Anda di halaman 1dari 17

LA S.C. KAUFLAND S.R.L.

PIATRA NEAM SCURT ISTORIC KAUFLAND Cu peste 600 de filiale, Kaufland este pe plan intern i internaional una din cele mai dinamice companii din domeniul comerului cu amnuntul din Germania. Calitatea, gam diversificat de produse, mai ales preurile mici sunt, pentru client cele mai importante criterii de alegere. Sediul grupului este in Neckarsulm, Germania. Istoria firmei incepe in anul 1930. Kaufland Romania a creat pan in momentul actual aproximativ 1.650 de noi locuri de munc, la sediul central, in magazinele din Bucureti, Ramnicu Valcea, Ploieti i Alb Iulia, precum i la noul depozit central situat in Parcul Industrial Ploieti. Grupul Kaufland ia parte regulat la competiii europene dindomeniu i a fost deja de multe ori premiat pentru realizri deosebite i pentru calitatea foarte bun a produselor oferite. Primul magazin din Romania a fost inaugurat in octombrie 2005, la Bucureti Pe data de 24 ianuarie 2006, s-a deschis primul hipermarket Kaufland din Piatra Neam. Magazinul de la Piatra Neam este cel de-al optsprezecelea hipermarket deschis de Kaufland in Romania, iar deschiderea acestuia a facilitat crearea a 150 de noi locuri de munc. Pe un teren de 16.700 de metri ptrai, magazinul ocup 4.850 de metri ptrai, iar parcarea pentru clieni are 265 de locuri, Grupul Kaufland comercializeaz atat articole food, non food, produse de menaj, sticlrie, porelan, textile, electrice, papetrie, jucrii i articole de sezon. Programul angajatilor: 8 ore zi + 30 minute pauza Program 3 schimburi: 05:00 - 13:00; 13:00 - 22:00; 16:00 - 00:30 Program cu publicul : Luni - Sambata : 07:00 - 22:00; Duminic : 08:00 20:00 inut personal: halat rou cu alb + e.i.l.(echipament Individual de lucru); e.i.p.(echipament individual de protecie) geac, vest, pantaloni, cciul, mnui( depzit ). Nume - Kaufland Adresa - str. Obor Tel - 0372 092401 E-mail - customer.services@kaufland.ro Pagina web - http://www.kaufland.ro Capitolul I Structura funcionala a magazinului Kaufland

1.1 Amplasarea magazinului Problema amplasrii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat intr-un loc care poate fi excelent sau mediocru, ci se pune comerciantului care vrea s creeze o nou afacere fie prin cumprarea unui spaiu deja existent, fie prin construcia altuia. Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum i remodelarea celor existente pentru a fi reutilizate, se sprijin pe cunoaterea viguroas a factorilor care condiioneaz volumul i structura cererii mrfurilor a populaiei din perimetrul ariei de atracie a magazinului respectiv. Aria comercial sau de atracie a unu magazin este acel spaiu delimitat geografic din care ii atrage clienii i implicit ii asigur cifra de afaceri sau vanzare. Deci, aria comercial sau zona de atracie este acea zon inconjurtoare din cadrul creia magazinul ii asigur aproximativ nouzeci la sut din vanzrile de mrfuri alimentare. In ceea ce privete dimensionarea magazinelor de mari suprafee in practic comercial din ara noastr precum i din alte ri, se evideniaz tendina de fundamentare a unor norme orientative concretizate fie intr-o pondere ce urmeaz s o dein tipul de magazin in volumul vanzrilor de mrfuri sau in suprafaa de vanzare determinat pe ansamblul comerului fie intr-un numr de tipodimensiuni, stabilite in funcie de numrul populaiei de servit i implicit de volumul cererii de mrfuri a populaiei. Atribuiile magazinului care contribuie la stilul su sunt: pentru design-ul exterior: 1. faada 2. firma 3. vitrina 4. accesul n magazin pentru design-ul interior: 1. pereii interior 2. pardoseal 3. plafonul 4. iluminarea Ambiana magazinului trebuie s fie in intregime in concordan cu imaginea dorit a magazinului, astfel o ambian adecvat asigur inta pe care comerciantul dorete s o admire pe pia. FAADA MAGAZINULUI Faada magazinului este o form major de promovare a vanzrilor pentru comerciantul en-detail. Ea funcioneaz ca interfa intre imaginea magazinului i comunitatea uman pe care acesta o promoveaz. 2

Ea trebuie s capteze atenia trectorilor sugerandu-le cu rapiditate profilul magazinului i elementele distincte fa de concurena din vecietate. Este de reinut faptul c aprecierea aspectului exterior al magazinului este dat nu numai de costul materialelor folosite in construirea faadei (crmid, marmur, metale) dar i de rezistena lor la condiiile de clim. Se cunosc trei configuraii de baz ale faadei: in linie dreapt, paralel cu axul strzii cu posibilitatea existenei unor mici vize pentru intrare in unghi, creeaz atractivitate i interes conducandu-i pe clieni in magazine

in arcad, are la baz configuraia faadei in linie dreapt dar, cu cateva vize pentru intrri i pentru vitrine, ceea ce asigur cumprtorilor arii de protecie in faa vitrinelor i creeaz o atmosfer atractiv i relevan. ACCESUL N MAGAZINUL DE MRFURI ALIMENTARE Accesul in magazin trebuie proiectat astfel incat sa incurajeze clientii sa intre in magazin Numrul i localitatea intrrilor sunt influenate de: mrimea magazinului, numrul de lifturi, scri, sisteme de securitate, fluxurile clienilor i de unele particulariti arhitectonice. Magazinele de mici dimensiuni au o singur intrare pentru clieni i eventual o intrare in spate pentru aprovizionare. Magazinele cu autoservire au de regul, dou intrri. Marile magazine au mai multe intrri ce pot fi amplasate pe toate laturile. Construciile moderne sunt dotate cu ui rabatabile sau cu celul fotoelectric sau cu perdea de aer ce impiedic intrarea prafului in magazin, menine temperatura constant i permite accesul liber al clienilor in magazin. Amplasarea magazinului kaufland Magazinul Kaufland este localizat in Piatra Neam,strada Obor,numrul 2A ,conform cod CAEN,activitatea principal este en-detail. Kaufland este amplasat astfel incat poziia lui s fie comod pentru clieni i s le ofere gratuit locuri de parcare, rentabilitate i funcionalitate. 1.2 Forme de vanzare Forma de vanzare desemneaz un complex de activiti, mijloace i soluii organizatorice i tehnologice privind desfacerea mrfurilor de ctre organisme specializate in activitatea comercial, indiferent de raporturile economice sau juridice in care s-ar afla cu productori, intermediari sau comerciani.

Vanzarea produselor reprezint actul prin care se asigur valorificarea rezultatelor produciei, respective acela de recuperare a cheltuielilor cu fabricaia i pregtirea produsului pentru vanzare, inclusiv obinerea unui anumit profit. Unul din atributele fundamentale ale punctelor comerciale il reprezint formele de vanzare practicate de ctre acesta. De-a lungul timpului tehnicile de vanzare au cunoscut o evoluie continu, fapt ce a condus la apariia a noi tipuri de magazine (supermagazinele, magazinele discount etc.). Intreprinderile folosesc o mare diversitate de soluii practice prin care produsele ajung la client. Ele sunt cunoscute, generic, ca forme de vanzare. Clasificarea lor se face dup o multitudine de criterii considerate independent sau impreun. Cele mai cunoscute sunt:
locul in care se deruleaz vanzarea; natura produselor vandute; tipul clientelei; metodele folosite pentru realizarea vanzrii; modalitile de plat; modul in care produsul ajunge la client; mrimea lotului de produse vandut; modul i momentul stabilirii preului.

Vnzare de contact (vanztorul i clientul se intalnesc) in magazin (tradiional / cu autoservire / cu alegere liber) la client (prin reprezentant care livreaz produsul / prin reprezentant care ia comanda) vanzare la distan (vanztorul i clientul nu se intalnesc)

prin telefon televanzare prin ordinator (sau alte sisteme echivalente) prin coresponden (pe baza catalogului) la burse de mrfuri 4

vanzarea prin automate comerciale pentru igri pentru ziare

pentru buturi, dulciuri i alte produse (mici) preambalate

Vnzarea prin autoservire


Opus vanzrii tradiionale cu vanztori i libere alegeri, vanzarea cu autoservire se caracterizeaz prin faptul c toate fazele actului de vanzare (intampinarea clientului, prezentarea produsului, argumentarea, efectuarea de vanzri complementare i chiar transportul mrfurilor la domiciliu) se realizeaz fr vanztor.

circulaia liber a clienilor in cadrul spaiului de vanzare ; etalarea mrfurilor pe rafturi accesibile clienilor realizandu-se astfel o vanzare vizual selectarea liber a mrfurilor fr s existe constrangeri din partea vanztorului, clienii avand posibilitatea s compare nestingherii preurile i eventual s revin asupra deciziei de cumprare a articolelor selectate ; Vnzarea prin automate comerciale Caracteristicile acestei tehnici de vanzare aprute in S.U.A. la sfaritul mileniului trecut, sunt urmtoarele : absena interveniei umane cu excepia reaprovizionarilor periodice i ridicrii sumelor incasate ; amplasarea in locuri cu trafic intens sau in locuri unde nu se pot amenaja magazine, precum instituii de invmant, gri, cinematografe etc. ; funcionarea non-stop a aparatului.

1.3 Implantarea raioanelor n suprafaa de vnzare a magazinului Mobilierul dintr-un magazin trebuie s asigure : cea mai bun expunere a mrfurilor din punct de vedere visual; 5

punerea in valuare a mrfurilor expuse accesibilitate pentru consumatori facilitatea servirii In cadrul slii de vanzare mobilierul trebuie aezat respectandu-se urmtoarele criterii:

gradul de ocupare a slii de vanzare cu mobilier s fie cuprins intre 25-30%; aezarea mobilierului s permit folosirea optim a spaiului comercial;

s se evite aglomerrile; s nu fie blocat circulaia clienilor in magazin s se evite zonele ascunse, necontrolabile inlimea mobilierului din mijlocul slii s nu depeasc 1,65 m inlimea mobilierului aezat de-alungul pereilor poate ajunge la 220-240 m

lungimea randurilor create s fie intre 5-10 m s asigure orientarea uoar a clienilor, prin aranjarea in linie dreapt, circular sau semicircular a

pieselor de mobilier

Raioanele magazinului S.C.Kaufland sunt: raionul legume-fructe; raionul alimente de baz; raionul drogerie;

raionul dulciuri-buturi;

raion textile; raion hawa (non-food);

raion branzeturi; raion carne-brutrie; raion autoservire.

Mobilierul comercial in S.C. Kaufland este:


raft de expunere;

vitrin; vitrin frigorific; mas de expunere cu supraetajari; frigider fresco

"jitter boxuri"; europaleti. Structura activitii promoionale a. Dup natura i rolul lor pubicitate promovarea vanzrii relaii publice utilizarea mrcilor manifestri promoionale fora de vanzare b. Dup natura i durata efecturii

aciuni promoionale cu efect pe termen scurt i lung ( scurtepuizarea unui stoc) i (lung imbuntirea imaginii firmei). c. Dup modul care contribuie la realizarea obiectivelor promoionale
activiti de informare ( publicitate la locul vanzrii, relaii publice) adic comunicarea direct-

indirect ( publicitate)
aciuni de simulare direct ( acordarea gratuit a unui produs pentru o cantitate cumprat indirect

( cadouri promoionale ) In Kaufland promotia produselor se face prin expozitii de marfuri in magazine. Expozitiile sunt manifestate ocazional ce au drept scop informarea publicului comparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor . Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un bogat sortiment de articole si cu material informative interesant. 2.1 Formele publicitii Sistemele economice i sociale din intreaga lume se caracterizeaz printr-un puternic dinamism, efectele acestuia regsindu-se i la nivelul publicitii. Se constat, astfel, c in ultimii publicitatea imbrac forme din ce in ce mai variate, elementele noi alturandu-se altora recente sau incluzandu-le pe cele despre care nu fusese timp s se afirme c sunt clasice. In acest context de efervescent, se pot distinge, totui o serie de forme ale publictitatii , a cror cunoatere reprezint o mare imporanta in procesul decizional. Gruparea lor se realizeaz dup o serie de criterii: n funcie de natura suportului distingem: publicitate media; publicitate direct ( specific marketingului direct ), la randul ei cu 2

forme: publicitate prin cupon - raspuns, publicitate adresat direct (prin pot, telefon)

n funcie de obiect publictitatea poate fi: de produs;

de marc; instituional (de intreprindere).

n funcie de aria geografic de rspndire a mesajului, publicitatea poate fi: 8

local regional naional internaional n funcie de susintorul financiar se disting: publicitatea productorului; publicitatea distribuitorului; publicitatea realizat de ali intermediari; unele variante mixte; Dup influena pe care o exercit asupra cererii, publicitatea poate fi orientate ctre: cererea primar, stimuland consumul unui produs in general influenarea cererii selective, contribuind la deplasarea curbei cererii spre un anumit produs sau marc ( frecvent utilizat prin piee, puternic concureniale). In S.C. Kaufland S.R.L. publicitatea se face prin ziar naional in reea intern de distribuie - firme contactante. 2.2 Tehnici i mijloace de publicitate Publicitatea o putem defini ca fiind orice form pltit de promiovare i prezentare impersonal a ideeilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloacele de informare in mas ( ziare, reviste, programe de radio i tv) de ctre un sponsor bine precizat. Multe organizaii folosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele inele, la produsele i serviciile lor sau la modul lor de compormatemt, cu scopul de a determina un rspuns din partea acestuia. Rspunsul poate fi de natur perceptual: de exemplu, consumatorul ii formeaz anumite preri in legtur de un produs sau o marc, ori acestea pot fi schimbate de ctre reclam. El poate fi de natur comportamental: de exemplu cosumatorul cumpr produsul sau sporete cantitatea cumprat. Obiectivele publicitii Decizii importante n elaborarea unui program de publicitate Decizii privind mesajul: 9

generarea mesajului; evaluarea i alegerea mesajului; execuia mesajului. Stabilirea obiectivelor obiective privind comunicarea; obiective privind desfacerile. Decizii bugetare metod posibilitilor; procentajul de vanzri; paritatea competitiv; obiective i sarcini. Evaluarea companiei impactul comunicrii; impactul aspura vanzrilor. Decizii privind mijlocul de comunicare destinaia, frecven, impactul; principalele tipuri de mijloace; instrumente de comunicare specifice; planificare in timp. Primul pas in elaborarea unui program de publicitate in S.C Kaufland il reprezint stabilirea obiectivelor publicitii. Aceste obiective trebuie s corespund deciziilor referitoare la pia-inta, poziionarea mrcii i mix-ul i marketing. Toate acestea definesc scopul final pe care Aampania de publicitate, ca o component a programului de marketing, trebuie s-l ating. Mijloacele de publicitate in S.C. Kaufland S.R.L. se realizeaz prin ziar + raft + spot publicitar audio in magazin. 2.3 Promovarea vnzrilor 1. Promovarea prin marc Pune pe primul plan informaia i argumentaia. Ea urmrete valorificarea reputaie unei intreprinderi sau mrci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separate cu bun iluminare pentru a scoate in eviden produsele respective, mobilier special i support de prezentare. Obligatoriu va fi prezentat emblema. Se mai amplaseaz un panou cu text aspura caracteristicilor. 10

2. Promovarea prin ambalaj Ambalajul modern nu are doar rol de protecie ci i de comunicare intre produs i client. Va informa cat mai complet clientul asupra produselor respective. Rolul informativ va crete in comparaie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atenia i va favoriza luarea deciziei de cumprare a clienilor. Joac rolul de vanztor mut in autoservire. 3. Promovarea n etichetare Eticheta constituie un element de:promovare ,informare, valorificare i de mare randament estetic i comercial. Se caracterizeaz prin: forma dreptunghiular, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect i uor vizibil, material folosit: cartonul 2.4 Informarea Cele mai utilizate medii de informare pentru client sunt cele ale comunicrii de mas: ( pres, TV, radio, afi, pliantul, prospectul, brour, fluturaul ) dar i transmiterea oral. 1.Presa asigur transmiterea rapid a mesajelor noi ctre un numr mare de consumatori; asociaz caracterul de noutate a mesajelor pe care interprinderea o reprezint; permite asocierea la mesaj a unor cupoane pe concurs , stimuland interesuri mesajul poate fi citit deoarece poate fi pstrat.

2.Televizorul se adreseaz unei audiene de mas i este rapid; poate oferi originalitate creaiei publicitare; prin alegerea interviului al tipului de emisiune se segmenteaz piaa. 3. Radio mijloc comod i ieftin de informaii ( este recomandat ca unul din cele mai bune suporturi ); se adreseaz unui public numerous, fidel; In S.C. Kaufland S.R.L. informarea consumatorului se face prin urmtoarele: ziar = distribuit gratuit sptmanal, in fiecare sambt, i citit de peste 6 160 000 de oameni din Romania. Identificarea grupei de mrfuri 11 raft = etichet roie, promoii, oferte spot publicitar audio in magazine

Promovarea produselor din cereale - Prezentarea sortimentului comercial Etalarea i expunerea produselor 1. Produse din cereale: a. Crupe - ( se obin prin prelucrarea special a boabelor de cereale) crupe normale - intregi (orez,arpaca,ovz) fragmentate (mlai,gri) crupe laminate - prjite (fulgi de porumb crupe expandate - pufulei, snacks alb superioar ( tip 000 ) 1. a) Paine simpl ( semialba, alb, neagr) dietetic ( fr sare,graham,cu trae ) paine cu adaos de cartofi lungi (spaghete, macaroane, tieei) medii(fidea,lazane) scurte (melci, spirale, stelue) Simple cu adaos (ou, branz, past de tomate, etc)

b. Fin - alb ( tip 650 ) c. Paste finoase: - *dup form i dimensiuni:

*dup compoziie:

d. Produse de panificaie:

2. b) produse de franzelrie simple (cornuri, chifle) cu adaosuri (covrigi,impletituri) e. Produse de patiserie - *dup materia prim:-biscuii simpli,biscuii desert,biscuii dietetic; *dup form:- biscuii rotunzi, biscuii ptrai, biscuii figurine *dup compoziia cremei:-napolitane cu cacao, napolitane cu vanilie, napolitane cu ciocolat.

12

Etalarea mrfurilor reprezint o component de baz a tehnologiei comerciale. Rolul etalrii mrfurilor: punerea in valoare a articolului realizand o legtur intre mass media i locul de vanzare a articolului; poate modifica dorina de cumprare a unui client; furnizeaz anumite informaii inedite despre utilizarea produsului Scopul etalrii: atenionarea clientului atragerea i oprirea clientului naterea cererii de impuls materializarea impulsului

Etalarea mrfurilor n vitrine Pentru a realiza o etalare esenial se pot combina diverse elemente pentru obinerea de efecte ct mai placute, cum ar fi: Culoarea - culorile calde vin in fa; culorile reci se duc in spate Decorul prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ. Acest efect specific, obinut prin diferite combinaii pe o anumit tematic, creeaz ambiana necesar i dirijeaz privirea ctre articolele etalate. 13

Spaiul - dispunerea produselor se face utilizandu-se diferite. Forme de linii :

linia vertical - subliniaz fora i soliditatea linia orizontal - sinonim cu odihna, calmul, mobilitatea linia oblic - antreneaza micarea, viaa, mobilitatea linia frant - simbolul dinamismului linia curb - simbolul eleganei, rafinamentului, nobleei. Cerine urmrite: selecionarea cu grij a produselor ce urmeaz a fi expuse; fiecare produs etalat s conin un punct de atracie; etalarea s fie echilibrat, logic, cu mesaj publicitar uor perceptibil; s formeze un punct de sprijin; etalarea pe grupe de uniti, pe orizontal a produselor grele sau pe vertical; produsele cu ambalaje care au aspect publicitar pronunat se pot etala ambalate, perfecta stare de curenie; Modaliti de realizare tehnic a etalrii mrfurilor Etalarea catalog se caracterizeaz prin mulimea articolelor prezentate; Etalarea tem const in realizarea unei vitrine plecand de la o idee; Etalarea documentar are ca scop mai buna cunoatere a produselor; Etalarea prezint particulariti deosebite, in funcie de grupa de mrfuri i de marimea vitrinelor; Decorul i elementele publicitare sunt destinate intregii vitrine, avand un caracter general. In S.C. Kaufland etalarea i expunerea se fac prin urmtoarele: etalarea la raft cu polie tip oglind vizibilitate optim pentru intreg sortimentul de marf expus; expunerea a cat mai multor articole i sortimente pentru o alegere diversificat; expunerea mrfurilor dup criterii merceologice, tip de ambalare prentare; expunerea pe vertical, orizontal, sau combinat in funcie de complexitatea sortimentului, cantitatea expus i viteza de circulaie; expunerea alturat a mrfurilor inrudite; expunerea mrfurilor complementare pe un singur capt al gondolei; expunerea in vrac a mrfurilor mrunte in boxpalete, couri, crucioare. 14

Etapele dialogului comercial 1. abordarea clientului 2. determinarea nevoilor clientului 3. prezentarea produsului 4. argumentarea vanzrii 5. sugerarea unor produse suplimentare 6. incheierea actului de vanzare-cumprare Abordarea clientului: Este primul pas facut de vanzator prin care acesta trebuie sa incerce sa catige atenia persoanelor,sa creeze interes i apoi sa continuievanzarea. Determinarea nevoilor clientului: Vanzatorul trebuie sa puna intrebari corecte i sa fie un bun ascultator pentru a intelege ce-i dorete clientul. Prezentarea produselor: Daca clientul este indecis sau se exprima greoi,trebuie sa se puna intrebari scurte (despre utilizare, genul articolului),dar mai ales sa se prezinte marfa pentru a fixa interesul clientului. Argumentarea vnzrii: Acest pas este elementul esenial al realizarii actului de van-zarecumparare, vanzatorul cautand sa gaseasca argumentele pentru a convinge clientul. Argumentarea este necesara pentru cumpararea produselor de consum periodic i a celor de consum general, i mai ales a celor de consum aprofundat. Sugerarea unor produse suplimentare: Dupa ce cumparaturile au fost facute,clientul este de obicei receptiv la continuarea discuiilor,vanzatorul putand astfel sa-i sugereze, cu chibzuina,un produs suplimentar celui achiziionat deja. ncheierea actului de vnzare-cumprare: Odata depaita etapa de argumentare a vanzarii,se ajunge in punctul in care intregul proces implica luarea de catre client a deciziei de a face cumparaturi.

Scenariu de comunicare Cumprtor: Bun ziua! 15

Vanztor: Bun ziua, pot s va servesc cu ceva ? C: Mulumesc, chiar a-i avea nevoie de biscuii dietetici!, cesortimente avei ? V: Va ofer biscuii din ovz, la preul de 8 lei kg sau preambalai la 500g 5 lei punga! Din gama fr zahr ( Not sugar ), avem biscuii dietetici din cereale la preul de 3 lei 300g sau 7 lei 500g. C: Ai dori biscuii Ovezano, sunt cu ovz? V: Da, sunt cei pe care vi i-am indicat primii i sunt foarte buni. C: Va rog s imi dai 5 pungi la 500g i ai vrea s incerc i din gama "Not sugar" o pung de 300, cat m cost? V: Contravaloarea produselor este de 28 lei i v oferim gratuit noul catalog al produselor dietetice din gama "Not sugar ". C: Va mulumesc, o zi bun! V: La revedere. Problema In data de 18-05-2010 S.C. Kaufland S.R.L primete de la S.C. Pamgaz S.R.L cu factura nr. 610252, urmtoarele produse: 1. Paine alb ( buc ) 100, pre 1,20 2. Paine neagr ( buc ) 100, pre 1,70 3. Chifle ( buc ) 70, pre 0,80 Analiza Informaiilor Concluzii: Am ales magazinul Kaufland deoarece aici se comercializeaz atat produse food cat i nonfood, iar pentru proiectul meu este foarte potrivit ca magazin. Personalul este bine pregtit i amabil cu clienii. Trebuie precizat c acetia sunt repartizai pe seciuni (legume i fructe, carne, lactate etc.) pentru a face fa cererilor clienilor (aranjare produse, oferirea de informaii diverse clienilor). Oferta magazinului Kaufland a avut intotdeaua o gam variat de produse, de la fructe pan la obiecte de mobilier. Kaufland a ofertat produse la preuri cat mai mici i a garantat pentru calitatea acestora. Pentru toate produsele electronice, Kaufland ofer 3 ani garanie, ceea ce reprezint un avantaj pentru client. In magazinele de specialitatea pentru anumite produse electronice garania este in general de un an (ex. usctor de pr). Kaufland ofer clientului posibilitatea de a schimba produsul/produsele. Deasemenea ofer i posibilitatea inapoierii produsului cu rambursarea acestuia. Propuneri: 16

Multe familii sunt nevoite s vin impreun cu copiii la cumprturi deoarece nu au cum s ii lase nesupravegheai acas, iar a face cumprturile impreun cu copiii nu este uor. Cred c este mai mult decat necesar amenajarea unui spaiu de joac pentru copii. Spaiul alocat in acest moment se afl la intrarea in magazin, ins nu prezint prea multe faciliti. Este necesar un spaiu in care printele s ii poat las copilul s se joace in grij personalului Kaufland in timp ce ei ii fac linitii cumprturile. In magazin exist posibilitatea citirii codului de bare al produsului pentru aflarea preului, in cazul in care clientul nu este sigur de preul acestuia, ins uneori acestea sunt de negsit. Instalarea a inc 5-10 cititoare de coduri de bare ar veni in ajutorul clientului, sau semnalizarea cititoarelor existente prin indicatoare.

17