Reumatismul

abarticular

Gabriela Udrea
Sindromul de apertura toracica
superioara
 Compresia pachetului neurovascular
brahial si aa si vv subclavie
 Neurologice: durere si parestezii din
coloana cervicala, umar, brat, mana,
degete 4,5
 Vasculare: modif de culoare,
temperatura, durere, fenomene
Raynaud
 Rgf torace : coasta cervicala, proces
transvers C7 marit
 EMGconducerea nervoasa
 Arteriografie
 Tratament :
- postura corecta
- intarirea centurii SH
- inj locala anestezica in scalen
- rezectie coasta 1 si m scalen
 Manevra Adson:
 Obiectiv: evalueaza prezenta
sindrom de scalen anterior
reprezentat de compresia arterei
subclavie de catre scalen;
 Metoda: Se palpeaza pulsul radial
cand bratul este rotat extern, cu
cotul extins. Se cere apoi pacientului
sa respire profund cu ceafa extinsa
si capul rotat catre umarul testat.
 Interpretare: Testul este considerat
pozitiv atunci cand manevra
determina disparitia pulsului radial.
 Testul Allen :
 Obiectiv: evalueaza prezenta
sindromul de hiperabductie
 Metoda : umarul este abdus si rotat
lateral, cotul este flectat la 90 de
grade. Se cere pacientului sa
roteasca capul in partea opusa
umarului testat.
Afectarea peretelui toracic
anterior
 AFECTAREA PERETELUI TORACIC ANTERIOR:
sindromul Tietze si costocondrita
 Sindromul Tietze este mai putin frecvent decat
costocondrita si este de etiologie necunoscuta.
- Debutul : acut sau gradat, cu tumefactie la nivelul
cartilagiilor costale 2 si 3.
- Durerea usoara sau severa, iradiaza in umar,
agravata de tuse, stranut, inspir sau variate miscari ale
peretelui toracic + tumefactie locala.
- Durerea este pusa in evidenta la palpare.
 Costocondrita este mai frecventa si este asociata cu
durere dar fara tumefactie,
 Tratamentul caldura locala, injectii locale cu xilina,
corticosteroid.
Umarul

 Tendinita mansonului rotatorilor

 Ruptura mansonului rotatorilor
 Tendinita bicipitala
 Capsulita adeziva
Tendinita mansonului rotatorilor
 Etiologie:
- conflict coracoacromial
(suprasolicitare)
- osteofit artic
acromioclaviculara
- procese inflamatorii RA
- varsta ( degenerare, scad
vasc)
 Cea mai frecventa cauza de
durere humerala
 Durere pe aspectul lateral al
umarului, la abductia intre 60-
120 grade
 Asociata frecvent cu depozite
calcare la insertia m
supraspinos
 Rgf cu umar in RE opacitati
rotunde ovalare de cativa cm
Manevra de punere in evidenta a
afectarii mansonului rotatorilor
 Testul Neers
 Obiectiv: pune in evidenta
prezenta conflicului
coracoacromial.
 Metoda: se plaseaza o
mana pe scapula pacientului
pentru a o stabiliza iar cu
cealalata se apuca
antebratul pacientului;
pacientul va avea bratul
rotat intern astfel ca policele
sa priveasca in jos si va
flecat bratul in incercarea de
a duce mana deasupra
capului. Durerea la aceasta
manevra este un semn de
conflict subacromial.
Tendinita cuffei rotatorilor

 Tratament:
- Repaus
- Aplicatii reci
- Ultrasunete
- AINS
- Cortico local (bursa
subacromiala comunica cu
mansonul rotatorilor)
- Exercitii fizice
Ruptura mansonului rotatorilor
 Etiologie :injurie a mansonului rotatorilor, posttraumatic(
fracturi, luxatii) sau dupa activitati repetitive; varsta
inaintata rupturi partiale si totale
 Acuze :
- durere la ridicarea bratului pe cap ( condus,imbracarea
puloverului, pieptanat)
- durere la rotarea in timpul somnului pe umarul afectat
- durere subacromiala sau pe fata laterala a deltoidului
- senzatie de blocare a miscarii de ridicare a bratului
Ruptura mansonului rotatorilor
 Examenul fizic:
- durere pe tuberozitatea mare a humerusului si in varful umarului
- durere la impreunarea mainilor deasupra capului
- durere la atingerea spatelui cu mana afectata
- manevra arcului dureros ( durere la ABD intre 60-120 grade)
- testul bratului cazut
 Testele diagnostice:
- Rgf : osteofit
- Eco articular
- RMN
 Tratament:
- gheata 15-20 min X 2/zi
- AINS
- exercitii de crestere a amplitudinii miscarilor exercitii active si apoi
intarirea centurii scapulohumerale
- corticosteroid intraarticular
- interventie chirurgicala
Capsulita adeziva – frozen
shoulder
 Etiologie
 Ingrosare si contractie a capsulei articulare cu lichid in cant minima
 Inflamatie cronica / suferinta a mansonului rotatorilor
 Factori: artritele, diabetul , imobilizarea, depresia, tratamentul inadecvat
al umarului dureros, idiopatica
 Semne si simptome
 Durere la toate miscarile active si pasive + limitare marcata a tuturor
miscarilor
 Atrofie musculara rapid
 Artrografia accepta 0.5-3 ml subst contrast ( VN=28-35 ml)
 Management
 AINS
 Corticosteroizi local
 Mobilizare articulara agresiva si intarirea centurii scapulohumerale
 Stimulare electrica pentru durere si ultrasunete pentru incalzirea
profunda
 Recuperarea  6-18 luni
Tenosinovita bicipitala
 Etiologie: Traumatisme repetitive – activitati
care implica miscari repetitive de intindere a
tendonului bicepsiritarea tendonului si a
 Prezentare:
- durere in santul bicipital, la ridicare
- proeminenta deasupra fosei antecubitale cu
aspect de “Popeye” in cazul rupturii de tendon
biceps
- Semne si simptome
- Sensibilitate la palparea santului bicipital,
tumefactie, crepitus determinat de inflamatie
- Durere la testele Yergason si Speed
- Testele diagnostice  ecografia
Evaluarea tendonului
bicepsului
 Testul Speeds
 Obiectiv : evaluarea
extremitatii proximale a
tendonului capului lung al
bicepsului.
 Metoda: Bratul pacientului
flectat la 60 de grade, cotul
este flectat la 20-30 de
grade cu antebratul in
supinatie ( palma priveste in
sus ). Examinatorul opune
rezistenta la flexia anterioara
a bratului in timp ce
palpeaza tendonul
bicepsului pe aspectul
anterior al umarului.
Evaluarea tendonului
bicepsului
 Testul Yergason ( fig )
 Obiectiv: evalueaza tendonul
bicepsului brahial pentru
tenosinovita si stabilitatea tendonului
biceps in santul bicipital.
 Metoda: Cotul pacientului este fixat
la 90 de grade.Examinatorul
stabilizeaza bratul pacientului cu o
mana apuca cotul pacientului cu
cealalta apuca pumnul pacientului.
Apoi examinatorul aplica un stress
pe tendonul biceps aplicand o
tractiune in jos a bratului cu mana
de la nivelul cotului si roteste extern
bratul pacientului contra rezistenta
cu cealalta mana.
 Interpretare: Durerea in santul
bicipital cu efectuarea acestei
manevre indica tendinita de biceps
Tenosinovita bicipitala
Tratament
 Gheata pe biceps 15-20 min/zi
 AINS
 Exercitii fizice usoare  exercitii active
pentru umar si cot exercitii de intarire
a umarului
 Kinetoterapeut daca dupa 4 sapt nu
exista ameliorare
 Daca simptomele persista dupa 6 sapt
ortoped
Cotul:
Epicondilita laterala si mediala
 Prezentare:
- durere la niv epicondil lateral (medial)
- durerea se extinde in antebrat
- activitatile care implica extensia pumnului
contrarezistenta ( ridicarea unui borcan din
frigider)
 Examenul fizic;
- extensia pumnului si degetelor
contrarezistenta  durere in tendonul extensor
- flexia pasiva a pumnului cu cotul intins 
durere in cot
 Teste diagnostice: anamneza
Cotul:
Epicondilita laterala si mediala
 Tratament:
- ghiata 15-20 minute de mai multe ori/zi
- repaus
- AINS
- orteze pe termen scurt
- corticosteroid local
Cotul:
Epicondilita laterala si mediala
 Rgf cot cu calcificare  RMN cu calcificare la
la nivelul nivelul epicondilului
epicondilului lateral lateral
Mana

 Sindromul de canal carpian

 Tenosinovita De Quervain
 Contractura Dupuytren
Sindromul de canal carpian
Sindromul de canal carpian
 Cauze : tbc, histoplasmoza, AR,guta, pseudoguta,
amiloidoza, mixedem, acromegalie
 Simptome:
- durere si parestezii in pumn, mana, palma, police si
primele 3 degete
- durere in antebrat
- durerea trezeste pacientul din somn, pacientul baga
mainile sub apa pentru a-si ameliora durerea
 Diagnostic:
- testul Phalen, Tinnel
- consider : boala tiroidiana, diabet, artrita
- EMG
Sindromul de canal carpian
Sindromul de canal carpian
 Testul Tinel  Testul Phalen (1 min)
Sindromul de canal carpian

 Tratament:
 Evitarea activitatilor care reproduc
simptomele ( tastatura ergonomica PC)
 AINS
 Orteze
 Corticosteroizi in canalul carpian
 Decompresie chirurgicala
Tenosinovita De Quervain
Tenosinovita De Quervain
 Prezentare:
- durere pe aspectul radial al
pumnului la ridicat
 Examenul fizic:
- durere in portiunea distala
a apofizei stiloide radiale
- durere la extensia
contrarezistenta a policelui
- durere la miscarea
policelui atunci cand se
deschide si se inchide mana

 Teste diagnostice:
Tenosinovita De Quervain
 Tratament:
 Gheata
 AINS
 Orteza
 Corticosteroid local
CONTRACTURA
DUPUYTREN
 Consta in ingrosarea si scurtarea fasciei palmare. In cazurile
stabilizate dg se pune pe identificarea cordoanelor fibrose
superficiale simtite in palma ce determina contractura, frecvent
la nivelul inelarului. In ordinea descrescatoare a frecventei sunt
afectate degetul 5,3 si 2. Initial poate fi identificat un mic nodul
fibros dureros in fascia volara a palmei. Nodulii initiali rezulta
probabil din contractia miofibroblastelor proliferative. Tendonul
si teaca tendonului nu sunt implicate, dar dermul este implicat si
fixeaza fascia.
 Cauze: genetica, alcoolism, epilepsie, diabet
 Tratamentul:
 In fazele precoce: caldura, intindere, ultrasunete, injectarea
intralezionala de corticosteroid
 Cand apare contractura necesita interventia chirurgicala:
fasciotomia palamara.
Sold

 BURSITA TROHANTERIANA
 BURSITA ILIOPECTINEALA
 BURSITA ISCHIATICA
BURSITA TROHANTERIANA
 Este frecvent nediagnosticata. Apare frecvent la persoanele de varsta
medie, femei.
 Cauze : stressuri repetitive ( alergat, ciclism, urcat scari), afect col
lombar, RA, chirurgie sold, depozite calcare pe trohanter, inegalitatea
membrelor inferioare )
 Principalul simptom este durerea in aria trohanteriana si coapsa
laterala. Mersul si statul pe partea afectata poate intensifica durerea.
Debutul poate fi acut sau gradat. Uneori durerea poate mima o
radiculopatie.
 Diagnosticul consta in palparea ariei trohanteriene si identificarea
punctelor sensibile, durerea se inrautateste cu rotatia externa si
abductia contrarezistenta.
 Conditiile care pot contribui la aparitia ei sunt coxartroza,
spondilodiscartrozele lombare, diferentele de lungime ale membrelor
inferioare, scolioza.
 Tratamentul consta in: infiltratie cu corticosteroid de deposit, AINS,
scaderea in greutate, intarirea si intinderea fesierului mijlociu si a
bandei iliotibiale.
Bursita trohanteriana
BURSITA ILIOPECTINEALA
 Bursa iliopsoasului este asezata in spatele iliopsoasului,
anterior de sold si lateral de vasele femurale. Se
manifesta prin durere inghinala si la nivelul coapsei
anterior care se inrautateste la hiperextensia pasiva a
soldului si uneori la flexie; pacientul tine piciorul in flexie
si rotatie externa pentru a elimina durerea. Diagnosticul
este mult mai usor daca exista o masa chistica. Bursita
poate determina o obstructie venoasa femurala sau o
compresie a nervului femoral.
 Traumele recurente sau conditiile inflamatorii pot fi
cauza.
 Diagnosticul este confirmat prin Rx si ecografie
 Tratamentul consta in infiltratie cu corticosteroid in
cazurile recurente este necesara excizia bursei.
BURSITA ISCHIATICA

 Este determinate de traume sau sezutul

prelungit pe suprafete dure. Durerea
apare la sezut. Exista o sensibilitate
dureroasa peste tuberozitatea ischiatica.
Folosirea pernelor si injectia locala cu
corticosteroid sunt folositoare
Genunchiul

 CHISTELE POPLITEE
 BURSITA PREPATELARA
 SINDROMUL PELLEGRINI-STIEDA
 SINDROMUL DUREROS
FEMUROPATELAR (in trecut
condromalacia patellae)
CHISTELE POPLITEE
 Cunoscut si sub denumirea de chist Baker este o tumefactie
chistica ce determina discomfort la flexie si extensie; se
vizualizeaza bine cu pacientul in picioare si privit din spate.
Exista in mod natural o comunicare intre articulatia genunchiului
si bursa semimembranosului si gastrocnemianului care este
localizata linga capul medial al gastrocnemianului.
 Frecvent sunt secundare RA, artrozelor sau deranjamentelor
interne de la nivelul genunchiului; prin disectia chistului in
gamba ca urmare a rupturii lui  tumefactia gambei, durere si
uneori eritem si edem al gleznei aspect pseudotromboflebitic.
 Ecografia este utila in diagnostic si in urmarirea evolutiei.
 Daca chistul se datoreaza unei artrite inflamatorii evacuarea si
lichidului si introducerea unui corticosteroid rezolva problema;
daca este rezultatul unei artroze sau al unui deranjament
intraarticular interventia chirurgicala este necesara pentru
prevenirea recurentei chistului.
Chist Baker
Chist Baker- chist popliteu

 Chistul Baker tumefactie de genunchi care determina hernierea

lichidului si a sinoviei prin capsula articulara posterior , sau prin
distensia bursei semimemranosului.
 Multe raman localizate la nivelul genunchiului, unele coboara in gamba
 Cauze: RA, artroze, suprasolicitarea genunchiului
 Clinic: asimptomatic sau durere numai la miscare iar cand este inflamat
sau se rupe  discomfort continuu
 Examenul fizic : masa palpabila, ferma, dureroasa in spatiul popliteu
 Deoarece produce durere si tumefactie sub genunchi si superior in
gamaba confundate cu TVP pe care o pot de altfel si produce
 Teste diagnostice : ultrasonografie , RMN
 Tratament :
 Chistele din RA se remit sub punctie artici + cortico local
 Chistele mari, cronic simptomatice – chirurgical cu corectarea
problemelor intraartic
BURSITA PREPATELARA
 Este rezultatul
traumei repetitive,
precum
ingenunchierea
frecventa; durerea
este usoara,
indiferent daca se
aplica presiune pe
bursa. Tratamentul
consta in aspirarea
lichidului.
SINDROMUL PELLEGRINI-
STIEDA
 Apare in general la barbati, dupa o trauma,
urmata de o perioada asimptomatica, un stadiu
symptomatic cu durere in partea mediala a
genunchiului si restrictie progresiva a miscarii
genunchiului ce coincide cu inceperea
calcificarii ligamentului collateral medial, tipic
aparand ca o umbra elongata, amorfa pe RX;
durerea este autolimitata si ameliorarea apare
in cateva luni.
SINDROMUL PELLEGRINI-
STIEDA
SINDROMUL DUREROS
FEMUROPATELAR (in trecut
condromalacia patellae)
 Apare in general la barbati, dupa o trauma,
urmata de o perioada asimptomatica, un stadiu
symptomatic cu durere in partea mediala a
genunchiului si restrictie progresiva a miscarii
genunchiului ce coincide cu inceperea
calcificarii ligamentului collateral medial, tipic
aparand ca o umbra elongata, amorfa pe RX;
durerea este autolimitata si ameliorarea apare
in cateva luni.
SINDROMUL DUREROS
FEMUROPATELAR (in trecut
condromalacia patellae)
 Cartilajul articular se inmoaie 
rupeneregularitati pe
suprafata rotulei
 Clinic : durere in partea
anterioara a genunchiului care
iradiaza post.Durerea apare si
dispare la coborarea scarilor,
ingenunchiere ( in acest
moment cartilajul nu este rupt )
 sindrom de stress
femuropatelar. dispare sau
creste in intensitate trat
 Unghi Q> 15 grade
 Dureri la miscarea rotulei pe
femur
 Deformare in genu valg
SINDROMUL DUREROS
FEMUROPATELAR (in trecut
condromalacia patellae)
SINDROMUL DUREROS FEMUROPATELAR (
in trecut condromalacia patellae)
Glezna si picior

 Tendinita ahiliana
 Bursita retrocalcaniana
 Fasceita plantara
 Sindromul de tunel tarsian
 Tendinita tibiala posterioara
 Halux valgus
 Neuromul Morton
Tendinita ahiliana
 Cauze: trauma, activitati atletice, SA, ReA,
guta, RA, depozite cu cristale de pirofosfat.
 Clinic:
 Durerea, tumefactia si sensibilitatea la nivelul
tendonului lui Achilles la nivelul insertiei lui.
Crepitatii la miscare si durere la dorsiflexie pot fi
prezente.
 Tratamentul: repaus, AINS, corectie a
pantofilor, cu ridicarea calcaiului, un splint cu
usoara flexie planatara,injectia cu corticosteroid
este contraindicata deoarece poate induce
ruptura de tendon.
Bursita retrocalcaniana
 Bursa este localizata intre suprafata posterioara a
tendonului Achille si calcaneu.
 Cauze : secundara RA, spondilitei, sindromului Reiter,
gutei sau traumei.
 Clinic:
 durere in spatele calcaiului,
 sensibilitate a ariei anterioare de tendon,
 durere la dorsiflexie.
 tumefactia locala poate coexista cu o tendinita Achilliana.

 Tratamentul consta in repaus, AINS, injectie locala cu

corticosteroid direct in bursa.
Fasceita plantara

 Cauze: idiopatica, trauma, mers prelungit, pantofi

necorespunzatori, spondilartrite
 Apare la personae intre 40-60 de ani
 Clinic:
 Durere in aria plantara a calcaneului
 Durerea - dimineata la trezire, foarte severa la primii pasi
si dupa o ameliorare initiala se inrautateste dupa amiaza,
in special dupa statul prelungit in picioare sau mers.
Durerea este lancinanta.
 Palparea - sensibilitate anteromedial pe tuberculul
calcanean medial la originea fasciei plantare.
 Tratamentul: repaus, AINS, folosirea pernite
Sindromul de tunel tarsian
 In acest sindrom, nervul tibial posterior este comprimat in sau in
apropierea retinaculului flexor (localizat posterior si inferior de
maleola mediala).
 Clinic:
 Amorteli, parestezii, durere sub forma de arsura in degete si
planta se extind proximal catre aria care acopera maleola
mediala;
 Durere nocturna; ameliorare prin miscarea gleznei, piciorului
 semn Tinel : prin percutia posterior de maleola mediala si prin
pierderea discriminarii a doua puncte.
 Cauze: fracturi ale piciorului, deformare in valg a piciorului,
hipermobilitate.
 EMG: prelungirea latentei motorii si sensitive si incetinirea
vitezei de conducere nervoase.
 Tratament : Corectie la pantofi, injectii cu corticosteroizi in
tunelul tarsian, adesea decompresie chirurgicala.
Tendinita tibiala posterioara
Tendinita tibiala posterioara
 Cauze: trauma, pronatie excesiva, RA sau spondilartropatie
 Clinic:
 Durere si tumefactie posterior si inferior de maleola mediala
 Prabusirea boltei plantare  picior plat
 Dificultate si incapacitatea de a sta in varful degetelor
 Durere medioplantara in timpul unor activitati
 Extensia si flexia sunt normale
 Durerea prezenta la inversia contrarezistenta sau la eversia pasiva.
 Discomfortul este inrautatit dupa activitati atletice si tumefactia si
sensibilitatea localizata poate fi prezenta.
 Tratamentul :
 repausul,
 AINS,
 injectie locala cu corticosteroid
 imobilizare in atela.
Halux valgus

 Deviatie a halucelui lateral catre linia

mediana si deviatie mediala a
metatarsianului 1.
 Poate fi prezenta o bursita adventiciala
pe artic metatarsofalangiana 1;
 mult mai frecvent la femei; tendinta
genetica, purtarea de pantofi ascutiti,
secundar artrozei generalizate sau RA.
Hallux valgus
 Tratament :
 Incaltaminte cu botul
lat
 Bunionectomie
Neuromul Morton
 Neuropatie de compresie a nervului interdigital cel mai frecvent intre
degetul 3 si 4 ( comprimat intre ligg metatarsal transvers si
metatarsiene

 la femei de varsta medie care poarta tocuri inalte, pantofi ascutiti

 Clinic :
 parestezii si senzatie de arsura in degetul 3,4, inrautatite de mersul pe
suprafete dure sau pe tocuri inalte.
 Durerea pusa in evidenta prin palpare intre capetele metatarsienelor 3
si 4.
 Rx exclude AR
 RMN : exclude tumori de picior, det marimea neuromului
 Tratamentul :
 Suport in arc pentru bolta plantara, pantofi cu botul larg
 Orteza
 infiltratie cu steroid local sau in final excizia chirurgicala a neuromului si
o portiune din nerv.
Neuromul Morton