Sub.

10

Semiologie psihiatric: simptome psihopatologice

ATENTIA Rol: orienteaza si concentreaza activitatea psihica pe un grup limitat de fenomene; autoregleaza activitatea psihica pe microintervale si in mod intermitent. a. involuntara: stimuli senzoriali ce apar brusc; b. voluntara: sustinuta de efort volitional; c. postvoluntara: stare de asteptare in vederea receptiei mai corecte a stimulilor. Disprosexiile - intereseaza atentia voluntara si involuntara: a. hiperprosexia: exagerarea orientarii selective a atentiei, se manifesta pe un anumit continut ideativ; in manie, depresie, cenestopatii, hipocondrie, deliranti, fobii, obsesionali; b. hipoprosexia: scaderea orientarii selective a atentiei: surmenaj, irascibilitate, anxietate, oligofrenii, demente, sch, st. confuzionale - evolutie paralela cu gravitatea. c. aprosexia: disparitia oricarei activitati de cunoastere: stari confuzionale grave. PERCEPTIA 1. modificari cantitative: hiperestezie (cenestopatie), hipoestezie; 2. modificari calitative: iluzii, agnozii, halucinatii. 1. ILUZII - fiziologice sau patologice; generate de excitant real. a. vizuale: 1. deformare a spatiului, obiectelor - metamorfopsii; 2. pareidolie: interpretare imaginativa ce ofera perceptiei patologice un grad crescut de bogatie; 3. false recunoasteri: st. maniacale, st. confuzionale, sdr. demential, Korsakov; 4. deja vu, deja connu, jamais vu- prin tulb. fazei de recunoastere a memoriei; in derealizare, depersonalizare; 5. iluzia sosiilor. b. auditive: sunete/ zgomote mai apropiate/departate. c. gustative si olfactive; d. viscerale si interocepitve; e. tulb de schema corporala: percepere denaturata a marimii, formei, greutatii, pozitiei corp; sch, intoxicatii, dismorfopsii (patologie obsesivo-fobica). 2. AGNOZII - leziuni in centrii de integrare. a. vizuala (cecitate psihica): lez. de lob occipital stg; b. obiectelor animate (agnozia fizionomiilor): lez. emisfer drept c. culorilor + amnezia numelor acestora: lez. emisfer drept;

d. simbolurilor grafice (cecitate verbala): a-/dislexie, -grafie, -calculie: lez. parietale posterioare si occipitale; e. spatiala; f. auditiva (surditate psihica): lez. temporal bilateral; g. tactila: lez. parietale; h. de schema corporala: lez. de emisfer minor; i. asomatognozia (ignorarea segment corp), hemiasomatognozia. 3. HALUCINATII - perceptie falsa fara obiect de perceput. a. functionale: excitanti obiectivi ce determina aparitia unor perceptii false de tip halucinator; se percep cat timp exista excitantul real; la niv. central apar 2 proiectii: a excitantului real, imagine halucinator; b. halucinoidele: forme prehalucinatorii, intre reprezentari vii si halucinatii vagi; c. imagini eidetice: reproiectari in exterior ale imaginilor unor obiecte, fiinte care au o forta receptiva foarte vie; frecv. la copii - fara semnif. patologica; hipnogogice + hipnapompice- au durata scurta; provocate de stari fiziologice hipnotice; d. halucinoze: hal. a caror semnif. patologica e recunoscuta de bolnav; critic, cauta sa verifice autenticitatea; mai ales vesperal, cateva minute; in lez. analizatori, lez. trunchi cerebral; st. toxice, infectioase; ATS; psihoze delirant-halucinatorii in afara unor apisoade de tulb. a constiintei. e. halucinatii propriu-zise: caracter de senzorialitate; lipsa excitant real; nu exista atitudine critica a bolnavului. - pseudohalucinatii (hal. psihice): fara proiectie spatiala, incoercibilitate; - hal. propriu-zise (psihosenzoriale): senzorialitate, obiectualitate, rezonanta afectiva. Halucinatiile exteroceptive: 1. auditive: primele ca frecv. la adult; - elementare/ comune (pasi, latrat, ciripit)/ verbale; - episodice sau continui; - raspuns afectiv favorabil/ defavorabil; - imperative: urgenta psihiatrica! - afectiuni ORL, neurologice; st. confuzionale; delir toxic si infectios; sch; depresie. 2. vizuale: frecv. la copii, in general traite cu dramatism terifiant; - in plan, relief, perspectiva, extracampine; - elementare (fosfene, fotopsii), complexe, scenice-statice (panoramic), in miscare (cinematografic); - tonalitate afectiva: pozitiva (opiu, delir mistic), negativa (delirium tremens);

- factori favorizanti: somn, surmenaj, neurastenie, afect. oftalmologice, infectii, st. toxice, neurologic; 3. autoscopice: realizeaza imaginea dubla, afectiv- groaza, surpriza; 4. olfactive si gustative: caract. secundar; epilepsie, lez. lob temporal; st. confuzionale, delirante; 5. tactile: atingerea suprafetei corporale, - epidermice sau hipodermice - parazitoza halucinatorie. Halucinatiile interoceptive (viscerale) - fiinte in corp, modif. organe (schimbare, atrofie); - frecv. genitale: traite ca violuri; - in sch. paranoida cu fenomene de automatism mental; - hal. somatognozice; metamorfoze segmentare; Halucinatiile proprioceptive - motorii sau kinestezice: frecv. caract de exogenitate. Pseudohalucinatiile - caracteristici; incoercibilitate, dependenta, exogenitate, estezie; 1. auditive: voci interioare, ecou, sonorizarea gandirii 2. vizuale: cu ochii mintii 3. gustative si olfactive; 4. tactile: senzatii penibile (curenti, iradiere); genitale - senzatie de orgasm, viol; 5. interoceptive: posedati de animale, spirite; 6. motorii, kinestezice: perceperea executarii unor miscari impuse, automatism kinestezic; MEMORIE = proces psihic al orientarii retrospective realizat prin: intiparire (fixare), pastrare (conservare), evocare (reactualizare); - memorie: imediata (reproducere<10 sec), recenta (>10sec), a evenimentelor indepartate; - dismnezii: 1. cantitative (hipo-/a-/hiper-); 2. calitatative: ale sintezei imediate (sentiment de straniu, false recunoasteri) si ale rememorarii trecutului - confabulatii, ecmnezie, anecforie; 1. anmezia a. anterograda (de fixare): scaderea capacitatii de fixare a evenimentelor, imaginilor noi; aduce in discutie rolul atentiei si observatiei: in confuzia mentala, sdr. Korsakov alcoolic, infectii, traumatism;

b. retrograda (de evocare): progresiv spre trecut anterograda; in st. de involutie. In afazia Wernicke - amnezie progresiva pt. cuvinte (nume proprii, adjective, verbe), de la complex la simplu; - amnezie lacunara: hiatus mnezic - st. confuzionale, TCC, echivalente epileptice, betie patologica; - amnezie tardiva (intarziata): epilepsie, st. confuzionale; - amnezie tematica (electiva): pt. anumite evenimente, amintirea nu e distrusa, ci uitata; st. afective negative; 2. hipomneziile: surmenaj, st. nevrotice, deficit prosexic, oligofrenii, st. de involutie. 3. hipermneziile: exagerarea evocarilor; - normal: legat de momente cu continut afectiv - afect. psihice: psihoza paranoida, paranoia, st. febrile, eter, cloroform, barbiturice, st. hipnotice. - mentism: subiectul devine spectator la desfasurarea incoercibila si tumultoasa a ideilor si amintirilor sale; - viziunea retrospectiva: forma suprema de hipermnezie; st. confuzional, halucinatorii, crize de epilepsie temporale, pericol existential iminent; 4. paramnezii (tulb. sinteza mnezica imediata) - criptomnezia: nerecunoasterea ca fiind strain a unui material (muzical, literar), prin scaderea fortei discriminatorii plagiat (constient); in sch. - instainarea amintirilor: invers criptomneziei; - falsa recunoastere; - iluzia de nerecunoastere; - paramnezii de reduplicare: dedublarea perpetua a obiectelor, situatiilor. 5. allomnezii (ale rememorarii trecutului): falsificari mnezice retrospective; - pseudoreminescene: evenim. din trecut pe care bolnavul le traieste ca prezent; - confabulatia: reproducerea unor fenomene imaginare, fabuland despre trecut, cu convingerea ca il evoca; - ecmnezia: tulb mai globala de memorie; pacientul confunda trecutul cu prezentul; dementa senila; - anecforia: reproducerea unor amintiri pe care pacientul le credea uitate; surmenaj, st. dementiale. IMAGINATIA = proces psihic secundar, solidar si analog cu gandirea, creeaza scheme si proiecte operationale noi. 1. scaderea imaginatiei: oligofrenie, demente, st. depresive; 2. exaltarea imaginatiei: poate invada progresiv realitatea, mergand paralel cu constructii delirante; in intoxicatii usoare, st. maniacale, parafrenii, sch.; 3. mitomania: tendinta patologica la minciuna si la crearea unor povestiri imaginare, mai mult sau mai putin constienta. Problema de diagnostic la copii: < 8ani - minciuna e fiziologica; > 8ani - premeditari; 4

GANDIREA = proces central al vietii psihice, activitate cognitiva complexa prin care se distinge esentialul de fenomenal, pe baza experientei si prelucrarii informatiilor; - orienteaza in situatii de viata, orientand conduita; - operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea; - rol important in gandire: asociatiile (prin asemanare, contrast, cauzalitate); - gandire: asociativ- logica si asociativ- mecanica; A. Tulb. de ritm si coerenta: 1. accelerarea ritm ideativ: fuga de idei (asociatii superficiale), labilitate crescuta a atentiei, exacerbarea evocarilor; in sdr. maniacal, sch., ebrietate, intoxicatii usoare, surmenaj, st. nervoase; - mentism; depanare rapida a ideilor; in oboseala crescuta, alcool, tutun; - tahipsihie: creste forta reprezentativa si imaginativa, cresc tonus afectiv si mobilitatea prosexica; 2. incoerenta gandirii: salata de cuvinte - verbigeratie: repetare stereotipa a acelorasi cuvinte, propozitii, fraze; in sch., dementa, tulb. de constiinta; 3. incetinirea ritmului de gandire - lentoare ideativa: ritm lent, voce de intensitate scazuta, evocare dificila; scade forta reprezentativa si imaginativa; scaderea globala a functiilor psihice = bradipsihie In afectiunile neurologice cu interesare extrapiramidala, encefalite, intoxicatia cu CO, obnubilare, sch., depresie, oligofrenie; - vascozitate: in epilepsie; - spre oprire= baraj ideativ; - anideatia: st. comatoase. B. Tulb. de continut - ideile au o anumita dezvoltare si invazie spre cucerire a normalului, tendinta de impunere si dominare mentala; - ideea dominanta: se detaseaza de altele, reversibila, apartine normalului; - ideea obsesiva: se impune, contradictorie, caracter parazitar, recunoscuta de subiect; - ideea prevalenta: pozitie dominanta in campul constientei, orienteaza cursul gandirii, restul ideilor o sprijina, in armonie cu individul; - idea deliranta. OBSESIILE 1. obsesii ideative: intoxicatie prin idei, majoritatea cu continut bifazic (ideea urmata de continutul ei), indoiala asupra actiunilor sale; 2. amintirile si reprezentarile obsesive: perseverare penibila a rememorarii unor evenimente; reprezentari, idei care contrazic realitatea (ura fata de persoanele dragi) 3. obsesii fobice: teama nejustificata fata de situatii, fiinte, lucruri; pe fond de anxietate difuza; - fobia; bolnavul recunoaste caracterul irational al fricii, dar nu o poate inlatura; 4. obsesii impulsive: indeamna bolnavul la acte irationale, particulare;

- compulsiunea: teama de a nu da curs tendintei impulsive, pacientii au capacitatea de a se stapani; - idei obsesive + idei obsedante de control: determina pacientul sa ia masuri de aparare, sa execute actiuni pt. eliberarea tensiunii; - in tulb. obsesivo-fobica, surmenaj, astenie; IDEILE PREVALENTE - neconcordanta cu realitatea, loc prevalent in psihism, concordanta cu sistemul ideativ al persoanei, sprijin al ideilor adiacente, potentialitate psihopatologica deliranta, tendinta la dezvoltare IDEILE DELIRANTE - pe fond de claritate a constiintei, in opozitie cu realitatea; - caracteristici: judecata eronata care stapanesta, domina constiinta si modifica comportamentul; impenetrabila la contraargumente, incompatibila cu existenta unei atitudini critice; reflecta eronat realitatea. - diferit de delir = tulb. a starii de constienta! 1. expansive: de marire si bogatie; de inventie (plan, aparat); de reforma (pace vesnica); de filiatie (descendenti ai unor familii renumite); erotomanice (iubit de o persoana cu nivel socio-economic superior); mistice sau religioase; 2. depresive: de persecutie, de revendicare, gelozie, relatie, autoacuzare si vinovatie, hipocondriace, de transformare si posesiune (dementa, sch.), negatie. 3. mixte: d.p.d.v. al ambiguitatii, tonalitatii: - idei delirante de interpretare, de influenta (convingerea ca se afla sub influenta unor forte xenopatice), idei metafizice. C. COMUNICARE GRAFICA SI VERBALA LIMBAJ ORAL 1. DISLOGII (modificari de forma si continut) *de forma: voce: intensitate, timbru; hiperactivitate verbala simpla; tahifenie (accelerarea propriu-zisa a ritmului verbal); logoree (cresterea patologica a ritmului si debitului verbal); verbigeratie (accelerarea ritmului cu repetare stereotipa de cuvinte); hipoactivitate verbala simpla (timiditate); mutism (lez. neurologice/ afectiuni psihiatrice); mutitate (imposibilitate de a vorbi - lez. auditive + zona corticala a limbajului); musitatia (in soapta); mutacismul (mutism deliberat); anartria (lez. corticale); ritm incoerent; blocaj verbal; palilalie (repetarea ultimului cuvant din fraza); ecolalie (repetare de cuvinte auzite); psitacism. *de continut: paralogism, neologism; glosolalia; agramatism; paragramatism; embolalie/embofazie. 2. DISFAZII tulb. exprimarii orale si scrise, determinate de o lez. cerebrala circumscrisa si unilaterala; - surditate verbala; intoxicatia prin cuvant; amnezia verbala; alexie si cecitate verbala. - in hemoragii, ramolismente, tumori, TCC. 6

3. DISLALII tulb. de pronuntare /articulare determinate de modificari ale functiei aparatului logomotor. - de sunet/ silaba/ cuvant; - rotacism, sigmatism, balbism (tonic, clonic, mixt). LIMBAJ GRAFIC/ SCRIS 1. DISLOGII - tulb. poligrafice: - ale activitatii grafice: hipoactivitate grafica, negativism, hiperactivitate, graforee; - ale morfologiei grafice; - ale semanticii grafice. 2. DISFAZII - tulb. diagrafice; 3. DISLALII - tulb. caligrafice. D. NEDEZVOLTAREA GANDIRII - oligofrenie E. REGRESIUNEA GANDIRII - demente INSTINCTELE A. INSTINCTUL ALIMENTAR 1. exagerare: bulimia - cresterea necesitatii de hrana, foamea nu poate fi satisfacuta; in excitatie maniacala, depresie, st. anxioase; polifagia - cresc apetitul + ingerare de materii nealimentare, in sch., RM, demente; potomania - cresc cant. de lichide ingerata, in absenta afectiune; dipsomania - nevoia imperioasa de a consuma alcool, in epilepsie, personalitati dizarmonice. 2. anorexia: mintala (esentiala, a tinerelor fete) = lipsa apetitului + scadere in G + stare psihica particulara; la adolescente cu tulb. de personalitate; nevrotica- scaderea apetitului, a carui semnificatie reiese numai din context; in isterie, hipocondrie, st. anxioase, st. fobice, depresive. 3. aberatii alimentare: mericism- regurgitare voluntara +remestecare, in oligofrenii, demente; pica- alimente f. sarate, subst. nealimentare (sarcina); opsomania- exces de dulciuri, st anxioase; coprofagia - demente, oligofrenii. B. INSTINCT SEXUAL 1. in realizare contact sexual: inhibitie sexuala - impotenta; frigiditate dispareunie, vaginism, in sch., depresie, nevroze; hipersexualitate: nimfomanie, satiriazis, donjuanism - atractie pt. femei cu imposibilitatea unor relatii stabile. 2. perversiuni sexuale: deformarea actului sexual - sadism, masochism, exhibitionism, fetisism, voyeurism; deformarea imaginii partenerului - homosexualitate, pedofilie, gerontofilie, zoofilie, necrofilie. C. INSTINCT DE CONSERVARE 1. conduita suicidara: suicid, tentative, idei de suicid, sdr. presuicidar - restrangerea campului constiintei, afectivitate cu inclinare spre fantasmele suicidului. 2. conduite pseudosuicidare - false sinucideri.

D. INSTINCTUL MATERN - exagerare, diminuare, pervertire: infanticid, abandon AFECTIVITATEA - 2 nivele: bazala - emotii primare, dispozitia; elaborata - emotii secundare (pasiuni, sentiment). A. STARI DE AFECTIVITATE- manif. explozive, cu dezorganizarea comport.: furie, frica B. TULB DISPOZITIE: 1. hipotimia: indiferenta - dezinteres; apatie - lipsa tonalitatii afective + dezinteres; atimie - inexpresivitate mimico-pantomimica. 2. hipertimia: a. anxietatea = teama fara obiect, nemotivata, se refera la un pericol iminent si nedeterminat; exista convingerea neputintei in fata pericolului, + simptome vegetative; nevrotica, psihotica, raptus anxios, echivalente somatice ale anxietatii. b. depresia: prabusirea dispozitiei bazale; de intensitate nevrotica, psihotica, depresie mascata, disforii, tentativa de suicid si suicid. c. euforia: sdr. maniacal, hipomaniacal. 3. tulb. dinamica dispozitionala: rigiditate afectiva, labilitate emotionala, incontinenta afectiva. C. TULB EMOTII ELABORATE 1. paratimii: inversiune afectiva, ambivalenta 2. fobii; 3. extaz - st. paroxistica de bucurie intensa, se rupe comunicarea cu mediul; in isterie, epilepsie. MOTIVATIA (vointa) = activitate psihica orientata spre atingerea unor scopuri, cu depasirea unor obstacole. 1. hiperbulia: creste forta volitionala: in sdr. obsesivo-fobic (efort de eliberare de sub invazia ideilor), toxicomanii- hiperbulie unidirectionala si electiva pe fond general hipobulic; paranoia- selectiva in indeplinirea planurilor si ideilor delirante. 2. hipobulia: comuna intregii patologii - psihopati, toxicomani, TCC, st. maniacale, oligofrenii, demente. 3. abulia: lipsa de initiativa si incapacitate de a actiona: in catatonie, depresii profunde. 4. parabulia: insuficienta volitionala + anumite dorinte, acte, pulsiuni paralele. 5. impulsivitatea: dezechilibru intre tendinta impulsiva si controlul voluntar. 6. raptus anxios: in psihoze, st. delirante, st. maniacale pe fond de buna dispoz, la incitatii repetate - furie = manie coleroasa; melancolic; sch.; epilepsie = furor epilepticus. ACTIVITATEA (conduita motorie) 1. tinuta vestimentara: dezordine, rafinament, bizarerii, travestism, cisvestitismnepotrivit varstei. 2. privirea: fixa, imobila, incrucisata- agresivitate; larg deschisa- anxietate; hipermobila, fugace- manie; stinsa, hipomobila- depresie; detasata, rupta de realitate- sch.; 8

3. mimica: hipermimie generalizata/ polarizata- manie, delir; hipomimie-amimie in melancolie, inhibitie p-m; sdr. impregnatie NL; oligofrenii, dementa; paramimie = mimica de imprumut pt. a atrage atentia, ecomimia, neomimia, jargonomimia. 4. exagerare activatii motorii: a. agitatia psiho-motorie = mimica mobila, expresiva + pantomimica ampla + neliniste + dezorganizea actelor motorii; b. akatisia - imposibilitatea de a sta linistit in sezut/culcat/picioare (NL); c. tahikinezie tendinta de deplasare continua; in: st maniacale, depresive, sch., epilepsie, st. reactive, psihopatii. 5. diminuarea activitatii motorii: a. bradikinezia- lentoare generala a miscarilor; b. akinezia- inhibitie motorie extrema- baraj motor (oprire brusca), stupoare nevrotica, psihotica; catalepsia= flexibilitate ceroasa- inertie motorie totala, in catatonie, hipnoza; c. apraxii: pierderea posibilitatii de efectuare a unor miscari si de exprimare gestuala, in absenta unor tulb. motorii; ideatorie (perturbare plan) si ideomotorie. 6. parakinezii: manierism, bizarerie, stereotipii- pervertirea sensului si continutului logic al miscarii. COMUNICAREA A. VERBAL/LIMBAJ 1. verbal: a.tulb. formale: - debit- hiperactiv (logoree, bavardaj), hipoactivitate simpla, inactivitate (mutism); - ritm: tahi-/bradi-/a-fenia; - intonatie: intensitate crescuta/ scazuta b. tulb. fonetice: de articulare si pronuntie; c.tulb. de semantica si sintaxa: paralogism, neologism, embololalia, agramatism, asintaxia, stereotipii, ecolalia, verbigeratia, incoerenta limbajului. 2. grafic: ale activitatii scrise- graforee; ale morfologiei scrisului: caligrafie, asezare in pagina; ale semanticii si sintaxei. 3. afazii B. NONVERBALE 1. tinuta: dezordonat, rafinament, excentric, pervertit. 2. mimica: hiper-, hipo-, paramimie 3. gestica: ticuri, manierism, bizarerii, negativism. CONSTIINTA *CAMPUL DE CONSTIINTA A. tulb. claritatii si integritatii (cantitativa) 1. obtuzia: bradipsihie, hipoprosexie, lentoare, imprecizie 2. hebetudine: desprindere de realitate; 3. torpoare: bradikinezie, hipobulie, scade initiativa, scade tonusul afectiv- volitional; 4. obnubilare: orientare incompleta, informatii vagi despre propria persoana; 5. stupor: inhib psiho-motorie, nu raspunde la intrebari; 6. sopor: somnolenta patologica; 7. suspendarea completa: criza epileptice, lipotimie, sincopa, coma = apsihism 9

B. tulb. structurii 1. ingustarea: focalizare pe o idee, actiune, amintire. 2. st. crepusculare: modificare st. de constiinta, exista activitate automata, cu acte motorii coordonate; ulterior - amnezie totala; st. de derealizare fenomene deliranthalucinatorii; tulb de comport; 3. st. confuzionala: slabire si disociatie intelectuala, expresia unei suferinte cerebrale, tulb. de atentie, scaderea orientarii temporo- spatiale. - onirism: vis patologic ce invadeaza realitatea bolnavului; halucinatii auditive, vizuale, tactile; agitatie; confuzie mintala simpla / st. confuzo-onirica. - oneiroidia: amestec de real- vis la care asista bolnavul; - amentia: st. confuzionala de intensitate maxima, in care domina incoerenta; dezorientare, agitatie; *CONSTIINTA DE SINE 1. corporalitate: a. tulb de schema corporala: - neurologic: Gertsmann (major), Anton-Babinksi (minor) - psihic: cenestopatii, sdr. hipocondriac, sdr. Cotard b. desomatizare: dismorfofobia; 2. constiinta realitatii obiectuale: derealizare; 3. constiinta propriei persoane: personalitate multipla; depersonalizare - alterarea sentimentului corporalitatii, a propriului eu, derealizare; sdr. de automatism mental; *SOMN SI VISE 1. insomnii; 2. hipersomnii; 3. visul: cosmar, pavor nocturn.

10