Artrologie/Sindesmologia-11/29/2011

Primele studii despre biomecanica au fost facute in sec XVII de catre Borelli. Forte: Externe: o o o Gravitatia Centrifuga Presiunea atmosferica

Interne: o o o Coeziunea dintre tesuturi si organe Elasticitatea tesuturilor Contractia musculara

Cand valoarea fortelor interne este mai mare decat cea externa apare miscarea. Caracteristica omului este statiunea bipeda. |Miscarea este conditionata de relatia dintre centru greutate al corpului si Poligonul de sustinere. Fig 8.1

Cand centrul de greutate se proiecteaza in polygon = stabilitate. Daca iese apare miscarea

Palmer + Delmas : Centrul de greutate se gaseste la nivel S1 Borelli 50- 70 % Mentienrea statiunii bipede necesita consumare de energie si un control nervos de finite.

Clasificare si structura:
Anatomic : 1. Fibroase = sinartroze, fixe 2. Cartilaginoase = amfiartroze, semimobile 3. Sinoviale= diartroze, mobile Articulatiile fibroase: a) Sindesmoz: membr fibroase sau ligamente care leaga 2 supraf osoase a. Membr interosoasa a bratului b. Ligamente coracobrahiale b) Suturi: mai ales la nivelul craniului. Se impart in: a. Plane: sutura internazala b. Solzoase: temporo-parietala c. Dintate: interparietala d. Denticulata: parieto occipitala fig 8.2 c) Gonfoza : dintre radacina dintelui si alveola dentara Articulatii cartilaginoase Capetele osoase sunt unite prin tesut cartilaginos: a) Sincondroze --> cartilaj hialin. Ex. : sincondroza manubrio-sternala, la nivelul coxalului b) Simfize --> tesut fibros. Ex: simfiza pubiana, discurile intervertebrale Sinoviale diartrozele Cele mai complexe si intalnite. a) Simple 2 oase : articulatia scapulo-humerala b) Complexe 3 sauu mai multe : cot,

Studiul se face urmarind: i. ii. iii. Suprafetele osoase Mijloacele de unirre Mijloacele de alunecare

Suprafetele osoase reprezinta segmentele osoase prin care 2 sau mai multe oase vin in raport la nivelul unei articulatii. Aceste suprafete au forme diferite: plane, concav/convexe, elipsoidale, cilindrice, creste osoase. Acestea sunt acoperite de cartilaj hialin care amortizeaza miscarea si micsoreaza frecarea. Acest cartilaj are o structura poroasa care permite imbibarea cu lichid sinovial. Grosimea cartilajului este dp cu fortele ce actioneaza pe ele. Cartilajul articular este lipsit de vascularizatie, se hraneste prin imbibitie. Orice leziune a cartilajului determina modificari ireversibile. Cartilajele au rol in stabilirea congruentei capetelor osoase. Ex Exista articulatii in care apar suplimentar fibro-cartilaje care sa completeze aceasta congruenta.: Labru sau cadru articilar = extensia cartilajului articular in afara suprafetei osoase. Labrul glenoidial si acetacular Discuri articulare : art temporo-mandibulare Meniscurile articulare: genunchi

Mijloace de unire: Capsula articulara Ligamentele Muschi, structuri musculare din jurul articulatiei Presiune atmosferica

Capsula articulara: Membr fibroase ce acopera capetele osoase si se inseara pe marginile supraf osoase. Acoperita pe fata interna de membr sinoviala. Are vascularizatie si inervatie proprie ( receptori de durere si presiune). Cu cat capsula este mai subtire si mai laxa( se insera la o distanta mai mare de supraf osoasa) cu atat articulatia este mai mobila Ligamentele: Benzi fibroase mai mult sau mai putin solide, ce unesc capetele osoase. Pot fi:

Intra/extra articulare Capsulare(ingrosari ale capsulelor, in apropiere sau la distanta de articulatii)

Presiunea atmosferica Cavitati virtuale care faciliteaza apropierea dintre capetele osoase. Articulatia soldului Mijloace de alunecare Sunt : cartilajul articular membrana sinoviala lichidul sinovial

Membrana sinoviala este o membr seroasa, subtire, care acopera fata interna a capsului. Se insera strict la marginea supraf osoase. In unele articulatii membr sinoviala trimite prelungiri = burse sinoviale sau vilozitati sinoviale. Lichidul sinovial este un transudat =extravazarea plasmei sangvine de la nivelul capsulei prim membr sinoviala 95% = apa / restul : lipide,zaharide,proteine dar mai ales mucopolizaharide = acid hialuronic ce ii confera aspectul vascos. Cavit virtuala ce devine reala prin acumularea de lichide : Hemartroza Piartroza Hidrartroza Neomartroza

Biomecanica articulara
Conducerea in articulatii Sensul si amplitudinea unei miscari articulare sunt determinate de structura anatomica. Din acest pdv conducerea articulara este de 3 tipuri: Conducere osoase : forma supraf osoase imprima sensul si amplitudinea : Cotul Conducere ligamentara: capsula si ligamentele imprima sensul si amplit : Soldul Conducere musculara. : Confera cel mai mare grad de mobilitate : Umar

Tipuri de miscari si axele miscarii: i. De alunecare/translatie ii. iii. De rostogolire De rotatie

Axul miscarii reprezinta linia imaginara in jurul caruia se executa un cuplu de miscari. Poate fi: a) Transversal pt flexie/extensie b) Sagital Ab/adductie c) Vertical- rotatie d) De compromisa : rezultat prin insumarea miscarilor unei articulatii. Circumductie Dupa nr de axe: Uniaxiale : o o Trohleara : cotului Trohoida : atanto-axiala mediala

Diaxiale: o o In sha : intre trapez si metacarpul I Elipsoidala : radio-carpiana

Triaxiale: cele mai mobile = sferoidale/enartroze

Umar si shold

Sectiunea anatomica si fizilogica

Anatomica: supraf sectiunii perpendiculara pe directia muschiuluiFi Fizilogica: supraf sectiunii perpendiculara pe directia fibrelor musculare Muschii striati sunt din pdv structural: Cu fibre paralele Penati/ Multipenati : Masticatori

M cu fibre paralele au sectiunea anatomica = sectiunea fizilogica 1 cm2 de SA dezvolta 10 kg forta. Muschii multipenati care au SF mai mare au o forta de contractie mai mare decat cei cu fibre paralele

Articulatiile trunchiului
Art coloanei vertebrale Art toracelui Art bazin

Art coloanei vertrabrale sunt:

Art cranio vertebrale Art intervertebrale Lombo sacrata Sacro coccigiana

Art cranio-vertebrale: 1. Art atlanto-occipitala 2. Art Atlanto-axioidiene (med si laterala) Art atlanto-occipitala: Este diartroza, bicondiliana Struct: Fetele articulare:

Fetele articulare superioare ale atlasului, sunt concave elipsoidale Condilii occipitali, convexi

Mijloace de unire: Capsulele fibroase ce se prind la marginile supraf osoase. 2 ligamente: o o Fig 1. Biomecanica In aceasta art se executa un singur cuplu de miscari (uniaxiala), flexie/extensie cap Axul miscarii este transversal si trece posterior de meatul acustic extern. \f Flexia are amplitudine 20 grade. Agentii motori sunt muschii prevertebrali ( in special m lungi ai capului). Extensi amplit 30 grade, agentii motori sunt muschii cefei. Articulatia aceasta se comporta ca o parghie de gradul I Art. Atlanto axioidiene. Una mediana si 2 laterale. Mediana: Diartroza, trohoida. Anatomie: Fetele articulare : o o Fata art ant a dintelui axisului Fovea dentis Membr atlanto occipitala anterioara Membr atlanto occipitala posterioara

Dintele este cuprins intr-un canal osteofibros format de: o o Arc anterior atlas Ligament transvers al atlasului

Mijloace de unire: Capsula fibroasa Ligamente: o Alare (aripile dintelui) intre fete lat dinte si fete mediale condili occipitali Ligamentul varfului dintelui: varf dinte si marg ant gaura occipitala mare Cruciat: o Fig . 2 Laterale: Sunt articulatii sinoviale,diartroze, planiforme intre fetee art inferioare ale atlasului si fete art superioare ale axisului. Mijloace de unire doar capsulele fibroase Biomecanica: art trohoida, in aceste articulatii se executa doar miscari de rotatie in jurul unui ax vertical ce trece prin dinte( artculatie uniaxiala) Amplitudinea miscarii este de 30 grade. Agentul motor este SCM . Brat orizontal = ligament transvers al atlasullui Brat vertical inter axis si marg ant GOM (gaura occiptala mare)

Membr tectoria acopera posterior ligamentele precedente si se continua cu duramater

Art interbvertebrale:
Art corpurilor vertebrale Art proceselor articulare

Art dintre corpuri vertebrale: Amfiartroze tip simfize? Fetele artculare sunt : fetele sup si inf ale corpurilor vertebrale care sunt usor concave si acoperite de cartilaj hialin. Congruenta acestor fete este asigurata de discuri intervertebrale.

Discuri intervertebrale: Forma lentila biconvexa cu grosima mai mare central, intre 5-6mm in reg cervicala/toracala si 9 mm in reg lombara. \este format din 2 structuri: Inel fibros dispus periferic format din fibre conj si fibro cartilaginoase central dispuse in toate sensurile. Asigura contentia nucleului pulpos. Nucleul pulpos dispus central format din fibre conj care se intretaie in spatiile dintre gasindu-se tesut mucos. Este inextensibil, incompresibil, usor deformabil si cu mare afinitate la apa (hidroscopica). De-a lungul unei zile tasarea nucleului pulpos duce la deshidratarea acestuia. Te iubesc!

Fig 3.

Mijl de unire: Lig longitudinal ant de la proces bazilar occipital pe fata ant a corpurilor vertebrale pana la S3, mai lat in partea mijlocie Lig long post - Marg ant GOM pana la prima vertebra coccigiana, pe fetele posterioare ale corpurilor vertebrale

Art proceselor vertebrale Sunt diartroze, plane in reg cerv si toracala si cilindrice in reg lombara. Mijl de unire: Capsulele Ligamente: o o o o Galbene intre lamele vertebrale Interspinoase Supraspinoase intre varfurile proceselor spinoase Intertransversale

Biomecanica: Coloana vertebrala prezinta urm cupluri de miscari: Flexie extensie Inclinare(flexie) laterala

Rotatie Circumductie

Miscarile intre 2 vertebre sunt minime, insa, prin insumarea acestor miscari pe toata lung coloanei miscarile capata amplitudine. Amplitudinea si sensul miscarilor coloanei vertebrale depind de: 1. Inaltime discurilor intervertebrale cu cat un disc este mai inalt cu atat amplitudinea este mai mare. La niv coloanei cerv si toracala discul reprez 1/5 din h corp vetebrale, comparativ cu 1/3 la cele lombare. 2. Forma suprafetelor articulare ale proceselor articulare 3. Prezenta coastelor Luand in seama aceste considerente amplitudinea miscarilor descresc in urmatoarea ordine: col cervicala, lombara, toracala (fapt necesar pt miscarea respiratiei) Coloana cervicala este cea mai mobila datorita formei fetelor articulare ale . Agenti motori : M prevertebraqli, SCM, si scaleni. Extensie : m cefei. Inclinarea laterala: m. flexori si extensori de o singura parte. Rotatie: m flexori si extensori de parte opusa. Coloana toracala: cea mai putin mobila datorita formei fetelor articulare ale proceselor art (dispuse vertical) si prezentei coastelor. Agenti motori : flexie M psoasi, m lati si drepti abdominali, Extensie : m erectori ai spatelui. Inclinare laterala flexori si extensori de o sg parte. Rotatie : flexori si ext de parte opusa. Coloana lombara. Datorita discului cel mai gros. Agenti motori Flexie: ileopsoasi , patrati lombari, drepti si latii abdominali. Extensie : m jgeaburi vertebrale.

Art toracelui:
Art costo vertebrale Art coastelor cu sternul

Art costo vertebrale: Art capului coastei Art costo-transversala

Art capului coastei: Este diartroza/ planiforma intre fetele capului coastei si fetele costale superioare inferioare sau intregi de pe corpurile vertebrale. Mijloace de unire: capsula fibroasa

Ligamente: Lig capului coastei ( intraarticular) Radiat al capului coastei

Fig 4 Fata costala transversala si fata articulara tuberculata Mijl unire : capsula si lig costo-transversale Art costo stern Sunt: Fig 5 Costo condrale = sincondroze Condro-sternale = diartroze planiforme cu exceptia primei coaste Intercondrale = diartroze planiforme

Biomecanica respiratiei Inspiratia presupune marirea tuturor diametrelor toracelui. Este o miscare activa determinata de contractia muschilor inspiratori. Expiratia este un act prepronderent pasiv datorita gravitatiei si relaxarii muschilor inspiratori. Diametrul vertical creste prin contractia diafragmei ( principalul muschi inspirator). Diametrele antero post (sagital si transv) cresc sub actiunea muschilor inspiratori : intercostali externi si ridicatori ai coastelor. Aceste e2 diametre cresc diferit pt partea sup a toracelui ( tip de resp costal sup) prin comparatie cu coastele inf. Coastele 1-5,6 in timpul inspirului sunt ridicate si proiectate anterior astefel incat la acest nivel creste mai mult diametrul antero-post (sagital) al toracelui. Axul miscarii coastelor la acest nivel trece prin colul coastei. Coastele 6-10 sub actiunea muschilor inspiratori se rotesc si se proiecteaza mai mult lateral ducand la cresterea mai ales a diametrului transv al toracelui. Axul miscarii pt aceste coaste este orizontal, usor oblic trecand prin colul coastei si linia medio-sternala.

Art Membrului superior

Art centurii scapulo-humerale Art membrului superior liber

Art scapulo-humerale:
Art sterno-claviculara Este diartroza. Suprafetele osoase : Incizura claviculara a sternului, concava in plan frontal, convexa in plan sagital Fata articulara sternala a clavicului cu 2 versanti o o Vertical pt manubriu Aproape orizontal pt prima coasta

Fetele articulare sunt incongruente. Congruenta este stabilita de un fibrocartilaj. Fig 1 Mijloacele de unire: Capsula fibroasa Ligamente: o o Sterno-clavicular anterior Sterno clavicular posterior intre fetele ant post ale manubriului si extremitatea sternala a clavicului Interclavicular inter extremitatile sternale ale claviculei Costo-clavicular intre clavicula si prima coasta

o o

Miscarea de miscare/coborare a umarului. Este executata in jurul unui ax sagital ce trece prin extrmitatea mediala a claviculei. Agenti motori: SCM si trapez fibre superioare. Coborarea este executata de gravitatie, muschi pectorali mic/mare. Proiectie anterioara/post(anteductie/retroductie) executata in jurul unui ax vertical. Agenti motori pt anteductie muschi pectorali. Pt retroductie muschi romboizi si trapez fibre orizontale.

Art acromio claviculara Diartroza dar prin calcificarea meniscului poate deveni cu varsta amfiartroza/ Structura: Fete articulare complementare de pe extremitatea laterala a clavicului si acromion. Fete aproape plane acoperite de cartilaj hialin congruenta fiind completata de un fibrocartilaj

Mijloace de unire: Capsula fibroasa Ligamente: o o o Fig 2 Membrul superior liber si centura sa sunt legate de peretii trunchiului prin 2 articulatii: Sterno-claviculara Acromio-claviculara Coraco-acromial Coraco-claviculare : conoid si trapezoid Acromio-clavicular

In rest scapula este solidarizata la peretii trunchiului prin formatiunile musculare din jur ceea ce formeaza un tip special de articulatie = sinsartroze

Miscare de basculare a scapulei: Rotatia scapulei astfel incat unghiul lat este ridicat, unghiul sup coboara iar unghiul inf se roteste in afara si ant. Aceasta miscare de bascula permite abductia bratului peste 90 grade. Agentii motori actioneaza prin cupluri sinergice: o Pt bascula : o M. Dintat anterior si trapez (fibre sup descendente)

Debasculare: Gravitatia Pectoral mic coboara unghiul lateral Ridicator al scapului/ romboizi (ridica unghiul sup)

Art membrului superior liber

Art umarului (scapulo-humerala) Sinoviala, sferoidala (enatroza) triiaxiala cu conducere musculara ---> cea mai mobila art din organism. Structura: Supraf osoase: o Cavitatea glenoida usor concava acoperita de cartilaj hialin care la periferia cavitatii glenoide se continua cu labrul glenoidal Capul humeral 1/3 sfera acoperit de cartilaj hialin.

Mijloace de unire: o Capsula laxa, subtire si se insera la distanta de supraf osoase (permite mobilitatea mare in articulatie). Prezinta brese prin care sinoviala trimite prelungire= recesuri sinoviale pe sub tendoane musculare (capatul lung al bicepsului brahial) Pe capsula se inseara muschi: o Supraspinos si subscapularul (tensori ai scapulei)

Ligamente:

Gleno-humerale = condensari ale scapulei pe fata ei anterioara intre marg ant a cavitatii glenoide si tubercul mare, mic si corp humeral fig 4 Lig coraco-humeral. Acopera superior articulatia si impiedica luxatia capuluii humeral in articualtie

Biomecanica o Flexia/Extenisie brat. Se executa in jurul unui ax transversal care trece prin tubercul mare si cavitatea glenoida Flexie: Pectoral mare Deltoid fibre anterioare Biceps brahial Coracobrahial

Extensia : Deltoid cap post Cap lung triceps Latissimus

Abductie (90) /Adductie Abductie: Deltoid Supraspinos

Adductie: Gravitatie Pect mare Latissimus Rotund mare Infraspinos

Rotatie ax vertical prin capul humeral Interna: Pectoral mare Latissimus Rotund mare Coracobrahial/ cap scurt biceps

Externa: Insfraspinos Rotund mic

Art cot Diartroza, trohleara uniaxiala si cu conducere osoase. Formata din 3 articulatii mai mici: Humero ulnara Humero radiala Radio ulnara proximala

Structura. Supraf osoase: Condilul humeral: o o Trohlee humerala Capitulul humeral

Incizura trohkeara a ulnei care prezinta creasta osoase pt trohleea humerala Capul radiusului cu fata lui art sup si circumferinta lui Incizura radiala a ulnei.

Mijl de unire: Capsula fibr. Insertie complexa pe humerus lasand extrart. Epicondilii, pe ulna inserandu-se pe marg incizurii radiale iar pe radius circumferential pe colul acestuia.

Ligamente: o o o Colateral radial ( intre epicondil lateral, olecran ulna si col radius) Colateral medial epicondil medial si olecran ulna Inelar : inconjoara colul radiusului inter acesta si marginile incizurii radiale a ulnei Patrat: inte tuberozitati Coarda oblica ingrosare a marginii sup a membr interosoase

o o

Biomecanica: Uniaxiala flexie/extensie antebrat. Flexori : brahial / biceps brahial/ epicondilieni mediali,brahioradial si lung externsor radial al carpului. Extensie : triceps si anconeu Art radio-ulnara o Proximala cot o o Mijlocie- membr interosoasa = sidesmoza Distala diartroza sinoviala inrte capul ulnei si incizura ulnara a radiusului capsula comuna cu ..carpiana

Biomecanica : o o Pronatie/Supinatie. Ax oblic cap radius/cap ulna Agenti motori pronatori : rotund pronator, FRC, palmar lung, patrat pronator o Supinatie : biceps brahial, supinatorii, epicondilieni laterali, brahioradial functie de pozitie antebratului face atat supinatie cat si pronatie

Art radio carpiana Diartroza condiliana in care primul rand de oase carpiene are rolul de condil. Biaxiala. Structura: o Supraf osoase: o Fata art ant radius

o o o o o

Fata mediala proces stiloid radial Fatat art post a capului ulnei Fete art sup ale scafoidului, semilunarului si osului piramdal Intre capul ulnei si piramdial = disc

Mijloace de unire : o o Capsula comuna cu art ulnara distala Ligamente: Colaterale lateral si medial Radio carpian palmar si dorsal Ulno carpian palmar . Ultimele 3 se intind intre extremitiatile inf ale radiusului si ulnei pe fetele corespunzatoare ale oaselor semilunar piramidal si capitatum

Biomecanica : biaxiala cu conducere ligamentara Flexie/extensie ax transversal. Flexie : flexori ai carpului si ai degetelor. Extensie : extensori ai degetelor si carpului Abductie/Adductie ax sagital trece pri ncentrul articulatiei. Adductie: flexori s iextensori ulnar ai carpului. Abductie : flexor radial extensori radiali, lung abuctor , scurt/lung extensor ai policelui

Tuesday, December 20, 2011

Art membrului inferior

Art soldului (coxo-femurala)
Este sferoidala, enartroza, triaxiala si cu conducere ligamentara. Anatomie: Fetele articulare: Cap femural forma 2/3 dintr-o sfera acoperit de cartilaj hialin. Prezinta foseta ligament cap femural.

Acetabulul. Prezinta ca fata articulara fata semilunara, fosa acetabulra fiind nearticulara. Ca forma reprez o de sfera. Fata semilunara se continua la periferie, circumferential, prin labrul acetabular. Acesta trece peste incizura acetabulului, formand ligamentul transvers al acestuia. Se delimiteaza astfel un orificiu prin care trec vasele ligamentului capului femural.

Fig 1 Mijloace de unire: Capsula art de forma unui trunchi de con cu baza mare inserata medial pe marginile acetabulului. Baza mica inserata lateral, dif ant si post si anume: o o o Ant pe linie trohanterica Post medial de creasta intertrohanterica In acest mod ramen extraarticualra: Trohanterele mare si mic Parte lat a fetei post a colului femural

Capsula este groasa, rigida, limitand astfel miscarile. Ligamentele: o Iliofemural pe fata ant a capsulei avand 2 fascicule: o Unul oblic intre spina iliaca ant inf(SIAI) si trohanter mare Vertical intre SIAI si trohanter mic FIG 2 Fasciculul oblic limiteaza adductia si fasc vert limiteaza extensia

pubo-femural insertie mediala pe creasta pectineala si eminente iliopectinee insertie laterala pe trohanter mic Limiteaza abductia

Ischio-femural

Pleaca de pe fata post-inf a acetabulului, trece post de capsula, pana pe fata post trohanter mare. Limiteaza rotatia mediala. O parte din fibrele acestui ligament patrund in partea mijlocie a capsului = lig ischio-zonular Capsula fibroasa este mai groasa in partea mijlocie unde se formeaza zona orbiculara

Ligamentul capului femura intins intre fosa acetabulara si capul femural. Este considerat fata de capsula intraarticular iar fata de sinoviala extraarticular. Limiteaza abducita si rotatia laterala

Biomecanica: Flexie/extensie Axul miscarii datorita faptului ca flexia este asociata cu usoara rotatie mediala iar extensia cu usoara rotatie laterala se schimba continuu si corespunde axului acetabulului si colului femural. Flexia cu gamba in extensie are amplitudin de 90 grade iar cu gamba flectata ajunge la 130 grade sau pana la intalnirea coapsei cu abodomenul. Agentii motori sunt: Iliopsoasul cel mai puternic flexor si singurul care ridica coapse peste orizontala Drept femural Tensor al fasciei latta Drept femural

Extensie : Are amplitudine de 25-30 grade. Efectuat de muschi antigravitationali Agenti motori: Fesier mare Fesier mijlociu Muschi posteriori ai coapsei Pelvitrohanterieni

Ab/adductie. Se executa in jurul unui ax antero-post sagital prin centrul capului femural

Adductia are amplitudine mica limitata de contactul membrelor inferioare. Agenti motir: Muschi adductori Iliopsoas Pectineu Gracilis Semimebranos/semitendinos

Abducitia amplitudine de 80 grade cu gamba in extensie, amplitudine ce creste la 140 grade cu gamba si coapsa usor flectata. Agenti motori: Fibre ant ale muschilor fesieri mjl si mic Tensor fascia latta Croitor

Rotatie mediala/lat Axul miscarii vert trece prin centrul capului femural Rotatia laterala: mai ampla, ~40 grade, poate creste la 100 grade cu coapsa flectata Agenti motori: Adductori Iliopsoas Pectineu Fesier mare/mijl fibre sup Pelvitrohanterieni

Rotatia mediiala ~ 35 grade executata de fibre ant ale muschilor fesier mijl si mic

Art genunchiului.
Anatomie. Diartroza, trohleara sau bicondiliana

Uniaxiala cu conducere ligamentara. Femuro-tibiala Supraf osoase: Condilii femurali o Condilul medial este mai coborat, mai ingust/subtire si mai lung antero-posterior Prezinta o raza de curbura diferita, conturul ant inscriindu-se intru-un cerc cu raza de 45mm iar conturul post intr-un cerc cu raza de 15 Lung fetei art masurata ant-post a condilului femural este mult mai mare decat lung fetei art a condilului tibial

Fetele art superioare ale condililor tibiali o Despartite prin eminenta intercondiliana si ariile intercondiliene ant si post.

Fetele art post ale patelei. Ele Fata lat fiind usor mai mare decat cea mediala Fetele art sunt incongruente. Congruenta este completata de 2 fibrocartilaje = meniscuri, lat si medial: o Meniscurile in sectiune au forma triunghiulara cu fata sup concava, fata inf plana, baza meniscului se prinde pe capsula fibroasa fig 5 Meniscul medial este mai deschis forma literei C si mai subtire Meniscul lat mai inchis forma lit O si mai gros periferic Extremitatile lat ale celor 2 meniscuri sunt unite prin lig trasnvers al genunchiului

o o o Mijl de unire:

Capsula fibroasa groasa solida, insertie la marg supraf articulare, lasand extrarticular epicondilii femurali, capul fibulei si fata ant a patelei. Ligamente: o o Dispuse pe toate fetele art: Ant ligamentul rotulian (patelar) forma trapezoidala, cel mai solid ligament al articulatie si trimite de pe marginile lui retinaculele patelare Lig colateral fibular intre epicondil lat femural si capul fibulei

Lig colateral tibial intre epic medial femural si fata lat condil tibial lateral Fata post: Lig popliteu oblic tendonul recurent al m semimembranos = fibre desprinse din acest tendon ce se reflecta si ajung pe condil femural lateral Lig popliteu arcuat sub precedentul, fibre din el facand o arcada peste muschiul popliteu ca sa se insere pe capul fibulei. Fig 7

Ligamentele incrucisate: Fata de capsula fibroasa sunt considerate intraarticulare Fata de sinoviala extraart. Lig incrucisat ant se intinde intre aria intercondiliana ant si condil femural lateral Lig incrucisat post se intindee intre arie intercondiliana post si condil femural medial Fig 8