M n stirea Cet uia

de Losonczy Alexandru | Decembrie 17, 2008

Cet uia, m n stirea ce str juie te Ia ul dinspre sud, a fost martor la multe întâmpl ri de
la ctitorirea ei de c tre Duca Vod în 1669 i pân în zilele noastre. A v zut m celul
oamenilor lui Ferentz (François Ernau), veni i s -l r stoarne pe domintorul Mihai
Racovi a, prin ianuarie 1717, dar a v zut i fumul greu, negru ce se în l a de la faimoasa
caracati de fier, CUG-ul din anii comunismului.

M n stirea s-a dorit a fi o imita ie a celebrei Sfin ii Trei Ierarhi a lui Vasile Lupu.
Conform legendei în vârful dealului a existat i înainte o biseric de lemn i o mic cetate
de refugiu, legat de cur ile domen ti de lâng actualul Palat al Culturii, printr-un tunel
subteran. Ansamblul m n stiresc înconjurat de un zid str juit de patru turnuri la col uri se
compune din biserica cu hranul Sfin ii Apostoli Petru i Pavel, aflat în centru, din fosta
cas domneasc , transformat în muzeu, aflat în partea nordic a manastirii, st re ia cu
sala gotic , în care a func ionat renumita tipografie de limba greac , precum i fosta baie
turceasc .

Biserica este o construc ie din zid, în plan trilobat. Altarul este luminat de trei ferestre,
catapeteasma acestuia, din lemn sculptat, în l ându-se pân la bolta. Naosul delimitat de
pronaos, prin arcadele sprijinite pe coloane puternice, octogonale cu capitele p trate
ornamentate sculptural. în interiorul bisericii, pe partea dreapt , se g se te i mormântul
ctitorului - Gheorghe Duca, Domnul Moldovei. Fa ada bisericii este împîr it în dou de
un brâu de piatr format din trei suluri r sucite din loc în loc i fixat pe o band de piatr
alba decorat cu rozete i frunze de stejar cioplite n relief. Fa adele au stâlpi contrafor i
i ocni e moldovene ti mari i mici.

Pictura m n stirii Cetatuia constituie o adevarat crea ie artistica. Pictorii, cunoscu i cu

numele, sunt fra ii Mihai i Gheorghe Dima, aromâni originari din Turcia, chema i de
Gheorghe Duca. În documentele istorice se mai pomene te i de pictori localnici ca
Nicolae zugravul cel b trân, tefan zugravul i al ii.

Cu sprijinul material al Domnitorului Gheorghe Duca, m n stirea a avut un rol important

în r spândirea culturii cre tine ortodoxe. Pentru comunit ile care se serveau de limba
greac , rolul cultural al m n stirii Cet uia a crescut dup infiintarea tipografiei grece ti
în 1682. Tipografia a fost încredin at unor c lug ri români în frunte cu Ieromonahul
Mitrofan, ajuns episcop de Hu i. În aceast m n stire au func ionat coli, iar biserica i
înc perile m n stirii au servit ca spital pentru r ni ii din marele r zboi.

Cu toate ca este oarecum izolat de ora , lini tea pe care o aduce în sufletul vizitatorului
merit efortul depus pentru a ajunge sus. Panorama ora ului este extraordinar , din
punctul pe care îl ocup m n stirea, iar datorit în l imii colinei, aceasta poate fi v zut
din aproape toate punctele ora ului.
Bibliografie:
Cre tinOrtodox.ro
ro.Wikipedia.org