Anda di halaman 1dari 5

Aria curricular - reprezint un grupaj de discipline colare care au n comun anumite obiective si metodologii si care ofer o viziune multi-

i/sau interdisciplinar asupra obiectelor de studiu. Curriculumul Naional din Romnia este structurat n apte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic i psiho-pedagogic. Ariile curriculare au fost selectate n conformitate cu finalitile nvmntului, innd cont de importanta diverselor domenii culturale care structureaz personalitatea umana, precum si de conexiunile dintre aceste domenii. Ariile curriculare asupra crora s-a convenit n nvmntul romnesc sunt urmtoarele:

Limb si comunicare Matematic si tiine ale naturii Om si societate Arte Educaie fizic si sport Tehnologii Consiliere si orientare

Ariile curriculare rmn aceleai pe ntreaga durata a colaritii obligatorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila. Ciclurile curriculare - reprezint periodizri ale colaritii care au n comun obiective specifice. Ele grupeaz mai muli ani de studiu, care aparin uneori de niveluri colare diferite si care se suprapun peste structura formala a sistemului de nvmnt, cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecrei etape colare si de a regla procesul de nvmnt prin intervenii de natura curricular. Competentele - reprezint ansambluri structurate de cunotine si deprinderi dobndite prin nvare; acestea permit identificarea si rezolvarea n contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Competentele generale - se definesc pe obiect de studiu si se formeaz pe durata nvmntului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic ctre achiziiile finale dobndite de elev prin nvare. Competentele specifice - se definesc pe obiect de studiu si se formeaz pe parcursul unui an colar. Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape n dobndirea acestora. Competentelor specifice li se asociaz prin program uniti de coninut. Curriculum - n sens larg, ansamblul proceselor educative si al experienelor de nvare prin care trece elevul pe durata parcursului sau colar. n sens restrns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor 1

documente colare de tip reglator n cadrul crora se consemneaz datele eseniale privind procesele educative si experienele de nvare pe care coala le ofer elevului. Acest ansamblu de documente poart, de regul, denumirea de curriculum formal sau oficial. Curriculum nucleu - expresia curricular a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elemente eseniale pentru orientarea nvrii la o anumita disciplina si reprezint unicul sistem de referin pentru diversele tipuri de evaluri si examinri externe (naionale) din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de performant. Curriculum la decizia scolii (CDS) - ansamblul proceselor educative si al experienelor de nvare pe care fiecare coala le propune n mod direct elevilor si n cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de nvmnt, CDS reprezint numrul de ore alocate colii pentru construirea propriului proiect curricular. Curriculum aprofundat - reprezint, pentru nvmntul general, acea forma de CDS care urmrete aprofundarea obiectivelor de referina ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de referin si uniti de coninut, n numrul maxim de ore prevzut n plaja orara a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/11 aprilie 2001, aprofundarea se aplica numai n cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuesc sa ating nivelul minimal al obiectivelor prevzute de programa n anii anteriori. Curriculum extins - reprezint, pentru nvmntul general, acea forma de CDS care urmrete extinderea obiectivelor si a coninuturilor din Curriculumul- nucleu prin noi obiective de referina si noi uniti de coninut, n numrul maxim de ore prevzut n plaja orara a unei discipline. Acesta presupune parcurgerea programei n ntregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc). Opionalul - reprezint, pentru nvmntul obligatoriu, acea varietate de CDS ce consta ntr-o noua disciplina colar; aceasta presupune elaborarea n scoal a unei programe cu obiective/competente si coninuturi noi, diferite de acelea existente n programele de trunchi comun.

La nivelul liceului, CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de opionale, respectiv: Opional de aprofundare - reprezint acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata n trunchiul comun, care urmrete aprofundarea obiectivelor/competentelor din curriculumul-nucleu prin noi coninuturi propuse la nivelul colii (sau a acelora marcate cu asterisc, n cazul specializrilor pe care nu le parcurg n mod obligatoriu la trunchiul comun). Opional de extindere - reprezint acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata n trunchiul comun, care

urmrete extinderea obiectivelor-cadru/ competenelor generale din curriculumul-nucleu prin noi obiective de referina/competene specifice si noi coninuturi definite la nivelul scolii. Opional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezint acel tip de CDS generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie pentru anumite specializri si care poate fi parcursa n cadrul orelor de CDS la acele specializri unde disciplina respectiva nu este inclusa n trunchiul comun. Opional ca disciplina nou - consta ntr-un nou obiect de studiu, n afara acelora prevzute n trunchiul comun la un anumit profil si specializare; acesta presupune elaborarea n coal a unei programe noi, diferite de programele disciplinelor de trunchi comun. Opional integrat - consta ntr-un nou obiect de studiu, structurat n jurul unei teme integratoare pentru o anumit arie curricular sau pentru mai multe arii curriculare. Acesta presupune elaborarea unei programe prin integrarea a cel puin doua domenii aparinnd uneia sau mai multor arii curriculare; n acest caz, obiectivele/competentele sunt diferite fata de acelea existente n programele disciplinelor care se integreaz. Finalitile pe niveluri de colaritate (primar, gimnazial si liceal) constituie o concretizare a finalitilor sistemului de nvmnt pentru diversele niveluri ale acestuia. Acestea descriu specificul fiecrui nivel de colaritate din perspectiva politicii educaionale. Ele reprezint un sistem de referin att pentru elaborarea programelor colare ct si pentru orientarea demersului didactic la clasa. Idealul educaional si finalitile sistemului - reprezint un set de aseriuni de politic educaional, care consemneaz la nivelul Legii nvmntului profilul de personalitate dezirabil la absolvenii sistemului de nvmnt, n perspectiva evoluiei societii romneti. Acestea au un rol reglator, ele constituind un sistem de referin n elaborarea Curriculumului Naional. Obiectivele cadru - sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capaciti si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmrite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele cadru au o structura comuna pentru toate disciplinele aparinnd unei arii curriculare, si au rolul de a asigura coerenta n cadrul acesteia. Obiectivele de referin - sunt obiective care specific rezultatele ateptate ale nvrii la finalul unui an de studiu si urmresc progresia n formarea de capaciti si achiziia de cunotine ale elevului de la un an de studiu la altul.

Planificarea calendaristica - este un document administrativ alctuit de institutor/profesor care asociaz ntr-un mod personalizat elemente ale programei (obiective de referina si coninuturi, respectiv competene si coninuturi) cu alocarea de timp considerata optima de ctre acesta pe parcursul unui an colar. Planuri-cadru de nvmnt - reprezint documentul reglator esenial care jaloneaz resursele de timp ale procesului de predare-nvare. Planurile-cadru ofer o soluii de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activiti comune tuturor elevilor din tara n scopul asigurrii egalitii de anse a acestora; pe de alta parte, este prevzuta activitatea pe grupuri/clase de elevi n scopul diferenierii parcursului colar n funcie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice ale elevilor. Profilul de formare - reprezint o componenta reglatoare a Curriculumului National, care descrie ateptrile exprimate fata de elevi la sfritul nvmntului obligatoriu si care se fundamenteaz pe cerinele sociale exprimate n legi si n alte documente de politica educaional, precum si pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor. Capacitile si atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar si definesc rezultatele nvrii, urmrite prin aplicarea noului curriculum. Schema orara - reprezint o particularizare a planurilor-cadru de nvmnt pentru o anumita clasa, n funcie de opiunea exprimata pentru completarea trunchiului comun cu diferite tipuri de CDS. Schema orara pune n relaie discipline obligatorii si discipline opionale cu numrul de ore pentru care s-a optat. Standardele curriculare de performanta - sunt criterii de evaluare a calitii procesului de nvare. Ele reprezint enunuri sintetice n msur sa indice gradul n care sunt atinse obiectivele fiecrei discipline de ctre elevi, la sfritul fiecrei trepte de nvmnt obligatoriu. Trunchi comun - reprezint numrul de ore care trebuie parcurse n mod obligatoriu de ctre toi elevii unei clase, pentru o anumita disciplina. Acest numr de ore este alocat prin planurile-cadru de nvmnt si asigur egalitatea anselor la educaie. Unitatea de nvare - reprezint o structura didactica deschisa si flexibila, care are urmtoarele caracteristici: determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referina; este unitara din punct de vedere tematic; se desfoar n mod sistematic si continuu pe o perioada de timp; se finalizeaz prin evaluare.