie sa contina 50 80% legume si fructe, o masa pe zi fiind recomandata a fi alcatuita doar din aceste alimente, proaspete, in stare cruda sau putin gatite, evitand legumele congelate/conservate, pentru a benieficia de enzimele existente in alimentele proaspete. Acestea sunt distruse prin conservare sau preparare intensa. Alimentele deshidratate (prune uscate, stafide, surmale) isi pastreaza enzimele active daca sunt uscate la soare si nu conservate cu ajutorul sulfului, enzimele fiind reactivate de caldura si umiditatea din gura si stomac; - se evita consumul de alimente intre mese; - laptele, produsele lactate si ouale, e bine sa fie evitate, sau consumate separate de orice alt aliment; - masa de dimineata va fi servita la cel putin o ora dupa trezire, dupa evacuarea intestinelor si dupa un program de exercitii fizice; - ultima masa de seara, trebuie servita cu 2-3 ore inainte de culcare;

Alimente de natura yin Produse animale - lapte/branza de vaci - albus/galbenus (separate) - carne de porc, cal, iepure, rata, prepelita, gasca, cerb, mistret, stridii, melci Legume - salata cruda - castravete - rosie - ciuperca - vanata - alga - mugur de bambus - sfecla rosie - cartof

Alimente de natura yang Produse animale - lapte/ branza de capra, oaie - ou fiert tare/omleta - carne de oaie, vita, vanat, peste gras, ton, calcan, pastrav Legume - usturoi - ceapa/praz - ghimbir - ridiche neagra - telina/morcov - varza - ardei - dovlecel - conopida - broccoli - piper cuisoare - curry - scortisoara Boabe - susan - fasole rosie - grau - orez - secara - hrisca - mei - orz/ovaz (moderat yang)

Boabe - fasole alba - mazare - soia - linte - arahide - floarea soarelui - porumb - cereale incoltite Fructe - lamaie - mandarina - pepene verde/galben - para - strugure - mango - mar - banana - capsune - ananas

Fructe - fructe uscate (migdale, nuci, alune, fistic) - piersica - pruna - caisa - cireasa - litchi - fragi - rodii

Bauturi - ceai rece - menta - cidru dulce - ciocolata - cafea - alcool

Bauturi - pe baza de fructe - busuioc - ginseng