Anda di halaman 1dari 170

INSTITUTUL HYPERION

Institutul Român De Studii Transdisciplinare şi Cercetări în


domeniul Ştiinţei Universale

INSTITUTUL DELPHY CENTRUL ARTEMIS


Institutul pentru Dezvoltare Umană Centrul pentru Managementul Calităţii
şi Comunitară Vieţii şi Condiţiei Umane

Coodronatori:
Civilizaţia umană este rezultatul unui compromis între ceea
AURELIAN BURCU ALEXANDRU BURCU
ce-am fi vrut să facem pentru a ne fi mai bine, şi ceea ce-am
putut să-i convingem pe alţii să nu facă.
Azir

DIMENSIUNI FUNDAMENTALE Când Creatorul vrea o muncă mare de făcut ori o nedreptate
ALE DEZVOLTĂRII COMUNITARE: de corectat, el acţionează într-un mod neobişnuit. Nu trimite
cutremure ori fulgere înaintea sa, în schimb face să se nască
EDUCAŢIA, ECONOMIA ŞI MEDIUL SOCIAL un copil neajtorat într-o casă simplă şi dintr-o mamă de cele
mai multe ori umilă.. Pune un gând în mintea mamei, iar
aceasta, mai departe, în sufletul copilului. Apoi aşteaptă.
Anonim

EDITURA MEGA
2006
CUPRINS
1. Introducere: apel la fapte şi solidaritate
2. Dezvoltarea comunitară şi educaţia paideică – Aurelian şi Alexandru Burcu
3. Lege şi ordine în gândirea lui Montesquieu – Alexandra şi Gabriel Pop
4. Centrul de Afaceri al Facultăţii de Business: succintă prezentare – Aurelian Burcu, Ştefan
Neamţiu, Gabriel Pop, Alexandra Pop, Manuela Lupu, Eliza Gura, Leontina Moldovan
5. Educaţia ecologică: fundament al dezvoltării durabile – Alexandru Burcu
6. Proceduri penale europene: titularii acţiunii publice în Belgia şi Franţa – Daciana-Lavinia
Miclea
De ce progresul lumii se produce atât de lent? Pentru că
7. Individualismul metodologic: o abordare socio-economică – Raluca Moţoc
avem armate de cercetători dar nu şi descoperitori; pentru
8. Viziunea transdisciplinară în cercetarea ştiinţifică –Angela Vasiu, Codruţa Porcar, Dora
că avem cohorte de preoţi dar nici un dumnezeu; pentru că
Avesalon, Aurelian Burcu avem destule şcoli dar prea puţină educaţie; pentru că
9. Consideraţii generale privind fenomenul de evaziune fiscalã în România – Ioan C. Pop avem nenumărate legi dar dreptatea nu mai sălăşluieşte
10. Eutanasia între voinţa individuală şi presiunea comunitară – Ancuţa Lăcrimioara Chiş printre noi; pentru că avem tot mai mulţi copii şi din ce în
11. Aspecte privind asigurările şi asistenţa socială în diferite ţări – Claudia Florina Radu ce mai puţini părinţi; pentru că avem tone de cunoaştere şi
12. Discriminarea de gen: hărţuirea sexuală la locul de muncă – Alina Oros numai câteva grame de înţelesuri; pentru că avem farmacii
13. Despre democraţie în Rusia – Inessa Baban şi spitale la colţ de stradă, dar cu toţii rămânem bolnavi;
14. Dialogul social şi managementul conflictelor – Edit Nemeti pentru că avem poduri peste văi şi ape, dar nici o punte
15. Reorganizarea judiciară şi falimentul: concept şi noutăţi potrivit legii 64/1995 – Zoltan Racz peste prăpăstiile dintre fiinţele noastre; pentru că trupurile
16. Abordări ale Islamului – Alexandra şi Gabriel Pop nostre sunt mai aproape ca niciodată, dar sufletele au
17. Prezenţa în web a agenţiilor de turism din Transilvania-România şi Ungaria (studiu îngheţat în depărtări nemărginite; pentru că ne luminăm
comparativ) −Liciniu-Alexandru Kovács; Ioan-Cristian Chifu-Oros; Vera-Melinda Gálfi; oraşele chiar şi-n miez de noapte, dar negura s-a aşternut
Ştefan Moldovan
peste conştiinţele noastre însingurate.
18. Boala psihică, familia şi societatea – Mihaela Bălaj
19. The American Constitution – Maria Ciubăncan, Carmen Iga
Azir
20. Dinamica plasticii în modernism – Adriana Stan
21. Sociologul clujean George Em.Marica şi satul românesc – Mihai Cucerzan

22. Analiza gradului de îndatorare al firmelor din municipiul Cluj-Napoca cu ajutorul


programului statistic SPSS - Cristina Andronie, Ovidiu Bogdan, Codruta Dragomir
Luminita Mocan
23. Simone Weil versus Nietzsche? - etica măsurii şi apologia forţei – Ana Ionesei
24. Despre dreptul bărbatului de a se opune avortului, crimă la adresa umanităţii – Aurelian
Burcu, Emilia Gersak, Ruxandra Pestriţu, Nicoleta Chiş
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

comunitatea, familia şi viaţa personală (destinul omului) se conduc după


INTRODUCERE aceleaşi mari legi ale ordinii cosmice, tocmai întrucât sunt părţi armonic
– APEL LA FAPTE ŞI SOLIDARITATE – integrate în marea sinergie a evoluţiei. Viaţa sub toate formele ei reprezintă în
fapt un flux al devenirii continue; evoluţia este rostul ei iar fiinţa umană dă curs
Scopul vieţii nu este acela de a fi fericit. Este acela de a fi folositor, acestui deziderat în dublă calitate: de instrument şi de agent. De intrument
de a fi un om de onoare, a fi înţelegător şi de a schimba ceva în lume
datorită faptului că ai trăit şi ai trăit bine. întrucât are de jucat un rol pe scena progresului (deopotrivă social şi cosmic),
Ralph Waldo Emerson sens în care toate civilizaţiile vechi ale omenirii considerau de că fiinţa umană
se întrupează în planul realităţii fizice ca să îndeplinească un rol – dat de
Ne aflăm la un moment de cotitură al civilizaţiei occidentale, în care se divinitate – în marea regie a lumii (aspect dealtfel preluat în telogia creştină,
impun schimbate modelele de percepere a lumii şi vieţii. Fragmentarea dar pierdut pe drum după aproape o mie de ani).
cunoaşterii şi acţiunii asupra mediului exterior reprezintă totodată şi o A doua calitate a fiinţei umane, însă, accentuată de aceste civilizaţii, este
fragmentare a vizunii omului despre sine şi despre rostul său ca fiinţă. Un om acela de agent, de participant activ, care poate, prin propia sa identitate şi
unificat, care se cunoşte şi se realizează pe sine, parcurgând în fiecare moment libertate de manifestare, să schimbe, să transforme rosturile lumii, să modeleze
al vieţii cotidiene calea dezvoltării sale personale, numai acest model de destinul acesteia şi destinul personal, să depăşească determinismul existent în
personalitate umană va fi în măsură să înţeleagă, să aplice şi să transforme lumea naturii, pentru celelalte specii şi pocese existenţiale.
realitatea vieţii şi proceselor sociale. Numai prin crearea unei noi paradigme, Esenţa condiţiei umane constă în libertatea şi puterea transformării;
care să fie deopotrivă ştiinţă, filosofie, teologie, inginerie etc, civilizaţia deopotrivă transformarea universului exterior cât şi a celui interior – modelarea
occidentală poate progresa. evoluţiei personale. Dar corelativ acestor atribute – libertate şi putere – omului
Aşa cum am subliniat în repetate rânduri, considerăm că a sosit momentul îi revin o serie de îndatoriri, printre care la loc de frunte se află:
să introducem toate procesele dezvoltării umane şi comunitare în ecuaţii spre a responsabilitatea faţă de destinele celorlalte fiinţe, faţă de ecosistemul natural;
fi realizate practic. Cu simple speculaţii filosofice, speranţe religioase ori îndatorirea de a se dezvolta pe sine în virtute şi înţelepciune, pentru a putea înţelege
imnuri poetice nu se pot satisface sectoarele de bază ale dezvoltării comunitare. şi respecta legile cosmice ce gestionează starea de bună dezvoltarea a tuturor
Este adedvărat că fiecare realitate îşi are scopul şi utilitatea ei, deopotrivă beţia proceselor vieţii; îndatorirea de a contribui după propria iscusinţă (şi de aici din
poetică a sufeltului, precum şi speranţa mistică a omului religios. Dar misiunea nou sarcina autodezvoltării) la progresul altor forme de viaţă; sarcina de a se
omenirii actuale este a da o formă de dezvoltare superioare acestei lumi şi nu a implica activ în gestiunea binelui comunitar.
aştepta o moarte onorabilă pentru a moşteni cerurile paradisiace. Virtutea stă în capacitatea omului de a rodi şi a dărui aceste roade celorlalţi;
Nu suntem pentru dimensiunea materială a lumii, aşa cum nu promovăm de a contribui cât mai mult posibil la dezvoltarea comunităţii, de a crea mereu
exclusiv nici pe cea spirituală; credinţa nosastră este că pentru civilizaţia armonie în jurul său, pretutindeni unde se află: în familie, în societate, în
occidentală a sosit momentul să iasă din umbra fragmetărilor de realitate şi să natură, în univers.
se înalţe spre unitatea de cuprinderea a lumii şi vieţii ca fenomene de ordin *
cosmic. În acest sens, pentru început, de mare utilitate pot fi culturile Volumul de faţă se doreşte o introducere în problematica dezvoltării
civilizaţiilor din vechime. Ceea ce trebuie să realizeze occidentul în prezent este comunitare (atât în calitate de concept, precum şi – mai ales – ca realitate
tocmai această unitate între dimensiunile realităţii fragmentate care conturează concretă). Desigur că unora terminologia le poate aduce aminte de vechi
cultura şi civilizaţia sa. Primul pas îl constituie realizarea viziunii transdisciplinare, regimuri pe care cu toţii dăm vina pentru majoritatea lucrurilor pe care nu
care să deschidă perspectiva către unitatea fundamentală între ştiinţă, artă, religie, reuşim astăzi să le înfăptuim. După fenomenul schimbării ultimului regim
filosofie, şi modurile de viaţă cotidiene. social (avem reţineri serioase pe care istoria le va dovedi, în ceea ce priveţte
denumirea de “revoluţie” dată acestei mişcări) mulţi dintre membri societăţii
* româneşti au mers până acolo încât au dorit “purificarea” conceptuală chiar şi
Educaţia reprezintă instrumentul principal de evoluţie al fiinţei umane în la nivel de limbaj, prin anatemizarea unora dintre cele mai importante cuvinte
acord cu natura sa individuală. Mai mult decât atât, universul, statul, ce definesc realităţi esenţiale în societăţile moderne avansate: “noi” (şi fanilia

5 6
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

acestuia), “tovarăş/camarad”, proprietate comună, servicii publice/comunitare, Conştiinţa individului, toropită de somnul speciei, nu a făcut decât să-şi ia o
“colectivitate” (şi întreaga familie lingvistică), împreună, nutual, sprijin etc etc. pauză de activitate, într-o plăcută toropeală, aşteptând în continuare ca valurile
Acestea sunt numai unele dintre conceptele fundamentale la care istoriei să aducă la malul existenţei sociale comori pierdute de alţii pe mările
majoritatea societăţilor vestice, chiar şi cele care au fost capitaliste “pur sânge” destinului. Şi atunci constatarea lui Noica vine practic precum o lege
(şi ne referim aici în special la SUA) au ajuns ca urmare a unui proces evolutiv- existenţială sau o reţetă – din păcate valabilă – de tratare a unui întreg organism
istoric de ridicare a conştiinţei individuale şi comunitare. Desigur chiar acest social: „oamenii trăiesc după cum se întâmplă neconducându-şi viaţa către o
din urmă fapt ne dă răspuns la întrebarea de ce la noi nu este ca la alţii. Să ne finalitate firească […] te tuiţi la ei cum aşteaptă să se întâmple ceva. Ce?
gândim puţin: am trecut de la o societate agrară (până în preajma celui de-al Aşteptaţi mai departe. Fie-vă zeii buni şi lase-vă veşnic acolo unde sunteţi, căci
doilea Război Mondial), la una puternic industrializată la mijlocul anilor 60-70. mai departe tot nu veţi ajunge! Veşnicia e pentru ceea ce nu este!”
De fapt dacă analizăm exact din punct de vederea al spiritului istoriei ca ştiinţă *
(şi nu al intereselor manipulative ale acesteia) realitatea concretă, în România Volumul de faţă vine să contribuie la mult dorita schimbare istorică în
nu a existat niciodată o economie agrară, în măsură să antreneze oamenii/ această perspecitvă. Contează mai puţin ce au făcut (mai ales dacă nu au făcut)
producătorii pe calea procesului de maturizare socială. antecesorii şi ce au greşit aceştia. Important este nu atât trecutul, şi nici măcar
Proprietăţile au aparţinut în toată istoria unui grup atât de restrâns de prezentul; cu adevărat semnificativ este numai viitorul posibil şi aspiraţia
porprietari (care în cea mai mare parte nu administrau ei afacerile – deci din încununată de efortul individual şi colectiv de a transforma potenţialitatea
nou nu au putut cultiva conştiinţa economică a valorii acesteia) încât nici nu acestuia în realitate practică şi utilă. Căci tot ceea ce există în societatea umană,
putem spune că aceştia ar fi fost reprezentativi pentru societatea românească. există cu, pentru şi prin oameni. Societatea înseşi este un veritabil organism a
Astfel se face că, atunci când au primit pământ, ţăranii nu au ştiut ce trebuie cărui bună dezvoltare depinde atât de calitatea celulelor sale, cât şi de
făcut cu acesta – în onestitatea lor naturală ei ştiau doar să muncească, însă din funcţionarea eficientă a lor.
păcate regulile capitalismului şi multiplele capcane ale acestuia nu cer atât Astfel încât degeaba avem oameni “buni la suflet” dacă sufeltul nu este pus
munca, precum solicită spirit sepculativ şi egocentic. Omul, cetăţeanul român, la muncă şi nu este “investit” să rodească şi să dăruiască fructele sale societăţii.
trăia în plin secol XX cu aceeaşi conştiinţă feudală a muncii pentru stăpân; Şi degeaba avem oameni bogaţi care îşi etalează luxul în văzul mapamondului,
nimic însă din capacitatea şi responsabilitatea propriei gestiuni – atât a dacă bogăţia lor creşte din sărăcia celorlalţi membri ai aceleiaşi comunităţi
proprietăţii, cât şi a intereselor şi vieţii private. Comunismul, ca epocă istorică umane. “Comunitatea – spune cândva Einstein – este un copac, nu o maşină”.
nu a contribuit la progresul conştiinţei individuale şi nici comunitare, greşeala De aceea nu se poate ca o celulă să prospere din îmbolnăvirea şi otrăvirea
majoră fiind saltul peste nivele de dezvoltare, de maturizare. Comunismul în celorlale; … decât dacă este celulă canceroasă, adică opusă vieţii şi dezvoltării
România a importat din alte societăţi modele pentru care omul social nu era întregului organism.
pregătit; or, un principiu binecunoscut şi larg aplicat al dezvoltării umane este Iată de ce volumul de faţă se constituie şi într-un apel la unitate din partea tuturor
că dacă nu implici oamenii, ei nu au cum să înveţe. Astfel se face că o întreagă membrilor societăţii româneşti care – conştientizându-şi apartenenţa la viitorul lor
societate a rămas practic la fel de detaşată de anumite idealuri şi realizări personal şi la viitorul global al omenirii – să lase deoparte tradiţia somnului de veci al
practice, în plin secol XX, pe cât a fost în toată perioada feudală. românului alintat de slogane mediatice şi politice şi să purceadă la acţini concrete,
Cetăţeanul a preferat din nou confortul de a se lăsa condus spre imaşuri mai gândite şi orientate spre dezvoltare. Dezvoltarea personală nu poate fi concepută în
bogate (nimeni nu poate nega perioadele de prosperitate ale anilor 70), tras, afara evoluţiei mediului comunitar; destinul individual este unit cu destinul comun
împins, pus la muncă, îngrijit de cele trebuincioase, hrănit şi adăpat, dar fără ca prin resorturile vieţii. Dacă dorim ca un copac să crească falnic şi să rodească din
acesta să conştientizeze nici drumul parcurs, nici efortul depus şi cu atât mai plin, este imperios necesar deopotrivă a-l feri de dăunători externi, cât şi de a
puţin realizările personale. Aşa cum nici un salahor în evul mediu nu se bucura îmbogăţi în primul rând solul din care îşi trage resursele.
de ridicarea vreunui castel sau fortăreţe princiare, tot astfel membri societăţi În lumea contemporană, nimeni nu se poate dezvolta de unul singur. Nici
româneşti nu s-au simţit mândri de realizări moderne invidiate de multe alte măcar să supravieţuiască nu mai reuşeşte omul contemporan în complexitatea
popoare popoare. forţelor sociale actuale, oricât de performant ar fi el ca individualitate. De aceea
nu atât strălucirea valarii personale este importantă, cât mai ales valoarea

7 8
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

individuală adăugată la marele grup al celorlalţi şi coordonată după principii


progresiste, în vederea producerii, nu a consuului, a edificării nu a distrugerii,
a prieteniei nu a războaielor de orgolii, a virtuţii şi dăruirii. Individualismul
sălbatic trebuie supus civilizaţiei; forţele lui naturale trebuie orientate spre
comuniune şi cooperare. Interesul şi prosperitatea privată nu se pot realiza
decât prin intermediul bunăstării colective. Iată de ce considerăm că a sosit
momentul să întindem punţi de speranţă între sufletele noastre însingurate şi să
concepem modalităţi de acţiune comună pentru a străbate deşerturile ce ne
despart ca oameni. Abia apoi ne putem porpune să edificăm structuri ale
progreslului şi bunăstării: din momentul în care uităm că a fi se poate conjuga
la persoana întâi singular.
Întrucât pe bună dreptate s-a remarcat tot mai intens în ştiinţele secolului XX,
ceea ce observase cu multă vreme în urmă Leon Burgeois. Şi anume că “există, Adevărata nevoie de care are trebuinţă societatea actuală este
pentru fiecare om care trăieşte, o datorie faţă de toţi oamenii care trăiesc, din cauza revoluţia spiritului, care tebuie să arate individului un ideal
şi în măsura serviciilor ce i-au fost aduse prin sforţarea tuturor. Dar mai există şi o superior egoismului biologic, care să-l facă pe om să simtă
datorie faţă de generaţiile viitoare, datorită serviciilor ce i-au fost aduse de
generaţiile trecute. La obligaţia de a participa la sarcinile asociaţiei actuale, pentru a
solidaritatea lui cu umanitatea întreagă, înfăţişându-i nobleţea
o întreţine şi a o păstra, se adaugă obligaţia de a o creşte şi a fi părtaşi în aceleaşi şi demnitatea muncii ca scopuri imediate ale vieţii sale.
condiţii de repartizare echitabilă la sarcinile acestei creşteri. Capitalul comun al
asociaţiei omeneşti este o organizaţie vie, pe cale de necontenită prefacere şi a cărei Petre Andrei
evoluţie nu poate avea loc fără continuitatea sforţării constante a tuturor.“
*
Prezentul volum reprezintă deopotrivă o chemarea la acţiune practică,
solidară şi onestă, pentru cei ce sunt şi cei ce vor fi, precum şi un omagiu
adresat celor care au fost şi au dovedit că adevăratele realizări pot lua naştere
numai prin unirea eforturilor personale ale adevăraţilor oameni!

Coordonatorii

9 10
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ŞI EDUCAŢIA PAIDEICĂ toţi oamenii vor căuta şi vor observa atunci esenţialul fumdamental al
lucrurilor, miezul existenţei şi manifestării lor. Dar acele vremuri încă sunt
Comunitatea nu este o maşină; comunitatea este un copac. aşteptate, astfel că deocamdată aproape fiecare se mulţumeşte cu fragmente de
Albert Einstein
realitate, care descriu diferite faţete ale lucrurilor, dar niciodată lucrul în
întregime şi cu atât mai puţin esenţa şi deci, rostul lui.
Dezvoltarea comunitară, atât în calitate de concept, precum şi ca realitate
În ceea ce priveşte problema comunitară, ea înseşi a suferit acelaşi fenomen
practică făcând parte intrinsecă din existenţa umană, a cunoscut numeroase şi
de superficializare a tratamentului. Opinia noastră este că nu putem vorbi
variate modalităţi de definire, în funcţie de optica regimurilor politice,
despre dezvoltare comunitară fără a privi în primul rând fundamentul
curentelor teologice, orientării gâditorilor domeniului socio-uman sau
fenomenului, pe de o parte, iar pe de alta rostul, sensul şi devenirea acestuia. În
conjuncturilor născute din compromisurile aproape obligatoriu de realizat la
esenţa sa cea mai simplă, comunitatea este formată din oameni şi reprezintă
implementarea practică a oricărui sistem în societatea umană. Nu ne propunem
rezultanta sinergică a manifestărilor tuturor acestora. Este un principiu
o trecere în revistă a acestor orientări şi variaţii pe tema dezvoltării comunitare.
fundamental al exprimării tuturor proceselor sistemice la nivel cosmic acela că
Opinia noastră este că fiecare dintre acestea a atins puncte reale, esenţiale şi de
fiecare parte se regăseşte deplin în întreg, iar întregul se reflectă în întregime în
asemena definitorii ale conceptului, fie că ele s-au referit la statutul
fiecare dintre părţile sale. De aceea, chiar dacă are existenţă şi conştiinţă de
minorităţilor sau al anumitor grupuri, categorii sau vârste sociale, fie că au avut
sine stătătoare, diferite de ale membrilor care o compun, comunitatea
în obiectiv calitatea vieţiii, problematica statutului social, puterea economică
continuă să rămână fundamental dependentă de natura, calitatea,
ori satisfacţia cetăţeanului, accesul la servicii ori gradul de satisfacere a
manifestarea şi devenirea fiecăruia dintre membrii ei şi a tuturor împreună.
nevoilor şi acoperire a trebuinţelor umnane şi aşa mai departe.
Astfel încât fiecare dintre atributele comunităţii ca întreg, se compune şi se
Dacă vom analiza însă în profunzime esenţa fenomenului, putem distinge cu
regăseşte în atributele fiecăreia dintre celulele acestui întreg, adică în
uşurinţă aceeaşi problemă existentă în aproape toate domeniile civilizaţiei
caractreisticile fiecărei fiinţe umane. Iată de ce, dacă dorim să definim
actuale, occidentale: oamenii au tendinţa de a vedea una sau mai multe faţete
realitatea numită dezvotare comunitară, este absolut necesar să înţelegem că ea
ale întregului, de obicei acelea mai apropiate de natura lor proprie (de gradul de
depinde fundamental de realitatea dezvoltării umane. Numai o comunitate în
cultură, înţelegere, cutume, educaţie etc) precum şi de interesele care le
care fiecare fiinţă umană şi toate împreună îşi orientează procesele existenţei
motivează şi îndrumă existenţa în lume. Dar ca un paradox al statutului fiinţei
lor individuale şi colective în sensul evoluţiei personale, numai o astfel de
umane, de obicei tocmai lucrurile esenţiale – sau esenţa din lucruri – ne scapă
comunitate poate aspira la procesul dezvoltării sale ca întreg.
privirilor şi înţelegerii. Desigur nu discutăm aici cum se face că, de pildă, copii
Iar aceasta este doar jumătate din perspectivă; cealaltă jumătate este dată de
observă esenţialul din lucruri şi adresează întrebări fundamentale la care adulţii
o parte, o realitate componentă a comunităţii care a fost aproape total neglijată
nu au şi nu caută răspunsuri pe parcursul vieţii, deşi, cea mai proslăvită dintre
până în prezent. Ca să înţelegem despre ce este vorba, mai întâi este necesară o
disciplinele civilizaţiei occidentale – filosofia – încearcă de mii de ani să ne
lărgire a câmpului de percepţie prin reamintirea rosturilor existenţei umane şi a
înveţe a ne întreba continuu, a medita la rosturile fundamentale ale exsitenţei, a
raporturilor prin care fiinţa umană este legată de alte vieţuitoare în cadrul
căuta răspunsuri la întrebările privind lucrurile întâlnite pe drumul devenirii
marelui fenomen cosmic al Vieţii în devenire. “Omul, arăta Theillard de
noastre ca fiinţe umane. “Când gândim despre lume, arăta Fritjof Capra, ne
Chardin, nu reprezintă decât una din nenumăratele nervuri formând evantaiul
confruntăm cu aceeaşi problemă precum cartograful care încearcă să asigure
anatomic şi spiritual al Vieţii. Umanitatea dobândeşte astfel consistenţă şi
suprafaţa pământului cu o serie de hărţi plane. Pentru cei mai mulţi dintre noi
devine în acelaşi timp verosimilă imediat ce raportată într-un Spaţiu-Timp
este dificil să fim permanent conştienţi de limitările şi relativitatea cunoaşterii
biologic, ne apare ca prelungind în configuraţia ei chiar liniile Universului prin
conceptuale. Datorită faptului că ne este mai uşor să cuprindem cu mintea
alte realităţi, exact la fel de avansate ca şi ele.“ În aceeaşi ordine de idei,
reprezentarea realităţii decât realitatea înseşi, tindem să le confundăm pe
Einstein considera că „fiinţa umană este o parte a întregului numit de noi
acestea două şi să luăm conceptele şi simbolurile noastre drept realitate.“
Univers; o parte limitată în timp şi spaţiu. Ea-şi resimte propria identitate,
Nu ne propunem să criticăm această deficienţă a civilizaţiei noastre,
sentimentele, gândurile ca pe ceva separat de restul, un fel de iluzie optică a
perpetuate de-a lugul timpului; într-o bună zi ea se va îndrepta, moment în care
conştiinţei sale. Această iluzie este pentru noi un fel de închisoare ce ne

11 12
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

limitează la dorinţele personale şi la afecţiunea pentru câteva persoane dezvolta de la sine. Spiritul uman este din cale afară de obişnuit să închidă într-
apropiate. Misiunea noastră este să ne eliberăm din această închisoare prin o formă toate cele ce curg, să ia în consideraţie nu mişcarea, ci mişcarea
lărgirea cercului compasiunii, îmbrăţişând toate fiinţele şi întreaga natură, în încremenită, mişcarea care a devenit formă. Noi, [însă] suntem dintotdeauna
frumuseţea sa. Nimeni nu este capabil să atingă integral această performanţă, preocupaţi de a dizolva în mişcare ceea ce sesizăm ca formă. Faptul universal
dar lupta şi efortul pentru ea este o parte a eliberării şi un fundament pentru al evoluţiei creatoare a tuturor vieţuitoarelor ne poate lămuri că direcţia
pacea interioară.“ Mai mult chiar, această luptă, acest efort defineşte esenţa dezvoltării la fiecare specie are un ţel, ţelul perfecţiunii, al adaptării active la
procesului dezvoltării. Dezvoltarea comunitară, de aceea, nu înseamnă o cerinţele cosmice. Este vorba mai degrabă de o adaptare sub specie aeternitatis,
comunitate dezvoltată, ci o comunitate care aspiră şi trudeşte pentru a atinge deoarece este „justă” numai acea dezvoltare corporală şi psihică ce poate să
trepte superioare de evoluţie. treacă drept „justă” pentru viitorul cel mai îndepărtat.”
Dar aşa cum am văzut, însuşi conceptul de comunitate nu se reduce la *
reprezentanţii speciei umane şi nici la raporturile sociale stabilite de istorie Exprimat în termeni mai puţin filosofici, mesajul autorului citat anterior ne
între aceştia. Comunitatea trebuie raportată la ecosistemul întregii planete şi readuce amite că scopul existenţial al fiinţie umane este acela de a ajunge la
încadrată în procesele cosmice ale evoluţiei vieţii, guvernate după principii stadiul de divinitate, indiferent cum îl denumim şi cât înţelegem acum din
universale şi comune, aplicabile în egală măsură fiinţei umane şi celorlalte acesta. Pentru momentul de faţă al dezvoltării fiinţei umane terestre nu este
specii, dar şi relaţiilor simbiotice dintre acestea statornicite de forţele cosmice necesar să avem imaginea clară, logică, raţională a stării de divinitate
ale evoluţiei. În acest sens semnificativă este exprimarea poetică realizată de (presupunând prin absurd că acest lucru ar fi posibil), ci este suficient să dăm
Valisile Moisescu. „Toate legile Naturii, observa el, decurg ca o infinitate de curs acelei chemări interioare manifestată prin toate organele şi simţurile cu
raze dintr-o singură Lege Centrală. Iar dacă ele trezesc mereu admiraţia care suntem dotaţi. Această manifestare scapă deocamdată întregii curpinderi a
noastră, prin exactitatea şi regularitatea lor permanentă, aceasta se datorează raţiunii, de aceea pentru perceperea unei imagini cât mai ample este bine să
faptului că Universul e un sistem unitar. O aceeaşi Esenţă e răspândită cu lăsăm toate aceste simţuri să acţioneze. Din sinergia “percepţiilor” lor se naşte
dărnicie pretutindeni, diferenţiată doar prin varietatea gamelor armonioase. holgrama a ceea ce este propria şi particulara noastră trăire a stării de divinitate.
Aceleaşi legi prezidă şi la căderea unui măr ca şi la gravitaţia lunii în jurul Cu cât o fiinţă umană este mai bogată în cantitatea şi calitatea percepţiilor pe
pământului sau la atracţia dintre două suflete. Buchetul de flori şi persoana care le poate obţine de la simţurile sale şi cu cât este mai educată în sensul de a
iubită căreia i-l oferim sunt realităţile aceleiaşi armonii atotcuprinzătoare”. da curs combinaţiei lor sinergice, cu atât mai mult acea fiinţă umană este mai
Pentru a înţelege dimensiunea corectă a dezvoltării comunitare, este deci aproape de trăirea sacrului ca formă de comunicare cu dimensiunile
necesar să percepem esenţa a ceea ce constituie dezvoltarea omului şi a tuturor transcendente ale existenţei. Nu este deci vorba neaparat de un stadiu superior
formelor de viaţă coparticipante la simbioza terestră. Acest aspect a fost de cultură, de elevare a raţiuniii sau de prea multe înţelesuri. Deopotrivă
denumit, în formula clasică, sensul vieţii. Sensul vieţii, în opinia noastră, sălbaticul junglelor cât şi savantul civilizat pot avea aceeaşi trăire a divinităţii.
reprezintă punctul numărul unu, kilometrul zero în definirea şi mai apoi Numai că primul se bazează mai mult pe canalele de percepţie “iraţională”
implementarea procesului dezvoltării comunitare. În această perspecitvă, nu se (adică cele care nu fac uz de simţul raţiunii), pe când celălalt se slujeşte de
poate să nu fim într-u totul de acord cu Alfred Adler, care în celebra sa carte forţele intelectului pentru a prelucra informaţiile din mediu (memorate) spre a
intitulată chiar “Sensul Vieţii”, considera că “problema sensului vieţii are extrage noi înţelesuri. În funcţie de cât este însă de activat în spiritul său
valoare şi semnificaţie numai dacă o privim în cadrul sistemului Om – Cosmos. canalul iraţional (adică acela care lasă deopotrivă loc şi senzaţiilor,
Este în acest caz de văzut că, în această relaţie, Cosmosul posedă o putere sentimentelor, intuiţiei să aibă un cuvânt de spus), savantul va putea avea el
modelatoare. Cosmosul este, ca să spunem aşa, tatăl tuturor vieţuitoarelor. Iar însuţi deopotrivă trăiri plenare ale stării de apropiere de divinitate, cât şi
întreaga viaţă este de conceput ca o acţiune perpetuă de satisfacere a cerinţelor înţelegerea proceselor ep care e parcurge în acest demers. Adică savantul
Cosmosului. Nu ca şi cum ar exista o impulsie care mai târziu în viaţă ar fi în nostru se aproprie de ceea ce numim starea de înţelepciune. Înţeleptul nu este
stare să ducă totul la final şi care nu trebuie decât să se desfăşoare, ci ceva un sfânt, ci e un om care participă activ, conştinet şi responsbil la dezvoltarea
înnăscut ce aparţine vieţii, o năzuinţă, un imbold, o dezvoltare de la sine, un vieţii umane spre stadiile sale superioare. Adică un elev care îşi conştientizează
Ceva fără de care viaţa nu poate fi nicidecum reprezentată. Viaţa înseamnă a se

13 14
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

rolul şi misiunile existenţiale, şi vine la şcoală cu această conştiinţă a muncii, a Tot ceea ce trebuie să realizeze omul individual şi comunitatea în ansamblu
participării, a străduinţei personale. este să recunoască legile de gestionare eficientă a resurselor, atât pentru
Calea dezvoltării fiinţei umane individuale trece prin procesul dezvoltării fiecare fiinţă umană, cât şi pentru întreaga colectivitate în ansamblu.
întregii societăţi. Destinul omului şi destinul lumii sunt părţi ale unuia şi Legile naturale ale vieţii aplicate sistemului social uman asigură fiecărei
aceluiaşi întreg. De aceea, pentru a ajunge la dumnezeirea din el, omul tebuie persoane (în societate) locul în care aceasta poate cel mai bine să realizeze
să descopere divinitatea din ceilalţi, mai întâi. Şi de multe ori să o creeze el factorii ecuaţiei de mai sus. Numai că organizarea socială actuală blochează
însuşi, acolo unde lipsea1. O societate în care fiecare fiinţă umană are aceeaşi circuitul natural şi viabil al resurselor, astfel încât în anumite sectoare sociale
stare de realizare a rosului său existenţial, devine, dintr-o alăturare de indivizi există surplus, iar în altele deficit. Surplusul de resurse creează viciile. Deficitul
mai mult sau mai puţin organizată prin legi şi impuneri exterioare, o comunitate lasă trebuinţele fundamentale nesatisfăcute împiedicând fiinţele să se
de conştiinţe care, într-un efort sinergic, vâslesc la unison în aceeaşi direcţie a alimenteze (şi astfel dezvolte) şi totodată împiedicându-le să producă alte
dezvoltării vieţii şi fiinţei spre standarde superioare. Pentru comunitate valorile resurse care ar fi necesare celorlalte fiinţe umane.
de căpătâi sunt: efortul personal, sinergia coparticipărilor, simbioza acţiunilor, Procesul de producere a resurselor este, în fapt, ceea ce s-a numit
dăruirea totală faţă de scopul individual care este acelaşi cu cel comun. Cu toţii, dintotdeauna creaţie umană. Aceasta în condiţiile în care se respectă regulile
membri comunităţii înţeleg că se află pe aceeaţi corabie şi că au aceeaşi proceselor evolutive: anume că fiecare om vine pe lume pentru a ocupa un loc
călătorie de realizat, spre aceeaşi destinaţie. Nu se pune problema competiţiei, şi a îndeplini un rost pe care el şi numai el le poate realiza la momentul istoric
ci a complementarităţii: fiecare are propriile capacităţi cu care poate să respectiv. Fiecare fiinţă umană este unică şi irepetabilă, iar societatea umană
contribuie la bunul mers al corabiei. De aceea misiunea administraţiei este să ca ecosistem în sine şi ca parte a unui sistem şi mai mare se compune nu din
plaseze omul potrivit la locul potrivit, iar misiunea omului e aceea de a se alăturarea tuturor indivizilor săi, ci din acţiunile sinergice ale acestora.
perfecţiona pe sine cât mai mult, în măsură a fi cât mai eficient în acea poziţie, Societatea umană este o reţetă în care fiecare fiinţă umană reprezintă un
ca membru al echipajului. Toate rolurile sunt egale în faţa călătoriei vieţii: ingredient abslout necesar. Fiecare om plasat la locul potrivit, realizând
deopotrivă al căpitanului şi al bucătarului. Fiecare rol fiind absolut necesar condiţiile împlinirii de sine, va consuma resursele produse de ceilalţi semeni şi
pentru existenţa şi realizarea misiunii întregii comunităţi. va crea el însuşi resurse, în cantităţile şi de calităţile aşa fel reglate (potrivite) în
Pentru a putea realiza cu maxim de eficienţă şi demnitate misiunea ce o are pe mod natural prin procesele evoluţiei, încât nu vor exista nici surplusuri, nici
această corabie a comunităţii, fiecare fiinţă umană este necesar a se perfecţiona deficite în circuitul natural de distribuţie al resurselor.
pe sine la un standard cât mai înalt de elevare; de a se supune unei practici Legile naturale ale dezvoltării vieţii realizează, deci, în mod fundamental
individuale pentru dezvoltarea personală. Deci factorii cheie, cele două părţi acest proces. Mai trebuie numai societatea să vegheze ca factori eventual
absolut de nedespărţit pentru ca întreaga corabie şi căltoria să se desfăşoare perturbatori să nu afecteze normala funcţionare a circuitelor. Dar singurul
corespunzător sunt: dezvoltarea umană (autodezvoltarea indiviudală) şi factor perturbator posibil poate veni numai din partea fiinţelor care au libertatea
dezvoltarea comunitară. Numai o fiinţă elevată (superior dezvoltată) poate şi capacitatea de a transcende legile naturale: adică din partea oamenilor. De
contribui semnificativ la crearea şi dezvoltarea comunităţii. Şi viceversa, într-o aceea misiunea primă şi ultimă a societăţii o reprezintă paza aplicării legilor
comunitate astfel realizată, fiecărei fiinţe umane îi va fi cu mult mai uşor să naturale. Adică un sistem de administraţie care să îndeplinească anumite
realizeze dezvoltarea de sine spre nivele superioare. Însă cheia care stă la baza condiţii printre care:
acestor două procese o reprezintă resursele. • să recunoască aceste legi naturale de dezvoltare a vieţii la toate nivelele
Resuresle sunt necesare pentru orice şi pentru toate procesele în lumea • să cunoască procesele cosmice şi naturale în profunzime, astfel încât să
naturii. Organizarea sistemică a universului face ca fiecare nivel de existecţă să poată înţelege care sunt cerinţele pentru progresul social şi uman la fiecare
fie deopotrivă consumator şi producător de resurse pentru celelalte (vecine). moment istoric, în armonie deplină cu programele universale de dezvoltare
Este, dacă putem să-l numim astfel, “lanţul trofic existenţial”. Resursele sunt a vieţii pe Terra
necesare atât pentru existenţă, cât şi pentru creştere, dezvoltare şi re-producere. • să fie în măsură a preveni intervenţiile în aceste procese naturale. Singurul
mod de prevenire îl constituie aderarea tuturor oamenilor la valorile
1
A se vedea în acest sens diagrama de la finalul articolului sombiotice specifice proceselor de dezvoltare, într-un aşa grad şi de o aşa

15 16
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

manieră încât să nu fie necesară nici o pază exterioară. Singurul păzitor fără suportul altcuiva; fiindcă în procesul dezvoltării copiilor, ei vor
va fi atunci conştiinţa fiecăruia; aceasta îi va spune ce acţiune este greşit trebui să fie pilonii pe care primii să se sprijine
orientată, chiar mai dinainte de a fi transpusă în faptă. Chiar dacă cineva - posibilitatea de a crea stări de spirit complexe (prin aceasta înţelegând
nu are puterea suficinentă de a învinge tendinţele anarhiste care îl combinaţii sinergice de: acţiuni fiziologice, sentimente, gânduri, trăiri
stăpânesc la un moment dat, conştiinţa lui totuşi arătându-i calea cea de conştiinţă) şi adaptate cerinţelor particulare ale fiecărui copil la
dreaptă (ajutându-l să distingă binele de rău) îl va îndruma să caute momentul istoric al dezvoltării sale
sprijinul unui seamăn. Şi îl va găsi în fiecare dintre membrii comunităţii. - capacitatea empatică dezvoltată la un nivel superior, în măsură
Astfel se va aplica principiul sprijinului reciproc; un singur om s-ar putea deopotrivă a percepe fiinţa şi cerinţele de dezvoltre ale copilului,
să nu facă faţă greutăţăţilor luptei interioare cu tendinţele, pentru că precum şi de a putea transmite stările de spirit necesare dezvoltării
acestea sunt de grade diferite de putere, iar oameni de asemenea nu sunt acestuia (amintite la punctul anterior); ei vor fi un fel de doici care vor
toţi la fel de evoluaţi spre a se putea măsura singuri cu ele; dar mai mulţi trebui să vieţuiască în sufeltul lor fiinţa copilului, aşa cum astăzi un
desigur că vor reuşi. Deci cele dou condiţii pentur realizarea îndrăgostit este unit cu fiiţa iubitei sale
corespunzătoare a acestui proces de “poliţie”, le reprezintă: 1. menţienrea • Educaţia stilului de gândire şi acţiune în simbioză cu toate fiinţele,
trează a conştiinţei individuale şi 2. ajutorul reciproc, imediat şi aspect care începe din momentul deprinderii limbajului. Se ştie că vorbirea şi
necondiţionat. gândirea sunt părţi ale aceluiaşi întreg. Copilul va fi educat să vorbească şi
• Singura modalitate prin care se pot îndeplini aceste condiţii concomitent o gândească numai lucruri orientate spre această simbioză, spre celelalte fiinţe.
constituie educaţia. La acest stadiu majoritatea copiilor (cu excepţiile fiinţelor cu un grad mare de
evoluţie) nu vor putea dobândi încă înţelegerea raţională asupra acestor
Educaţia este cea care întâmpină omul la venirea sa în această lume necesităţi care li se predau. Dar dacă aceste lucruri vor fi exprimate în
ajitându-l să realize Amintirea de Sine. Încă din primele stadii ale dezvoltării simboluri adaptate, simboluri concrete (sub forma poveştilor şi eroilor de
instrumentelor de lucrul în planul fizic, se vor introduce programe de legende) ei vor putea accesa conţinutul valoric (şi în fond moral al acestor
armonizare a acestor structuri cu cerinţele simbiozei sociale, cu cerinţele naturii istorisiri), fapt care îi va determina să înţeleagă mesajul moral (e vorba de o
planului fizic (prin creşterea copilului într-un cadru natural, realizând schimbul anumită intuiţie primară specifică fondului conştiinţei individuale, care chiar
necesare de energii cu celelalte specii conlocuitoare) şi mai apoi cu cerinţele dacă nu se manifestă încă – la această vârstă în toată calritatea ei, lucru ce se va
specifice destinului individual al respectivei fiinţe. întâmpla după majorat – poate totuşi să-şi facă simţită prezenţa ca o influenţă,
De aceea în primii ani ai vieţii, copilului i se vor da neaparat următoarele fie ea şi vagă, dar sufucientă pentru a imprima copilului convingerea asupra
tipuri de educaţie: valabilităţii adevărurilor pe care le învaţă.
• Educaţiea stilului de viaţă în simbioză cu celelalte specii. Chiar mai În esenţă întreg sistemul educaţional vtrbuie orientat spre formarea
dinainte de a învăţa să vorbească, copilul este necesar a fi crescut într-o atmosferă deprinderilor şi puterilor de autocontrol, de a învinge puterea tendinţelor, de a
de gânduri şi sentimente dedicate acestei simbioze. Prin vorbire şi prin recunoaşte şi urma calea valorilor morale.
comportamentul educatorilor, el va deprinde regulile corecte de manifestare în În aceste condiţii rolurile primordiale ale comunităţii umane ar putea fi
raport cu celelalte vieţiutoare, iar sentimentele pe care educatorul le are în acest structurate după cum urmează:
sens copilul le va copia automat în baza legii universale a mimetismului. De 1. Recunoaşterea Naturii şi specificului fiecărei fiinţe umane
asemenea educatorul va veghea neâncetat la tendinţele anarhiste care îşi pot face 2. Asigurarea cadrului necesar procesului Amintirii de Sine, prin care fiecare
simţită prezenţa în orice moment prin intermediul structurilor fiziologice, energetice entitate umană realizează deopotrivă următoarele aspecte:
şi afective în formare ale copilului. Educatorii se vor alege din rândul celor mai • Cunoaşterea universului, a proceselor lumii naturale, a organizării
puternice (dezvoltate) fiinţe uamne pe laturile sepcifice următoarelor aspecte: sociale la nivelul speciei umane
- puterea de a învinge tendinţele; nu trebuie să fie sfinţi, dar este necesar • Autocunoaşterea de sine ca fiinţă
să aibă un autocontrol destul de bun, pe care să-l realizeze singuri, deci • Cunoaşterea Forţelor Modelatoare, recunoaşterea acţiunii acestora
asupra propriei Personalităţi

17 18
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

• Recunoaşterea Misiunii Existenţiale în această lume În acestă ecuaţie, factorii au următoarele semnificaţii
• Stabilirea Drumului Vieţii Individuale, prin recunoaşterea - (S) Sinele = reprezintă identitatea cosmică a fiinţei, practic acel
nivelului propriei evoluţii, a sarcinilor şi misiunilor (temelor) “nucelu de dumnezeire” existent la toate formele de viaţă; el nu este momentan
aferente acestuia, a modalităţilor de realizare etc, tot ceea ce noi conştientizat de către omul contemporan fapt care face ca acesta să nu producă
am cuprins în conceptul de Program al Dezvoltării Individuale deocamdată mai multe efecte (resimţite) decât cele exprimate prin nivelul de
(Saddhana din vechime – practica dezvoltării spirituale) şi conştiinţă şi trebuinţele fundamentale3
respectiv Proiectul Vieţii Personale (acesta fiind planul de
realizare a continuităţii progremului în lumea aceasta)2 - (C) Conştiinţa = legea, ghidul orientativ, călăuza fiinţei în raport cu
3. Realizarea repartiţiei sociale corespunzătoare a persoanelor în roluri (ceea ce ordinea cosmică şi valorile acestei ordini; în manifestarea fiinţei umane aceasta
presupune desigur recunoaşterea necesarului de roluri, a scopului fiecăruia, a se exprimă în principal (dar nu exclusiv) sub forma a ceea ce numim valori sau
conţinutului rolurilor etc, într-un cuvânt recunoaşterea direcţiei corecte de imperative morale
dezvoltare şi a modalităţilor de realizare a evoluţiei societăţii ca parte a - Ni(1) = natura individuală în sine înseşi; este ceea ce Rogers a
ecosistemelor mai mari (natural, cosmic etc); repartiţia socială în aceste numit “sinele ideal”, adică structura autentică a fiinţei umane, dar potenţială, în
condiţii se realizează conform principiului “omul potrivit la locul potrivit” sensul că încă nu este manifestată în mediul de viaţă social, forma şi gradul
4. Organizarea şi gestionarea fluxului de resurse. Dacă se respectă acestei manifestări ţinând de toţi factorii de mediu şi de forţele modelatoare
principiul 3, echilibrul dinamic al fluxului de resurse se realizează (ale cosmosului, naturii, societăţii, organizmelor de lucru ale fiinţei); Ni
automat, prin procesele reglatorii ecosistemice. Coordonatorii organizării reprezintă acea structură internă a sistemului psihic ce conţine toate elementele
sociale trebuie în acest sens să preîntâmpine şi înlăture situaţiile care pot particulare şi definitorii pentru identitatea individuală a unei anumite fiinţe.
crea perturbaţii, întreruperi al eacestei repartiţii naturale Dând curs în mediul exterior naturii sale individuale, fiinţa umană se simte nu
Instrumentele de spijin la îndemâna coordonatorilor (poate mai corect numai autentic liberă, ci plenar actualizată, sau cum am spune mai simplu:
“administratorilor” sociali) sunt reprezentate de următorii factori: Materia (şi energia), împlinită. În esenţă pentru oricare dintre fiinţele vii, indiferent de specie, împlinirea
Spiritul (şi creaţia), Valorile (Legile de organizare a vieţii), Ordinea (corecta succesiune condiţiei lor existenţiale se realizează prin exprimarea plenară în mediu a naturii
a operaţiilor administrative; dreptatea, într-o altă accepţiune mai restrânsă). individuale; numai pentru om însă împlinirea acestei condiţii ţine, aşa cum am
* văzut şi de realizarea conştientă a unei anumite misiuni existenţiale.
Dezvoltarea comunitară are ca ax central al fundamentării ei dezvoltarea
umană. Toate celelalte procese şi mecanisme (economice, sociale, culturale etc) - Ni(2) = natura individuală manifestată sau ceea ce Rogers a numit
sunt derivate anexe şi nu totdeauna folositoare în măsura în care este necesar. “sinele real”; între Ni(1) şi Ni(2) pot să existe diferenţe. Numai un mediu comunitar
Aşa cum s-a mai arătat, toate acestea sunt creaţii umane temporare; ele derivă ideal ar permite fiecărei naturi umane să se exprime în toată plenitudinea sa. Tocmai
din necesităţile umane şi sunt puse în slujba satisfacerii acestora. de aceea diferenţa dintre cei doi factori reprezintă punctul forte al indicelui de calitate
Prin dezvoltare (umană) individuală înţelegem acel proces transpersonal a vieţii într-un anumit mediu comunitar. Conţinutul acestei diferenţe constituie
de evoluţie a omului potrivit cu imperativele specifice naturii sale proprii. materialul pentru ceea ce am numit Lumea de Vis4.
Ecuaţia acestui proces de dezvoltare umană se prezintă astfel: - (Ca) Caracterul = “sediul virtuţilor”, puterea de pe care fiinţa o
DU(c) = FU + IS = [S + C + Ni(1) + Ca] + [3ME + 9TF + 4DV + Ni(2) + Am] posedă de a acţiona în conformitate cu normele propriei conştiinţe precum şi de

2
Pentru detalii privind deopotrivă rolul Forţelor Modelatoare în structurarea persoanlităţii, cât şi
dezvoltarea fiinţei umane, proiectarea şi managementul dezvoltării personale, precum şi al
calităţii vieţii, recomandăm volumele noastre: “Psihologia Fiinţei. Psihologia ecologică
3
integrativă a personalităţii” (Fundaţia Mercrur, 2000), şi seria dedicată managementului calităţii Recomandăm pentur detalii A. Burcu – Psihologia Fiinţei, Fundaţia Mercur, 2000
4
vieţii şi condiţiei uamne compusă din: Fundamentele consilierii în amangementul calităţii vieţii, Pentru acest concept recomandăm A. Burcu – Managementul calităţii vieţii şi condiţiei umane:
Abilităţile consilierului…., Centrul de consulatanţă…. (Mega, 2004) fundamentele consilierii, Mega, 2004

19 20
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

a da curs propriei voinţe, propriilor decizii, prin opoziţie cu (învingând deci) precum şi de a obţine plenitudinea de satisfacţii prin care se acoperă trebuinţele
alte forţe ale tendinţelor manifestate din mediul existenţial5 individuale ale fiecărei componente interne a sistemului psihic; şi deopotrivă
ale tuturor8. Acest din urmă aspect poate fi realizat numai prin accesul
- 3ME = factorul de modulare/ descriere a temei existenţiale, a misiunii
nerestricţionat la cantitatea şi calitatea optimă de resurse, aşa cum au fost
fiinţi umane în momentul istoric al vieţii prezente6 potrivit condiţiei sale specific
acestea definite anterior.
umane. Omul contemporan are în această lume o întreită îndatorire: 1. de a se
perfecţiona pe sine dând curs dezideratului evoluţiei cosmice a tuturor formelor de - 4DV = coordonatele mediului comunitar în care fiinţa umană este
viaţă; 2. de a sprijini celelalte fiinţe (din regnul uman sau alte regnuri) coparticipante necesar a-şi duce existenţa pentru a procura optimul de resurse pentru propria
la simbioza planetară, în procesele propriei lor dezvoltări şi 3. de a juca rolul scenic sa dezvoltare9 ; 4DV reprezintă cele 4 dimensiuni ale vieţii fiinţei umane în
primit în această lume, în realitatea socială, prin programul destinului indiviudal şi cu lume. Omul contemporan este o fiinţă de o deosebită complexitate; pentru
sprijinul forţelor divine. creştere şi dezvoltare (ca fiinţă şi ca persoană) el are nevoie de o multitudine de
resurse, care trebuie să fie specifice (adaptate) nu numai cantitativ, ci şi
- 9TF = cele nouă trebuinţe fundamentale activate la omului
calitativ, adică să provină din anumite dimensiuni ale existenţei. Aceste 4 mari
contemporan7; (din totalul de 12) ale grilei piramidale Maslow-Delphy: 1-
dimensiuni sunt următoarele:
fiziologice, 2-de siguranţă, 3-ambientale, 4-sociale, 5-de cunoaştere, 6-de
valorizare personală, 7-de creaţie, 8-de identitate personală şi respectiv 9-spirituale. a) viaţa materială: - cuprinzând raporturile şi acţiunile fiinţei umane ce
Grila piramidală a trebuinţelor fundamentale acţionează în fapt ca un catalizator şi tind spre actualizarea trebuinţelor primare, în special (cele fiziologice, de
totodată filtru al resurselor necesare unei anumite fiinţe, la un moment dat şi în siguranţă şi ambientale), precum şi cele ce depăşesc strict aceste nevoi, urcând
fiecare moment al existenţei sale; reprezintă factorul de reglare a calităţii şi şi spre altele, superioare, dar păstrând, cu toate acestea o legătură fermă cu ceea
cantităţii de resurse ideale necesare dezvoltării fiinţei umane; acest factor are şi ce numim în mod comun: materie, energie, resorturi fiziologice. Astfel, aici vor
rolul de catalizator şi de filtru, totodată. El însă nu poate să împiedice abuzurile şi fi incluse capitolele vieţii vizând, spre exemplu achiziţiile de bunuri (case,
nici oirentarea fiinţei spre trebuinţe false (cu aceste aspecte se ocupă C, Ca şi Ni, în maşini, instrumente, obiecte etc.); investiţiile; afacerile; profesiunea şi locul de
condiţiile unei educaţii corespunzătoare a fiinţei umane) muncă; tot ceea ce ţine de avere şi proprietate, de folosinţa şi utilizarea
„energiei”, în sensul ei generic: acela de resursă exterioară care întreţine,
- (Am) adaptarea al mediu, este factorul managerial care garantează
perpetuează şi îmbunătăţeşte existenţa individului, a grupurilor (popoare,
accesul la resursele necesare prin deprinderea şi adoptarea modalităţilor/ strategiilor
triburi, formaţiuni de interese etc.) sau speciilor.
celor mai eficiente de existenţă în limitele unei realităţi anume la un moment dat
b) viaţa socială: - cuprinde toate aspectele prin care omul se raportează
(practic un mediu existenţial) şi de “vânătoare” a resurselor (găsirea modalităţilor de
la mediul în care trăieşte, precum şi la fiinţele conlocuitoare ale acestuia.
acces spre aceste resurse, prin multitudinea de obstacole, de blocaje etc). (Am) este
Vizează în special satisfacerea Trebuinţelor de pe nivele 4,5 şi 6, adică acelea
factorul de navigaţie, de management eficient.
de sociabilitate, comuniune, de a dărui şi primi afecţiune, de integrare şi
- FU = fiinţa-în-sine, cu cele patru elemente structurante: sinele, conştiinţa, apartenenţă, de comunicare, de investigare, descoperire şi cunoaştere, de
natura individuală şi caracterul, care creează structura internă a sistemului psihic, sau libertate şi orizont, de valorizare proprie şi demnitate/ stimă de sine, de statut şi
cum se mai numeşte în limbajul deja consacrat: EU-l individual valoare socială etc.
- IS = împlinirea de sine, adică acea stare existenţială resimţită de Desigur vor fi incluse aici, deci, acele capitole ale vieţii unei persoane ce
fiinţa umană atunci când, într-un mediu dat ea poate deopotrivă a-şi exprima se referă la raporturile de filiaţie şi rudenie, raporturile de cuplu şi familie,
plenar natura individuală proprie (sau a speciei, în cazul celorlalte vieţuitoare) raporturile de muncă, cele de grup; cele ce ţin de conjuncturi şi cerinţe sociale

5 8
Pentru detalii privind caracterul recomandăm A. Burcu – Psihologia Fiinţei, Fundaţia Mercur, Pentru detalii recomandăm cărţile precizate la notele anterioare
9
2000 sau Psihologia managerială, Argonaut, 2003 Detalii pot fi obţinute din vol. A. Burcu – Managementul calităţii vieţii şi condiţiei umane:
6
idem fundamentele consilierii, Mega, 2004
7
A se vedea şi A.Burcu – Piramida trebuinţelor umane fundamentale, Fundaţia Mercur, 2002

21 22
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

(profesiuni şi demnităţi publice, războaie ori conflicte, schimburi culturale,


manifestări de orice natură publică etc.). În ceea ce priveşte educaţia paideică, aceasta a fost recunoscută încă din
Tot la capitalul vieţii sociale se încadrează şi opiniile, credinţele, optica antichitate ca fiind acea educaţie continuă (de la naştere şi pe toată durata
individuală asupra vieţii, curentele, doctrinele, ritualurile şi practicile (nu doar vieţii), formatoare şi transformatoare a fiinţei umane, deopotrivă filosofie,
religioase) pe care persoana umană le împărtăşeşte, indiferent că le religie, ştiinţă, inginerie, mod de a trăi şi a se raporta la lume, semeni şi
exteriorizează/ manifestă public într-o măsură mai mare ori mai mică. univers, o practică neîntreruptă a desăvârşirii prin armonizarea rostului
c) viaţa privată: - cuprinde toate aspectele (trăiri, gânduri, acţiuni, propriu cu toate aspectele existenţei (cosmice, sociale, natural-ecologice), prin
fenomene, intreprinderi etc.) prin care fiinţa umană se raportează la sine înseşi, adoptarea conduitei individuale după Ordinea întregului Cosmos, prin
spre a se descoperi şi cunoaşte, spre a găsi adevărata sa identitate şi măsură, celebrarea.i de A Fi, de a participa la creaţia continuă a lu
precum şi locul şi rostul său în univers, deopotrivă cu sensul întregii Existenţe, Dacă detaliem ecuaţia obţinem DC = FU + IS + EP, în care se pot observa
a tot ceea ce întâlneşte în viaţa sa. rolurile fiecăruia dintre factori: FU = subiectul; IS = scopul/ ţelul spre care
La acest capitol întâlnim toate frământările omului în căutarea rosturilor trebuie să tindă orice comunitate în procesul dezvoltării ei; EP = procesul/
existente universale şi, în cadrul acesteia, a celei personale. procedura sau tehnologia. În cea mai simplă formulă dezvoltarea comunitară
Căci cea mai mare trebuinţă a fiinţei umane actuale este aceea de a avea o reprezintă cadrul necesar asigurării cu optim de resurse a tuturor celor nouă
„axis mundi”, o ordine a cosmosului propriu organizată după principii care să-i trebuinţe fundamentale pentru fiecare dintre membrii comunităţii şi pentru toţi
permită deopotrivă atingerea unei stări de bine atât în interiorul acestui cosmos deopotrivă. Asigurarea cu resure se poate realiza pe calea producerii interne
personal, cât şi atunci când iese şi îl raportează pe acesta la o Ordine mai mare (varianta ideală) sau pe cale “importurilor” externe. Prima soluţie presupune
– societate, natură, spirit - la Cosmosul ce cuprinde în sine totul. relizarea echilibrului de flux al repartiţiei armonie a resurselor între producători
d) viaţa spirituală: - reflectă raporturile fiinţei umane cu sensurile profunde şi consumatori în cadrul comunităţii, pe toate palierele piramidei. Cea de-a
ale realităţii prezente, cu ceea ce stă în spatele lucrurilor şi face posibilă doua variantă aplicată până în prezent la nivelul comunităţilor istorice vizează
existenţa şi manifestarea a toate câte sunt: Marea Fiinţă, indiferent cum ar fi ea importurile, fapt ce se realizează pe cale paşnică a schimburilor sau pe cea
denumită într-un limbaj sau altul (Fiinţa Primă, Zeus, Dumnezeu, Allah, Isis impusă, a cuceririlor. Deşi războaiele armate au fost înlocuite cu noile cuceriri
etc.). Pentru că limbajul nu ne poate spune nimic despre Aceasta; el nu poate economice, şi indiferent că importurile se efectuează prin acaparare sau prin
decât să îndrepte privirea sufletului uman spre a o percepe singur, întocmai schimb onest, ambele versiuni nu rezolvă probelma fluxului armonic.
precum degetul ce arată spre lună serveşte doar ca indicator, fără a comunica Chiar dacă pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, o parte sau
ceva despre obiectul arătat. chiar toţi dintre membri comunităţii beneficiază de asigurarea cu optimul
Raportul cu Marea Fiinţă se trăieşte de către fiecare făptură umană în necesar pentru toate nivelele piramidei şi în măsura potrivită pentru fiecare
profunzimea cea mai adâncă a sufletului său şi se experimentează clipă de clipă individ, datorită faptului că procesul se bazează pe sprijin extern, deci nu pe
în multitudinea realităţilor ce o înconjoară. Căci fiecare lucru, fiecare formă de producţia internă (beneficiarul trebuie să fie şi el la rândul lui producător, chiar
viaţă particulară, fiecare fiinţă este în întregime pătrunsă de Fiinţa Fiinţelor. dacă nu de aceeaşi calitate şi cantitate; numai astfel putem avea echilibru în
În condiţiile în care societatea pune pe primul plan dezvoltarea umană fluxul repartiţiei), la un moment dat inevitabil operează căderea întregului
conform ecuaţiei: DU = FU + IS, adică recunoaşterea fiinţei umane în totă sistem, iar acest lucru se produce din chiar interiorul său. Procesul poate fi
complexitatea ei şi satisfacerea dezideratului împlinirii de sine pentru toţi numit “corupţie” şi chiar dacă se vorbeşte de corupţia sistemului, trebuie să
membrii societăţii, toate celelalte structuri, procese şi instrumente se vor creea înţelegem că ea practic se datorează dereglărilor operate în procesul de flux.
de către oameni în mod automat, prin aplicarea elementeleor desfăşurate ale ale Complexitatea fenomenului uman individual face ca omul să nu poată
ecuaţiei de mai sus. Aceasta ar fi situaţia ideală, în care putem aprecia ecuaţia exista nici doar ca producător, nici doar în calitate de consumator. Privind în
dezvoltării comunitare ca având următoarea formulă: lumea naturii, observăm fluxurile continue şi echilibrele care se realizează
DC = DU + EP armonic între specii, atât prin lanţurile trofice cât şi pe calea proceselor
unde DU reprezintă dezvoltarea umană, iar EP este factorul definitoriu simbiotice. Nici o fiinţă nu se află izolată; la fel şi omul în cadrul proceselor
pentru educaţia paideică. sociale, nu poate exista la o extremă sau alta; pentru că în lanţul/ fluxul

23 24
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

continuu al producerii şi consumului de resurse fiecare fiinţă umană trebuie să


joace ambele roluri deopotrivă
Pentru o societate ideală, prin care înţelegem acel grup uman orientat spre
dezvoltare indiviudală şi coelctivă în armonie cu procesele şi legile
ecosistemice, numită de aceea comunitate (aşa cum am definit mai sus acest
termen), este suficientă ecuaţia DC = DU + EP. Însă pentru o societate în
procesul de tranziţe spre stadiul de comunitate, trebuie întrodus un factor de
reglare a proceselor sociale care să asigure corecta repartiţie a resurseleor,
schimbul echitabil de la producători la utilizatori şi retur, sau cum l-am numit
procesul de flux. Deci în ecuaţie va figura şi factorul de management al
procesului de flux, M(flux). Asfel încât pentru orice societate contemporană
ecuaţia de dezvoltare este dată de formula: DC = DU + EP + M (flux)
Mangementul de flux reprezintă în fapt întreaga organizare a instituţiilor şi Principiile de proiectare ale viitoarelor noastre instituţii sociale
proceselor sociale. Şi aşa cum se ştie din procesele manageriale aplicate la alte trebuie să fie corespunzătoare cu principiile de organizare ale
domenii, cu cât este mai simplu, cu atât este mai eficient. Iată de ce, aşa cum s- naturii şi să fie dezvoltate de o reţea a vieţii. Cadrul conceptual
a mai spus, o societate cu cât este mai dreaptă (mai orientată spre dezvoltare) al unificării pentru înţelegerea structurilor materiale şi sociale
cu atât are mai puţine legi (Pitagora). Este necesar un minim de instituţii şi un
minim de procese exterioare, majoritatea fiind realizate de către fiinţa umană va fi esenţial pentru realizarea acestei sarcini.
prin interiorizare, în modalitatea EP care asigură DU.
Pentru a înţelege acest proces numit interiorizare a instituţiilor sociale, să Fritjof Capra
luăm exemplul unora dintre cele mai importante actual: decât să dezvoltăm
poliţia şi justiţia (care încearcă să restabilească ordinea socială alterată) mai
bine să educăm fiinţa umană în spiritul oridinii interioare morale, care este
naturală pentru ea şi care, pe lângă faptul că duce într-adevăr la exteriorizarea
acestei ordini morale în societate (lucru pe care poliţia şi justiţia nu îl vor
realiza niciodată), costă puţin, este durabilă şi reprezintă singura cale de
transformare a societăţii, dintr-o simplă alăturare de indivizi realizată sub
impulsul istoriei, într-o adevărată comunitate, constituită prin discernămânul,
voinţa şi totala implicare personală a fiecărei fiinţe umane.

Prof. univ. Aurelian Burcu


Preşedinte al Insitutului pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy,
Cluj-Napoca

Prof. grI. Alexandru Burcu


Colaborator al Insitutului Român de Studii Transdisciplinare şi Cercetări în
domaniul Ştiinţei Universale, Hyperion, Cluj-Napoca

25 26
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

LEGE ŞI GUVERNĂMÂNT ÎN GÂNDIREA LUI MONTESQUIEU În viziunea lui Montesquieu prima îndatorire a omului de ştiinţă şi cea mai
mare este să determine „principiile generale obiective” pe care ne situăm pentru
„Legea este stăpâna tuturor – muritori şi nemuritori” a studia raţional evenimentele, oamenii şi lucrurile, pentru a afle cauzele
Plutarh determiannte ale faptelor concrete şi pentru a stabili legăturile dintre diferitele
stări , dintre laturile proceselor şi fenomenelor şi dintre conglomerate ale
„Legile, [...], sunt raporturile necesare care derivă din natura realităţii. Acest studiu raţional presupune că realitatea este supusă unor legi,
lucrurilor”. Conceptul lui Montesquieu despre lege este redat în ideea existenţei expresii ale necesităţii, raporturi necesare care derivă din natura lucrurilor.
unei raţiuni primordiale, iar legile sunt raporturile dintre ea şi diferitele entităţi Sarcina pe care şi-o ia Montesquieu este de a descoperi şi de a analiza
şi mai mult chiar raportul dintre aceste entităţi. Omul, ca entitate, este guvernat trăsăturile comune, esenţa, raţiunea acestor legi universale, este de a defini
de legi invariabile şi totuşi prin natura lui, prin prisma faptului că este fiinţă principiul determinant, cu totul independent care stă la baza legilor, avându-şi
raţională el calcă neîncetat legile pe care le-a statornicit Dumnezeu. „Făcut să esenţa în „însăşi natura lucrurilor”, este de a determina „spiritul legilor”, este
trăiască în societate, el putea aici să uite pe semeni săi : leguitorii l-au readus la de a răspunde la dubla întrebare pe care ne-o punem vrând să aflăm ce sunt şi
îndatoriile sale prin legile politice şi civile”. Elementul de bază al oricărei legi, cum sunt legile ca legi sau într-un mod mai direct, ce sunt şi cum sunt legile
indiferent de domeniul în care se afirmă, este condiţionarea sa obiectivă. După după legea lor.
cum putem observa, în opinia lui Montesquieu, nu numai natura este supusă Filosofia burgheză s-a îndepăratat adesea de altfel, de linia lui Montesquieu.
legilor cu tot ce cuprinde ea, oameni, animale, dar şi Dumnezeu trebuie să ţină Denaturând concepţia de lege naturală, refuzând să acorde noţiunii de lege
seamă de legile obiective şi să respecte acele legi care sunt ale naturii. orice sens obiectiv privind această noţiune ca o simplă expresie a regularităţii
„Trebuie să admitem existenţa unor raporturi de echitate anterioare legii cu care unele evenimente se aşează în succesiunea altora.
pozitive care le stabileşte [...]” Pentru Montesquieu, elementele de bază al oricărei legi, indiferent de
Se poate vedea din scrierile lui, că una din ideile lui este că înaintea domeniul în care se afirmă, este condiţionarea sa obiectivă. Acest fel al
tuturor legilor premerg cele ale naturii. Aceste legi se aplică omului înaintea iluminismului francez de a considera lucrurile e deosebit de preţios în domeniul
constituirii societăţi. Astfel, Montesquieu pune în evidenţă existenţa a patru ştiinţelor sociale unde se ciocneşte cu hobbismul după concepţia căruia legea
astfel de legi . Existenţa unui creator care ne îndreaptă către dânsul, care ne juridică ar fi o „industrie omenească arbitrară” şi se pronunţă în favoarea
face ca toţi să ne simţim egali, fără să se atace nimeni, adică pacea ar fi prima existenţei unui drept natural. În acest sens Montesquieu pomeneşte numai de
dintre legi. A doua lege naturală ar fi nevoia omului de a-şi procura hrana. A Grotius, a cărui operă capitală , „Despre legea războiului şi a păcii” deschide
treia lege, pe care Montesquieu o numeşte „rugămintea firească pe care şi-o fac problema drepturilor omului şi de Pufendorf, autor al lucrării „Introducere în
mereu unuia altuia ” o putem traduce ca fiind dragostea unuia faţă de altul. istoria celor mai însemnate împărăţii şi state ... din Europa” unde ştiinţele
Ultima lege dar nu şi cea din urmă ar fi dorinţa de a trăi în societate. juridice, eliberate din carapacea scolasticii teologice, se constituie ca discipline
Legat de ultima lege naturală se pleacă mai departe. În societate oamenii îşi independente întemeiate pe dreptul natural.
pierd cunoaşterea de sine, nu îşi conştientizează slăbiciunile. Egalitatea Montesquieu diferă de ceilalţi iluminişti francezi ai timpului, Voltaire si
încetează şi începe starea de război. „Starea de război determină statornicirea Rousseau în înţelesul că este prea puţin atras de înclinaţia de a elabora
legilor în mijlocul oamenilor ”, spune Montesquieu, iar mai departe separă principiile unei religii naturale pozitive în vreme ce după cum se ştie Voltaire a
legile care se aplică între popoare si le cataloghează ca fiind drepul ginţiilor, iar funadamentat religia raţiunii, iar Rousseau pe cea a sentimentului. Ambele au
legile care se aplică în societate, adică legi referitoare la raporturile dintre cei inspirat Cultul raţiunii proclamat de Revoluţia Franceză sub Robbespiere.
ce guvernează şi cei guvernaţi este dreptul politic şi legile cu privire la Montesquieu nu a prilejuit crearea în spirit reacţionar a unei forme de religie,
raporturile pe care toţi cetăţenii le au unii cu alţii : dreptul civil. mai rafinate decât cele din trecut şi nu se preucupă să determine „adevărata
Legea în general, este raţiunea omenească în măsura în care ea guvernează religie”.
toate popoarele de pe pământ iar legile politice şi civile ale fiecărui popor nu Tratând despre legi, Montesquieu, în opera sa capitală „Despre spiritul
trebuie să fie decât cazurile particualare la care se aplică aceste raţiune. legilor”, constatăm că Montesquieu restrânge încetul cu încetul conceptul de
lege pentru a-l adapta fenomenelor sociale. El întrebuinţează fără a-şi da seama

27 28
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

noţiunea de „lege” când în sensul cel mai larg, ştinţiific, de rânduială universală capitolul următor, Montesquieu împarte REPUBLICA în DEMOCRAŢIE
a lucruruilor, când în înţelesul de instituţie politică, a unei ţări, necesitând un când puterea aparţine întrgului popor şi ARISTOCRAŢIE când puterea
legiuitor. „Despre spritul legilor” se situează pe o temelie obiectivă, în sensul aparţine doar unei părţi a poporului.
că legile societăţii nu-i apar ca impuse în chip arbitrar, ele fiind raporturi Montesquieu consideră că cea mai importantă nu este locaţia puterii, ci
necesare, decurgând din natura lucrurilor. Opera nu se poate împotrivi totuşi modul în care aceasta este executată. Pe el nu îl interesează să elucideze
unei oscilări în concepţii datorită confuziei ce o face între legea naturală şi cea problema legitimităţii monarhului ca exponent al puterii executive, adică
juridică. originea puterii acestui monarh, ci elucidarea raportului dintre cele două puteri.
Legătura dintre liberatea politică a cetăţeanului şi separaţia puterilor este Contrar opiniilor lui Locke, pentru francez pericolul pentru libertate vine
exprimată de Montesquieu în felul următor : „Libertatea politică pentru cetăţeni îndeosebi dinspre corpul legislativ: “Dacă puterea executivă nu are dreptul de a
este acea linişte sufletească izvorâtă din convingerea fiecăruia că se află în se împotrivi iniţiativelor corpului legislativ, acesta va fi despotic; căci, întrucât
siguranţă şi pentru ca să existe această libertate, guvernământul trebuie să fie el îşi va putea atribui toată puterea pe care o va dori, va anihila toate celelalte
alcătuit în aşa fel ca un cetăţean să aibă a se teme de alt cetăţean. Atunci când puteri. Nu trebuie însă ca puterea legislativă să aibă la rândul ei, dreptul de a
în mâinile aceleaşi persoane sau aceluiaş corp de drăgători se află întrunită ţine în loc puterea executivă, căci activitatea executivă, fiind limitată prin
puterea leguitoare şi puterea executivă, nu există libertate deoarece se poate natura ei, este inutil de a o îngrădi; pe deasupra puterea executivă se exercită
naşte teama că acelaşi monarh sau acelaşi senat să întocmească legi tiranice pe întotdeauna cu privire la chestiuni care cer o rezolvare promptă... Dacă însă,
care să le aplice în mod tiranic. Nu există de asemenea libertate dacă puterea într-un stat liber puterea legislativă nu trebuie să aibă dreptul de a frâna pe cea
judecătorească nu este separată de puterea legislativă şi de cea executivă. Dacă executivă ea are dreptul şi trebuie să aibă împuternicirea de a examina în ce
ar fi îmbinate cu puterea legislativă, puterea asupra vieţii şi libertăţii cetăţenilor chip au fost puse în aplicare legile pe care le-a făcut ea; aceasta este
ar fi arbitrară, căci judecătorul ar fi leguitor. Dacă ar îmbinată cu puterea superioritatea pe care acest guvernământ o are faţă de cel din Creta şi din
executivă, judecătorul ar putea avea forţa unui opresor.” Lacedemona unde aceştia nu dădeau nici o socoteală de administraţia lor.”.
Dar juridicul nu are importanţă politică reală, decât în regimurile moderate, Montesquieu insistă pe superioritatea legislativului faţă de executiv
acolo unde legislativul şi executivul se suprapun. (subordonarea executivului faţă de legislativ), izvorâtă din controlul pe care îl
Comparând guvernământul din republicile italice cu cu monarhiile poate exercita asupra modului în care sunt aplicate legile pe care le elaborează.
contemporane lui Montesquieu ajungem la concluzia că liberatea este mult mai Analizând problematica raporturilor dintre puterea legislativă şi cea
extinsă în primele dintre ele tocmai ca urmare a concetrarii celeor trei puteri. executivă şi vorbind de ponderea reciprocă acestora, P. Manent scrie:
Înainte de a analiza ideiile lui Montesquieu despre formele de guvernământ, “Montesquieu înţelege foarte clar că, într-un regim întemeiat pe reprezentare,
trebuie să avem în vedere izvorul inspiraţie lui. Robert Shacketon în cartea: corpul legislativ, titular al legitimităţii reprezentative, este cel mai natural
„Montesquieu – A Critical Biography” redă o listă de cărţi găsite în opera lui tentant şi în măsură să îşi sporească abuziv puterea, şi că trebuie deci luate
Montesquieu „Pensees”, referitoare la sistemul politic ce-l imaginează. Din precauţii pentru a asigura executivului coerenţă suficientă. Într-un cuvânt, toate
aceste cărţi sun amintite „Legile” lui Platon şi „Politica”. dispoziţiile constituţionale au drept scop să facă cele două puteri aproximativ
La începutul cărţii a doua din „Spiritul legilor” intitulată : „Despre legile egale în forţă sau în capacităţi, în vreme ce în virtutea principiului legitimităţii
care derivă direct din natura guvernământului”, el defineşte natura diferitelor unui asemenea regim, principiu reamintit de Montesquieu însuşi la începutul
forme de guvernare : „Există trei feluri de guvernăminte : cel REPUBLICAN, Capitolului, executivul ar trebui să fie direct subordonat legislativului.
cel MONARHIC şi cel DESPOTIC. Pentru a cunoaşte natura lor este de ajuns Problema este atunci evident următoarea : aceste două puteri egale , chiar
să avem ideea pe care o au despre ele oamenii cei mai puţin instruiţi. El pleacă presupunând bunele oficii ale Camerei Superioare, partea legislativului nu se
de la trei definiţii sau , mai degrabă de la trei fapte, şi anume : guvernământul vor paraliza reciproc ? Hobbes nu omisese să remarce că a pune astfel în faţă
republican este acela în care întregul popor sau numai o parte a lui deţine două puteri egale, reprezintă reţeta sigură pentru a institui între ele un război
puterea supremă, cel monarh este acela în care conduce unul singur , dar permanent până când una se va supune celeilalte sau când conflictul lor vor
potrivit unor legi fixe şi dinainte stabilite; pe când cel despotic, unul singur fără antrena ruinarea corpului politic. Montesquieu este de altă părere : <<Aceste
vreo lege şi fără vreo regulă, mână totul după voinţa şi capricile sale”. În trei puteri (incluzând Camera Superioară) ar trebui să ajungă la un punct mort,

29 30
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

adică la inacţiune. Dar întrucât mersului necesar al lucrurilor, ele sunt silite să posibilă doar acolo unde (şi atunci când) raporturile sociale nu sunt bazate pe
funcţioneze , vor fi nevoite să funcţioneze de bun acord>>” frică şi intimidare constantă, ci pe civilitate şi legalitate. Ca atare, libertatea
Este important să reţinem că, în opinia lui Montesquieu, atît republica cît şi depinde în mod esenţial de caracterul fix şi impersonal al legii care trebuie să
monarhia reprezintă, prin esenta lor, forme de guvernare moderată (limitată), în fie „pretutindeni înţeleaptă şi cunoscută” (V:16;) în aşa fel încât toţi cetăţenii şi
timp ce un regim despotic este, prin definiţie, o formă de guvernare opusă magistraţii, de la cei mai mari şi până la cei mai mici, să o poată respecta în
moderaţiei politice. În formele moderate de guvernare, puterea este limitată nu practică. Nici o lege, adaugă Montesquieu, nu are voie să fie interpretată în
numai de instituţii politice, legi (constituţii) si corpuri intermediare care mod arbitrar în detrimentul cetăţenilor atunci când e vorba despre proprietatea,
acţionează ca adevărate ecrane protectoare, ci şi de ceea ce Montesquieu onoarea, şi vieţile lor. Mai mult, în aceste forme de guvernare, legile însele au
numeste moravuri, maniere, educaţie, şi cutume (XIX: 16). În opinia sa, misiunea de a cultiva şi promova „spiritul moderaţiei” (V: 8), urmărind să
departe de a fi independente, legile trebuie în realitate să urmeze şi să reflecteze păstreze sau, după caz, să restaureze egalitatea civilă care se află la baza
fidel evoluţia acestor moravuri şi maniere. Accentul pus pe dependenta oricărei republici.
instituţiilor politice de structurile sociale şi moravuri împreună cu fundamentala Argumentul lui Montesquieu nu este, în fond, nimic mai mult decât un
distincţie dintre lege şi spiritul legii reprezintă trăsături originale ale demersului avertisment, care aminteşte în fond de poziţia similară lui Machiavelli din
sociologic al lui Montesquieu care îl diferenţiază de predecesorii săi englezi, Discorsi. Orice formă de inegalitate excesivă periclitează esenţa însăşi a
mai cu seamă Locke, şi îl prezintă drept un precursor al lui Tocqueville. republicii, ameninţând să distrugă liantul social care face posibilă cooperarea
Chintesenţa argumentului lui Montesquieu despre arhitectura guvernării indivizilor în vederea promovării binelui comun. Ideea apare cu pregnanţă în
moderate se află în trei capitole esentiale din „Spiritului Legilor” V: 14, XI: 6 si capitolul 8 al cărtii a V-a unde Montesquieu discută pe larg esenţa regimului
XIX:27. Pentru a constitui o guvernare moderată, afirmă Montesquieu, nu e aristocrat, dar argumentul său poate fi aplicat atât democraţiei cât şi monarhiei.
suficient doar să limităm puterea şi să separăm puterea legislativă de cea Sistemul politic englez admirat de Montesquieu ilustrează perfect atât virtuţile
executivă, aşa cum declarase Locke. Trebuie ca puterile în stat să fie moderaţiei politice, cât şi felul în care aceasta din urmă impregnează modul de
combinate, reglate, şi limitate în aşa fel încît să poată coopera eficient. În viaţă „capitalist” în care piaţa este noul suveran. Din acest punct de vedere,
acelasi timp, ele trebuie să rămână independente unele de altele pentru a rezista Montesquieu poate fi considerat un apologet discret al capitalismului avant la
cu succes oricărei încercări nelegitime de limitare a prerogativelor şi sferei lor lettre.
de acţiune. De aceea, se cuvine ca fiecărei puteri să i se acorde autoritatea de În opinia lui Montesquieu, legat acum de formele de guvernământ, găsim
care are nevoie pentru a rămâne autonomă, în acelaşi timp în care trebuie ideea că firea unui popor este determinată de climă iar aceasta împreună cu
evitată o separare absolută şi rigidă a puterilor. Prin dreptul de veto, puterea mărimea teritoriului , ar determina forma de guvernământ. Nu doar aceşti
executivă (împreună cu monarhul) are posibilitatea de a participa în mod factori sunt singurii care afectează forma de guvernare , dar aceştia par a fi cei
indirect la acţiunile puterii legislative, fără a fi îndreptătită însă să aibă mai importanţi în opinia lui. Legat de alţi factori, găsim într-un pasaj
iniţiative legislative proprii. A realiza un astfel de echilibru al puterilor şi enumerativ felul lor : “Oamenii sunt conduşi de mai multe lucruri : clima,
intereselor diferitelor clase politice reprezintă, în viziunea lui Montesquieu, o religia, legile, maximele guvernământului , pildele trecutului , moravurile,
adevărată „capodoperă legislativă” care presupune o complicată alchimie a manierele; ca rezultat al tututror acestora se formează un spirit general ”. De
puterilor, intereselor şi pasiunilor. bună seamă trebuie înţeles că e vorba aici de un spirit general specific unui
Legătura dintre moderaţie, libertate politică, putere limitată, şi domnia legii popor anumit, spirit ce se datoreşte, în conformitate cu acest pasaj, conlucrării
este un subiect asupra căruia Montesquieu revine mereu în paginile unui număr de factori cuprizând şi clima ca o unitate. Montesquieu continuă
capodoperei sale. În cartea a XI-a, el afirmă că „libertatea politică nu se mai departe : “Cu cât acţionează mai puternic la un popor una din aceste cauze
întâlneşte decât în formele moderate de guvernare” (XI: 4). Contrastul dintre un , cu atât slăbeşte mai mult influenţa celorlalte. Natura şi clima îl domină
guvern absolut şi unul moderat poate fi exprimat în felul următor. Spre aproape în mod exclusiv pe sălbatici; manierele îi conduc pe chinezi; legile îi
deosebire de acesta din urmă, într-un stat despotic, nu există legi fixe care să tiraniază pe japonezi; odinioară , moravurile erau precumpănitoare la
reglementeze cooperarea socială şi să limiteze gradul de dependenţă a Lacedemona; maximele guvernământului şi vechile moravuri erau
indivizilor. Or, libertatea politică presupune securitate şi independenţă şi e preucmpănitoare la Roma”. Este de notat că în ochii lui Montesquieu,

31 32
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

popoarele primitive, presupuse în stadii primare, sunt dominate de cauzele lucrurile la care legea nu-l obligă şi să nu facă pe cele care legea i le îngăduie”.
fizice (cum sunt solul şi clima); ele nu ar avea un specific psihic înăscut. În această privinţă Montesquieu se află la jumătatea drumului între Hobbes, pe
“Deosebirea dintre natura guvenământului şi pricipiul său constă în aceea că care îl combate fiindcă susţine teza că oamenii trăiesc în dorinţa de a se
natura sa îl face să fie aşa cum este , iar principiul îl face să acţioneze. Cea sunbjuga unii pe alţii, şi Jean-Jacques Rousseau care, cu decenii mai târziu şi în
dintâi este structura sa specifică , iar cel din urmă pasiunile omeneşti care îl pun condiţiile unei lupte de clasă mai ascuţită, va înscăuna ideeea trecerii puterii de
în mişcare ”. Ceea ce putem întelege din această scriere a lui Montesquieu este stat în mâineile poporului, acordându-i acestuia capacitatea de a-şi făuri
că natura unui guvernământ e forma pe care o capătă, acea de monarhie sau proprile lui legi, de a se guverna pe sine însuşi, de a dobândi, într-un cuvânt o
democraţie, ca o consecinţă a principiului după care e constituit, pe când libertate activă.
principiul ar fi însăşi motorul care poate fi teama în statele despotice, dar mai În finalul capitolului XI din cartea III, “ Despre principiile celor trei feluri
cu seamă virtuţile la popoarele democratice. Mai deperte el ne spune : “natura de guvernământ”, Montesquieu spune : “ Aşa sunt principiile celor trei feluri de
guvernământului republican constă în aceea că puterea suverană aparţine guvernăminte , ceea ce nu înseamnă că într-o anumită republică oamenii ar fi
întregului popor sau anumitor familii”, spre diferenţă natura monarhiei este de virtuoşi, ci că ar trebui să fie altfel. Aceasta nu dovedeşte nici că într-o anumită
a avea un principe care deţine puterea suverană şi o exercită potrivit unor legi monarhie stăpâneşte onoarea, şi ca într-un anumit stat despotic stăpâneşte
stabilite, iar, prin natura sa, despotismul ne înfăţişează un principe care teama, ci că ar trebui să fie aşa; altminteri, guvernământul ar fi imperfect”. De
guvernează în conformitate cu voinţa sa şi cu capricile sale. bună seamă, ideile prezente în opera lui Montesquieu ne descoperă o serie de
Revenind la problema principiilor de guvernământ, putem observa că în constante axate pe ideologia iluministă a burgheziei franceze înainte de primele
conceptul lui Montesquieu principiul de guvernământ într-un regim democratic decenii ale secolului al XVIII-lea.
este virtutea. Într-o notă anexată la cartea III, cap. V din Despre spiritul legilor Teoriile lui Montesquieu, deşi fondate inductiv pe generalizări, nu sunt în
Montesqueu spune : “Vorbesc aici despre virtutea politică, care este virtutea prea multe cazuri valabile. Iluministul francez pare totuşi să fie încadrat printre
morală având ca ţel binele general , foarte puţin despre virtuţiile morale marii cugetători dialecticeni ai timpurilor moderne. El ne apare mai curând ca
particulare şi deloc despre acea virtute care se referă la adevărurile relevate”. un moralist raţional care ia drept datum primar echilibrul, ca un comentator
După cum se vede pe Montesquieu ceea ce îl interesează sunt virtuţile civice şi care vede în natură ca şi în societate, în artă ca şi în politică, o lege unică, o
mai puţin virtuţiile în genere cu particularităţiile lor etice. lege a concurenţei care ar întruni ideea de luptă şi acea de conjuncţiune înspre
Cert este că, în calitatea sa de ideolog al burgheziei franceze mari şi acelaşi scop. Montesquieu ilustrează această temă situându-se pe terenul
mijlocii, Montesquieu declară că este partizan al monarhiei constituţionale , al faptelor de ordin politic. “Ceea ce numim unire într-un corp politic, spune el,
unui regim în care regele nu deţine toată puterea, ci o împarte cu alţi agenţi care este ceva foarte echivoc; adevărata unire e acea armonie, potrivit căreia toate
reprezintă puterea legislativă şi cea judecătorească , în vreme ce el păstreză părţile, oricât de opuse ne apar, nu fac decât să conlucreze la binele general al
numai puterea executivă. În aceste condiţii statul nu mai e guverna de o singură societăţii, aşa cum, în muzică distonanţele conlucrează la producerea acordului
persoană, ca în regimul despotic, ci de un număr oarecare de persoane care se total. Este posibil ca într-un stat să fie armonie tocmai acolo unde socotim că
neutralizează. Montesquieu declară făţiş în Despre spiritul legilor că nu se nu ar fi decât tulburare; adică o armonie din care să rezulte fericirea, numai
poate concepe o conducere monarhică fără existenţa uneii minorităţi aceasta fiind adevărata pace. Lucrurile se petrec ca şi cu părţile universului
privelegiate, fie ea o nobilime de sânge sau un grup de cetăţeni bogaţi. Numai nostru, pe vecie legate prin acţiunea unora şi reacţiunea altora.”
că familiile privelegiate având acces la conducere trebuie să respecte drepturile Pe de altă parte însă, lui Montesquieu îi scapă rolul hotărâtor al producţiei
şi libertăţile cetăţenilor de rând. bunurilor materiale în evoluţia societăţii. Pentru el, producţia este numai unul
Noţiunea de libertate în conceptul lui Montesquieu are un înţeles pasiv. dintre numeroşii factori care determină viaţa popoarelor. Dezvoltarea societăţii
Libertatea este dreptul pe care îl are oricine de a se bucura de legalitate, că îşi are sursa într-un şir de elemente naturale printre care economicul are numai
exprimă securitatea fiecăruia, sau , cel puţin, certutudinea fiecăruia de a se afla o funcţie de ordin secund faţă de fiziologia organismului omenesc, acesta
în siguranţă, că, prin îngrădirea puterii de stat, i se garantează drepturile legale depinzând de mai multe variabile de ordin fizic, clima şi solul, sau de ordin
şi că, pe de altă parte, cetăţeanul poate face tot ce e permis de legi; sau după psihic, uzuri, moravuri, atracţie a indivizilor unii faţă de alţii, care s-ar integra
formula lui Montesquieu, libertatea cere ca “nimeni să nu fie constrâns să facă la biologia omului pe cale a se dezvolta în procesul social.

33 34
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Totuşi Motesquieu nu s-a putut sustrage întru totul climatului luptei sociale
a lumii antice. Şi a folosit acest element cu o mare perseverenţă, vădind astfel o
convingere intimă mereu refulată, care şi-a aruncat umbra asupra spetacolului
idilic şi ideal visat de Montesquieu al unei Franţe împăcate sub guvernarea
blândă a unui rege cumsecade, călăuzit în acţiunea sa politică de sfetnici
capabili, aleşi printre reprezentanţii cei mai de seamă ai clerului, ai nobilimii şi
ai negustorimii înstărite.
Întreaga moştenire lăsată în urmă de Montesquieu lasă o comoară deosebit
de importantă omenirii, el însuşi “spirit” care a înţeles speranţele şi năzuinţele
oamenilor, condamnând agresiunea sub toate formele, definind drepturile
omului, iar mai apoi drepturile ginţilor, preconizând pacea dintre toate naţiunile Un leader descoperă prăpăstiile ascunse dintre unde sunt
lumii, făcând astfel un pas important în definirea şi împlinirea dreptului. Pentru
că o naţiune fără ordine, lege şi justiţie este ca un om fără suflet, fără spirit. Nu lucrurile şi unde ar trebui ele să fie şi întinde o punte
poate respira, nu poate trăi, nu poate simţi. Este meritul lui Montesquieu de a provizorie pentru a face posibilă traversarea. De pe cealaltă
face popoarele să respire un aer nou, să trăiască liber. parte el îi ghidează pe cei ce îndrăznesc să meargă pe
traversele sale nesigure, până când inginerii vor putea
Cerc. şt. Alexandra Pop
Institutul Român de Studii Transdisciplinare şi Cercetări în domeniul Ştiinţei construi o punte solidă pentru toţi.
Universale, Hyperion, Cluj-Napoca
Mel Ziglar
Ing. dipl. Gabriel Marius Pop
Director executiv, Centrul Artemis, Cluj-Napoca

35 36
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

CENTRUL DE AFACERI AL FACULTĂŢII DE BUSINESS - Dorinţa mare (peste aşteptările organizatorilor) a studenţilor de a se orienta
SUCCINTĂ PREZENTARE spre mediul de afaceri, concretizată prin următoarele aspecte: cea mai mare
concurenţă la nivel naţional la înscrierea în facultate în toamna anului 2005 a
Omul are nevoie de sentimentul succesului şi al grandorii. fost înregistrată la Facultatea de Business din Cluj-Napoca; un număr
Fără glorie şi măreţie, nu se deosebeşte cu nimic de lutul pământului – din care i s-a spus neaşteptat de mare dintre studenţii anului I (peste 300) care s-au înscris la
de mii de ani că ar proveni. Şi tocmai asta e misiunea lui: această distincţie, ceastă prefacere – Centrul de Afaceri încă din primele 5 săptămâni de la lansare
autoprefacere! Căci omul încă îşi mai aduce aminte de rudenia sa cu Infinitul!
Azir - Posibilitatea ca o mare parte dintre cei implicaţi în proiectul Centrului de
Afaceri să fie motivaţi (şi) de alte valori de cât cele financiare
REPERE ISTORICE (experienţă, dezvoltare profesională şi personală, palmares, realizări
proprii, funcţii şi responsabilităţi asumate etc) fapt ce a redus mult
costurile iniţiale la implementare
• Februarie 2004 personalul Institutului Delphy (Institutul Internaţional pentru
- Posibilitatea de a utiliza spaţii şi dotări ale Universităţii
Dezvoltare Umană şi Comunitară), beneficiind de susţinerea Fundaţiei Mercur,
- Alte avantaje prezentate în Anexa aferentă
structurează Centrul Artemis: centrul de consultanţă şi proiectare în
• În perioada februarie-august 2005, personalul Institutului Delphy împreună cu
mangementul calităţii vieţii. (Prezentat în volumul Centrul Artemis de la teorie la
un grup de cadre didactice de la Facultatea de Business au realizat special
practică. Planul de afaceri., Ed Mega 2004)
pentru acest proiect un Manual de Formare Managerială în trei volume,
• Octombrie 2004, Centrul Artemis este dat în folosinţă sub forma juridică a
destinat să cuprindă în sinteză aspecte teoretice şi practice ale dezvoltării
unei societăţi în participaţiune, creată prin asocierea dintre Fundaţia Mercur şi
managerului-antreprenor în mediul de afaceri din România, în contextul aderării
SC Centrul Artemis SRL (societatea comercială a fost special înfiinţată pentru
la Uniune şi al transformărilor radicale pe plan mondial pe care le rezervă
această operaţiune juridică). Activitatea şi serviciile Centrului sunt realizate cu
viitorul în următorii 10 ani.
sprijinul a 3 agenţii: Agenţia pentru Dezvoltare Personală; Agenţia pentru
• Octombrie 2005 – începerea procedurii de implementare a Centrului de
Familie; Agenţia de Resurse şi Competenţe Antreprenoriale.
Afaceri prin următoarele activităţi:
• În perioada septembrie 2004-martie 2005 persoanlul Institutului Delphy
- Selecţia personalului profesional (jurişti, contabili, finanţişti,
efectuează o cercetare fundamentală şi aplicativă pe tema conceptelor de
informaticieni, webb-designeri, manageri, alţi consilieri)
centre-incubatoare de afaceri. Analizele realizate au permis crearea unui nou
- Selecţia şi încadrarea studenţilor în departamente. Primele treininguri şi
model de centru-incubator de afaceri adaptat la realităţile contemporane şi la
grupuri-focus de iniţiere şi acomodare
situaţia din România. Mai mult decât atât, noul concept de incubator propus
- Realizarea primelor parteneriate cu persoane juridice din ţară şi străinătate
de realizatori se adresează nu doar lumii afacerilor, ci şi persoanei umane şi
- Realizarea primelor proiecte de impact comunitar şi demararea
comunităţii în ansamblu. Pentru aceasta s-au folosit şi rezultatele cercetărilor
procedurilor de implementarea a lor (domeniile: ştiinţă şi inventică,
anterioare, concretizare în activitatea Agenţiei pentur Resurse şi Competenţe
educaţie, ecologie, dezvoltare profesională, orientare vocaţională,
Antreprenriale.
antreprenoriat, competiţii sportive, cultură)
• În urma negocierilor realizate cu Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de
• Centrul funcţionează în parteneriat cu Facultatea de Business. O parte din
Business şi cu oficialii Facultăţii, s-a considerat că este mai eficient dacă
palmaresul realizat până la data prezentului articol se poate consulta în
Agenţia pentru Resurse şi Competenţe Antreprenoriale din cadrul Centrului
secţiunea finală din actuala prezentare.
Artemis se dezvoltă ca entitate modulară individualizată, sub titulatura
Centrul de Afaceri al Facultăţii de Business. Eficienţa a fost apreciată
ţinându-se cont de următoarele coordonate:
MISIUNE ŞI OBIECTIVE
- Misiunea centrului de afaceri de a sprijini în primul rând dezvoltarea umană, 1. Misiune
punând la dispoziţia studenţilor un veritabil laborator de practică, în care să
aplice cunoştinţele teoretice dobândite în şcoală, să experimenteze şi să Centrul de Afaceri reprezintă o structură-cadru creată pentru a sprijini iniţiative şi
dezvolte abilităţi antreprenoriale adaptate cerinţelor pieţei activităţi antreprenoriale de dimensiuni mici şi mijlocii, prin stimularea şi suţinerea

37 38
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

proceselor specifice formării-dezvoltării, adresate deopotrivă afacerii, persoanlului o crearea de afaceri şi activităţi antreprenoriale durabile (cu şanse de
şi conducătorului acesteia. existenţă şi dezvoltare în timp)
Seviciile prestate de Centru se încadrează în gamele: o preluarea şi dezvoltarea afacerilor şi activităţilor antreprenoriale deja
• consultanţă antreprenorială (managerială, juridică, financiar- existente
contabilă, strategică etc) o crearea de noi locuri de muncă
• proiectare de sisteme antreprenoriale (afaceri sau obiective, o crearea de medii pentru perfecţionarea profesională, pentru formarea
programe, structuri etc) managerială şi dezvoltarea personală a tinerilor
• asistenţă şi supervizare la implementarea şi dezvoltarea afacerilor o dezvoltarea de obiective (afaceri) care să răspundă unor necesităţi ale
• evaluare şi diagnoză (managerială, organizaţională, economică) persoanei şi comunităţii, mai puţin luate în considerare, precum şi crearea
• cercetare-dezvoltare-inovare de pachete de servicii complexe pentru acestea
• educaţie continuă şi dezvoltare profesională o obţinerea de profituri, distribuirea către investitori a cotelor aferente şi
reinvestirea profitului net al centrului în scopurile pentru care a fost
• atragerea şi dezvoltarea resurselor umane şi materiale
constitit centrul
• suport (investiţional, structural, logstic etc) pentru antreprenori şi
o înfiinţarea de structuri formale (cu sau fără personalitate juridică)
obiective de afaceri
menite să sprijine procesul de pregătire profesională a resurselor
• structură-tampon de absorbţie a riscurilor.
umane implicate în activitatea Centrului
Se urmăreşte totodată contribuţia la dezvoltarea comunitară şi la creşterea
o sprijinirea activităţii de cercetare-dezvoltare, ale cărei rezultate vor fi
standardului de calitate a vieţii umane prin:
derulate ca servicii în cadrul Centrului
• dezvoltarea şi perfecţionarea la un nivel superior de competenţe a o înfiinţarea oricăror altor structuri civile sau comerciale, pe cont propriu
resursei umane sau în colaborare cu orice alte entităţi guvernamentale sau
• stimularea creării de noi locuri de muncă, în mare parte chiar de nonguvernamentale, de drept public sau privat, necesare bunei
către şi pentru tinerii absolvenţi desfăşurări a activităţii specifice Centrului sau părţilor contractante,
• atragerea şi menţinerea tinerilor ativi şi inovatori în spaţiul precum şi obţinerii de profituri, ori atragerii de fonduri pentru
economic românesc derularea activităţii Centrului
• stimularea dezvoltării economice interne prin infuzia de o accesarea de finanţări interne sau internaţionale; participarea la proiecte
profesionişti adaptaţi noilor cerinţe ale realităţilor contemporane şi programe vizând susţinerea, stimularea sau inovarea oricăror
sub aspectul: procese sociale, economice, ştiinţifice, cultural-educative etc, ce pot
- pregătirii teoretice şi practice duce la sporirea standardului de calitate a vieţii şi condiţiei umane
- experienţei profesionale o derularea sau coparticiparea alături de orice alte entităţi juridice ori
- conştiinţei civice: înţelegerea, conştientizarea şi responsabilitatea persoane fizice la programe sau proiecte, precum şi manifestări de
asupra valorillor şi scopurilor lumii actuale orice natură legală, în ţară sau străinătate (conferinţe, simpozioane,
- iniţiativei de reformare a spaţiului comunitar, naţional şi acţiuni sociale, ştiinţifice, mediatice, campanii de strângere de fonduri,
european campanii umanitare şi altele asemenea, precum şi activităţi
- energiei şi motivării în actul creator al muncii comerciale), în vederea obţinerii de fonduri necesare Centrului sau
pentru a pune în aplicare programele şi serviciile acestuia destinate
2. Obiective Clienţilor săi.

În realizara misiunii propuse, Centrul vizează următoarele obiective: 3. Politica antreprenorială

39 40
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Sub aspectul managerial al politicii antreprenoriale, Centrul funcţionează după manager, cunoaşterea şi responsabilizarea asupra rolurilor organizaţionale şi
modelele şi principiile corelate ale unor structuri cu exersare îndelungată pe piaţă: comunitare ale managerului, determinarea necesarului de competenţe şi
¾ Societate de Investiţii, în ceea ce priveşte: aptitudini specifice managerilor performanţi, recunoaşterea necesităţilor de
- selectarea proiectelor de investiţii pregătire profesională ştiinţifică şi practică, curirculară şi extracuriculară,
- consultanţa de specialitate dobândirea abilităţilor şi formarea deprinderilor de autoperfecţionare continuă,
- superivizarea şi asistenţa managerială la implementare şi pe cunoaşterea de sine şi cunoaşterea celorlalţi, dobândirea aptitudinilor de lucru
durata primilor ani de funcţionare cu factorul uman, conştientizarea asupra necesaralui de investiţie în dezvoltarea
- dezvoltarea managerială pentru administratori prin transferul umană şi comunitară, formarea comportamentului profesional (eticheta,
de competenţe şi experienţă atitudinea, conduita şi comunicarea în afaceri), cunoaşterea tehnicilor,
¾ Centru de formare, perfecţionare şi plasare a forţei de muncă, principiilor şi strategiilor pentru autodezvoltarea profesională şi personală,
urmărind în special: înţelegerea fenomenului de tranziţie de la ştiinţa economică a societăţii
- realizarea de materiale, programe şi activităţi educaţionale cerute prezente la ştiinţa economică a societăţii viitoare: informaţionale,
de piaţa forţei de muncă concurenţiale, comunitare şi ecologice.
- recrutarea, evaluarea şi plasarea forţei de muncă
- dezvoltarea competenţelor profesionale ale angajaţilor ORGANIZARE
- evaluarea şi diagnoza organizaţională
- proiectare managerială şi organizaţională Centrul de Afaceri a fost creat ca o structură (un “incubator”) pentru
- managementul resurselor umane dezvoltarea managerilor şi activităţilor antreprenoriale de orice tip, adresat
¾ Incubator de afaceri, având ca obiective principale: deopotrivă individului, organizaţiilor sau firmelor. De aceea el serveşte în egală
- atragerea de resurse pentru proiecte antreprenoriale măsură clienţilor, cât şi propriilor angajaţi sau colaboratori de orice natură.
- sprijinirea pe toate căile necesare şi posibile a noilor Organizarea Centrului a fost realizată pornindu-se de la necesitatea numărul
antreprize (firme, programe, obiective economice, proiecte unu a lumii afacerilor moderne: omul şi satisfacerea trebuinţelor sale
academice de inovare economică etc) fundamentale, fie că acesta este clientul, angajatul, managerul, partenerul de
- asigurarea suportului şi asistenţei de specialitate (financiar- afaceri sau întreg mediul comunitar.
contabilă, juridică, managerial-strategică, etc până la Atât fiinţa umană individuală, cât şi organizaţia de afaceri şi clienţii săi au
maturizarea noii antreprize) aceleaşi nivele ale trebuinţelor fundamentale, ierarhizate conform grilei
¾ Centru pentru dezvoltare managerială, destinat iniţiatorilor şi Maslow-Delphy pe 9 nivele funcţionale (active, din cele 12 totale): 1. material-
conducătorilor de afaceri: energetic, 2. de siguranţă şi echilibru, 3. de ambianţă, organizare şi orientare, 4.
- dezvoltarea creativităţii şi inovării economice (la nivel social şi relaţional, 5. de acţiune şi realizare, 6. comunitate şi convieţuire, 7.
individual şi organizaţional) creaţie umană, 8. autocunoaştere şi dezvoltare personală, 9. spiritual.
- exersarea statsului managerial în companii Centrul este conceput ca un organism viu, creaţie a omului pentru om,
- exersarea inovaţiei antreprenoriale (tehnici, strategii, structuri, având astfel, aceleaşi nivele de necesităţi ce trebuie satisfăcute pentru optima sa
“jonglerii” etc deopotrivă manageriale, juridice, financiar- funcţionare deopotrivă internă şi externă. În acest context serviciile şi
contabile, administrativ-tehnice, strategice, de marketing, etc) departamentele interne ale Centrului au fost gândite să realizeze cele 9
funcţiuni atât în interiorul organizaţiei, cât şi în relaţiile sale cu mediul
4. Alte aspecte urmărite în activitatea Centrului comunitar, conform Piramidei Trebuinţelor Fundamentale.
Activitatea Centrului de Afaceri se desfăşoară în cadrul a trei mari Direcţii:
Alături de cele precizate în secţiunile anterioare, în politica formatoare a
Centrlui se include şi obiective precum: formarea viziunii de ansamblu asupra 1. DIRECŢIA ACADEMICĂ
domeniului afacerilor, cunoaşterea cerinţelor şi îndatoririlor profesiunii de • Agenţia pentru Educaţie şi Formare Profesională Continuă

41 42
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

• Oficiul pentru Valorificarea Creaţiei şi Inovaţiei În cadrul societăţii bazate pe cunoaştere, învăţării îi revine o însemnătate
• Agenţia pentru Dezvoltare Managerială crescândă. Însuşirea conţinututilor clar definite pierde din importanţă. Tot mai
relevante devin procesele individuale şi flexibile de învăţare, în care se pune
2. DIRECŢIA ADMINISTRAREA AFACERILOR accent mai ales pe însuşirea cunoştinţelor aflate în permanentă schimbare, pe
• Incubatorul de Afaceri experimentare directă, pe îmbogăţire şi verificare. Ne aşteptăm la o dinamică a
• Oficiul de Consultanţă în Afaceri şi Management învăţării care circumscrie diferitele etape ale vieţii şi întreaga experienţă a
• Departamentul Parteneriate Antreprenoriale omului.
3. DIRECŢIA ORGANIZARE ŞI SERVICII “Instruirea”, de aceea, nu are drept sarcină principală transmiterea de
• Departamentul Comunicare şi Relaţii Publice, cunoştinţe, ci sprijinirea celor care învaţă, în realizarea unor construcţii,
respectiv reţele de cunoştinţe. Auzim, vedem, înţelegem ceea ce putem, ceea ce
• Departamentul Marketing
intră în universul repertoriilor noastre de cunoştinţe, experienţe şi chiar mai
• Deparatamentul Proiecte şi Programe
mult decât se spune, se rosteşte, se arată, pentru că intervine aşteptarea, nevoia
• Departamentul Resurse Umane
noastră diferită de intenţia celuilalt. Procesul de învăţare este un act de
• Departamentul Economic şi Juridic reflectare doar într-o primă instanţă; învăţarea nu presupune redarea fidelă a
• Banca Centrului realităţii, ci reprezintă o selecţie, o interpretare, o integrare de semnale, iar
• Departamentul Administrativ scopul rezidă în realizarea unor acţiuni eficiente.
Programele educaţionale derulate în cadrul acestei Direcţii se adresează
I.DIRECŢIA ACADEMICĂ deopotrivă:
Direcţia academică dă curs dezideratelor privind dezvoltarea umană şi • Studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din cadrul universităţilor de
comunitară, dar şi perfecţionarea profesională superioară a mangerilor sau altor stat sau private
categorii de personal, prin intermediul a trei departamente: • Elevilor de liceu şi echivalent (şcoli profesionale, seminarii teologice,
1. Agenţia pentru Educaţie şi Formare Profesională Continuă şcoli de institutori şi altele asemenea)
2. Oficiul pentru Valorificarea Creaţiei şi Inovaţiei
• Cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar
3. Agenţia pentru Dezvoltare Managerială
• Personalului angajat în cadrul instituţiilor, firmelor sau diverselor
categorii de organizaţii
În viziunea Centrului orice set de cunoştinţe practice şi de abilităţi/ competenţe
• Personalului de conducere şi control
aplicative care pot fi transmise sau dezvoltate prin învăţare, exerciţiu, treining
şi care sunt în acelaşi timp cerute sau necesare altcuiva, fac obiectul de interes • Intreprinzătorilor privaţi individuali
al Centrului. În acest sens Direcţia Academică întreţine relaţii cu celelalte • Cadrelor didactice universitare ce doresc a se perfecţiona ca formatori
departamente în vederea: pentru educaţia penmanentă şi/sau pentru educaţia adulţilor
¾ evaluării formelor de pregătire şi a profesorilor (treineri, instructori, • Altor categorii de persoane adulte, indiferent de pregătirea şcolară,
laboranţi etc), ocupaţie sau profesiune, care doresc să realizeze cel puţin unul dintre
¾ obţinerii avizelor şi autorizaţiilor de la autorităţile de resort următoarele obiective:
¾ obţienreii recunoaşterii diplomelor sau certificatelor de către o Să-şi amelioreze statutul sau condiţia prezentă (socială,
asociaţii profesionale de profil din ţară şi străinătate culturală, profesională, familială, medicală, personală)
¾ organizării şi derulării corespunzătoare a tuturor activităţilor de o Să-şi satisfacă propria curiozitate şi necesitate de adaptare la
pregătire profesională tehnicile, procedeele şi tehnologiile de ultimă oră
o Să stăpânească mai bine meseria sau profesiunea pe care o
1. Agenţia pentru Educaţie şi Formare Profesională Continuă practică
o Să-şi dovedească lor înşişi că pot face şi “altceva”

43 44
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

o Să verifice ceea ce li se părea că ştiu şi să se compare la nivel 2. Agenţia pentru Valorificare Creaţiei şi Inovaţiei
competitiv cu alţi profesionişti Acest departament are ca misiune de prim rang:
o Să clarifice situaţii personale, să înţeleagă mai bine locul şi • atragerea, captarea celor născuţi să îndeplinească rolul de cercetător-
rolul pe care îl ocupă în prezent inovator, sau să contribuie la sprijinirea progresului societăţii şi omului
o Să deschidă noi perspective pentru propria lor dezvoltare pe coordonatele ştiinţifice ale dezvoltării
personală şi profesională • pregătirea cercetătorilor-inovatori pentru misiunea capitală ce o au de
Agenţia propune un pachet de servicii educaţionale structurat pe trei secţiuni: îndeplinit şi care nu solicită doar întregul efort şi toată participarea
a) educaţie – cursuri practice realizate de către profesori universitari şi experţi fizică şi psihică
practicieni, din ţară şi străinătate • transpunerea în stări de spirit favorabile cercetării, descoperirii,
b) consultanţă – oferită gratuit cursanţilor şi contra-cost altor persoane; creaţiei, inovării, progresului continuu
serviciile de consultanţă sunt practicate de către cadrele • asigurarea unui cadru profesional adecvat educării/formării ca oameni,
didactice, de profesionişti din mediul de afaceri sau din diverse precum şi a mediului necesar dezvoltării în spirirul deontologiei
sectoare sociale, precum şi de experţi autonomi specifice menită să dezvolte caracterul şí să contureze o structură de
c) training – oferit cursanţilor prin parteneriatul realizat cu diverse firme, personalitate demnă de statutul cercetătorului inovator
întreprinderi, instituţii publice şi organizaţii nonguvernamentale. • asigurarea resurselor necesare deopotrivă existenţei personale a
În conceptul de treining Agenţia include orice tip de activitate cercetătorului cât şi activităţii ştiinţifice
practică necesară dobândirii şi dezvoltării competenţelor • realizarea cadrului (material, logistic, juridic, etrategic etc) pentru
profesionale specifice sectorului vizat de cursant (laboratoare, implementarea în comunitate (prin intermediul companiilor private, a
stagii de perfecţionare, ateliere, seminarii etc) instituţiilor publice, organizaţiilor de orice tip) a rezultatelor cercetării
Aceste forme fundamentale de educaţie practică vor fi însoţite de: şi inovării
• Simpozioane ştiinţifice În afară de activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare ştiinţifică pripiru-
• Târguri şi expoziţii zisă, în cadrul acestui departament vor fi susţinute şi promovate orice alte
• Ateliere de prezentare şi experimentare activităţi de creaţie, dezvoltare, inovare, care se pun în slujba progresului
• Sesiuni de calificare individual şi comunitar: artă, tehnologie, ecologie, cultură, tradiţii, economie etc.
• Vizite de lucru şi schimb internaţional de experienţă la companii, Colaborând cu alte departamente din cadrul Centrului, Oficiul se va ocupa
instituţii şi orgnaisme multi- şi trans-naţionale deopotrivă de:
• Oferirea posibilităţii de acces în anumite asociaţii, cluburi şi grupuri • brevetarea invenţiilor, descoperirilor şi creaţiilor, suportând inclusiv
profesionale, naţionale şi internaţionale taxele şi parcurgând procedurile aferente obţinerii patentelor,
Serviciile oferite de Agenţie se vor presta, la cererea clientului, sub trei forme brevetelor, înregistrării drepturilor de autor (de la ORDA, OSIM,
principale: Edituri acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării)
• Servicii individualizate – în situaţia în care se achiziţionează numai un • promovarea creaţiilor (invenţii, desene industriale, tehnologii, creaţii
proces formator, costituit din cursul curpinzând cunoştinţele, alături de artistice, culturale etc), prospectarea cumpărătorilor, negocierea celor
formele de pregătire practică specifice domeniului mai avantajoase condiţii şi preţuri la vânzarea licenţelor pentru
• Module – compuse din mai multe procese formatoare grupate conform drepturile de autor şi alte proceduri necesare
normelor de calificare specifice unei profesiuni (stabilite la nivel
guvernamental sau de către organizaţiile profesionale din domeniul II. DIRECŢIA ADMINISTRAREA AFACERILOR
respectiv)
• Pachete – formate de către client, după propria dorinţă, prin achiziţia şi În cadrul acestei direcţii funcţionează Agenţia pentru Iniţierea şi
combinarea mai multor procese formatoare şi/sau module Dezvoltarea Afacerilor (A.I.D.A.)

45 46
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

I. Misiunea Agenţiei realităţile concrete (juridice, financiar-contabile, economico-strategice etc)


necesar a fi luate în calcul pentru optima finalizare a activităţilor propuse, se
Agenţia reprezintă o structură-cadru creată pentru a sprijini iniţiative şi activităţi vor alege formele juridice de colaborare cele mai eficiente.
antreprenoriale de dimensiuni mici şi mijlocii, prin stimularea şi suţinerea
proceselor specifice formării-dezvoltării, adresate deopotrivă afacerii şi II. Structura juridică
conducătorului acesteia.
Compelxitatea problemelor pe care le gestionează Agenţia se raportează la o Centrul de Afaceri a funcţionat iniţial pe structura juridică a fondatorilor:
complexitate extinsă de realităţi: societate în participaţiune formată din SC Centrul Artemis SRL şi Asociaţia
– Realitatea umană: formarea universitară a personalului; dezvoltarea şi Studenţilor de la Business (ASB).
antrenarea abilităţilor profesionale, a creativităţii şi inovării personale, O dată cu noile modificări, Centrul de Afaceri urmează a primi fundament
planificarea şi gestiunea vieţii private (inclusiv familiale); juridic propriu sub forma unui ONG, asociaţie în baza OG 26/2000.
managementul dezvoltării personale, motivarea factorului uman, etc Sub această formă, Centrul de Afaceri va deveni parte integrată în complexul
– Realitatea organizaţională: formarea viziunii parteneriale, dezvoltarea Grupului Artemis (grup de consultanţă şi proiectare în managementul calităţii vieţii).
spiritului de echipă, implicare în rezolvarea problemelor celorlalţi, Pe parcursul derulării activităţii, structura juridică a Centrului (Asociaţia) va
dezvoltarea conduitei profesionale (comportament, comunicare, relaţii deveni nucleul în jurul căruia se va realiza o ţesătură de parteneriate cu alte
publice, etichetă etc) în organizaţii în lumea afacerilor organizaţii şi în special cu firmele membrilor, care vor fi astfel sprijinite în
– Realitatea socială: coparticiparea la actul guvernării, relaţiile cu dezvoltarea propriilor afaceri (conform uneia dintre misiunile de bază ale
instituţiile publice interne şi internaţionale, cu asociaţiile Centrului). Sub aspec juridic, pentru consolidarea relaţiilor parteneriale şi lărgirea
profesionale, clienţii şi mediul comunitar; cerinţe de comportament grupului se vor putea utiliza (cu titlu de exemplu) următoarele structuri juridice:
faţă de probelmele globale ale omenirii (poluarea mediului, epuizarea 1. Contract de parteneriat public-privat (în raporturile cu instituţiile
resurselor, foametea şi sărăcia, exploatarea umană, terorismul, publice)
războaiele economice etc), interacţiuni tot mai complexe cu optica şi 2. Înfiinţarea de noi structuri juridice (IMM sau ONG) pentru
cultura diverselor medii umane, sprijinirea dezvoltării familiilor obiective de activitate (afaceri) determinate (concrete) prin
membrilor propriei organizaţii etc participarea la capitalul social al acestora de către Centru,
– Realitatea antreprenorială: relaţiile cu partenerii de afaceri, noile memebri lui persoane fizice, sau persone juridice (alături de alţi
tehnologii, parteneriate trans-culturale şi pieţe trans-naţionale, investitori)
bătălia pentru resurse naturale şi artificiale, monopolurile 3. Constituirea de noi societăţi în participaţiune având de o parte
comerciale, politice şi legislative etc Centrul sau doar una dintre componentele sale, iar de cealaltă parte
– Realitatea materială: modalităţile de obţinere a resurselor materiale una sau mai multe dintre noile structuri juridice înfiinţate (de ex
(bani, materii prime, bunuri, tehnologii, creaţii industriale şi mai multe SRL-uri ale membrilor)
intelectuale); impunerile fiscale, tehnici şi strategii de gestiune 4. Asocierea în participaţiune între unele sau mai multe dintre
eficientă a resurselor intreprinderii (manageriale, juridice, contabile structurile de mai sus şi liber profesionişti de pe piaţă, sau persoane
etc); strategii privind dezvoltarea profitabilă a afacerii în acord cu fizice autorizate în regim economic
dezvoltarea comunitară etc
III. Structura organizaţională
Din aceste motive Agenţia se află permanentă interacţiune deopotrivă cu
activităţile celorlalte departamente dar şi cu agenţi externi, persoane fizice sau Agenţia, ca parte a Direcţiei Aministrarea Afacerilor, beneficiază de
juridice. Aceştia vor participa după caz, în calitate de colaboratori, parteneri, autonomie managerială faţă de celelalte două direcţii, însă necesităţile
sponsori, finanţatori, investitori, asociaţi etc în cadrul obiectivelor dezvoltate de funcţionale impun colaborarea strânsă cu acestea pentru a suplini necesarul de
Agenţie. În funcţie de statutul alocat fiecărei entităţi dintre cele arătate şi de activităţi specifice domeniilor: comunicare şi relaţii publice (publicitate, mass-

47 48
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

media, relaţii cu instituţiile publice, cu partenerii şi clienţii etc), proiectare, A. INCUBATORUL DE AFACERI
resurse umane (în special voluntariat), activităţi de formare profesională
calificată, secretariat, activităţi financiar contabile şi juridice etc Misiunea Incubatorului
În cadrul Agenţiei funcţionează trei departemente: Incubatorul de Afaceri, aşa cum îi sugerează şi numele, preia afacerea (sau
A. Incubatorul de afaceri orice iniţiativă antreprenorială) chiar din stadiul de germene (idee/ vis) şi o
B. Oficiul de Consultanţă în afaceri şi management ajută să prindă contur în realitatea cotidiană, să crească şi să se dezvolte, până
C. Departamentul Parteneriate antreprenoriale la stadiul în care se va putea susţine singură.
Orice nouă iniţiativă antreprenorială are două opţiuni majore: Colaborând cu celelalte departamente ale Centrului, Incubatorul oferă pe tot
• de a se deruleza integral pe platforma juridică, administrativ- parcursul evoluţiei afacerii, consultanţă, treining, asistenţă şi suport, atât
organizatorică, funcţională şi contabilă a Centrului Artemis şi/sau ASB afacerii, cât şi conducătorului acesteia, ajutându-l să dobândească deprinderile
(de aici şi denumirea de “incubator” dată acestui tip de operaţiune) şi cunoştinţele manageriale necesare pentru a putea gestiona singur, în mod
• de a se constitui pe unul dintre tipurile de structuri societare permise de eficient propriea activitate antreprenorială.
legislaţia în vigoare: societate comercială-tip (SLR, SA), Societate În acest demers sunt vizate în mod special (dar nu exclusiv) următoarele procese:
agricolă, Cooperaţie, Societate civilă profesională, Societate în 1. Procesul de construcţie ideatică
participaţiune, după modalităţile strategice de combinare determinate ¾ prospectarea şi descoperirea şi evaluarea ideilor profitabile de afaceri
pentru fiecare caz în parte ca fiind cele mai avantajoase, realizate cu ¾ crearea de noi concepte, servicii sau produse necesare pieţei
alte companii/firme sau organizaţii de afaceri de pe piaţă. 2. Procesul de asigurare cu resurse
În oricare dintre versiunile alese, în funcţie de situaţia concretă şi de ¾ Resurse financiare: prin abordarea unei game lărgite de posibilităţi:
evoluţia procesului de dezvoltare a afacerii, în final se urmăreşte retragerea - Atragerea de investitori privaţi: persoane fizice, firme,
totală a tutoriatului (managerial şi financiar) acordat de Centrul de Afaceri, organizaţii nonguvernamentale
operând transferul afacerii în exclusivitate (şi în toate componentele sale) în - Programe de finanţare guvernamentale
administararea managerilor proprii. - Programe europene
Managerii pot decide continuarea colaborării cu Centrul, de pe poziţii de - Finanţări nerambursabile acordate de organizaţii private
egalitate deplină, parteneriatul putând avea ca obiective cu titlu de exemplu: - Granturi pentru proiecte cercetare-dezvoltare-inovare
– susţinerea în continuare a misiunii Centrului prin co-participarea la managerială, economică şi industrială
prestarea activităţilor specifice acestuia - Donaţii şi sponsorizări în bani
– asocierea în vederea lărgirii gamei de investiţii şi dezvoltarea propriei - Autofinanţare şi finanţare în lanţ (profiturile – în
afaceri a managerului întregime sau în parte – obţinute de la o afacere se
– investirea în crearea şi lansarea de noi afaceri, sau în dezvoltarea reinvestesc în lansarea sau dezvoltarea alteia)
obiectivelor unor afaceri deja lansate de Centru ¾ Resurse materiale şi logistice, obţinute la costuri reduse prin
– sponsorizarea activităţilor comunitare realizate de Centru sau de realizarea de parteneriate durabile cu:
parteneri ai acestuia - Autorităţile publice locale şi centrale
– crearea de locuri de muncă pentru studenţii Facultăţii de Business sau - Universităţile clujene, dar şi din alte centre, din ţară şi
pentru absolvenţii care au câştigat experienţă derulând activităţi în străinătate
cadrul Centrului - Firme de consultanţă
– acordarea de burse de studiu, de creaţie, de inovare pentru studenţii - ONG-uri
implicaţi în activităţile Centrului ¾ Resurse umane: atragerea, implicarea şi stimularea dezvoltării
– acordarea de premii sau finanţări pe criterii de competiţei pentru proiecte porfesionale a studenţilor având caracter prioritar, suplinirea cu
viabile (pentru iniţierea de noi afaceri, pentru obiective comunitare, pentru angajaţi şi profesionişti de pe piaţa muncii urmând a se realiza
inovare în domeniul calităţii vieţii etc)

49 50
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

numai ca aspect subsidiar şi numai acolo unde resursa proprie nu Arhivarea ideilor:
poate fi regăsită sau formată ¾ Ideile indiferent de sursa acestora se arhivează prin înscrierea într-
3. Procesul de asistenţă şi formare managerială profesională un registru special care se ţine în format electronic şi tipărit, sub
¾ Presupune colaborarea cu profesionişti din domeniul academic responsabilitate administrativă (adică persoana însărcinată cu
(universitar şi de cercetare), dar şi din producţie sau de pe piaţă, prin păstrarea secretului poate fi sancţionată pe cale internă,
realizarea de contracte de parteneriat individuale sau la nivel organizaţională şi de serviciu, pentru divulgarea lor fără acordul
instituţional, vizând: conducerii; la fel şi dacă din culpă ajung la cunoştinţa terţilor)
- asistenţa de specialitate în crearea şi dezvoltarea ¾ Registrul este util mai ales pentru sesiunile de construcţie a noi
activităţilor antreprenoriale afaceri, prin brainstorming, şedinţe, întruniri, sau individual de
- completarea suportului teoretic universitar cu cel de persoanele autorizate. Poate fi autorizată să aibă acces la acest
dezvoltare profesională practică prin treininguri, ateliere registru, orice persoană din cadrul Centrului, cu aceleaşi răspunderi
şi seminarii extra-şcolare (care nu pot fi incluse în ca la punctul anterior
programa universitară dar se cer pe piaţă)
- transferul de experienţă şi abilităţi prin realizarea de activităţi II. Analiza primară a ideii
asistate şi supervizate de profesionişi din producţie,activităţi Ideile noi, la fel ca şi cele din arhivă, sunt analizate printr-o evaluare primară sub
ce se vor iniţia şi/sau derula de chiar studenţii asistaţi mutiple aspecte, de către Comisia de Evaluare, desemnată de Consiliul Managerial al
¾ Vizează de asemenea dobândirea de competenţe şi abilităţi Agenţiei, şi numită prin decizie a Consiliului Director al Centrului. Comisia are
teoretice şi practice complexe, specifice unui număr sporit de caracter permanent şi un număr de membri determinat. Pentru fiecare evaluare în
domenii conexe, aferente şi strict necesare unui bun profesinist pe parte, comisia poate decide apelare şi la alţi profesionişti de pe piaţă, în măsura în
noile pieţe de afaceri care interesul o cere pentru detalii de psecialitate.
4. Procesul de implementare strategică Evaluarea realizată în această fază vizează în special următoarele aspecte:
¾ Se asigură tutoriatul, consilierea şi supervizarea permanentă ¾ Specificul ideii (dacă se încadrează în viziunea şi coordonatele
pe întreaga perioadă a iniţierii şi lansării afacerii, până în momentul Centrului)
în care aceasta ajunge la stadiul de funcţionare eficientă, iar ¾ Accesibilitatea (dacă Centrul îşi poate permite şi când)
managerul-antreprenor face dovada că deţine controlul asupra ¾ Profitabilitatea (dacă ideea, cel puţin în acea formă poate aduce
tuturor proceselor aferente respectivei activităţi beneficii; beneficiile se vor aprecia sub toate aspectele:
financiare, logistice, de imagine, de avantaje etc)
Funcţionarea Incubatorului ¾ Oportunitatea (adcă este este momentul cel mai bun epntru
Procesul-cadru general de funcţionare al incubatorului parcurge ca regulă Centrul să investească)
generală următoarele etape: Tot în această etapă se va evalua forma sub care merită tratată ideea pe baza
căreia se va construi poriectul de obiectiv: singură sau combinată cu altele din
I. Prosepctarea ideeii de proiect arhivă sau noi; transformată şi în care puncte etc.
Originea ideii: În urma acestei modelări se va lua decizia finală cu două opţiuni:
¾ Idee de casă (aparţine membrilor sau angajaţilor Centrului precum şi ¾ ideea se depozitează în arhivă în aşteptarea altui moment mai
structurilor asociate – membri ASB, managerii sau personalul favorabil
societăţilor colaboratoare etc) ¾ ideea merge mai departe şi trece în faza de proiectare
¾ Idee de vecinătate: aparţine studenţilor Facultăţii de Business în cadrul
sau în afara proiectelor şcolare III. Proiectarea obiectivului
¾ Idee terţă: aparţine studenţilor, colaboratorilor externi, partenerior, Etapa de proiectare este diferită în funcţie de natura obiectivului, ea înseşi
rudelor, altor persoane complexă. Cele trei variante posibile sunt următoarele:

51 52
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

¾ plan de afaceri (pentru finanţare, pentru investiţii sau pentru ¾ Campanii de susţinere mediatică, logistică etc
implementare după caz) ¾ Decizii de finanţare internă (din fondurile proprii ale Centrului
¾ proiect de finanţare (mai ales pentru obiective ce se pot sau din afacerile-pui)
încadra la finanţări nerambursabile) b) găsirea locaţiilor cele mai potrivite pentru implementare
¾ ambele, alăturate – pentru acele obiective complexe, care pot c) procurarea dotărilor şi altor utilităţi
atrage deopotrivă finanţări, investiţii, parteneriate, granturi, d) negocieri cu Banca Centrului pntru alocarea de resurse ( a se vedea mai jos
donaţii şi sponsorizări şi alte asemenea criteriile de funcţionare ale acesteia) etc
Proiectarea este în sarcina Comisiei de Evaluare, care va colabora cu profesionişti
interni sau externi şi cu departamentul Proiecte şi Programe al Centrului. V. Realizarea negocierilor contractuale şi a formulelor juridice
Se va constitui pentru fiecare obiectiv în parte Echipa de Proiectare Etapa vizează:
formată din cel puţin un membru al Comisiei şi din profesionişti şi colaboratori a) negocieri contractuale structurale (juridice, contabile, structurale etc);
interni ai Centrului (angajaţi, voluntari, parteneri etc – orice persoană care are o se va determina cele mai bune modalităţi sub aspectul formelor structural-
relaţie contractuală stabilă cu Centrul). Echipa îşi va alege un şef pentru toată juridice pentru investiţii, finanţări, colaborări, asocieri, contracte, sructuri
durata operţiunii de proiectare cu funcţia de Manager de proiect. Managerul nu juridice etc
poate conduce decât un singur proiect, individual, o dată. Se exceptează b) negocieri contractule de piaţă: se vor negocia preţuri, pieţe, parteneriate
proiectele care pot fi conexate (ex: se realizează în paralel un plan de afaceri şi comerciale sau logistice favorabile, strategii de afaceri etc
un plan de finanţare pentru acelaşi obiectiv, sau pentru obiective înrudite care
se sprijină reciproc) VI. Implementarea
Consiliul Director al Centrului va numi, la propunerea Consiliului Mangerial Implementarea se realizează de către managerul de program (managerul
al Agenţiei, un manger pentru implementarea fiecărui obiectiv în parte, cu funcţia propiu-zis al intreprinderii respective). Acesta, pe baza proiectului sau planului
de Coordonator program sau Manager de intreprindere/ proiect (eventual de afaceri, derulează procedura de implementare, formându-şi echipa potrivită.
director: de firmă, ong etc în funcţie de formele juridice de implementare). Dacă Managerul de program este sprijinit de toate departamentele Centrului, atât cât
Managerul de implementare există de la început (de ex. chiar îi aparţine ideea) el este necesar şi în limita resurselor prevăzute în proiect/plan de afacere.
va participa obligatoriu la fazele majore ale proiectării. Managerii de programe beneficiază de sprijin egal din partea Centrului
Profesioniştii externi nu fac parte din echipa de proiectare. Comisia poate indiferent că sunt doar mandatari ai obiectivelor incubate (care se realizează pe
solicita colaborarea oricărui departament al Centrului sau profesionist intern structura juridică a Centrului) sau sunt proprietari de firme (sau alte structuri
considerat necesar. Orice membru intern al Organizaţiei Centrului poate juridice) şi colaborează cu Centrul prin asociere pentru respectivul obiectiv.
participa concomitent la mai multe Echipe de Proiectare, în limita
disponibilităţilor personale, dar cu aporbarea Consiliului Managerial. VII. Monitorizarea şi tutela
Aprobarea se acordă la constituirea echipei, sau ulterior, iar obţinerea ei Tutela se manifestă sub aspectul asistenţei, consultanţei şi supervizării, pe
reprezintă sarcina Mangerului de proiect. toată durata de la iniţierea implementării, până în momentul în care managerul
şi afacere dovedesc posibilitatea de a se derula în continuare pe cont propriu;
IV. Procurarea resurselor necesare tutela vizează sectoarele:
Etapa de procurare a resurselor presupune un complex de acţiuni care, în ¾ Managerial
funcţie de situaţia fiecărui obiectiv în parte, pot viza: ¾ Strategic şi de imagine publică
a) strângerea propriu-zisă a resurselor ¾ Marketing şi logistic
¾ Campanii de promovare ¾ Juridic şi financiar-contabil
¾ Campanii de strângere de fonduri ¾ Profesional pentru alte domenii
¾ Campanii de finanţare sau de creditare ¾ Financiar sau material
¾ Campanii de colaborare şi de investiţii ¾ Orice alte domenii necesare

53 54
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Monitorizarea presupune urmărirea şi evaluarea activităţii atât pe parcurs,


cât şi în anumite momente (puncte de control) prevăzute pe traseul afacerii încă IDEE
din momentul proiectării. Se vor monitoriza toate aspectele, inclusiv (şi mai
Sistematizare
ales) accentuându-s epe oameni. Formarea oamenilor (indiferent de postul
ocupat în respectiva organizaţie) reprezintă obiectivul principal al incubatorului NU
Evaluarea
(şi în fapt parte din Misiunea Centrului), motiv petntru care fiecare persoană primară a ideii

implicată va avea propria fişă de evoluţie, independentă de cea a organizaţiei Arhivare

(afacerii). În funcţie de punctajul primit se va face selecţia ulterioară pantru


repartizarea în alte proiecte, programe sau afaceri, precum şi alegerea postului DA
celui mai potrivit. De asemenea evaluările primite din partea monitorilor va fi
disponibil pentru companiile interne sau străine de pe piaţa unde persoana în
cauză doreşte să intre. Priectarea
obiectivului
Activitate de monitorizare şi punctare se realizează după un regulament ce antreprenorial
se întocmeşte de Consliul Managerial al Agenţiei, se aprobă de către Consiliul
Director al Centrului şi se face cunoscut participanţilor într-un proiect/
program/ afacere înainte de implicarea lor în acestea ctivităţi. Regulamentul COMISIA DE EVALUARE
poate fi şi diferit, peronalizat în funcţie de anumite tipuri de obiective Manager de Echipa de
antreprenoriale derulate. proiect proiectare

Diagrama algoritmului de incubare


Accesarea resurselor
necesare: banca
centrală sau alte surse

Personal
propriu al
programului

Manager de Echipa de
afacere/obiectiv implementar
e

Auxiliari

Implementarea Tutelă şi
programului de
obiectiv sau afacere
monitorizare

B.OFICIUL DE CONSULTANŢĂ ÎN AFACERI ŞI MANAGEMENT


Tipologia serviciilor
Oficiul de Consultanţă în afaceri şi management lucrează ca organism colegial,
format din profesionişti ai Centrului din departamentele aferente activităţilor
specifice lumii afacerilor.
Seviciile prestate de Oficiu se încadrează în gamele:

55 56
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

- consultanţă antreprenorială (managerială, juridică, financiar-contabilă, ¾ Campanii şi proiecte pentru atragere de resurse de toate tipurile (finanţări,
strategică etc) donaţii, sponsorizări, granturi, investiţii private şi publice, parteneriate de
- proiectare de sisteme antreprenoriale (afaceri sau obiective, programe, toate tipurile, resurse umane la costuri reduse etc)
structuri etc) ¾ Programe pentru comunitate, ale căror costuri sunt suportate (plătite
- asistenţă şi supervizare la implementarea şi dezvoltarea afacerilor Centrului) de către guvern, comunitatea europeană, instituţii publice sau
- evaluare şi diagnoză (managerială, organizaţională, economică) organizaţii private interesate. Aceste programe se pot adresa diverselor
- cercetare-dezvoltare-inovare categorii sociale sau obiective de interes comunitar (grupuri sociale,
- marketing, cercetări de piaţă, sondaje, analize categorii de persoane, medii de viaţă, ecologie, cultură, ştiinţă, etc)
- educaţie continuă şi dezvoltare profesională ¾ Publicitatea comercială şi tot ceea ce ţine de relaţiile publice ale Centrului
- atragerea şi dezvoltarea resurselor umane şi materiale ¾ Cercetările de piaţă realizate pentru fiecare dintre obiectivele urmărite de
- suport (investiţional, structural, logstic etc) pentru antreprenori şi Centru (în activităţile proprii sau cele incubate – clienţi interni) precum şi
obiective de afaceri pentru clienţi externi, în regim de prestări-servicii
- servicii conexe adresate managerului-antreprenor şi necesităţilor ¾ Activităţile secretariale (baze de date, evidenţe şi programări, relaţii cu
personale clienţii, contabilitate, resure umane şi juridic, acte administrative etc)
Direcţia Administrativă reprezintă temelia, fundamentul pe care orice
Clienţii intreprindere, afacere, proiect, iniţiativă poate prinde contur oricând.
Serviciile Oficiului se adresează deopotrivă clienţilor interni şi externi. Această direcţie reprezintă suportul asigurator cu resursele existenţiale
Clienţii interni sunt reprezentaţi de persoane fizice şi juridice reprezentând: şi funcţionale pentru derularea optimă a fiecăruia dintre obiectivele
• afacerile şi obiectivele antreprenoriale incubate centrului, dar şi pentru colaborarea şi intracţiunea sinergică (şi
• partenerii de afaceri ai Centrului, care colaborează la obiective continuă) dintre toate acestea.
destinate împlinirii misiunii acestuia
• angajaţii şi colaboratorii interni, care lucrează, sub orice formă juridică În cadrul direcţiei dministrative funcţionează următoarele departamente:
în oricare dintre departamentele Centrului, sau la proiecte şi activităţi 1. Departamentul Comunicare şi Relaţii Publice, are în subordine Oficiul
antreprenoriale puse în aplicare de acesta pentru relaţia cu presa şi Revista Centrului
Clienţii externi sunt reprezentaţi de orice persoană fizică sau juridică, precum 2. Departamentul Marketing realizează necesităţile specifice de “cosmetizare”
şi instituţii publice sau organizaţii fără personalitate juridică, de drept public a produselor, serviciilor şi proiectelor Centrului, adaptându-le la necesităţile
sau privat, care nu se încadrează în categoria clienţilor interni. clientului şi pregătindu-le pentru implementarea pe piaţă. Totodată
departamentul oferă clienţiilor externi pachete de servici specifice unui
Modalităţi de plată Oficiu pentru cercetări de piaţă)
Oficiul lucrează după principiul acordului mutual şi al libertăţii contractuale 3. Deparatamentul Proiecte şi Programe reprezintă “laboratorul” de
totale, negociind în fiecare situaţie în parte, în funcţie de interesele comune cu proiectare, unde se realizează planurile de afaceri, proiectarea
cele ale clientului, cea mai eficientă formulă de plată: în bani, în bunuri, servicii, activităţilor, planuri şi proiecte de finanţare, programe de implementare
informaţii, know-how, în tehnologie, drepturi etc. etc. Tot în cadrul acestui departament se proeictează organizaţii de
afaceri, se creează şi depozitează idei de afaceri şi activităţi
III antreprenoriale, se concep strategii complexe de acţiune.
DIRECŢIA ORGANIZARE ŞI SERVICII 4. Departamentul Resurse Umane, arepe lângă funcţia internă de personal
în cadrul Centrului şi misiunea de a colabora cu Agenţia pentru Educaţie
Direcţia Administrativă are ca misiune principală suportul şi asistenţa pentru şi Formare Profesională Continuă pentru realizarea activităţilor specifice,
toate activităţile derulate în cadrul Centrului, vizând deopotrivă: precum şi de a coordona Oficiul Voluntariat, pe care îl are în subordine.

57 58
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

5. Departamentul Economic şi Juridic, îndeplineşte funcţiile tradiţionale: – Vaorile investite în Bancă sunt adiministrate profesionist,
contabilitate, finanţe, contracte şi negocieri, litigii etc urmărindu-se plasamentul optim şi cea mai bună exploatare a
6. Banca Centrului, are rolul de a atrage toate tipurile de resurse (materiale, respectivei valori, astfel încât se obţin creşteri periodice mari, în
financiare, energetice, logistice, juridice, personale etc) a le grupa pe condiţii de risc rezonabile, mult mai mici decât cele comune sau
categorii de eficenţă şi a le investi profitabil, deopotrivă în activităţi chiar risc zero pentru plamentele în bunuri sau drepturi.
propuse de Centru (prin intermediul şi în cadrul altor departamente) cât – Plasatorul poate oricând să verifice valoarea dividendelor de pe
şi pe piaţa liberă . urma plasamentelor sale şi de asemenea va fi consultat de fiecare
7. Departamentul Administrativ, cuprinzând domeniile: secretariat şi tehnic dată (în cazul plasamentelor cu valori semnificative) asupra
opţiunilor. Altfel spus brokerul, la cererea plasatorului, se consultă
Departamentele Direcţiei Organizare şi Servicii funcţionează ca cu acesta de fiecare dată oferindu-i argumente pentru opţiunile de
agenţii, prestând activităţi profesionale specifice atât pentru Centru şi plasament, iar clientul-plasator poate participa la luarea deciziei.
clienţii interni, cât şi pentru clienţii externi ai acestuia. – Banca Centrului spre deosebire de Fondurile de investiţii şi
băncile comerciale, nu percepe comisioane pentru operaţiunile
AGNŢIA DE RESURSE ŞI INVESTIŢII – AGR (BANCA CENTRLUI) realizate.

1. Generalităţi 2. Categorii de clienţi


Agenţia de Resurse a Centrului (Banca), se constiutie prin plasarea Pot avea calitatea de clienţi-plasatori următoarele categorii de persoane:
voluntară a proprietăţilor materiale şi intelectuale în cuantumuri valorice • Persoane fizice:
începând cu 500 euro (pentru cele băneşti) şi negociabile pentru celelalte. – Studenţi ai Facultăţii de Business sau alte facultăţi, care doresc
Banca funcţionează pe principiile majore (generale) ale fondurilor de investiţii, plasamentul resurselor financiare numai cu obţinerea unor beneficii
absorbind vlorile patrimoniale dispersate ale persoanelor fizice şi juridice mai mari decât cele bancare (acest serviciu va funcţiona după
pentru a realiza plasamente profitabile în condiţii de riscuri diminuate principiile clasice ale unei societăţi de investiţii, urmând ca unul sau
considerabil. Plasamentele pot fi realizate în depozite bancare, în acţiuni sau ca mai mulţi brokeri şi analişti financiari să se ocupe de plasarea
investiţie la iniţierea ori dezvoltarea afacerilor. banilor în acţiuni, bănci sau alte activităţi profitabile).
Printre avantajele unui plasament în Banca Centrului se numără: – Studenţi care doresc plasamentul resurselor financiare cu dividend
– Posibilitatea depunerii unor sume mici de bani care în mod curent (adică participarea la profiturile afacerilor în care se investesc banii lor);
nu pot fi investite în afaceri sau nu rentează a fi plasate în aceştia vor fi consultaţi de fiecare dată de către un broker, în vederea
depozitele bancare comerciale acordului (şi a semnării contractului) de plasament (în baza acestui
– Posibilitatea de a plasa practic orice valoare mobiliară sau contract ei vor primi dividendele şi vor participa la riscurile afacerii)
imobiliară: bunuri (elemente de mobilier, tehnologie, utilităţi, – Alte persoane fizice (investitori) care doresc fie plasamentul
clădiri sau terenuri), know-how (cunoştinţe şi competenţe financiar, fie investirea şi participarea la beneficii
profesionale, informaţii, logistică), drepturi (licenţe industriale şi • Persoane juridice
drepturi de autor, drepturi de folosinţă mobiliară şi imobiliară, – Sunt vizate în primul rând societăţile comerciale ale studenţilor
drepturi de creanţă etc) participanţi activi
– Posibilitatea de a retrage valorile plasate oricând (cu anumite – Societăţi comerciale ale studenţilor sau altor persoane fizice care doresc
restricţii practic nesemnificative şi oricum negociabile – restricţii numai plasamentul activelor lor, în schimbul obţinerii de beneficii (deci
care nu aduc pierderi deponentului cum se întâmplă în cazul nu vor participa efectiv la proiectele/ afacerile derulate)
retragerii depozitelor bancare înainte de termen, de ex; ci – Alte structuri juridice (SC, Fundaţii, Asociaţii, PFA, AF etc) care
reglementează doar anumite termene de încunoştinţare a Băncii) doresc să aibă rolul fie de investitori (fără participare) fie de asociaţi
(în participaţiune, sau în structuri societare, la capitalul social)

59 60
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

3. Categoriile de plasamente şi beneficiile lor punctele anterioare (ex: drepturi de participare la diverse cluburi,
Serviciul bancar al Centrului are şi un aspect inedit prin aceea că aplică asociaţii, activităţi profesionale; beneficii din apartenenţa la
principiul utilităţii universale. În baza acestuia, orice aspect care ne însoţeşte anumite grupuri sociale, antreprenoriale sau profesionale;
existenţa pe lumea aceasta este o sursă potenţială de producţie/creaţie directă
sau indirectă a beneficiilor. b) după forma de plasare
Satisfacţiile sunt rezultatul utilizării naturale (conform trebuinţelor ¾ Plasamente fictive: în special pentru drepturile de creaţie (adică
fundamentale personale) a beneficiilor rezultate din plasamentele acestor autorul îşi manifestă acordul de a pune la dispoziţie creaţia sa pentru o anumită
aspecte. Centrul include în categoria aspectelor: materie, energie, cunoştinţe, intreprindere iniţiată sau dezvoltată de Centru, dar contractul va produce efecte
competenţe, oameni, grupuri, alte fiinţe, precum şi relaţiile dintre toate acestea. numai din momentul folosinţei efective (a plasamentului propriu-zis) a respectivei
Pentru realizarea optimă a plasamentelor şi obşinerea beneficiilor există un creaţii, de atunci începând să curgă şi dreptul la profituri al autorului
servicu de brokeraj care se ocupă de constituirea depozitelor şi a plasamentelor ¾ Plasamente la purtător: se aplică în special acelor bunuri care
cele mai favorabile, prin consultarea prealabilă şi continuă (la cerere) a rămân la deţinătorul lor, până când Centrul va avea nevoie efectivă de ele (ex
clientului-plasator. un birou pus la dispoziţie, sau un autoturism rămâne deţinătorului iniţial:
Pentru utilizarea beneficiilor spre obţinerea satisfacţiilor, Centrul oferă proprietar, utilizator etc) cu toate consecinţele juridice, dar acesta încheie un
servicii de consiliere în cadrul agenţiilor şi oficiilor sale: Agenţia pentru contract de plasament, prin care se angajează ca în momentul în care Centrul îi
dezvoltare familială, Agenţia pentru dezvoltare personală, Oficiul de comunică faptul că are nevoie de acel bun, el se va transfera de drept (eventual
consultanţă în afaceri, Oficiul de formare profesională şi educaţie continuă. la un termen de ex 48 de ore) în posesia Centrului. Dacă deţinătorul se
răzgândeşte între timp este pasibil de daune, întrucât planurile de afaceri pentru
Depozitele pot îmbrăca următoarele forme: anumite obiective s-au făcut de către Centru bazânduse pe utilizare acelui bun.
a) după natura obiectului plasat Deţinătorul se poate retrage însă oricând înainte de a i se fi încunoştinţat
¾ Plasamente financiare: se pot realiza atât în valută cât şi în lei (în necesitatea plasametntului bunului său într-o activitate. Această comunicare
funcţie de politica Băncii) prealabilă se realizează din momentul în care începe să se lucreze la proiectul
¾ Plasamente în bunuri sunt cuprinse deopotrivă bunuri mobile şi unei afaceri (sau activităţi) pentru ca atât deţinătorul să aibă timpul necesar de a
imobile care pot fi apreciate ca utile pentru activităţi actuale sau elibera bunul, cât şi Centrul să aibă siguranţa că deţinătorul îşi păstrază
preconizate ale Centrului intenţiile iniţiale de colaborare prin plasarea bunului.
¾ Plasamente în drepturi: sunt incluse: dreptul de proprietate, toate ¾ Plasamente efective generale: sunt acelea care se depozitează în
tipurile de dezmembrămite (uz, uzufruct, abitaţie, superficie, mod real în arhivele, depozitele sau caseriile(conturile) Centrului. Această modalitate
servitute) şi accesorii ale acestuia (ipoteca şi gajul), precum şi se aplică tuturor categoriilor de bunuri (mobile, imobile, bani) şi drepturi. Pentru
creanţele (care au un regim special) plasamentele efective de bunuri sau drepturi plasatorul nu beneficiază de chirii sau
¾ Plasamente în know-how: include proprietatea intelectuală despăgubiri, ci primeşte în schimb un privilegiu de plasament care îi dă dreptul de a
(drepturile de autor şi cele industriale), cunoştinţele şi fi selectat cu prioritate la plasamente, de a negocia cu preferinţă şi a primi cote mai
competenţele profesionale personale, logistica (inclusiv relaţii şi mari de participare la profituri (întrucât şi Centrul a avut certitudinea mai mare
contacte în sisteme) asupra activelor de care se poate folosi). În contractul de plasament se vor prevedea
¾ Plasamente în titluri de valoare şi alte drepturi: acţiuni, toate aspectele comune unui contrace de depozit civil sau comercial (după caz), la
obligaţiuni, cote de participare la diverse societăţi (societăţi care se adaugă şi clauzele de privilegiu, precum şi restricţii de retragere a bunului: de
comerciale, societăţi civile, societăţi în participaţiune etc) ex obligaţia de a nu-l retrage pentru un anumit termen, chiar dacă nu e plasat în acest
¾ Plasamentele în servicii şi alte beneficii: servicii de orice natură interval, de a încunoştinţa intenţia de retragere cu cel puţin un nr de zile înainte, dacă
utile activităţilor Centrului (indiferent dacă sunt realizate de bunul este liber (neplasat) şi cu un alt interval dacă este plasat etc; daune pentru
persoana plasatoare, sau de un terţ în numele acesteia), beneficii fiecare situaţie etc.
transmisibile, derivând din orice aspecte, altele decât cele de la

61 62
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

¾ Plasamente efective financiare: se aplică plasamentelor în I. PROIECTE


cuantum de la 1000 euro în sus (sumă ce poate varia în funcţie de politica - Evenimentul de deschidere al Programului de Sesiuni Ştiinţifice
Băncii, adoptată cu autorizarea Centrului); sub această sumă plasamentul este (naţionale şi internaţionale) pe tema valorificării creaţiei şi inovaţiei
efectiv general (cel anterior). Pentru efectivele financiare există două opţiuni umane în vederea ridicării nivelului de calitate a vieţii şi îmbunătăţire a
din partea plasatorului: condiţiei umane (manager de proiect: Agenţia pentru Valorificarea Creaţiei
a. să primească o dobândă egală cu cea de la bancă, până la şi Inovaţiei, din cadrul Centrului)
momentul investirii banilor, şi să aibă un privilegiu de plasament - Evenimentul de deschidere al Programului de Întâlniri cu Oameni de
b. să realizeze plasamentul după principiile societăţilor de investiţii, Afaceri (şi reprezentanţi ai comunităţii) pe teme antreprenoriale şi de
brokerii urmând a identifica cele mai bune modalităţi pe piaţă dezvoltare comunitară (manager de proiect: departamentul specializat pe
(independent de Centru, deci, brokerul personal al plasatorului aceste probleme, din cadrul Centrului, format din 6 studenţi în diverşi ani de
putând însă decide plasarea şi în proiecte ale Centrului, dacă echipa studiu, de la Facultatea de Business şi Ştiinţe Economice)
de proiect reuşeşte să facă dovada rentabilităţii (şi eventual după - Pentru o lume mai curată: program de educaţie ecologică, valorificare
consultarea de către broker a clientului său) în această situaţie a deşeurilor şi conştientizare civică, realizat în parteneriat cu SC Blue
plasatorul nu mai beneficiază de privilegiul de plasament Lines Tour SRL (manager de proiect; firmă a studenţilor), şcoli din
judeţele Cluj-Napoca, Alba, Constanţa, în perioada noiembrie 2005-iunie
c) după locaţia şi regimul plasării: 2006 (participă un număr de 20 de studenţi ai Facultăţii de Business şi
¾ regim de depozit financiar simplu, având dobânda negociabilă consilieri ai Centrului)
cu clientul, dar mai mare decât cea a pieţei - Alege-ţi cariera cu noi – Proiect privind consilierea în carieră, orientarea
¾ regim de depozit financiar pentru investiţii: cu dobândă şi profesională şi vocaţională, schimburile de experienţă şi cunoştinţe realizate
privilegiu; dobânda pentru perioada de preinvestire poate fi între elevii claselor terminale din licee, pe de o parte, facultăţi şi asociaţii
mai mică decât ce a pieţei, dar plasatorul beneficiază de studenţeşti pe de alta (manager de proiect: o echipă formată în special din
privilegiul de preferinţă de ordinul 2 la realizarea investiţiei, studenţi ai anului I de la Facultatea de Business)
precum şi de consultarea prealabilă - Gala Campionilor Clujeni – Program vizând premierea campionilor
¾ regim de investiţii directe în obiective antreprenoriale: cu Judeţului Cluj, organizat în parteneriat între Centrul de Afaceri, New Ideea
privilegiu dar fără dobândă; este alicabil tuturor categoriilor de Group şi reprezentanţi ai comunităţii locale (manager de proiect: New
plasamente; acestea nu obţin dobânzi, însă beneficiază de Ideea Group; realizatori: peste 25 de membri ai Centrului de Afaceri,
priviliegiu de ordinul 1 la plasarea în investiţii studenţi şi consilieri, firme partenere)
¾ regim de investiţii indirecte (acţiuni şi bursă): fără dobânzi şi fără
privilegii, având valoarea în funcţie de cota internă în fond II. AFACERI
(funcţionează pe principiile comune tuturor fondurilor de investiţii) a) la incubare:
¾ alte regimuri (investirea în titluri de stat, obligaţiuni, - 12 afaceri în proceduri de incubare; toate realizate de studenţi ai Facultăţii
împrumuturi acordate personelor fizice sau juridice etc) cu de Business, în domeniile: alimentaţi publică, turism, comerţ, ecologie
acelaşi statut ca cele cu regim de investiţii indirecte (vaorificarea deşeurilor), educaţie (formare profesională continuă; dezvoltare
personală, educaţie pentru mediu etc), desing, servicii personale; servicii prestate
intreprinderilor; transport; publicitate; construcţii şi amenajări interioare.
PALMARESUL ACTUAL AL CENTURLUI DE AFACERI b) proprii:
- Agenţia pentru Educaţie şi Formare Profesională Continuă
La 10 săptămâni de la iniţierea proiectului, Centrul de Afaceri deţinea - Agenţia pentru Valorificarea Creaţiei şi Inovaţiei
următorul palmares pe categorii de activităţi: - Agenţia de Management al Resurselor Umane
- Agenţia pentru Dezvoltare Managerială

63 64
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

- Agenţia de Marketing

III. STUDENŢI IMPLICAŢI ÎN ACTIVITĂŢILE CENTRULUI


- 90 de studenţi angajaţi în departamentele şi echipele de lucru
- aproximativ 300 de studenţi implicaţi în proiecte şi parteneriate
antreprenoriale cu firme de pe piaţă
- aproximativ 25 de studenţi înscrişi în procedurile de incubare a afacerilor proprii
- 30 de studenţi aflaţi în fazele de iniţiere a firmelor şi afacerilor proprii Toate legile naturii decurg ca o infinitate de raze, dintr-o
singură lege centrală. Dacă ele trezesc mereu admiraţia
IV. PARTENERIATE
- Până la data arătată Centrul a încheiat relaţii parteneriale formale (prin
noastră, prin exactitatea şi regularitatea lor permanentă,
contracte juridice) şi nonformale (protocolare) cu mai multe zeci de firme, aceasta se datoreşte faptului că universul e un sistem unitar. O
organizaţii şi instituţii din ţară şi străinătate, reprezentative fiind în acest aceeaşi esenţă e răspandită cu dărnicie pretutindeni,
sens Camera de Comerţ a Marii Britanii, Consiliul Judeţean Cluj, Camera diferenţiată doar prin game armonioase.
de Comerţ din Cluj-Napoca, ANATECOR etc
Buchetul de flori şi persoana iubită căreia i-l oferim sunt
realităţile aceleiaşi armonii atotcuprinzătoare. Aceleaşi legi
Prof. Gr. I Ştefan Neamţiu prezidă şi la căderea unui măr ca la gravitaţia lunii spre
Expert contabil, Membru CECAR, Colaborator Centrul Artemis, Cluj-Napoca
ământ. În spaţiul şi timpul de aceeaşi esenţă se rotesc planetele
Ing. Gabriel Marius Pop în jurul soarelui, ca ochii in orbitele lor.”
Director executiv, Centrul de Afaceri al Facultăţii de Business
VasileV. Moisescu
Asist.univ. Manuela Lupu
Cercet.şt. Centrul Artemis, Cluj-Napoca; Colaborator Centrul de Afaceri al
Facultăţii de Business

Cercet.şt. Alexandra Pop


Consilier juridic, Centrul de Afaceri al Facultăţii de Business

Ec. Eliza Gura


Colaborator, Centrul Artemis, Cluj-Napoca

Leontina Moldovan
Cercetător ştiinţific, Centrul Artemis, Cluj-Napoca

Prof.univ. Aurelian Burcu


Coordonator, Centrul de Afaceri al Facultăţii de Business

65 66
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ satisface pe ale lor“10, dezvoltarea durabilă este tratată şi subliniată ca un
- FUNDAMENT AL DEZVOLTĂRII DURABILE - eveniment istoric, de o importanţă radicală pentru umanitate.
„ În istoria omenirii sînt puncte cruciale a căror schimbare nu poate fi
Învăţămîntul de bază este suportul educaţiei în domeniul mediului şi dezvoltării. Educaţia poate ocolită - se precizează în chiar introducerea Raportului Burtland. Pot fi
da populaţiei conştiinţa ecologică şi etică, atitudinile, cunoştinţele şi comportamentul soluţionate de stat, ori sprijinite de el. Desfiinţarea sclaviei, legea împotriva
necesar pentru o dezvoltare durabilă
(Agenda 21) angajării copiilor în procesul muncii şi dreptul de vot universal - sînt exemple
istorice. Din nou, asăzi, istoria este într-o astfel de situaţie“. Cu atît mai mult cu
„ Ne obligăm prin tratarea generaţiilor de astăzi, de a ne îngriji în aşa fel cît, încă din 1972, în cadru Conferinţei Mondiale pentru Mediu de la
de Planeta noastră, încît să lăsăm generaţiilor de mîine posibilitatea de a Stockholm, se stabilise că „relaţia dintre om şi mediul înconjurător trebuie
moşteni acest cadou al vieţii, de a-l avea în grijă, de a-l păstra şi apoi de a-l apreciată în funcţie de relitatea concetă, în contextul factorilor politici,
transmite, la rîndul lor, succesorilor.“ economici, sociali şi culturali existenţi în fiecare stat şi ţinînd seama de
Cu aceste cuvinte se încheia raportul din 22 aprilie 1992 al Comisiei dimensiunile pe plan internaţional ale acestei probleme, pornind de la premiza
Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, în ultima şedinţă pregătitoare a celui mai că mediul înconjurător reprezintă nu numai o natură sănătoasă, aer şi apă
mare eveniment global la nivel de state şi guverne, oamei de ştiinţă şi curată, sol fertil, înlăturarea poluării de orice fel, ci tot ceea ce trebuie să
specialişti mass-media: Întîlnirea la Vîrf asupra Pămîntului, din 3-16 iunie însemne componentele reale ale condiţiei umane“.
1992 de la Rio de Janeiro. Dar, aşa cum s-a subliniat în cadrul Agendei 21, „ mulţi oamnei nu înţeleg
Au fost atunci adoptate o serie întreagă de principii şi strategii ( ex: legătura strînsă dintre activităţile umane şi mediu, fie din cauza informaţiilor
Declaraţia de la Rio fundamentează 27 astfel de norme-cadru de orientare a inexacte ori insuficiente, fie datorită greşitei fundamentări a educaţiei“. Pentru
viitorului omenirii), s-au semnat convenţii (Convenţia privind schimbările că „ educaţia privind mediul înconjurător se bazează pe principii globale,
climatice, Convenţia privind diveresitatea biologică) şi s-au statornicit direcţiile holiste şi sistemice, derivînd din faptul că întreaga lume vie este în interrelaţie ,
fundamentale ale dezvoltării societăţii umane pe toate palierele sale, de la că fiecare acţiune produce neaparat o reacţiune specifică, şi care, în complexul
aspecte economice şi politice, pînă la cele umanitare, ştiinţifice, ori de ecosistemelor este de cele mai multe ori imprevizibilă, scăpînd posibilităţilor
gestionare a resurselor naturale, sau distribuire şi asumare a responsabilităţilor noastre de determinare şi control“11. Iată de ce, este necesar, pe de o parte, ca
la nivel de guverne, de grupuri sociale, dar şi la nivelul fiecărui cetăţean în învăţămîntul să pună accentul pe conduita preventivă, iar pe de altă parte, ca
parte (dezvotate întu-n document cu aspect de monografie, intitulat simbolic „ sistemul educaţional să fie în măsură – prin instrumentatorii lui , cadrele
Agenda 21-Agenda pentru schimbare“) . didactice – „ să explice mediul, nu numai din punct de vedere fizic şi biologic,
Dar, poate cel mai important demers al Întrunirii de la Rio, l-a constituit ci deopotrivă mediul socio-economic şi de dezvoltare a umanităţii“12.
oficializarea şi implementarea la nivel de politică şi acţiune guvernamentală, Pentru că educaţia ecologică nu este şi nici nu poate fi o simplă sumă de
naţională şi transnaţională, a conceptului de „ Dezvoltare durabilă“. Conceptul cunoştinţe despre natură şi societate, o sumă de teorii, concepte ori paradigme
fusese făcut public pentru prima dată în 1987, în cadrul Raportului „ Viitorul reproductibile ( ele însele mai mult sau mai puţin false, ori depăşite), ci
nostru comun“ , al Comisiei Mondiale pentru mediu şi dezvoltare ( cunoscut şi reprezintă o atitudine interioară, de conduită specific-umană, avînd
ca Raportul Burtland- după numele iniţiatorului) , în contextul în care Comisia semnificaţia unui veritabil mod de viaţă, resimţit ca stare de conştiinţă, de
atrăgea aenţia asupra intervenirii unei mutaţii de paradigmă esenţiale la nivel de perpetuă gîndire şi simţire, de la cele mai fragede momente ale copilăriei şi
orientare geostrategică: şi anume accentul este acum transferat de pe factorii pînă la deplinătatea anilor de senectute.
economici, pe cordonatele sociale şi educaţionale – singurele în măsură a oferi
10
soluţii viabile la criza globală cu care se confruntă omenirea. Definiţie reluată şi de Legea română a mediului, L. 137/1995, republucată în Moitorul Oficial
Definită ca : „ acel model de dezvoltare care corespunde necesităţilor al României, parea I, nr. 70 din 17 februarie 2000
11
J. Wates – “Ghid practic pentru îmbunătăţirea accesului public la informaţia de mediu”, Ed.
prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a le Earthwatch, 1995
12
Constantin Pârvu – “Ecologie generală”, Ed. Tehnică, seria “Ecoterra”, Bucureşti, 1999,
p.563-568

67 68
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Sigur, perioada de şcolarizare publică este importantă în definirea şi catedrei în mijlocul mulţimii, imaginea şi exemplul personal al unei conştiinţe şi al
formarea anumitor orientări de atitudine la nivelul tinerilor, dar să nu uităm că unui model demn de a fi urmat şi respectat !
personalitatea umană se află într-o perpetuă devenire: ea a existat sub o Căci, dacă noi nu reuşim să ne impunem ridicarea individuală la
anumită formă înainte de începerea şcolarizării şi, cu siguranţă va suferi alte standardele şi normativele atît de necesarei conştiinţe ecologice, dacă nu putem
numeroase şi succesive transformări în perioadele de viaţă ulterioare finalizării să întruchipăm modelul de conduită propriu acestei transformări interioare,
acsteia. De la 18 pînă la 60-70 de ani ( cît reprezintă vîrsta medie actuală) omul atunci înseamnă că sîntem primii care semnează - în calitate de intelectuali -
se regăseşte, pe cea mai îndelungată parte a vieţii sale, într-un mediu – mediul actul de deces al acestei specii, atît de paradoxal numite: „ homo sapiens
social, mediul comunitar – total distinct de ceea ce învăţase el în şcoală. Aici sapiens“ !14
„lupta pentru supravieţuire“ între membrii aceleiaşi specii, determină unele
dintre cele mai reprobabile atitudini de conduită. Aici normele şi principiile
Prof. Gr. I Alexandru Burcu
cîştigate prin efortul a 12 ani de viaţă şi a zeci de dascăli, care au muncit pentru
devenirea sa ca fiinţă umană, vor fi din greu puse la încercare. Colabortor Insitutul Român de Studii Transdisciplinare şi Cercetări în
Iată de ce este imperios necesar ca învăţămîntul ecologic să devină o stare Domeniul Ştiinţei Universale, Hyperion, Cluj-Napoca
de fapt permanentizată pe întreaga durată a vieţii şi implementată la nivelul
tuturor structurilor societăţii umane! Este de datoria, în egală măsură a
factorilor politici , a factorilor guvernamentali , prcum şi a oricărui membru al
comnităţii sociale.
„Posibilitatea de dezvoltare durabilă a naţiunilor – se precizează în
Agenda 21 - depinde de capacitatea popoarelor şi instituţiilor acestora, de
înţelegere a problemelor complexe ale mediului. Participarea largă a populaţiei
la dezvoltarea strategiilor, împreună cu sporirea gradului de responsabilizare,
sînt condiţii esenţiale pentru realizarea dezvoltării durabile. Indivizii, grupurile
şi organizaţiile au nevoie să cunoască şi să participe la luarea deciziilor privind
mediul şi dezvoltarea, iar guvernele trebuie să ptermită accesul acestora la toate
informaţiile importante care pot afecta comunităţile respective“.
Desigur, informaţia, cunoaşterea, sînt factori esenţiali în procesul de
educaţie. Dar să nu uităm că, încă pentru multe dintre comunităţile umane,
puterea exemplului se păstrează pe primul plan al determinantelor unei atitudini
de conduită, deopotrivă interioară şi exterioară.
În cadrul acestor comunităţi, printre care se numără şi societatea
românească, educaţia se realizează prin influenţarea, determinarea, ori crearea
de conduite specifice, de către cei asupra cărora atenţia opiniei publice este
mereu îndreptată.
Iată de ce, în calitate de profesori, indiferent de specialitate, ori de nivelul de
predare, avem, pe lîngă îndatorirea morală, specific-umană, de a proteja viaţa sub 14
În acelaşi sens, a se vedea şi Mihai Berca – “Ecologie generală şi protecţia mediului”, Ed.
toate formele sale de exprimare13, şi misiunea de a oferi a şansă de existenţă Ceres, 2000, p.414-415; Al Gore – “Pămîntul în cumpănă: ecologia şi spiritul uman”, Ed
generaţiilor viitoare, prin chiar atitudinea noastră prezentă, coborînd, de la nivelul Tehnică, Bucureşti,1995; Aurel Ardelean – “Ecologie socială şi juridică”, Ed. Vasile Goldiş,
Arad,1998; A. Vădineanu – “Dezvoltara durabilă: teorie şi practică”,Univ. din Bucureşti, 1998;
A. Angelescu &col. “Mediul ambiant şi dezvoltarea durabilă”, Ed. Academiei de Ştiinţe
Economice, Bucureşti,1999.
13
Irina Viczeffy – în “Metode participative în educaţia ecologică”, Ed. Studium, 2001

69 70
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

PROCEDURI PENALE EUROPENE: TITULARII ACŢIUNII


PUBLICE ÎN BELGIA ŞI FRANŢA

Să facem – cum spune Scriptura – o oprire pe calea cea veche şi apoi să privim în jurul nostru
şi să aflăm care este calea cea bună şi dreaptă, şi după aceea să mergem pe ea.
Francis Bacon

1. Privire asupra problemei în diferite legislaţii

În studiul său de drept penal comparat15, secţiunea dedicată desfăşurării


procesului penal, Jean Pradel identifică in abstracto (de lege ferenda) patru
sisteme legislative în privinţa modului de reglementare a ,,autorilor urmăririlor
penale”: 1. un sistem în care cercetările sunt declanşate de către victimă sau
moştenitorii săi (accusation privée), 2. un sistem în care urmărirea emană de la
Dacă în drumul tău întâlneşti un om prea obosit ca să-ţi poată orice cetăţean, acţionând în numele societăţii (accusation populaire), 3.
sistemul în care urmărirea emană de la judecătorii înşişi (poursuite d’office), şi
dărui un surâs, lasă-i-l pe al tău. Căci nimeni nu are mai mare în fine 4. sistemul în acre aceasta emană de la fincţionari specializaţi, precum
nevoie de un zâmbet decât acela care nu-l mai poate dărui. magistraţii Ministerului public (accusation publique) sau de la funcţionarii
diverselor administraţii. Aceste patru sisteme sunt consacrate în deferitele
legislaţii, unele punând accentul pe cetăţean (sau victimă), altele pe Stat, însă
Dale Carnegie majoritatea consacră două, chiar trei dintre sisteme.
S.U.A. s-au separat de tradiţia engleză care, chiar şi astăzi, se fondează pe
ideea unei urmăriri private şi populare. În S.UA. există un serviciu public, un
veritabil minister public, care posedă monopolul urmăririlor - United States
attorneys pentru infracţiunile federale, respectiv District attorneys şi
Municipal attorneys pentru infracţiunile statale.
În Québec, victima nu este parte în procesul penal. Common law nu
cunoaşte constituirea de parte civilă prin care victima infracţiunii are
posibilitatea de a aduce acţiunea sa civilă în faţa jurisdicţiei penale ca
accesoriu al acţiunii publice(…). Rolul victimei se reduce la acela de martor
ascultat sub jurământ. După ce victima a depus plângerea, ,,titulatura
denunţului” e preluată de către procuror, care îi va da destinaţia urmărită.
Victima ar putea susţine ea însăşi acuzaţia până la punerea sub acuzare a
făptuitorului, dar, în practică, acest lucru se întâmplă extrem de rar, procurorul
fiind de regulă conducătorul urmăririlor. Victima beneficiază însă de unele
drepturi precum acela de a fi informată şi de a face cunoscute în faţa
tribunalului, în momentul pronunţării sentinţei, consecinţele pe care

15
Jean Pradel, Droit pénal comparé, Dalloz, Paris, 1995, p. 476-481.

71 72
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

infracţiunea le-a produs asupra vieţii sale (Art.722, alin.1 Code criminel cercetate decât în baza unei plângeri formulate de către victimă
canadien)16. (Antragsdelikte), Ministerul public deţinând singur calitatea de urmărire.
În vechiul drept german17, urmăririle erau declanşate de către
victimă. Astăzi, Statul deţine monopolul prin intermediul Ministerului public În sistemul spaniol acţiunea publică poate fi pusă în mişcare de către
(officialprinzip). Germanii au adoptat sistemul acuzaţiei publice (accusation Ministerul public (ministerio fiscal). Dar ceea ce este specific, original, este că
publique) din considerentele că victima nu poate depune întotdeauna plângere, orice persoană particulară poate în egală măsură face acest lucru. Articolul 101
iar, urmărirea, trebuind să fie obligatorie, doar un serviciu sigur poate asigura LECRIM prevede că ,,acţiunea penală este publică. Toţi cetăţenii spanioli ar
respectul acestui principiu. Totuşi, victima păstrează încă un oarecare rol în putea-o exercita în condiţiile prevăzute de lege”. Articolul 102 exclude însă
procesul penal18. Pe de o parte, ea poate acţiona având calitate de parte (prin incapabilii, pe cei care au fost condamnaţi a doua oară pentru denunţare
intervenţie). Pentru câteva dintre infracţiuni, victima se poate alătura calomnioasă, precum şi pe judecători. Articolul 101 este confirmat de Articolul
Ministerului public acţionând pe cale de intervenţie (Nebenklage, §395, 270 care prevede ,,toţi cetăţenii spanioli, fie că sunt sau nu victime ale unui
Strafprozeßordnung - St Po). Acestea sunt însă puţine: tentativa de omor, delict, pot face plângere, exercitând acţiunea populară prevăzută la Art. 101”.
lovirile intenţionate sau din culpă, infracţiunile privitoare la viaţa De asemenea, străinii pot depune plângeri pentru delictele comise asupra
sexuală…Victima depune o reclamaţie care, după audierea de către ministerul persoanei sau bunurilor lor. Această consacrare generală a principiului acţiunii
public, este examinată de către tribunal (în caz de respingere, victima poate populare îşi are fundamentul, cu excepţia persoanelor străine, în Articolul 25
declara apel). Dacă cererea este admisă victima dispune de câteva drepturi din Constituţie: ,,cetăţenii vor putea exercita acţiunea populară”. În doctrina
procedurale: poate solicita probe, poate fi prezentă la audieri, poate fi spaniolă, acţiunea populară este văzută în egală măsură ca un drept civic şi ca
reprezentată de un avocat. Totuşi, aceasta nu poate declara recurs în agravarea o funcţiune publică19. Pentru anumite cazuri există în acelaşi timp şi sistemul
sancţiunii pronunţate faţă de acuzat. Dreptul de intervenţie este transmisibil acuzaţiei private, de exemplu delictele sancţionabile doar în urma plângerii
rudelor în caz de deces (§ 395 al.2, nº 1 St Po). Pe de altă parte, victima victimei (Art.104, alin. 2 LECRIM). Însă importanţa acestui sistem de acuzaţie
poate acţiona fără a fi parte în proces, având deci doar calitatea de martor. este redusă din două considerente, în primul rând regula nu este aplicabilă
Pentru unele infracţiuni (Privatklagedelikte), precum violenţele minore, decât unui număr restrâns de mici delicte (e.g. calomnie, insultă), în al doilea
victima dispune de o acţiune specifică: ea poate acţiona la fel ca şi ministerul rând victima e obligată în prealabil să încerce o conciliere înainte de a depune
public, fapt ce constituie o atingere adusă monopolului acestuia asupra acţiunii plângerea (Art. 278 LECRIM).
penale. Această acţiune este o plângere privată (Privatklage), care însă
prezintă anumite inconveniente în raport cu acţiunea Ministerului public. În În sistemul italian, pentru infracţiunile comune doar Ministerul public
această a doua situaţie analizată, victima, pentru că nu este parte, nu dispune de poate acţiona. Pentru mici delicte denumite delicte private (querelas),
aceeaşi putere de a strânge probe, şi, de asemenea, trebuie să consemneze urmărirea nu poate fi declanşată decât în urma plângerii formulate de către
cheltuielile procesului. Procurorul poate alătura acţiunea sa celei a victimei. În victimă (de exemplu în cazul violenţelor neatrăgând incapacităţi mai mari de
final, trebuie să facem distincţia între aceste delicte şi cele care nu pot fi 20 de zile)

16
Damien Vandermeersch, Droit continental versus droit anglo-americain. Quels În sistemul portughez, atât Ministerul public, cât şi victima au calitatea de
enseignements pour le droit belge de la procédure pénale ? în Revue de droit pénal et de a acţiona. Conceptul de victimă este unul original, incluzând persoana
criminologie, nº 6/2001, p. 474. Pentru alte particularităţi ale procedurii anglo-saxone, in <lezată>, cea care a suferit un prejudiciu şi care este titulara acţiunii civile
concreto Québec – scindarea procesului penal faţă de procesul civil (acţiunea civilă nu poate fi
alăturată acţiunii penale în cadrul aceluiaşi proces, separarea dezbaterilor asupra culpabilităţii de
(Art.74 CPP), precum şi persoana <ofensată>, care este titulara drepturilor
cele asupra cuantumului pedepsei, precum şi procedura "plea bargaining" (pledarea ca şi culpabil protejate de lege şi încălcate prin comiterea infracţiunii, care se poate constitui
şi negociarea sentinţei) – idem, p. 496-510. în assistante (Art. 68, alin.3 CPP). Persoana <lezată> se poate de asemenea
17
Jean Pradel, op. cit., p.478-479.
18
M. Merigeau, La victime et le système pénal allemand, în Revue de science criminelle et de
19
droit pénal comparé, nº…../1994, p.53, citat. şi de Jean Pradel, op. cit., p. 479, nota de subsol V., Sendra, L’accusation publique en Espagne, în Revue de science criminelle et de droit
nr. 1. pénal comparé, nº…../1994, p. 739, citat şi de Jean Pradel, op. cit., p.480, nota de subsol nr. 1.

73 74
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

constitui ca şi assistante doar în cazul infracţiunilor urmăribile la plângerea şi o persoană juridică25. Regăsim de asemenea şi partea responsabilă civilmente
prealabilă, declanşând astfel urmărirea. Assistante este obligatoriu reprezentat care însă, în anumite materii, poate fi ţinută şi la plata amenzii penale, nu doar a
de un avocat şi are rolul de ,,colaborator al Ministerului public”(Art. 69-1 despăgubirilor civile.
CPP), cu excepţia infracţiunilor pentru care este necesară plângerea privată20.
Ca regulă generală, Ministerul Public poate declanşa urmărirea din oficiu
fără să aştepte o plângere prealabilă din partea persoanei vătămate pentru a pune
în mişcare acţiunea publică26.
2. Reglementarea belgiană
În procedura penală belgiană, reţinem faptul că titularul acţiunii penale La baza exercitării acţiunii publice stă principiul opotunităţii urmăririlor
este Ministerul Public, alcătuit din magistraţi organizaţi ierarhic21 pe lângă penale27. Punerea în mişcare a acţiunii publice se poate realiza prin următoarele
fiecare instanţă de judecată şi care are la bază principiile unităţii, modalităţi:
indivizibilităţii, independenţei şi nerecuzării Acesta din urmă rezultă din ƒ citaţia directă, care este înştiinţarea de a se prezenta în faţa unei
calitatea de parte principală în procesul penal a Ministerului Public, ori un instanţe de judecată şi se aplică în materie de contravenţii şi delicte;
adversar nu poate fi recuzat22.
Ministerul Public nu deţine monopolul absolut al exercitării acţiunii penale. ƒ convocarea printr-un proces-verbal, care este modalitatea de
În anumite materii determinate se recunoaşte şi unor administraţii publice încunoştiinţare a celui interesat că este convocat în faţa unui tribunal de poliţie
această calitate – administraţia forestieră, administraţia finanţelor23. sau tribunal corecţional;
Deşi victima infracţiunii nu are în nici o situaţie exerciţiul acţiunii penale, ƒ procedura prezentării imediate prin care procurorul notifică
dacă Ministerul Public rămâne inactiv, aceasta o poate declanşa persoanei aflate sub mandatul de arestare al judecătorului de instrucţie, dar fără
ca o instrucţie preparatorie să fi fost declanşată, că este chemată în faţa unui
- fie pe calea citării directe în faţa instanţei de judecată, tribunal corecţional în maxim 7 zile;
- fie prin constituirea de parte civilă în faţa judecătorului de ƒ rechizitorul de informare adresat judecătorului de instrucţie prin care
24
instrucţie Ministerul Public deschide instrucţia preparatorie.
Subiectul pasiv al acţiunii penale este autorul sau un alt participant la Trebuie menţionat faptul că stingerea acţiunii publice constituie un
săvârşirea infracţiunii, care, în dreptul belgian poate fi atât o persoană fizică, dar obstacol definitiv în exerciţiul acestei acţiuni şi se poate pronunţa în următoarele
situaţii:
¾ decesul inculpatului sau dizolvarea persoanei juridice;
20
apud Jean Pradel, op. cit., p. 480-481.
21
O analiză amplă asupra reformei Ministerului Public relizată prin Loi de 4 mars 1997 (în
¾ prescripţia acţiunii publice;
vigoare de la 22 mai 2002) care a creat Colegiul procurorilor generali, Loi de 12 mars 1998 ¾ tranzacţia;
relative á l’amélioration de la procédure pénale au stade de l’information et de l’instruction, care
a statuat principiul oportunităţii urmăririlor, Loi de 22 décembre 1998 sur l’integration verticale
du ministère public şi Loi de 21 juin 2001, privind parchetul federal, precum şi relaţia dintre
25
Ministerul Public şi Ministrul Justiţiei este realizată de Guy Rapalle în articolul Le ministère Asupra problemei – J.Messinne, Propos provisoires sur un texte curieux: la loi du 4 mai
public: un patchwoek? în Revue de droit pénal et de criminologie, nº 7-8/2003, p. 982-1007. În 1995 instituant la responsabilité pénale des personnes morales, în Revue de droit pénal et de
aceeaşi materie, prezentarea lui Henry-D. Bosly, Damien Vandermeersch, op. cit., p. 120-121; criminologie, nº 6/2000, p. 637-660; Ch.Vanderlinden, La loi instaurant la responsabilité
A Masset, C. Derenne-Jacobs, La loi du 4 mars 1997, în Rev. dr. pén. crim. 1997, p. 848-867; pénale des personnes morales et le droit pénal social, în R..dr.pén.crim. nº 6/2000, p. 660-689.
26
L. Nouwynck, Politique criminelle et institutionnalisation du collège des procureurs généreux Henry-D. Bosly, Damien Vandermeersch, op. cit., p. 129.
27
în Rev. dr. pén. crim. 1997, p. 832-867. Articolul 28quatur C.instr.Crim., introdus prin Loi de 12 mars 1998 relative á l’amélioration
22
Henry-D. Bosly, Damien Vandermeersch, op.cit., p. 116-119. de la procédure pénale au stade de l’information et de l’instruction, consacră principiul conform
23
idem, p. 123. căruia procurorul este cel care apreciază asupra oportunităţii urmăririlor, decizia de clasare
24
ibidem. trebuind să fie motivată.

75 76
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

¾ medierea sau înţelegerea penală; proceduri, procurorul poate propune autorului prezumat al unei infracţiuni să nu-
l cheme în faţa jurisdicţiilor penale în schimbul acceptării şi respectării anumitor
¾ amnistia;
condiţii. La fel ca şi tranzacţia, declanşarea acestei proceduri este la iniţiativa
¾ abrogarea legii penale; procurorului, fiind deci unilaterală şi facultativă. Pentru declanşarea ei trebuie
¾ plata unei sume de bani; îndeplinite următoarele condiţii:

¾ autoritatea de lucru judecat. • fapta să nu atragă o pedeapsă principală mai mare de 2 ani închisoare.
Aprecierea asupra pedepsei de 2 ani se face în raport de cuantumul pe care
Dintre acestea aspecte interesante prezintă tranzacţia şi medierea judecătorul ar putea să-l aplice în concret, luând în considerare eventualele
(înţelegerea penală). circumstanţe atenuante;
Tranzacţia este o procedură prin care Ministerul Public propune autorului • urmărirea să nu fie angajată prin sesizarea jurisdicţiei de fond, prin
prezumat al unei infracţiuni să nu exercite urmărirea în schimbul plăţii în rechizitoriu adresat judecătorului de instrucţie sau prin constituirea de parte
prealabil a unei sume de bani. Ea este facultativă şi unilaterală, depinzând de civilă în faţa judecătorului de instrucţie;
iniţiativa Ministerul Public, putând fi exercitată în următoarele conditii:
• este necesar acordul autorului prezumat al infracţiunii;
• domeniul de aplicare este restrâns la delicte şi contravenţii;
• acesta din urmă trebuie să se angajeze să plătească cheltuielile
• Ministerul Public nu intenţionează să solicite decât aplicarea unei procedurii într-un termen fixat de procuror.
amenzi sau amenda şi confiscarea;
Pe lângă aceste condiţii pot fi luate anumite măsuri referitoare la
• repararea integrală a prejudiciului produs prin infracţiune; victima infracţiunii29 şi la autorul prezumat, propuse separat sau cumulativ.
• urmărirea să nu fi fost angajată prin sesizarea instanţei, prin Exempli gratia:
rechizitoriu sau prin constituirea de parte civilă în faţa judecătorului de - procurorul îl poate convoca pe autorul prezumat al infracţiunii,
instrucţie. invitându-l să indemnizeze sau să repare prejudiciul cauzat şi să prezinte
Fiind îndeplinite aceste condiţii Ministerul Public poate propune dovada;
tranzacţia, fixând un termen de plată între 15 zile şi 3 luni. Cel căruia i se face
29
această propunere poate să o accepte, acţiunea penală fiind stinsă definitiv, sau În materie de despăgubiri acordate victimei infracţiunii este util de menţionat ajutorul
poate să o respingă sau să nu plătească suma arătată, caz în care Ministerul financiar al statului în folosul anumitor victime ale infracţiunilor de violenţă (Legea compensării
victimelor din 1985, completată prin Legea din 1 august privind măsurile fiscale şi altele).
Public îşi recapătă libertatea de apreciere în sensul declanşării sau nu a Acestea se acordă dintr-un fond special din cadrul bugetului a Ministerului de Justiţie, alimentat
urmăririlor. În materie de tranzacţie există şi o procedură simplificată ce se prin contribuţia fiecărui condamnat (la fiecare condamnare la o pedeapsă principală penală sau
aplică infracţiunilor la circulaţia rutieră, caz în care iniţiativa o au funcţionarii de corecţională condamnatul varsă o sumă de 10 franci în acest fond). Beneficiare sunt persoanele
poliţie. care au suferit atingeri grave aduse sănătăţii şi integrităţii corporale rezultând din crime cu
violenţă: victimele directe, de exemplu, pentru invalidităţi temporare sau permanente, prejudicii
Medierea sau înţelegerea penală28 reprezintă o măsură alternativă morale sau estetice, suferinţe fizice sau psihice, cheltuielile necesare pentru constituirea de parte
sancţiunii penale prin care se evită dificultatea şi cheltuielile unui proces, dar, în civilă, prejudiciul rezultat din pierderea unui an de şcolarizare, iar victimele indirecte – spre
acelaşi timp, se oferă o reacţie faţă de actul delincvent. Prin intermediul acestei exemplu, prejudiciul moral ocazionat de moartea victimei, cheltuieli pentru constituirea de parte
civilă, alte cheltuieli procedurale. Aceste victime trebuie să se constituie însă în prealabil
parte civilă, ajutorul fiind subsidiar. O cerere în acest sens nu poate fi făcută decât după
28
Procedura medierii a fost introdusă în Codul belgian de instrucţie criminală, Art. 216ter, prin decizia instanţei de instrucţie sau instanţei de judecată sau, dacă autorul rămâne
Legea din 10 februarie 1994 ( alături de prevederile tranzacţiei, Art 216bis C.instr.crim). Alte necunoscut, după un an de la constituirea de parte civilă. Metoda este originală, alte state
reglementări sunt prevăzute şi în "Arrêté royal du 24 octobre 1994 portant les mesures instituind o obligaţie de plată în rândul contribuabililor. Din 1997 fondurile reprezentă anual
d’exécution concernant la procedure de médiation pénale", Loi du 7 mai 1999 şi Loi du 17 avril aproximativ 170 milioane de franci belgieni, actualmente suma atinge valoarea de aproximativ
2002 (aceasta din urmă intrând în vigoare la 1 mai 2005!), http://www.ejustice.just.fgov.be 650 milioane franci belgieni.

77 78
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

- dacă este cazul, procurorul poate chema autorul prezumat şi pe victima promptă la infracţiunile minore, anihilând sentimentul nepedepsirii pe care îl are
infracţiunii, organizând o mediere asupra despăgubirilor şi a modalităţilor comunitatea ca în cazul unei reacţii întârziate a sistemului judecătoresc32, şi, de
concrete de realizare a acesteia; asemenea, poate constitui o ultimă şansă acordată autorului faptei pentru a-i
aminti că se află la un pas de apariţia în faţa unui tribunal corecţional şi că îi
- tratamentul medical sau o altă terapie adecvată, dacă acestea se impun;
rămâne o ultimă cale de a ieşi din circuitul judiciar33.
- după efectuarea unei anchete sociale, procurorul poate propune
autorului prezumat să execute muncă în interesul general de cel mult 120 de
ore într-un termen cuprins între 1 şi 6 luni; Şi în procedura penală belgiană, ulterior formulării unei plângeri penale,
persoana vătămată prin infracţiune dobândeşte calitatea de persoană lezată care
- în condiţii similare se poate propune autorului prezumat urmarea unor
nu este parte în procesul penal, dar care beneficiază de o serie de drepturi din
cursuri de pregătire de cel mult 120 de ore.
moment ce declară că a suferit un prejudiciu rezultând din infracţiune. Dar
Procedura medierii se declanşează astfel la iniţiativa procurorului, pentru ca victima unei infracţiuni să obţină repararea unui prejudiciu rezultând
sesizând apoi serviciul de mediere din raza sa teritorială. Într-o primă fază, din infracţiune din partea instanţei de judecată trebuie să dobândească calitatea
asistenţii de mediere intervin fie ca mediatori între autor şi victimă, fie de parte civilă prin modalitatea constituirii de parte civilă. Aceasta se poate
realizează o anchetă socială, fie caută împreună cu autorul infracţiunii un loc de realiza fie pe cale de acţiune fie pe cale de intervenţie. Modalitatea constituirii
tratament sau terapie. Această faza se încheie cu un raport al asistentului de de parte civilă pe cale de acţiune este o contrabalansare a imposibilităţii
mediere care conţine fie condiţiile de mediere fie eşecul acesteia. Apoi persoanei vătămate prin infracţiune de a exercita acţiunea penală. Astfel
procurorul cheamă părţile şi realizează un proces verbal ce cuprinde condiţiile persoana lezată are posibilitatea de a pune în mişcare acţiunea publică prin
medierii şi modalităţile de executare. Controlul respectării condiţiilor medierii se aducerea acţiunii sale civile în faţa instanţelor penale.
realizează de către asistentul de mediere sau de comisia de probaţiune. La
Persoana lezată are două procedee de a pune în mişcare acţiunea publică,
sfârşitul medierii, sau în caz de eşec, un nou proces verbal este întocmit. Copia
acestea neputând fi utilizate arbitrar:
acestuia este comunicată autorului. Dacă procedura medierii este dusă la sfârşit,
toate condiţiile acesteia fiind satisfăcute, acţiunea publică este stinsă definitiv. În 1. Constituirea de parte civilă în faţa judecătorului de instrucţie.
caz contrar Ministerul Public îşi redobândeşte libertatea de apreciere în sensul Aceasta se poate face în materie de crime şi delicte dacă judecătorul de instrucţie
deschiderii sau nu a urmăririi. nu a fost sesizat pentru realizarea instrucţiei judiciare privind aceleaşi fapte. În
acest caz, constituirea de parte civilă în faţa judecătorului de instrucţie este un
O caracteristică generală este realizarea programelor de mediere în baza
act de punere în mişcare a acţiunii publice
experimentelor (există peste 500 în Europa, unul dintre exemplele de succes
reprezentându-l Belgia). Teoretic, programele de mediere trebuie să se 2. În materie delictuală, persoana lezată se poate adresa direct Tribunalului
desfăşoare în afara procesului penal oficial, paralel cu acesta, dar menţinând Corecţional sau tribunalului de poliţie prin modalitatea citării directe, care
totuşi legătura. Infractorul este în general obligat să urmeze un tratament pune în mişcare acţiunea publică, dacă aceasta nu a fost realizată anterior prin
medical sau să presteze muncă în folosul comunităţii. Astfel există unii autori sesizarea judecătorului de instrucţie. Într-o asemenea ipoteză procurorul nu
care consideră că medierea penală ar trebui să fie mai severă, autorul infracţiunii poate împiedica cursul acţiunii publice, instanţa trebuind să soluţioneze atât
fiind într-un cadru total lipsit de orice aspect sancţionator30. Voi încheia acţiunea civilă cât şi acţiunea publică, indiferent de solicitările Ministerului
subliniind scopul programelor de mediere de a favoriza repararea imediată a Public.
prejudiciului infracţiunii şi indemnizarea victimei 31, de a asigura o reacţie

30
Adam Cristophe, Fiorella Toro, La sous-utilisation de la médiation pénale: chiffres et
32
processus, în Revue de droit pénal et criminologie, nº 5/1999, p. 993. Françoise Alt-Maes, La contractualisation du droit pénal, mythe ou réalité ?, în Revue de
31
Dominique Gaillardot, Les sanctions pénales alternatives, în Revue internationale de droit science criminelle, nº 3/2002. p. 503.
33
comparé, nº 2/1994, p. 690. Adam Cristophe, Fiorella Toro, op. cit., p. 989.

79 80
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

3. Reglementarea franceză profesionale şi unui număr crescând de asociaţii (asociaţia consumatorilor,


protectorilor mediului, vânătorilor, pescarilor…)38.
Franţa, de asemenea, adoptă în primul rând sistemul acuzaţiei publice
(Art. 1, alin.1 CPP), Ministerul public34 fiind titularul acţiunii penale. Şi aici, în Cu titlu de excepţie regăsim şi urmărirea din oficiu în cazul delictelor de
cazul anumitor infracţiuni trebuie precizat că anumite administraţii (vamă, poştă audienţă în faţa jurisdicţiei de judecată şi urmărirea din oficiu în favoarea
şi telecomunicaţii…) pot acţiona fie independent, fie alături de Ministerul Camerei de Acuzare, care, sesizată cu o cauză aflată în stadiul de instrucţie,
public. poate extinde urmărirea şi cu privire la alte fapte sau persoane decât cele reţinute
de către judecătorul de instrucţie.
În acelaşi timp un loc important îl ocupă şi acuzaţia privată. Articolul 1,
alin.2 CPP prevede că acţiunea penală poate fi în egală măsură pusă în mişcare Şi în Franţa ,,adoptarea unei justiţii negociate se face în toate stadiile
de către victima infracţiunii, în condiţiile prevăzute de lege. procedurii. Alternativele la urmărire, precum şi alternativele la încarcerare
reclamă o propunere din partea unui reprezentant al statului, urmată de o
Frédérique Debove, în Tratatul său de drept şi procedură penală, include35
acceptare din partea făptuitorului, această întâlnire de voinţe angajând obligaţii
printre drepturile victimei şi posibilitatea de a pune în mişcare acţiunea publică:
reciproce(…)Un bun acord valorează mai mult decât un bun proces…”. ,,Dar
1. pe calea unei plângeri cu constituire de parte civilă extinderea procedurilor alternative urmăririlor în afara cadrului actual al
2. prin citaţie directă. infracţiunilor mărunte nu este de dorit39”.

Există astfel şi în reglementarea franceză o contrapondere a acţiunii Cu privire la procedurile alternative, de exemplu medierea40, majoritatea
Ministerului public, care, de altfel, este supusă tot principiului oportunităţii autorilor consideră că aceasta reprezintă acelaşi lucru cu negocierile dintre
urmăririlor36. Această contrapondere a fost consacrată oficial prima dată în procuror şi inculpat (procedura "plea bargaining") pe cale le întâlnim în dreptul
jurisprudenţă în 1906 (Chambre criminelle, 8 décembre 1906, affaire Placet dit anglo-saxon41.
Laurent-Atthalin37), actualmente fiind reglementată în Art. 1, alin 2 CPP.
Noţiunea de victimă este definită de Articolul 2 – persoana care suferă un Daciana–Lavinia Miclea
prejudiciu personal şi direct din infracţiune. Pe de altă parte însă, de la începutul
Jurist, masterand Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Drept
secolului XX, legiuitorul atribuie această calitate sindicatelor, ordinelor
Colaborator, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy, Cluj-
Napoca

34
Cu privire la organizarea Ministerului Public în Franţa - Frédérique Debove, François Falletti,
Précis de droit pénal et de procédure pénale, Presses Universitaires de France, Paris, 2001,
38
p.256-263, precum şi studiile : Jean-Pierre Dintilhac, Rôle et attribution du procureur de la Jean Pradel, Droit pénal comparé, p. 481; Jean Volf , La privatisation rampante de l’action
République. Histoire et volutions. Nouvelles attributions résultant de la loi du 23 juin 1999 publique, în La semaine juridique nº 27/2004, 1217-1220.
39
renforçant l’efficacité de la procédure pénale et de la loi du 15 juin 2000 renforçant la Françoise Alt-Maes, La contractualisation du droit pénal, mythe ou réalité ?, în Revue de
présomtion d’innocence et les droits des victimes. Perspectives, în Revue de science science criminelle…, nº 3/2002, p. 515, respectiv p. 501.
40
criminelle…, nº 1/2002. Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, nº 1/2001, Eca wa Lwenga, Le cadre légal et réglementaire de la médiation pénale en France, în Revue
dedicat în întregime studiului Legii din 15 iunie 2000, intitulat ,,Une nouvelle procédure pénale? de droit pénal et de criminologie, nº 12/2002, p. 1156-1176, precum şi Legea din 16 mai 2004,
Etude de la loi du 15 juin 2000 renforçant…”; Bernard Bouloc, Chronique législative, La loi du http://www.legifrance.gouv.fr
41
15 juin 2000 renforçant la protection de la présomtion d’innocence et les droits des victimes, exempli gratia, Jean Pradel evocă ,,o consacrare a procedurii "plea bargaining" á la
în Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, nº 3/2002, p. 633-636. française” – apud Françoise Alt-Maes, op. cit., p. 514, nota de subsol (51); Xavier Pin, op. cit.,
35
Frédérique Debove, François Falletti, op. cit., p. 229. p. 247. Xavier Pin vede şi în în tranzacţie o formă de ,,justiţie consensuală substitutivă” (apud F.
36
Cu privire la principiul oportunităţii, respectiv al legalităţii urmăririlor penale în diferite legislaţii – Alt-Maes, ibidem). Tot în acest sens, Jean-Pierre Dintilhac, op. cit., p. 40: ,,La loi du 23 juin
Jean Pradel, Droit pénal comparé, Dalloz, Paris, 1995, p. 485-494. 1999 renforçant l’efficacité de la procédure pénale introduit une innovation importante: la
37
Jean Pradel Les grands arrêts de la procédure pénale, 3ème edition, Dalloz, 2001, p. 83-94. composition pénale; <<plea barganing>> á la française…”.

81 82
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAFIE: • Nouwynck, L. - Politique criminelle et institutionnalisation du collège des


procureurs généreux în Revue de droit pénal et de criminologie, 1997, p. 832-867
• Pierre Morlet, Quelques considérations sur le statut pénal des gouvernants
• Code d’instruction criminelle belge (6ème édition á jour au 1er septembre
étrangers d’aprés l’arrêt de la Cour Internationale de Justice du 14 février 2002 (
2004, ,,Codes de poches”, par Marie-Aude Beernaert, François Tulkens, Damien
l’arrêt KADHAFI et l’affaire dite<<JERODIA>>) în Revue de droit pénal et de
Vandermeersch, Edition Bruylant, Bruxelles, Belgique, 2004)
criminologie, nº11/2001
• Code de procédure pénale ( Paris, 2002 , par Gilbert Azibert)
• Pradel, Jean, L. Leigh, - Le Ministère public. Examen comparé des droits
• German Criminal Procedure Code (Strafprozeßordnung (StPO) in der
anglais et français, în Revue de droit pénal et de criminologie, 1989, p.223 et s.
Fassung der Bekanntmachung vom 07. April 1987 (BGBl. I S. 1074, 1319), zuletzt
geändert durch Art. 1 des Gesetzes zur strafverfahrensrechtlichen Verankerung des • Pradel, Jean, - Droit pénal comparé, Dalloz, Paris, 1995
Täter-Opfer-Ausgleichs und zur Änderung des Gesetzes über Fernmeldeanlagen vom
20. Dezember 1999 (BGBl. I S. 2491). Translated and published by the Federal • Sendra, V. - L’accusation publique en Espagne, în Revue de science
Ministry of Justice, HTML edition by Lawrence Schäfer and © 2001 Gerhard criminelle et de droit pénal comparé, 1994, p.739 et s.
Dannemann, downloaded) • Vandermeersch, Damien - Droit continental versus droit anglo-americain.
• Il Codice di Procedura Penale italiano, http://www.europarl.eu.int Quels enseignements pour le droit belge de la procédure pénale ? în Revue de droit
• Il Codigo Procedural Penal espagnol, http://www.europarl.eu.int pénal et de criminologie, nº 6/2001
• Bosly, Henry-D, Damien Vandermeersch, Droit de la procédure pénale,
Edition La Charte Brugge, Bruxelles, Belgique, 2003, 3ème édition • Verdussen, Marc, - La répression pénale des ministres et des parlementaires
en Belgique, în Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, nº 4/2001, p.
• Debove, Frédérique, François Falletti, Précis de droit pénal et de 771-779.
procédure pénale, Presses Universitaires de France, Paris, 2001.
• Volf, Jean - La privatisation rampante de l’action publique, în La semaine
• Beernaert, M.-A - La loi du 19 décembre 2002 portant extension des juridique nº 27/2004
possibilités de saisie et de confiscation en matière pénale, în Revue de droit pénal et
de criminologie, 2003, p.565-589 • wa Lwenga, Eca - Le cadre légal et réglementaire de la médiation pénale en
France, în Revue de droit pénal et de criminologie, nº 12/2002
• de Andrade, Aurélie - Une particularité de la procédure pénale applicable
aux militaires: l’avis du Ministre de la Défense, în Revue de science criminelle et de
droit pénal comparé, nº1/2002, p.71/80. JURISPRUDENŢĂ
• Masset, A, Derenne-Jacobs, C. - La loi du 4 mars 1997, în Revue de droit • Pradel, Jean Les grands arrêts de la procédure pénale, 3ème edition,
pénal et de criminologie, 1997, p. 848-867 Dalloz, 2001 (Chambre criminelle, 8 décembre 1906, affaire Placet dit Laurent-
Atthalin, p. 83-94).
• Merigeau, M. - La victime et le système pénal allemand, în Revue de science
criminelle et de droit pénal comparé, 1994, p.55 et s. • Giudicelli, André Chronique de jurisprudence, Procédure pénale, în Revue
de science criminelle et de droit pénal comparé, nº 1/2002, p.128 şi urm.
• Minke, Christophe - La légitimité oubliée du premier juge de l’affaire.
Orientation des dossiers pénaux par le ministére public et garanties • Giudicelli, André Chronique de jurisprudence, Procédure pénale, în Revue
jurisdictionnelles, în Revue de droit pénal et de criminologie, nº 7-8/2003 de science criminelle et de droit pénal comparé, nº1/2003, p. 125-126.
• Morlet, Pierre - Quelques considérations sur le statut pénal des gouvernants • Revue Dalloz - 2000: p. 71; 183; 215; 247; 369; 775.
étrangers d’aprés l’arrêt de la Cour Internationale de Justice du 14 février 2002 (
l’arrêt KADHAFI et l’affaire dite<<JERODIA>>) în Revue de droit pénal et de - 2001: p. 1141; 2947; 3169.
criminologie, nº 11/2001, p. 979-1003. - 2002: p. 1321.
- 2003: p. 1504.

83 84
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

• Revue de droit pénal et de criminologie - nº 8/1996, p. 790; nº12/1999,


p.1331-1334; nº 6/2001, p. 592-593; nº 7-8/2001, p. 721- 725, 726-729; nº 7-8/2003,
p. 1168-1070; nº 11-12/2003, p.1241-1221.

Motoare de căutare legislaţie:


• http://www.europarl.eu.int
• http://www.legifrance.gouv.fr
• http://www.ejustice.just.fgov.be
• http://www.lib.gla.ac.uk
• http://www.lexis nexis.fr

Adevăratul sens al vieţii trebuie descoperit mai degrabă în


lume decât în interiorul omului sau în psihicul său. Starea
umană întotdauna îndreaptă, şi este îndreptată, către ceva sau
cineva, altul decât sine: este, fie un sens de împlinit, fie o altă
fiinţă umană de întâlnit. Cu cât uiţi mai mult de tine –
dăruindu-te cauzei de a servi sau de a iubi pe altcineva – cu
atât eşti mai uman şi mai realizat.

Victor Frankl

85 86
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

INDIVIDUALISMUL METODOLOGIC propune preponderenţa individului asupra structurilor sociale42. Opusă


o abordare socio-economică: Raymond Boudon versus Ludwig von Mises paradigmei individualiste este paradigma holistă, pentru care
macrosocialul,comunităţile şi societăţile în ansamblul lor contează; accentul nu
Chiar dacă omul nu poate crea împrejurările, le poate folosi pe cele ce se ivesc. este pus pe individ.
B.P.Schelly
Din punct de vedere al caracterului teoretic, individualismul metodologic
vizează modul în care trebuie privită umanitatea şi anume ca sumă a acţiunilor
1. Introducere
unor entităţi individuale care posedă toate abilităţile necesare pentru a
În lucrarea de faţă intitulată „ Individualismul metodologic: o abordare desfaşura acţiuni care să le scoată în evidenţă individualitatea. Deci,
socio- economică” îmi propun să realizez o paralelă între două poziţii individualismul metodologic urmăreşte explicarea faptelor sociale, economice
disciplinare diferite care tratează acelaşi subiect şi anume acela al paradigmei etc. acele aspecte care diferenţiază în mod radical faptele colective de cele
individulalismului, din punct de vedere metodologic. Această încercare de a individuale. Conceptul central în cadrul paragmei individualismului
pune faţă în faţă două discipline socio-umane diferite aduce în prim plan doi metodologic este acţiunea umană, definită ca sumă de intenţii, scopuri, idei
reprezentanţi de seamă ai sociologiei şi ai economiei moderne: Raymond materializate în activităţi desfaşurate de actorii individuali.
Boudon şi Ludwig von Mises. În cadrul sociologiei, cercetătorul porneşte de la fapte singulare, urmând ca
Scopul principal al lucrării este de a scoate în evidenţă faptul că atât apoi să refacă imaginea totalităţii sociale. Munca lui se centreză în jurul trecerii
economia, cît şi sociologia folosesc abordări asemănătoare în ceea ce priveşte de la individual la colectiv şi de aceea este esenţial să admită o continuitate
tratarea acţiunii umane sub aspect metodologic, bineînţeles din punctul de indispensabilă înte individ şi social. Atunci care este rolul individualismului
vedere al celor doi mari reprezentanţi ai disciplinelor. metodologic? Individualismul metodologic face posibilă înţelegerea acţiunii
În cercetarea mea am pornit de la următoarele interogaţii: ce este actorului social în universul său particular. Analizând fapte unice, particulare
individualismul metodologic în sociologie şi în economie? care este rolul sociologul va putea înţelege universul macrosocial.
acţiunii umane în definirea conceptului deja menţionat? ce anume au în comun Pentru a explica ceea ţine de social este nevoie de a lua în considerare toate
cele două abordări sociologică cît şi economică? prin ce difera acestea două? condiţiile acţiunii umane(cele culturale, economice, psihologice etc.)43.
care este limita celor două puncte de vedere? Adoptarea unui asemenea punct de vedere în abordarea acţiunii sociale implică
Introducerea lucrării urmăreşte clarificarea paradigmei individualismului o „concepţie despre ordinea socială bazate pe spontaneitate, pe caracterul
metodologic atăt din punct de vedere sociologic cât şi economic. Capitolul I îi conflictual, divergent al acţiunilor întreprinse de diferiţi indivizi”44. Dincolo de
este dedicat părintelui sociologiei moderne şi anume lui Max Weber, care acest caracter se află interesele care stau la baza acţiunilor individuale şi care se
tratează tema aleasă de mine la un nivel teoretic impresionant. Următoarele completează unele pe celelalte, acordul lor dând naştere unei armonii sociale
două capitole tratează individualismul metodologic, cu referire la tema acţiunii iar dezacordul lor unei dezordini sociale. Altfel spus, tot ceea ce ţine de
umane din perspectivă economică şi sociologică a lul von Mises şi Boudon, actiunea umană se centrează în jurul intereselor, motivelor şi scopurilor
împreună cu referire la principlalele lucrări ale reprezentanţilor şi anume actorilor sociali care acţionează întotdeuna în favoarea atingerii acestor
„Actiunea umană- un tratat de economie”a lui Ludwig von Mises şi „Logica obiective; totalitatea acţiunilor formând sistemul de ordine socială.
socialului”, „Efecte perverse şi organizare socială” a lui Raymond Boudon. În cadrul economiei, individualismul metodologic se îndreaptă analiza pe
Capitolul IV vizează acţiunea umană sub aspectul „confruntării” lui homo individ, pe individul care acţionează, în măsura în care alege, pe baza
sociologicus cu homo oeconomicus. preferinţelor şi valorilor sale. Ponind de la individ, economia acţionistă şi-a
putut întemeia analiza activităţilor economice şi a producţiei pe valorile şi
2. Concept dorinţele consumatorilor individuali. Este vorba bineînţeles de microeconomie
În sesns larg, în cadrul disciplinelor socio-umane, individualismul 42
Rotariu, Iluţ-Sociologia(ediţia a doua), pag, 85
metodologic se înscrie ca parte integrantă a paradigmei individualiste care 43
Ibidem, pag 89
44
Rădulescu, Sorin M.-H omo sociologicus: raţionalitate şi iraţionalitate în acţiunea umnă, pag.
27..

87 88
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

care este întemeiată tocmai pe lucrurile enumerate mai sus, la fel ca şi în cazul Weber a observat ca fenomenul capiatalismului are o amploare deosebită în
analizei bazate pe individualismul metodologic din sociologie. zonele unde existau protestanţi deoarece aceştia fiind influenţaţi de etica
Analiza microeconomică este importantă deoarece „activitatea productivă religioasă reuşesc să acumuleze capital. Bineînţeles că acestea sunt doar câteva
se bazează pe anticipările referitoare la satisfacerea cererii din temele fundamentale ale sociologiei weberiene, dar tematica lucrării mă
consumatorilor”45.Cererea consumatorilor se formează din combinarea şi constrânge la a discuta doar aspectele legate de individualismul weberian şi
interacţionarea ierahiei de preferinţe şi valori ale acestora. Astfel cunoscând aboradarea sa socio-economică a realitătii.
dorinţele şi preferinţele consumatorilor individuali oferta de pe piaţă poate să le Să revenim deci la sociologia comprehensiv- explicativă a lui Weber.
satisfacă la un nivel maxim. Aceasta presupune o viziune individualistă şi în concluzie o metodologie
Un alt nivel al analizei microeconomice se centrează în jurul activităţii individualistă. Explicarea socialului porneşte de la înţelegerea a ceea ce este în
productive. În acest caz apare din nou individul care este singurul în măsură să interiorul indivizilor, care acţionează în mod independent, dar acestă înţelegere
decidă asupra valorii bunurilor şi serviciilor. Nici o activitate productivă, necesită şi o anumită interpretare din partea sociologului, ceea ce înseamnă o
indiferent dacă antrenează muncă sau alţi factori de producţie nu poate conferi explicaţie subiectiv-obiectivă.
valoare bunurilor şi serviciilor ; valoarea constă în evaluările subiective ale Ce este de fapt individul pentru Weber? Individul este actorul social uman
consumatorilor individuali.46 Deci o asemenea analiză se pretează la a fi care are o anumită „conduită”47 influenţată de motivaţiile, scopurile, intenţiile
discutată în termenii metodologiei individualiste. Ce înseamnă totuşi sale. Conduita reprezintă comportamentul uman căruia îi este ataşată o
metodologie economică individualistă? Practicitatea acestui tip de semnificaţie proprie, individuală pentru fiecare subiect uman. Conduita umană
metodologie, la fel ca şi în sociologie, este faptul că urmăreşte aspectele presupune ideile pe care un individ le are dar şi acţiunea propriu-zisă. Indivizii
microenomice pentru a realiza apoi un tablou complet al paletei largi de sunt dotaţi cu libertate de acţiune şi conşiinţă, dar şi cu sentimente, emoţii şi
consumatori individuali. valori, de aici rezultând faptul că aceşti indivizi necesită un tratament special-
După ce am văzut ce îseamnă individualismul metodologic şi acţiunea tratarea lor ca entităţi individuale. Deci toate aceste lucruri purtătoare de
umană, în continuare voi detalia acest subiect prin prisma lui Raymond Boudon semnificaţii, trebuie reconsituite în mod logic de către cercetător şi apoi
şi Ludwig von Mises, dar nu înainte de a discuta pe scurt teoria lui Max înţelese şi explicate. Înţelegerea se poate realiza prin empatie, adică
Weber, ca precursor al individualismului metodologic. cercetătorul se poate transpune ca trăire şi gândire în locul subiectului uman.
Cercetarea acţiunii sau conduitei umane presupune, înafara descrierii
3. Weber : o viziune individualistă asupra lumii cursului său şi deconstrucţia semnificaţiilor acţiunii bazate pe calculul raţional
Atunci când facem referiri la individualismul metodologic trebuie să dar şi pe elementul iraţional indispensabil unei asemenea acţiuni. În acest sens,
vorbim în mod obligatoriu de Max Weber, părintele sociologiei moderne. Care Weber descoperă mai multe tipuri de acţiuni: acţiunea raţională orientată spre
este contribuţia acestuia în domeniul metodologiei sociologice şi a economice? scop(presupune o coordonare între scopuri şi mijloace, un calcul raţional, un
În lucrările de mare valoare „Economie şi societate” şi „Etica protestantă şi plan de acţiune), acţiune raţională orientată spre valoare( presupune o conduită
spiritul capitalismului”, se poate identifica tematica variată care urmăreşte linia ataşată de etică, religie, artă sau mai bine spus simboluri, ritualuri etc.) , acţiune
sociologiei dar şi a economiei: înţelegerea interpretativă a conduitei sociale, de tip tradiţional(bazată pe comportamente anterioare). După cum am
explicarea cauzelor, a cursului şi a efectelor ei, (de unde şi sociologia menţionat mai sus, lumea pntru Weber este atât raţională cât şi iraţională.
comprehensiv-explicativă a lui Weber); accentul din analiza sociologică cade Adoptarea unei conduite raţionale presupune efectuarea unui număr de opţiuni
pe actorii umani care performează anumite comportamente atât individuale cât în funcţie de o meditaţie profundă asupra valorilor şi asupra relaţiilor dintre
şi sociale. Este vorba de vestita acţiunea umană despre care voi vorbi pe larg. conduită şi judecăţiile de valoare implicate în conduită. Judecata de valoare
O altă temă importantă în sociologia lui Weber este explicaţia cauzală pe care o vizează două enuţuri de forma „e bine pentru că aşa e bine”(impersonală) şi „eu
oferă acesta în legătură cu apariţia dar mai ales dezvoltarea capitalismului; cred că aşa e bine”(personală).48

45 47
Von Mises, Ludwig- Capitalismul şi duşmanii săi, pag. 213 Weber, Max- Economie şi societate, pag 56
46 48
Ibidem, pag. 220 Aluaş, Ion-Studii weberiene

89 90
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Acum să revenim la partea economică a teoriei lui Weber care a avut mare empirismul şi reflecţia teoretică metodologică, lucrând împreună cu Paul Felix
influenţă atât în sociologie cât şi în economie. Din punct de vedere economic, Lazarsfeld cu care va publica: Vocabulaire des Sciences Sociales (1965),
individul uman este raţional, în sensul că în urma acţiunii sale va obţine profit. L’analyse empirique de la causalité (1966) et L’analyse des processus sociaux
Ca să obţină profit, omul face calcule, câştigă timp, investeşte, acumulează, (1970). 50Identificând fenomenele macrosociale pornind de la fenomenele
face economii şi reinvesteşte. Acestea sunt caracteristicile unui capitalist. microsociale şi întelegându-le ca fenomene circumscrise în logica
Weber observă că aceste caracteristici se înltâlnesc cel mai adesea protestanţi şi comportamentului individual scrie lucrările: Effets pervers et ordre social
că acestea izvorăsc din concepţia religioasă despre scopul omului în lume, şi (1977), La Logique du social(1979), La place du désordre(1984), care se
anume acela de a arăta divinităţii că merită mântuirea, care poate fi câştigată bazează pe un punct de vedere individualist metodologic pe linia lui Weber;
doar prin muncă, abţinere de la plăcerile lumeşti. 49 Ia-tă aici este vorba tot de lucrarea l’inégalité des chances (1973) se înscrie şi mai bine pe acestă linie.
actorul uman care acţionează raţional în având ca scop suprem mântuirea sau în Alte lucrări importante sunt L’idéologie ou l’origine des idées reçues (1986)
termeni weberieni de acţiunea raţională orientată spre valoare. Chiar dacă etica L’art de se persuader (1990), Juste et le Vrai (1995), Le sens des valeurs
protestantă este înrădăcinată la nivel colectiv, ca şi atitudine religioasă, (1999)51, în care abordează problematica teoriei acţiunii raţionale a individului
comportamentul indivizilor este unul individual, fiecare îşi urmăreşte propriul despre care voi discuta pe parursul acestui capitol.
scop acela de a intra în graţiile divinităţii. Deci acţiunea raţională economică în După acestă scurtă prezentare bibliografică a lui Raymond Boudon, voi
acest caz are ca scop ultim o valoare supremă religioasă- comuniunea cu trece în revistă câteva lucruri despre teoria individualismului metodologic în
divinitatea. viziunea autorului, după care voi exemplifica teoria cu idei din lucrările sale
În concluzie, teoria sociologică a lui Weber, axată pe o viziune mai importante. La sfrârşitul capitolului voi avea în vedere căteva critici
individualistă despre societate, urmăreşte explicarea fenomenelor umane prin personale despre teorie.
raportatarea la individul care acţionează în vederea atingerii propriilor interese, După cum am mai menţionat, Raymond Boudon se înscrie pe linia teoretică
scopuri având la dispoziţie diferite mijloace. Metodologia lui Weber se a individualismului metodologic. Individualismul metodologic în viziunea lui
centrează pe un individualism metodologic mai puţin accentuat decât la Boudon gândeşte explicaţia sociologică prin prisma indivizilor care
Boudon, despre care voi vorbi în capitolul următor. Individualismul acţionează. Orice fapt, fenomen sau proces social este un efect al acţiunilor
metodologic la Weber pune accent pe acţiunea realizată în mod particular de individuale. “Un individ este o persoană umană, grup organizat şi dotat cu
individ; această acţiune este raţională din punctul de vedere al actorului social capacitatea de decizie, capabil să-şi propună realizarea unor scopuri în virtutea
şi poate deveni raţională şi pentru cercetător în momentul în care este înţeleasă. unor motivaţii şi intenţii.”52 Deci individual reprezintă atomul logic al acţiunii,
Deci conceptul de raţionalitate este cel care primează în teoria sociologiei de fapt el este singurul care poate reliza o acţiune, ceea ce îl diferenţiază de
acţiunii lui Weber. celelalte vieţuitoare. “Un alt principiu al individualismului metodologic este
faptul că acesta consideră că orice acţiune individuală tinde spre finalitate.”53
4. Perspectiva sociologică asupra individualismului metodologic şi Indivizii umani urmăresc anumite obiective care urmăresc satisfacerea
asupra acţiunii umane: Raymond Boudon necesităţile şi interesele lor; vorbim de o capacitate de adaptare a mijloacelor
În cadrul sociologiei contemporane, Raymond Boudon are un loc bine disponibile la scopuri urmărite. Boudon aduce în discuţie, mergând pe linia
definit. Cunoscut ca un important exponent al paradigmei individualismului weberiană, dotarea indivizilor cu raţionalitate care le permite să ducă la bun
metodologic, sociologul francez este actualmente profesor la Sorbona. Primul sfârşit acţiunea prin găsirea celor mai potrivite mijloace pentru atingerea
efort ştiinţific al lui Boudon s-a centrat în jurul aportului gândirii matematice în ţelurilor. Sociologul trebuie să înţeleagă acţiunile indivizilor în sensul
ştiinţele sociale şi în jurul concordanţei dintre observaţii şi teorie; aici ca lucrări metodologiei comprehensiunii a lui Weber, în funcţie de contextual social şi
putem aminti: A quoi sert la notion de structure (1968), Les Méthodes en
sociologie (1969), Les Mathématiques en sociologie (1971), L’analyse 50
http://www.cnam.fr/lipsor/dso/articles/fiche/boudon.html, articolul Raymond Boudon, accesat
mathématique des faits sociaux (1967). Apoi se dedică investigaţiilor privind în data de 5.042005
51
Idem
52
Boudon, Raymond-Texte sociologice alese(studiu introductiv), pag.15
49 53
Weber, Max- Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 97 Ibidem, Pag. 19

91 92
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

contextual desfaşurării acţiunii. În final, cercetătorul ajunge “să recostruiască individului şi acţiunea sa. Acest lucru înseamnă a fi obiectiv prin transpunerea
logic faprul social studiat ca rezultat al interacţiunilor individuale.”54 Aceste în subiectiv.
lucruri reprezintă foarte sumar teoria individualismului metodologic în viziunea *
lui Boudon. Am adus în discuţie un cuplu de concepte importante în explicaţia
Aspectele teoretice ale sociologiei boudoniene merg în profunzimea sociologică, şi anume obiectiv-subiectiv. Consider că în cadrul sociologiei
explicaţiei, până la nivelul intenţional al acţiunilor individuale. Aspectul individualiste, obiectiv înseamnă un joc de implicare-detaşare al cercetătorului.
intenţional se împleteşte foarte bine cu interacţiunile dintre indivizi. Apare aici Acesta se detaşează de el însuşi pentru a se implica în alt univers decât al
o interogaţie: ce situaţii se formeză atunci când interesele indivizilor intră în propriei sale persoane. Atitudinea obictivă reiese din comprehensiunea acţiunii
contradicţie? Atunci interacţiunile indivizilor apar ca un conflict la nivel social faptului studiat, şi anume dacă scopul şi motivele individului au fost înţelese,
care reprezintă o parte care fundamenteză într-o oarecare măsură structura atunci atitudinea sa a fost una obiectivă. Cercetătorul a menţinut un anume
relaţiilor dintr-un grup. În cadrul interacţiunilor care se formează există un echilibru în jocul de implicare –detaşare. Totuşi cercetătorul poate să alunece
anumit ehilibru care nu permite disturbarea majoră a tipurilor de relaţii uşor spre subiectivism, deoarece având de-a face cu subiecţi umani, acesta
existente la un momentdat în societatea respectivă. Boudon susţine totuşi ideea poate să judece prin prisma propriilor valori sau să judece doar prin prisma
împletirii aspectelor sociologice calitative cu cele cantitative pentru o explicaţie subiectivităţi indivizilor studiaţi. Deci, scopul sociologiei acţiunii este de a
sociologică mai peformantă. Este nevoie de calitativ atunci când interpretăm explica lucrurile subiective în maineră obiectivă.
datele cantitative, facem o investigare calitativă când dorim să aprofundăm un Raţionalitatea este un alt aspect decisiv în sociologia lui Boudon. O
subiect. Cantitativul se împleteşte cu calitativul la fel cum teoria se combină cu definiţie a raţionalului este dată de Karl Popper, pe care Boudon îl parafrazează
practică şi interpretarea cu comprehensiunea. În ultima frază am adus în în eseul despre acţiunea umană din Tratatul de sociologie: „Un act poate fi
discuţie două concepte cheie penru sociologia lui Boudon: interpretare şi considerat raţional din momentul în care individul poate să-şi precizeze
comprehensiune pe care le voi detalia. motivele, oricare ar fi ele.”57 Deci, nu numai că motivele şi scopurile
Noţiunea de comprehensiune se află înaintea înaintea noţiunii de individului fac obiectul unei sociologii a acţiunii dar şi faptul că acestea sunt
interpretare, deoarece este indicat mai întâi să înţelegi ca apoi să poţi interpreta raţionale. Raţionalitatea conduce la comprehensiune şi interpretare. Boudon
şi fenomenul studiat. „Noţiunea de comprehensiune ne arată posibilitatea de a mai afirmă că „postulatul de raţionalitate este un principiu metodologic şi că
regăsi cauza comportamentului actorului social:”55 Cauza comportamentului sociologia consideră că un comportament este raţional ori de câte ori este în
individului reprezintă tocmai scopul urmărit de către acesta. Interogaţii: care măsură să ofere pentru el o explicaţie de genul: este comprehensibil faptul că
este scopul individului sau de ce se comportă acesta într-un anumit mod? actorul X s-a comportat în maniera Y, deoarece în situaţia în care se afla, avea
Individul are un comportament care atestă intenţii şi motive. Sociologul trebuie motive întemeiate să o facă.”58 A fi raţional înseamnă a folosi cele mai bune
să înţeleagă aceste intenţii şi motive. De aici definţia comprehensiunii: mijloace pentru a-ţi atinge scopul. În acest fel raţionalitatea capătă un sens
„explicarea unui fenomen social care presupune determinarea utilitar59: mijlocul respectiv corespunde interesului actorului social, de aceea
comportamentelor individuale care îl produce precum şi posbilitatea de a acesta îl va utiliza în acţiunea sa. Boudon vorbeşte şi de un tip particular al
înţelege aceste comportamente”.56 În opinia lui Boudon comportamentul unui raţionalităţii, anume raţionalitatea obiectivă care reprezintă momentul în care
individ este întotdeauna comprehensibil, în măsura în care sunt cunoscute individul foloseşte mijoacele obiectiv în raport cu nivelul cunoaşterii sale în
motivele şi scopurile sale. Atitudinea comprehensivă se poate dobândi prin vederea atingerii unui obiectiv. De exemplu, un specialist în domeniul
empatie (transpunerea cercetătorului în locul actorului social, dar nu în sensul construcţiilor de maşini va folosi cele mai rezistente materiale, cea mai nouă
trăirii sentimentelor şi gândurilor actorului, ci să stabileşti relaţii între situaţia tehnică şi pe cât posibil cele mai mici costuri. Aceasta este o acţiune logică dn

54 57
Ibidem , pag. 20 Boudon, Raymond-Tratat de sociologie, pag 37
55 58
Boudon, Raymond-Texte sociologice alese(studiu introductiv),pag. 23 Ibidem, pag 40
56 59
Boudon, Raymond- Tratat de sociologie, pag.30 Ibidem, pag. 41

93 94
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

punct de vedere teoretic; în practică de fapt actorul social alege ceea ce este cel uneori chiar binefaceri care se resimt după cum spuneam la nivel colectiv. În
mai puţin rău, nu cel mai bun. funcţie de caz, schimbarea socială poate fi datorată conflictelor, opoziţiilor de
În lucrarea „ La place du desordre”, Boudon explică faptul că raţionalitatea interese, decalajelor sau contradicţiilor între instituţii. Resimţirea acestora la
actorului social este limitată60 în anumite situaţii. În aceste situaţii, este nivel social poate să producă schimări în sistem; de pildă că să se evite cozile
iraţional să inventariezi toate mijloacele posibile, mai ales că actorul social este de la magazine se angajează mai mult personal şi se serveşte la mai multe
posibil să se afle într-o criză de timp. Atunci actorul social, recurge la tejghele. Vorbeam mai sus de binefaceri produse celorlaţi actori sociali
mijloacele mai uşor accesibile. În alte cazuri, nu este posibil să stabilim dacă o neintenţionat în cadrul acţiunilor individuale; de obicei aceste cazuri sunt mai
acţiune este raţională sau iraţională; individul acţionează sub impuls de rar întâlnite. Un exemplu de acest gen: atunci când ai o progamare la
moment, cu o oarecare incertitudine. Caracterul incert al situaţiei poate revela stomatolog şi întârzii şi persoana care este programată înaintea ta întârzie;
raţionalitatea, doar că acesta este limitată şi acest lucru trebuie precizat. acţiunea din urmă îţi aduce beneficii deoarece efectul ei anihilează efectul
Concepţia lui Boudon se centrează pe ideea de „efecte perverse” 61, efecte întârzierii tale.
care denumesc drept un rezultat neintenţionat al acţiunilor individuale orientate În cazul efectelor perverse, putem oare să discutăm de raţionalitatea
de intenţii, rezulattate care pot fi negative sau pozitive, dezirabile sau actorului social? Mai degarbă putem discuta de intenţionalitatea individului
indezirabile din perspectiva agentului acţional.62Boudon afirmă că termenul de decât de raţionalittaea lui. Atunci când îşi propune să relizeze o anumită
efecte perverse este împrumutat de la economişti iar în limbaj specific acţiune, să cumpere prăjiturele, nu îşi propune să stea la coadă să se enerveze şi
înseamnă” efecte emergente, de compunere sau dialectice” 63 De exemplu, un să piardă timp sau să îi deranjeze pe ceilalţi indivizi. Cel care stă la coadă are
individ cumără un produs acum pentru a-l folosi abia luma viitoare; în acest fel intenţia personală de a cumpăra prăjituri fără să se gândescă la efectele pe care
el contribuie la menţinerea inflaţiei. Mai există persoane care acţionează la fel; le are această acţiune pentru ceilalţi care au acelaşi scop. Acţiunea şi intenţia
suma acestor acţiuni individuale formează efectul social pervers.64 produc deci contradicţii la nivel colectiv65 cât şi la nivel individual.
Din exemplul următor se ridică o interogaţie (cozile de duminică de la Pe scurt, ceea ce Boudon vrea să arate este că din punct de vedere logic
cofetărie produc efecte perverse în sensul că atunci când soseşte individul se este posibil ca „nici un membru al societăţii nu reuşeşte, anumiţi membrii ai
aşează la coadă deoarece ritmul în care sunt serviţi clienţii diferă de cel în care socieţăţii, toţi membrii socieţăţii reuşesc să-şi atingă obiectivele individuale,
sosesc. Clienţii sunt nevoiţi să aştepte, adică să piardă un timp pe care ei doresc producând simultan binefaceri sau neplăceri colective; fiecare dintre aceste
să-l piardă) şi anume: care este consecinţa efectelor perverse? În primul rând, binefaceri sau neplăceri aplicându-se numai la anumiţi sau la toţi membrii
efectele perverse produc neplăceri colective(actorul este constâns la aşteptare societăţii.”66
dacă doreşte să procure lucrul dorit), în al doilea rând, aceste acţiuni simultane În lucrarea „ La logique du social”, continuă linia acţiunii umane
ale oamenilor se traduc ca fiind neplăcute sau neaşteptatte pentru ceilalţi individuale din punctul de vedere al logicii actorului social. Boudon afirmă că
indivizi, în orice caz nu făceau parte din planurile lor. este extrem de dificil să delimitezi acţiunile logice individuale de cele non-
Acţiunile individuale (dorinţa de a cumpăra prăjiturele) pot coincide pentru logice67, raţionalitate fiind în funcţie de poziţia actorului social. De aici rezultă
mai mulţi indivizi; atunci aceste acţiuni produc efecte neplăcute la nivel obiectul sociologiei boudoniene şi anume analiza sistemelor de interacţiune
colectiv. Atunci când vorbeam despre acţiunile individuale diferite care pot să care se formeză în urma acţiunilor logice şi non-logice.
producă stări conflictuale la nivel colectiv în momentul în care interesele Vorbind de sisteme de interacţiune, acestea pentru sociologul francez sunt
indivizilor nu coincid, mă refeream la faptul că totalitatea acestor tipuri de funcţionale şi non-funcţionale68. Sistemul funcţional reprezintă procesul de
acţiuni produc dinamică socială, schimbare socială.Totalitatea acţiunilor interacţiune dintre rolurile sociale ale idivizilor, care sunt funcţiile pe care
individuale care se agregă în sistemul de interacţiuni produc neajunsuri sau fiecare individ le are într-o societate. Sistemele non-funcţionale sunt definite
ca sisteme interdependente iar aici avem ca exemplu un individ care stă la
60
Boudon, Raymond-Texte sociologice alese, pag. 293
61 65
Boudon, Raymond-Efecte perverse şi organizare socială, Raymond, Boudon-Efecte perverse şi ordine socială, pag. 35
62 66
Boudon, Raymond –Texte sociologice alese, pag. 36 Ibidem, pag. 27
63 67
Idem, Efecte perverse şi ordine socială, pag. 18 Raymond, Boudon-La logique du social, pag 47
64 68
Ibidem, pag.19 Ibidem, pag. 50

95 96
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

coadă la cinema. Putem vorbi de logică în cazul sistemelor de interacţiune constrâns la nivel social de valorile societăţii în care trăieşte dar şi de acţiunile
funcţionale şi de non-logică în cazul sistemelor de interacţiune non-funcţionale, celorlaţi într-o oarecare măsură.
după cum am arătat că în acest caz este vorba mai degrabă de intenţie decât de În continuare, voi prezenta ideile lui Ludwig von Mises despre acţiunea
raţionalitate. umană şi individualismul metodologic în ştiinţele economice.
Raţionalitatea actorului social este evidentă în cazurile în care acesta are
posibilitatea de a alege mai multe mijloace pentru a-şi atinge scopurile; de 5. Ludwig von Mises: acţiunea umană-perspectiva economică
exemplu atunci când este nevoit să accepte situaţii date ca atare, (trebuie să stea Ludwig von Mises este unul dintre cei mai de seamă economişti şi
la coadă pentru a-şi procura bilete), nu vobim de raţionalitate. Deci vorbim de epistemologi ai secolului XX. De origine austriacă, von Mises face parte din
intenţionalitate a unei acţiuni care nu cunoşte mai multe alternative de Şcoala austriacă de economie al cărui fonadator este Karl Menger. Austriecii
rezolvare. şi-au centrat analiza pe individ pe individul care acţionează, în măsura în care
Determinismul şi constrangerea69 reprezintă alte două concepte cheie în face alegeri, pe baza preferinţelor şi valorilor sale. Pornind de la individ,
sociologia acţionistă a lui Boudon. Putem vorbi de libertatea actorului social austriecii şi-au putut întemeia teoria despre activităţile economice şi a
doar în contextul în care se află acesta. Asta nu înseamnă că este liber în sensul producţiei pe valorile şi preferinţele consumatorilor. În cardrul activităţii
de liber a lui Rousseau, ci este liber în măsura în care are posibilitatea de a economice, nici o activitate productivă, indiferent dacă antrenează muncă sau
alege. El se confruntă cu alegeri şi opţiuni care îi sunt accesibile total sau alţi factori de producţie nu poate conferi valoare bunurilor sau serviciilor;
parţial, nu există control personal asupra tuturor variantelor posibile de opţiune. valoarea constă în evaluările subiective ale consumatorilor individuali.70Acesta
De pildă, un actor este liber să decidă dacă va merge sau nu la cinema, dar nu este linia teoretică şi practică pe care merge von Mises.
este liber să-şi stabilescă singur salariul; ultima variantă poate fi modificată în Cea mai importantă lucrare a austriacului este „ Acţiunea umană-tratat de
măsura în care individul se dovedeşte capabil să primească un salariu mai mare, economie” care urmează o analiză dublă: una epistemologică, care vizează
dar şi atunci el este constrâns de faptul că îşi doreşte un salariu mai mare. praxeologia sau teoria generală a acţiunii umane şi una de metodologie
Constrângerea mai vine şi din partea faptului că individul este pus în cele economică care urmăreşte desprinderea principiilor economiei de piaţă
mai multe situaţii să acţioneze logic, raţional. Atunci când trebuie să înceapă o moderne bazate pe dorinţele şi valoriile consumatorilor individuali. Fiecare
acţiune, individul se gândeşte la cele mai bune mijoace care să-l ajute să-şi consumator acţionează conform ierarhiei de valori şi preferinţe alese de el
îndeplinească scopul propus; acesta analizează, compară şi meditează asupra însuşi, dorinţe şi valori care interacţionează între ele şi se combină pentru a
situaţiei. De exemplu, când cineva doreşte să-şi construiască o casă, persoana forma cererile consumatorilor care alcătuiesc baza şi activităţilor productive, de
va căuta mijloace care să-i ofere costuri reduse(materiale, mână de lucru aceea von Mises se centrează pe analiza acţiunii individuale. Deci metodologia
ieftină); ce face persoana respectivă? Se informează despre cele mai ieftine economică a lui von Mises urmăreşte axa „individualismului metodologic a
materiale, caută o firmă de încredere dar ieftină etc. Acţiunea raţională este logicii deductive a economiştilor clasici austrieci şi a ideilor filosofiei istoriei a
deci de a reduce costurile dar totuşi lucrarea să fie de caliatate; este clar că acel Şcolii sud-vest germane(Ricket, Dilthey şi Weber).”71 Alte două lucrări
individ este constrâns de ideea de a alege ceea ce i se potriveşte, char dacă importante sunt „Capitalismul şi duşmanii săi, în care autorul discută
vorbim de o constrângere pozitivă. capitalismul din mai multe puncte de vedere şi „Teorie şi istorie”, un tratat de
În finalul capitolului îmi propun câteva critici personale cu privire la epistemologie istorică. În lucrarea „Perspectiva economică”,
sociologia acţionistă a lui Raymond Boudon. În primul rând, individul nu e Israel M. Kirzner susţine ideeea că „economia aparţine grupului ştiinţelor
condus în acţiunile sale doar de motivaţii, scopuri şi obiective; acesta este acţiunii umane, care cuprinde o întreagă şi unică epistemolgie a ramurilor
influenţat de propriile sale valori şi sentimente pe baza cărora gândeşte şi apoi cunoaşterii subsumate ştiinţelor sociale şi culturale”. 72Von Mises porneşte de la
acţionează. Individul care acţionează este într-adevăr constrâns, dar este aceiaşi idee, doar că el va combina aspectul epistemologic cu cel economic

69 70
http://www.cnam.fr/lipsor/dso/articles/fiche/boudon.html, articolul Raymond Boudon-La Ludvig von Mises-Capitalismul şi duşmanii săi, pag.214
71
logique du social accesat în data 23.04.2005 Von Mises, Ludwig-Capitalismul şi duşmanii săi, pag 218
72
Kirzner, M. Israel-Perspectiva economică, pag. 67

97 98
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

practic. În acestă lucrare voi acorda mai mult spaţiu teoriei praxeologice despre raţionalităţii nu este, ca la Boudon comportamentul incert, ci un răspuns reactiv
acţiunea umană decât teoriei economice, dar voi exemplifica din cea din urmă venit din partea instictelor care nu pot fi controlate de voinţă. Un comportament
aspectele care scot în evidenţă comportamentele economice semnificative în iraţinal mai poate fi denunit acel comportament care urmăreşte atingerea unor
acţiunea umană satisfacţii ideale sau prea înalte. 78 Deci raţinalitatea este pusă şi în termeni de
În tratatul de teorie economică, von Mises conturează o metodologie utilitate; ceea ce este util este raţional dar util într-o oarecare măsură. Limitele
economică bazată pe „Methodenstreit”73, o nouă ştiintă economică care se acţiunii umane sunt limitele utilităţii care se axează pe nevoi şi dorinţe, care pot
desprinde de tradiţie. Metodologia are ca punct de plecare ca şi la Boudon, fi îndeplinite ţinând cont de posibilităţile mediului. Spre deosebire de Boudon,
insdividul care acţionează. Acţiunea umană este definită ca fiind mai complexă care punea limitele acţiunii umane pe seama acţiunilor celoralaţi şi pe cea a
decât la Boudon: „ voinţă pusă în aplicaţie şi transformată într-un factor activ; efectelor perverse, von Mises situează limitele în posibilităţile datorate
este urmărirea unor ţeluri şi scopuri, este răspunsul înzestrat cu semnificaţie al mediului.
sinelui, dat condiţiilor mediului său înconjurător, este ajustarea conştientă a Cauzalitatea este un concept deosebit de important în teoria lui von Mises,
unei persone la configuraţia universului care îi determină viaţa”.74Putem deoarece este văzută ca o categorie a acţiunii, pe lângă mijloace şi scopuri.
observa aceleaşi scopuri şi ţeluri, dar şi adapatea unor mijloace, care nu sunt Mijloacele şi scopurile sunt dependente de cuplul cauză-efect. Cum este posibil
indicate în mod direct, la condiţiile mediului, plus raţionalitatea care apare sub acest lucru? Cuplul cauză-efect funcţioneză la fel ca şi cuplul mijloc-scop. Cei
formă de conştiinţă ca la sociologul francez. Atât individul lui von mises cât şi doi termeni ai cuplurilor sunt inseparabili. Cauza este cea care produce efectul,
cel a lui Boudon sunt posesori de voinţă, dar cu precizarea că la Boudon, acestă iar mijlocul este cel care determină producerea scopului. De exemplu, o
voinţă nu este clar precizată; ea apare ca o condiţie a raţionalităţii actorului acţiune umană poate fi definită atât prin cauză-efect cât şi prin mijoace-scopuri;
social. să luăm acţiunea unui cumpărător de a-şi achiziţiona o casă- nevoia de locuinţă
Praxeologia este ştiinţa universală care studiază acţiunea unană în este cauza, cumpărarea locuinţei este efectul; cumpărarea locuinţei este
defaşurarea ei. Acesta este o ştiintă „a mijacelor, nu a scopurilor”75 omului care scopul, iar informarea despre preţurile existente pe piaţă, faptul de a merge la o
acţioneză în slujba satisfacerii proriilor dorinţe. Ludwig von Mises oferă un agenţie imobiliară, găsirea mijoacelor financiare reprezintă mijloacele prin care
exemplu de individ care acţionează: bebeluşul nu poate fi o persoană capabilă se poate achiziţiona locuinţa.
să realizeze acţiune umană decât atunci când devine conştient de nevoile şi În cadrul teoriei acţiunii individuale a lui Ludwig von Mises, există un
dorinţele sale; animalul are nevoi, dar nu le conştientizează; acesta nu acţioneză capitol intitulat „Principiul individualismului metodolgic”, care compară din
la fel ca omul din voinţă şi raţiune. Individul uman nu este condus de categoria acţiuni două tipuri: acţiunea umană şi acţiunea socială. Individul este
instincte: acesta este capabil de a-şi controla pornirile, deci îşi poate „ajusta „în mod necesar întotdeauna membru al unui întreg social”79. Toate acţiunile
comportamentul în mod deliberat.”76 Tocmai acţiunea umană este ca care sunt realizate de indivizi; socialul acţioneză prin intermediul totalităţii
reprezintă esenţa naturii şi a existenţei umane. Dorinţele şi aspiraţiile sale sunt acţiunilor mai multor sau tuturor indivizilor. Integrarea individualului în
dispuse ierahic şi sunt coordonate de voinţă, raţiune şi posibilităţi reale de colectiv este la fel că şi principiul părţii şi a întregului- întregul nu poate
satisfacere a acestora. Aici condamnă von Mises în mod categoric sociologia şi funcţiona în lipsa părţilor şi nici partea înafara întregului. Deci nici societatea
pshihologia instinctelor. Boudon nu îşi pune problema instinctelor, deoarece nu poate funcţina fără acţiunile indivizilor, dar nici acţiunile individuale nu se
analiza lui nu prezintă o tentă filosofică, ci se centreză doar pe aspectul pur pot desfaşura înafara cadrului social.
individual al individului social, fără să-şi pună problema unui om natural. Individualismul metodologic consideră individul singular ca singurul agent
Raţionalitatea şi iraţionalitatea sunt puse în termeni de conştiinţă şi instinct. al acţiunii umane; acesta este capabil de a raţiona scopurile sale bazate pe ideea
Raţionalitatea este o condiţie „ necesară” 77 a acţiunii umane. Dar opusul de nevoie. Scopul este principiul ultim sau obiectivul oricărei acţiuni umane.
Deci mijlocul şi scopul reprezintă axa în jurul căreia se învârte toate acţiunile
73
Von Mises; L-Acţiunea umană, un tratat de teorie economică , pag. 23 umane, drept urmare trebiue să discutăm despre acestea. Acţiunea umană poate
74
Ibidem pag. 25
75
Ibidem, pag.35
76 78
Von Mises, Ludwig- Acţiunea umană, pag. 43 Ibidem, pag 55
77 79
ibidem Von Mises, Ludwig-Actiunea umană, pag. 60

99 100
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

„transforma lucrurile în mijloace doar prin intermediul raţiunii.”80 Atunci când şi le pune. În funcţie de principiul monetar individul îşi coordonează alegerile
vorbim de lucruri în teoria acţiunii nu ne referim doar la lucrurile vizibile, pe care le face; dacă are banii necesari individul îşi poate permite să îşi
materiale ci şi la oameni, la semnificaţiile şi acţiunile lor. Cel care doreşte să satisfacă dorinţele. Deci activitaea economică este dependentă întrutotul de
analizeze acţiunile umane, trebuie să caute raportăndu-se la semnificaţiile pe existenţa banilor. Banii sunt o condiţie care îi permite actorului achiziţionarea
care oamenii le atribiue atunci când acţionează. De exemplu atunci când de bunuri şi bunuri ultime. Există lucruri care nu sunt de vânzare şi pentru a
analizează preţurile, „ teoria economică se întreabă ce sunt lucrurile în lumina căror achiziţionare trebuiesc cheltuite alte lucruri, sacrificând altceva decât
semnificaţiei pe care le-o atribuie cei ce urmăresc să le cumpere”81. banii şi valoarea banilor.83 Cel ce doreşte să se formeze în vederea unor
Atunci când ne referim la scopuri şi mijloace trebuie să avem în vedere realizări deosebite trebuie să întrebuinţeze multe mijloace, dintre care unele pot
ierarhia de dorinţe şi valori din mintea omului. Fiecare acţiune umană este în necesita cheltuirea de bani. Însă lucrurile esenţiale necesare într-o asemenea
acord perfect cu acestă ierarhie, care nu reprezintă altceva decât o modalitate de întreprindere nu se pot cumpăra. Onoarea, virtutea, gloria, precum şi vigoarea,
interpretare a acţiunilor individului. La fel ca şi Boudon, von Mises propune în sănătatea şi însăşi viaţa joacă în acţiune atât un rol de mijloace cât şi unul de
analiza sa o interpretare a acestor mijloace şi scopuri pentru a reconstrui scopuri, însă nu pot fi introduse în calculul economic. Deci acestea reprezintă
dorinţele pe care se bazează cererea economică. Evaluarea mijloacelor în limitele calculului economic.
economie se face prin potenţialul lor de a furniza servicii care să contribuie la În cadrul acţivităţii economice un rol importamnt îl deţine procesul de
atingerea ţelurilor ultime. Evaluarea scopurilor se face întotdeauna prin vânzar- cumpărare şi implicit profitul. Agentul raţional urmăreşte întotdeuna să
valoarea pe care o au acestea pentru individ în cadrul ierarhiei de valori. cîştige profit din orice activitate economică pe care o intreprinde. De exemplu,
La fel ca şi Boudon; von Mises aduce în discuţie problema libertăţii atunci cînd un individ doreşte să văndă o casă pe care a cumărat-o la unanume
individuale. Individul este liber să aleagă dintîo serie de posibilităţii. De preţ, el o va vinde la un preţ mai mare din mai multe motive posibile: a investit
exemplu, atunci cănd un individ doreşte să cumpere cafea; acesta intră într-un în renovarea ei, preţurile la case au crescut în ultimul timp. Deci un asemenea
supermarket şi găseşte 18 sortimente de cafea(măcinată,boabe, cu arome, individ face calcule raţionale, bineînţeles, care să-I aducă profit economic.
decofinizată etc), el poate să aleagă atât sortimentul cât şi firma producătoare. Competiţia la nivel individual cât şi la nivel colectiv este foarte prielnică în
De fapr, acesta alegere este posibilă în urma divrsităţii sortimentelor existente cadrul activităţii ecomomice. Acesta are rolul de a stimula atât dorinţele
pe piaţa de consum, care la rîndul său a fost posibilă datorită cunoşterii de către indivizilor cât şi satisfacerea lor, bineînteles că mă rerfer doar la ierarhia
producătri a dorinţelor şi nevoilor consumatorilor. dorinţe-nevoi. Odată cu evoluţia posibilităţii economice şi a pieţei de desfacere
Martin Hollins consideră că economia neo-clasică, cea de care aparţine şi din ce în ce mai largi, are loc o creştere semnificativă a cererii din partea
Ludwig von Mises, este cea mai individualistă dintre ştiinţele sociale şi ea mai consumatorilor, ca urmare a creării a unor nevoi noi. Competiţia la nivel
dornică să prezinte „comportamentul social ca produs al alegerilor individual individual se desfăşoară în felul următor: un individ îşi achiziţionează un bun,
ale agentului raţional, cu interesele sale proprii dar care este supus legilor să zicem o maşină; un vecin îşi doreşte o maşină mai performantă decât a
cererii şi ofertei.”82 În continuare voi prezenta pe scurt cum funcţionează individului care a cumpărat deja una. În acest joc sunt antrenaţi mai mulţi bani
economia bazată pe o asemenea concepţie individualistă. şi deci o competiţie pentu un lucru mai bun.
Elementul central al activităţii economice individuale sau colective îl Acţiunea individului în cadrul sferei economice se desfăşoară şi sub
reprezintă calculul raţional. Teoria economică este, în esenţă, teoria sferei de aspectul economisirilor. Ce sunt economisirile? Economisirile reprezintă
acţiune în care calculul este aplicat, sau este aplicabil dacă se îndeplinesc sumele de bani “pus deoparte” de către indivizi pentru a strânge sume de bani
anumite condiţii. Calculul vizează în economie calculul monetar; câţi bani pe rând fără a face prea multe eforturi financiare. Economisirile se pot
deţin? Câţi bani îmi permit să cheltuiesc? Cum să rezlizez o investiţie transforma apoi în investiţii, care vor aduce şi mai mult profit. Acesta înseamnă
profitabilă ? Acestea sunt doar câteva din întrebările pe care un agent ecomonic în termenii unei economii capitaliste acumularea de capital, tehnică fără de care
indivizii nu ar mai putea să-şi organizeze nevoile şi satisfacerea lor.
80
Ibidem, pag. 67
81
Ibidem, pag. 120
82 83
Hollins, Martin-Intoducere în filosofia ştiinţelor sociale, pag. 55 Von Mises, Ludwig-Acţiunea umană, pag 220

101 102
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Abordarea economică a acţiunii umane implică şi un comportament se produce datorită activităţii indivizilor ci datorită unei dinamicii inegală a
maximizator. Acumularea de capital înseamnă maximizarea profiturilor. În acestora. La fel ca şi în cazul indiviziror lui Boudon a căror acţiuni creează efecte
termeni de maximizare putem vorbi şi de maximizarea utilităţii. Utilitatea unui perverse, şi indivizii care acţionează în spaţiul economic pot creea efecte
produs este pusă în valoare atunci când cererea pentru produsul respectiv asemănătoare. De exemplu, atunci când mai mulţi indivizi cumpără obiecte pentru
creşte. Individul are tendinţa de a de a evalua valoarea unui obiect în funţie de a le folosi doar în viitor (să pastrăm exemplul lui Boudon cu inflaţia), are loc un
nevoia care este satisfăcută de acel obiect. Deci vorbim de în acelşi timp de o proces de dezechilibru al cererii şi ofertei pentru produsul respective. Cererea este
maximizarea utilităţii dar şi de o maximizare a nevoii.84 din ce în ce mai mare iar oferta nu poate face faţă. Iar atunci când, peste o lună
Tot în sfera economicului, acţiunile individului sunt cele care formează când produsul va fi din abudenţă pe piaţă, la un preţ mai mare, nu vor mai fi
preţurile.Aceşţia fac evaluări be baza “judecăţilor de valaoare”(ne întoarcem la cumpărători. Acesta este un exemplu simplu de dezechilibru al cererii şi ofertei
Weber). Preţurile sunt consecinţa evaluării care constă în a prefera pe a lui b. cauzată de acţiunile indivizilor.
Ele sunt fenomene sociale, deoarece sunt produse de interacţiunea evaluărilor O altă idee asemănătoare pe care o are von Mises cu R Boudon este aceea
tuturor indivizilor care participă la procesul pieţei.”Fiecare individ, cumpărând că este de preferat să combinăm o economie a acţiunilor individuale cu o
sau abţinându-se de la a cumpăra şi vânzând sau abţinându-se de la a vinde, economie matematică , bazată pe calcule macroeconomice. În cazul lui
contribuie cu partea lui la formarea preţurilor de piaţă. Dar cu cât mai extinsă Boudon se cerea combinarea unei sociologii interpretativiste cu una
este piaţa cu atât mai mică este ponderea contribuţiei aduse de fiecare individ. cantitativiste.
Astfel, structura preţurilor de piaţă le apare indivizilor ca un dat, la care trebuie Ce însemnă să faci o economie cantitivistă? Acesta este reprezentată de
să-şi adapteze comportamentul propriu.”85 Von Mises susţine aici ideea că statisticieni, la fel ca şi în sociologie, care reprezentată de statisticieni, care
fiecare individ contribuie la formarea pieţei, la formarea preţurilor dar şi la urmăresc să descopere legi economice pornind de la studiul experienţei
stabilirea unei interdependenţe între piaţă şi comportamentul economic al economice. Ei urmăresc să transforme teoria economică într-o ştiinţă
acestuia. Individul formează deci preţurile dar în acelaşi timp el trebuie să se “cantitativă”. “Programul lor este condensat în motto-ul Societăţii
adapteze lor. Econometrice: Ştiinţa înseamnă măsurătoare.”87 Statistica este o metodă de
Evaluările care duc la determinarea anumitor preţuri sunt diferite. Fiecare prezentare a faptelor istorice privitoare la preţuri şi la alte date relevante ale
parte atribuie o valoare mai mare bunului pe care îl primeşte decât celui la care acţiunii umane. Nu putem susţine că relaţia dintre preţ şi ofertă este în general,
renunţă. Raportul de schimb, preţul, nu este un produs al unei egalităţi a sau măcar în cazul anumitor mărfuri, constantă. Ştim, dimpotrivă, că
evaluărilor, ci, dimpotrivă, produsul unei discrepanţe a evaluărilor. Diferenţele fenomenele externe îi afectează în mod diferit pe diferiţi oameni, că reacţiile
de evaluare la nivel de bun –preţ sunt cele care meţin dinamica pieţei ca aceloraşi oameni la aceleaşi evenimente externe variază şi că nu este posibil să
substrat al dinamicii economice. îi dispunem pe indivizi în clase de persoane care reacţionează în acelaşi mod.
Ne referim la schimabare economică la fel ca şi în cazul scimbării sociale. Deci, von Mises respinge în totalitate economia cantitativă sau bazată pe
Von Mises susţine că în praxeologie primul lucru de care luăm cunoştinţă este că statistică, spre deosebire de Boudon care propune o sociologie mixtă, formată
oamenii urmăresc în mod deliberat să producă anumite schimbări. Cunoaşterea din data calitative şi date cantitative.
lucrului acesta este cea care conferă unitate domeniului de studiu al praxeologiei şi- Ca şi concluzie, putem spune că teoria economică a lui Ludwig von Mises
l deosebeşte de obiectul de studiu al ştiinţelor naturale. Fizicianul nu ştie ce “este” este asemănătoare în unele aspecte cu individualismul metodologic a lui
electricitatea. El nu cunoaşte decât fenomenele atribuite unui ce numit electricitate. Boudon dar voi prezentaaspectele esenţiale aemănătoare şi de diferenţiere în
Dar economistul ştie ce pune în mişcare procesele de piaţă.86 Numai datorită capitolul următor, în care voi explica comportamentul lui homo sociologicus
acestei cunoaşteri este el în măsură să distingă între fenomenele de piaţă şi alte pentru teoria lul Boudon şi homo oeconomicus pentru teoria lui von Mises.
fenomene, şi să descrie procesul pieţei. Procesul pieţei nu este dat de echilibrul care
84
Becker, Gary-Comportamentul uman- o abordare economică, pag. 186
85
Von Mises, Ludwig- Acţiunea umană, pag 345
85
Ibidem, pag .341
87
Ibidem, pag. 321

103 104
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

6. Homo sociologicus versus homo oeconomicus În teoria economică, homo oeconomicus este văzut ca fiind un tip ideal de
Termenul de homo sociologicus se impune în ştiinţele sociale pentru a denumi individ care acţionează. De ce este vazut aşa? Acest lucru se întâmplă deoarece
modelelul de individ uman care acţionează conform teoriei acţiunii umane a lui toate aspectele implicate în economia modernă în special sunt legate, după cum
Raymond Boudon. Termenul de homo oeconomicus sau omul economic este un spunea şi Ludwig von Mises, de dorinţele şi necesităţile individului. În funcţie
termen pentru o aproximare sau un model al lui homo sapiens care acţionează de aceste necesităţi, se construiesc piaţa cu cererea şi oferta sa, preţurile etc.
pentru a obţine cel mai bun trai posibil pentru sine, acţionând între oportunităţi şi Totul se construieşte în jurul unui individ care urăreşte acumularea de capital,
constângeri naturale sau socio-economice, în vederea atingerii unor ţeluri maximizarea profiturilor şi reducerea costurilor. Astfel se prezintă un homo
personale. Am vorbit de cele două tipuri de modele ale indivizilor în sensul de oeconomicus raţional.
idealtip( ca şi elaborare teoretică, construct care porneşte de la evenimente Atunci când vorbim de activitatea lui homo oeconomicus sau homo
observabile pe cale empirică, pe baza cărora se construieşte o schemă a unui sociologicus, trebuie să ne referim şi la limitele acţiunilor lor. Desfăşurarea acţiunii
fenomen sau realităţi, cu funcţie metodologică) folosit de Weber în colecţia de individuale, dacă este semnificativă din punct de vedere social sau economic şi se
eseuri “ Teorie şi metodă în ştiinţele culturii”. Şi în cazul modelelor acţioniste se desfăşoară într-un cadru organizaţional sau normativ, “implică un set de
porneşte de la evenimentele observabile atât în cadul societăţii în ansamblu cât şi în costrângeri asupra libertăţii de acţiune al individului”88. Constrângerile care se
cadrul practicii economice, la fel ca şi idealtipul lui Weber, acestea au ca scop ivesc la nivelul acţiunii pot fi de natură socială, morală, etică, religioasă, juridică
stabilirea unor de explicaţii de natură teoretico-metodologică. etc. Individul are însă posibilitatea de a ignora într-o oarecare măsură aceste
Prim calitate care se întâlneşte la ambele modele de homo oeconomicus constrângeri; bineînţeles că ignorându-le poate să fie sancţionat.
respectiv homo sociologicus este faptul că ambii acţionează pentru a-şi atinge Drepturile şi obligaţiile sunt cele care restrâng deasemenea, libertatea de
scopurile. Acţiunea celor două modele este una teleologică, axată pe mijloace acţiune a idivizilor. Agenţii umani au aceleaşi drepturi şi obligaţii recciproce în
care au menirea de a media accesul la scopuri. ceea ce priveşte realizarea intereselor lor. Alegerea mijloacelor în realizarea
O a doua calitate este aceea că atât homo oeconomicus cât şi homo scopurilor nu este orientată nu numai de eficienţă ci şi de norme care îi
sociologicus sunt raţionali dar raţionalitatea lor diferă. Homo economicus este împiedică pe unii indivizi să profite în dauna intereselor altora. De exemplu, în
văzut ca "rational" în sensul de a face tot posibilul pentru a-şi crea bunăstatrea cadrul economiei, există limite normative care interzic adaosul comercial
definită ca utilitate funcţională şi optimizată prin oprtunităţi. Acesta însemnă că nelimitat, fapt care împiedică vânzătorii să profite de pe urma cumpărătorilor.
individual caută îşi atingă scopurile cu cele mai mici costuri posibile. Nu putem După cum am mai menţionat, omul nu acţionează tot timplul sub impulsul
spune că acest tip de raţionalitate confirmă faptul că scopurile indivizilor sunt determinismului economic sau sub incidenţa normelor sau legilor economice,
raţionale din punct de vedere etic, moral, social ci doar că acesta vrea să le acesta poate ceda impulsurilor necontrolate ( setea de îmbogăţire) sau a unor
atingă într-un mod cât mai “economic” posibil. Există bineînţeles aplicaţii ale porniri cu caracter iraţional.
teoriei lui homo oeconomicus care susţin cu naivitate că acest individ ipotetic O distincţie importantă între homo oeconomicus şi homo socialis cum îl
ştie ceea ce este cel mai bine pentru un termen lung de timp pentru sănătatea lui numeşte el, o face Vilfredo Pareto. Pentru acesta „sociologia se ocupă cu
fizică şi mentală şi că putem să contăm pe faptul că acesta ştie întotdeauna să studiul acţiunilor nonlogice iar economia cu studiul acţiunilor logice.”89Ce
facă cea mai bună decizie pentru el. Oricum tematică raţionalităţii în ştiinţele însemnă pentru acesta acţiunile logice şi nonlogice? Acţiunile logice sunt
sociale este foarte largă şi putem vorbi de teoria alegerii raţionale sau a determintate de respectarea normelor sub impulsul raţionalităţi, iar cele logice
expectanţelor raţionale, dar dar timpul nu ne permite, iar în plus ne îndepărtăm sunt realizate de un individ care acţionează sub impulsul unor sentimente,
puţin de ceea ce ne-am propus. emoţii abătându-se de la normele sociale sau economice.
Discuţia despre raţionalitatea lui homo sociologicus are mai multe aspecte. Din punctul de vedere al lui Pareto, acţiunea economică este formată din
Unul dintre acestea este aspectul utilitarist, despre care am vorbit şi în cazul lui trei componente: agentul acţiunii care este mobilizat de un interes, şi anume
homo oeconomicus, raţionalitate de tip tradiţional (orientată de tradiţiile
88
societăţii respective) şi raţionalitatea orientată de valorile fiecărui individ în Rădulescu, Sorin –Homo sociologicus:Raţionalitate şi iraţionalitate în acţiunea umană, pag
parte sau de valorile aferente fiecărui grup social.(idee meţionată în capitolul 46
89
Rădulescu M . Sorin-Homo sociologicus: Raţionalitate şi iraţionalitate în acţiunea umană, pag
despre Max Weber). 119

105 106
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

maximizarea profitului ca avantaj economic, mijloace adecvate penntru pe plan social a individului, pe când omul economic îl ajută pe individ să-şi
atingerea scopului şi fanaliateaacţiunii, adică atingerea scopului. Aceste trei satisfacă nevoile elementare şi nu numai( putem vorbi şi de nevoi suplimentare
aspecte se pot regăsi şi în teoria sociologică, dar cu menţiunea că agentul create de progresul societăţii) prin capacităţile sale de calcul raţional.
acţiunii nu e mobilizat de un scop economic, ci de unul social, de exemplu Analiza diferenţelor şi asemănărilor dintre un homo sociologicus şi unul
atingerea unui status social mai înalt decât cel pe care îl deţinea. oeconomicus a avut ca scop evidenţierea clară a aspectelor metodologice
La adresa existenţei modelelor de homo sociologicus şi homo oeconomicus prezentate în capitolele anterioare.
există numeroase critici. Majoriatea vin partea celor care susţin ideea unei
teorii de macrosociologie şi respectiv, macroeconomie. Ei contestă faptul că 7. Concluzii
adepţii unei teorii bazate pe acţiunea individuală scote în evidenţă doar În urma analizei realizate asupra conceptului de individualism
aspectele particulare dintr-un anume tip de comportament, care este irelevant metodologic, privit din două perspective,economică respectiv sociologică, am
pentru explicaţia globală la nivelul economiei şi sociologiei. ajuns la concluzia că atât Raymond Boudon, ca reprezentatnt la sociologiei
În continuare voi prezenta câteva critici aduse teoriilor bazate pe acţiunea franceze moderne cât şi Ludwig von Mises, ca reprezentant al Şcolii de
individuală, în special cea bazată pe acţiunea lui homo oeconomicus. Cea mai economie neo-clasice împărtăşesc teorii metodologice asemănătoare bazate pe
importantă critică vine din partea economistului Thorstein Veblen, care susţine că acţiunea umană.
homo oeconomicus gândeşte doar în termeni de utilitate; mai rău acesta este Consider că disciplinele despe care am discutat, sociologia şi economia, se
amoral, ignorând valorile sociale, cu excepţia când acestea îi pot servi ca utilitate. înrudesc, facând parte din ramura disciplinelor socio-umane, dar nu acesta este
O altă critică vizează faptul că omul economic nu gândeşte întotdeauna raţional; princialul motiv pentru care folosesc metodologii asemănătoare. Motivul
orice activiate economică implică un anume risc şi de aceea nu toate acţiunile principal este că ambele „lucrează” cu indivizi umani care acţionează şi
economice nu pot fi văzute ca fiind întotdeauna raţionale. interacţionează în plin mediu social şi economic. Individualismul metodologic
Bruno Frey consideră că homo oeconomicus este condus întotdeauna de scoate în evidenţă latura particularităţii fiecărui individ , ca apoi să realizeze un
motivaţii extrinseci ( pedepse şi răsplate care vin din mediul social); motivaţiile tablou complet asupra întregii societăţi. De fapt, atât tabloul economic cât şi
intrinseci nu intră în discuţie. De exemplu, atunci când o fetiţă este platită tabloul social al realităţii conturează o viziune generală asupra lumii.
pentru că face curaţenie în camera ei, acest lucru o poate motiva mai încolo să
facă curăţenie doar pentru răsplată, nu pentru a-şi ajuta familia. O altă critică
vizează tradiţia psihanalitică, care consideră că homo oeconomicus nu ţine cont Raluca Motoc
de sentimente, trăiri, conflicte interioare sau valori personale care intră în
conflict cu valorile societăţii. Colaborator, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy, Cluj-
În comparaţie cu homo sociologicus, care acţionează în funcţie de valorile Napoca
prescrise de societate pentru a-şi împlini rolul social şi care nu poate exista
înafara societăţii, homo oeconomicus poate supravieţui înafara ei deoarece
acesta este egoist,şi îţi urăreşte doar satisfacerea propriilor nevoi indiferent de
mijloacele pe care le foloseşte pentru a reliza acest lucru. Afirmaţia de mai sus
redă într-un sens brutal diferenţa dintre modul de găndire a lui homo
oeconomicus şi a lui homo sociologicus., dar după cum am văzut diferenţele şi
asemănările reale sunt mult mai profunde şi pot explica de ce un homo
oeconomicus nu poate exista fără un homo sociologicus, cei doi formând un
singur individ.
O persoană reală include atât caracteristicile unui om social şi ale unui om
economic, doar aşa fiind capabil de supraveţuire. Omul social face posibilă
comunicarea, interacţiunea cu ceilalţi membrii, menţinând dorinţa de afirmare

107 108
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAFIE

1. Boudon Raymond-Efecte perverse şi ordine socială, Eurosong&Book,


Bucureşti,1998
2. Boudon Raymond-La logique du social, Hachette, Paris, 1979
3. Boudon Raymond,Jean Baecler, Balle Francis-Tratat de
sociologie,Humanitas, Bucureşti,1997 Multiplele măşti cad, pentru pentru a lăsa locul chipului
4. Boudon Raymond-Texte sociologice alese, Humanitas, Bucureşti,1190 vertical al fiinţei. Treptat se conturează un nou sens al
5. Ludwig von Mises-Human Action: A Treatise on Economiscs (fourth egalităţii între fiinţele umane: dreptul inalienabil al fiecăruia
revises edition), Fox&Wilkes, San Francisco, 1984 dintre noi de a-şi găsi propriul loc. Un om devine liber atunci
6. Ludwig von Mises- Capitalismul şi duşmanii săi, Nemira, Bucureşti, când îşi găseşte propriul său loc. Fraternitataea umană
1998
constă în ajutorul acordat celuilalt pentru ca celălalt să şi-l
7. Hollins, Martin-Introducere în filosofia ştiinţelor sociale, Editura Trei,
Bucureşti, 2003
găsească. Pentru aceasta umanitatea este obligată să-şi
edifice propriul său corp. Aşa cum mulţimea subiecţilor
8. Rădulescu, M. Sorin-Homo sociologicus: Raţionalitate şi iraţionalitate în
acţiunea umană,Casa de editură şi presă” Şansa”, Bucureşti, 1994 formează Subiectul, mulţimea fiinţelor umane edifică Umanul.
9. Kirzner, M. Israel-Perspectiva economică Într-un corp fiecare celulă îşi are propriul său loc.
10. Weber, Max-Social and Economic Oragnization, Oxford University
Press, New York, 1994 O societate viabilă trece prin acordul polifonic dintre
11. Weber, Max-Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Humanitas, subiecţii săi, dintre diferitele lor niveluri de cunoaştere.
Bucureşti, 1993 Astfel, într-o zi, poate, umanitatea va fi deopotrivă o
12. Becker, Gary-Comportamentul uman: o abordare economică, Editura pluralitate complexă şi o unitate deschisă. Poate. Dacă ne-o
All, Bucureşti, 1994
dorim cu adevărat..
13. http://www.cnam.fr/lipsor/dso/articles/fiche/boudon.html

Basarab Nicolescu

109 110
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

VIZIUNEA TRANSDISCIPLINARĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ direcţiona concomitent spre două dimensiuni. În sus spre realitatea Conştiinţei
(ca sediu al marilor Principii Universale ale ordinii cosmice, loc în care ne
În ştiinţă, ca şi în filosofie, nu interesează originalitatea cu orice preţ, cât adevărul. vorbeşte mereu Vocea Demiurgului şi de aceea, cum recunoştea Rousseau,
Mircea Florian
“călăuză sigură a unei fiinţe ignorante şi mărginite, dar inteligentă şi liberă;
judecător infailibil al binelui şi răului, care îl face pe om asemenea lui
În cadrul acestui articol vom contura succint, punctual, viziunea română
Dumnezeu, reprezentând excelenţa naturii sale şi moralitatea acţiunilor sale;
asupra fenomenului transdisciplinarităţii (reprezentată aici deopotrivă de
fără de care nu simţim nimic din ceea ce ne-ar putea ridica deasupra
Institutului Român de Studii Transdisciplinare, de Asociaţia de Studii
animalelor, decât tristul privilegiu de a rătăci din eroare în eroare cu ajutorul
Transdisciplinare, Transculturale şi Transreligioase precum şi de Institutul
unui intelect lipsit de norme şi al unei raţiuni lipsite de principii.“). Şi apoi în
“Delphy” pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară) cu precizarea prealabilă
jos spre lumea fizică, socială pentru a face dintr-o alăturare întâmplătoare de
că expresia “viziunea română” nu este întru totul cea mai corespunzătoare.
indivizi, o adevărată comunitate terestră, guvernată după aceste valori
Aşa cum nu pot exista mai multe păreri despre Divinitate, despre Viaţă ori
universale şi sacre revelate la nivel de conştiinţă, şi în care fiecare fiinţă să fie
despre Univers, care să fie simultan şi pe de-a-ntregul corecte, tot astfel, în ceea
apreciată şi respectată la întreaga ei măsură, sprijinită să se dezvolte spre nivele
ce priveşte transdisciplinaritatea, ori înţelegem corespunzător ce reprezintă ea –
superioare de împlinire a vieţii. (Einstein spunea poetic şi profetic: „adevărata
şi atunci putem vorbi de “viziunea transdisciplinară” (unică, obiectivă) ce nu
comunitate e un copac, nu o maşină“)
poate aparţine unei persoane sau grup, la un moment dat sau altul – ori nu
Iată de ce, revenind la demersul iniţial al discuţiei actuale, ceea ce
percepem semnificaţia acestei realităţi, şi atunci putem inventa nenumărate
prezentăm în continuare se constituie, în primul rând, într-un indice al măsurii
doctrine, teorii, opinii personale etc., dar care sunt şi rămân în totalitate paralele
în care oamenii de ştiinţă şi cercetătorii din România (din cadrul organizaţiilor
cu această semnificaţie, externe, străine de fenomenul în sine şi, deci, false.
de profil arătate anterior) înţeleg fenomenul transdisciplinarităţii, reuşind a-i
Pentru că, aşa cum se întâmplă cu orice fenomen universal, ce face parte
pătrunde de viziunea şi trăirea sa.
intrinsecă şi obiectivă din marele Scenariu al Vieţii, constituind un act în
Procesiunea Devenirii lumii, transdisciplinaritatea se situează dincolo de orice
I. Transdisciplinaritatea reprezintă un punct nodal, o etapă marcantă a
sistem de teorii create de om, aflându-se la un alt nivel, superior, de realitate
progresului ştiinţei, o fază esenţială în dezvoltarea acesteia menită, prin
(acela al universaliilor sau monadelor, ca matrici de manifestare, la un moment
viziunea asupra vieţii/universului şi prin trăirea interioară la nivel de conştiinţă
din istoria omenirii, a conduitelor, afectelor, cogniţiilor şi trăirilor de conştiinţă
să aducă Ştiinţa (adică încercarea omului de a cunoaşte), mult mai aproape de
ale fiinţei umane la nivel individual şi social).
posibilitatea înţelegerii corecte a sensului vieţii şi al mersului lumii, la nivelul
De aceea, înţelesurile, sensurile şi rosturile ce însoţesc această etapă în
întregii ordini cosmice. Pentru că aşa cum recunoştea Hegel (şi mulţi alţii, dar
devenirea lumii, ne vor fi accesibile numai în măsura în care vom reuşi să ne
el a exprimat-o în felul acesta): „Conştiinţa este nivelul la care existenţa devine
ridicăm pe noi înşine (ca indivizi şi ca specie), prin emancipare şi dezvoltare,
ştiinţă, este re-flexie (aplecare adânc-meditativă către altul şi către sine)
deopotrivă personală şi transpersonală, la standardele înalte de trăire şi simţire
discriminare şi ierarhizare valorică trăire aprobatoare a faptei morale
ale acesteia şi vom putea accede la întreaga profunzime a ei, doar atunci când
înălţătoare şi instanţa dezaprobatoare a gândului şi actului degradant. La nivelul
fiinţa noastră lăuntrică şi comportamentulul ei manifest (exteriorizat, social)
conştiinţei se realizează trăirea tonică a datoriei împlinite, cât şi starea astenică
vor fi în armonie deplină, atât în interiorul fiecărei persoane, cât şi între toate
de insatisfacţie, impulsul spre autodepăşire.“
individualităţile umane şi dincolo de orice formă de organizare a vieţii la
De aceea transdisciplinaritatea se prezintă ca o punte de legătură şi
stadiul uman de dezvoltare (evoluţie).
totodată principalul fundament al construcţiei (în fapt, al progresului şi
Pentru că atitudinea transpersonală şi transumanistă presupune în primul
ascensiunii omenirii) acelei autentice ştiinţe numite încă din Antichitate
rând depăşirea (tanscenderea, trecerea dincolo dar prin, adică îmbogăţit şi
„Universală“. (Aşa cum am arătat în volumul “Fundamentele cercetării
transformat de experienţa realităţii parcurse) oricărei valori personale, prin
transdisciplinare”, Argonaut, 2003)
transfigurarea acesteia într-o valoare universală şi aportarea sinergică a tuturor
acestor valori individuale într-o comunitate care să fie astfel în măsură a se

111 112
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

II. Pe de altă parte, transdisciplinaritatea nu este nici o nouă disciplină şi nici o acţiunile sinergice ale tuturor celorlalte şi totodată fiecare element constitutiv reflectă
nouă ştiinţă. Ea reprezintă o orientare, o viziune şi o atitudine de trecere dincolo în sine întregul, la fel cum întregul le conţine şi reprezintă pe toate acestea.
(trans-) de starea de disciplinaritate spre a regăsi sensul comun al disciplinelor,
acea unitate a Realităţii universale exprimată de către acestea prin limbaje IV. Prin această viziune asupra Ordinii Cosmice menită a dezvălui rosturile
descriptive diferite, născute din inerţia tehnicilor de investigare întrebuinţate. şi sensurile fiecărei existenţe în Univers, transdisciplinaritatea trezeşte în
Transdisciplinaritatea reprezintă o stare de spirit, o atitudine internă specifică, a sufletul fiinţei umane sentimentul sacrului, “sentimentul religios cosmic” –
spiritului uman, care percepe la nivel de simţire, raţiune şi intuiţie, Universul ca un cum îl numea cândva Einstein – considerat drept “cea mai mare şi mai nobilă
întreg-unitar, într-o reprezentare holografică a totului în tot şi o trăire a vieţii ca cauză aflată la baza cercetării ştiinţifice, purificând imboldul religios de
structură cu sens, orientare, semnificaţie şi valorizare derivate şi aparţinătoare unui reziduurile antropomorfice şi contribuind astfel la crearea unei adevărate
Sens şi mai profund, mai complex şi mai înalt: Sensul Transcendenţei. spiritualităţi religioase pentru înţelegerea vieţii”.
Pentru că atitudinea transdisciplinară permite fiinţei umane a se regăsi pe Pentru că, într-adevăr, sacrul (deci şi transdisciplinaritatea) “percepe
sine şi rostul personal, în marea structură a Ordinii Cosmice, iar prin raportare psihicul ca parte integrantă a Lumii Naturii şi descoperă Spiritul în orice aspect
la normele, principiile şi valorile universale să poată a-şi stabili, determina ori al vieţii, considerând că speciile planetei noastre trec printr-o schimbare
crea un rost, un sens şi o valoare proprie, care astfel transcende graniţele evolutivă mai mare decât a fiecăruia dintre noi în parte, inspirată şi generată de
subiectivităţii sociale şi istorice, dobândind valenţe de eternitate. întreaga Natură” (Serena Roney Dougal).De aceea sacrul presupune o stare de
Putem constata astfel că transdisciplinaritatea se coordonează, de fapt, după profund respect şi admiraţie în faţa Spectacolului Vieţii, concomitent cu trăirea
principiile Ştiinţei Universale, dar că – întrucât această Ştiinţă nu şi-a găsit încă loc în în profunzime a sentimentului de apartenenţă şi participare dinamică, de
mintea şi sufletul societăţii umane – transdisciplinaritatea se constituie, totodată, într- implicare cu toată fiinţa şi manifestare creatoare, în cadrul fiecărui Act
un veritabil purtător de cuvânt al acesteia, menită a pregăti lumea şi ştiinţele (indiferent cât de mare sau mic) ce conturează mersul înainte al Lumii.
(disciplinele) pentru pasul imediat următor, echivalent al unei revoluţii radicale: în
ştiinţă prin integrarea totală şi îmbrăţişarea universalităţii; în societate prin formarea V. Transdisciplinaritatea permite înţelegerea naturii profunde, transpersonale, a
unei atitudini de autentică trăire şi simţire reciprocă a fiinţelor umane, de conturare a fiinţei umane, aceea de creator – fiu al Demiurgului – şi a îndatoririi acesteia de a-şi
conştiinţei globale şi a responsabilităţii reciproce; în educaţie prin revenirea la antica recunoaşte şi asuma acest statut existenţial, dar mai ales, de a se manifesta creator
„paidee”; în stilul de viaţă prin resacralizarea lumii şi valorizarea fiinţei umane prin atât în “mediul exterior” (ca actor în Regia Lumii), cât şi în “mediul interior” (ca
creaţia proprie, înfrăţind ştiinţa cu filosofia, cu religia, cu arta etc. până la punctul la artist şi operă de artă, deopotrivă, ca modelator al propriei sale deveniri).
care acestea vor deveni una, iar omul, educat dezvoltat, format prin acţiunea acestora, Pentru că, aşa cum s-a arătat: “la intersecţia dintre universul creaţiei umane
să fie capabil de acea stare de conştiinţă care să-i permită deopotrivă „să răsară cu şi cel al creaţiei naturale se defineşte statutul omului de fiinţă cosmică,
fiecare răsărit de soare, să înflorească în fiecare floare” (Osho) şi să regăsească în supraordonat calităţii sale de fiinţă bio-psiho-socială şi spirituală. Principiul
sine însuşi imaginea „eternei Fiinţe a Fiinţelor”. universal al rezonanţei holografice ne sugerează posibilitatea că omul care
cunoaşte, creator este, oricând în măsură să surprindă şi să înţeleagă adevăruri
III. Transdisciplinaritatea reprezintă – în calitate de emisar (activ, transformator, tot mai subtile ale existenţei universale, la a căror afirmare contribuie prin
menit a pregăti omul pentru o lume mai bună) şi în calitate de punte de legătură – propria sa existenţă de fapt. Unitatea ontologică a fiinţei creatoare, manifestată
adevăratul liant, agent unificator, prin aceea că realizează depăşirea oricăror bariere între multiplele nivele ale existenţei sale este singura în măsură să răspundă
sectoriale şi transcenderea (în sensul arătat al conceptului) oricărei dualităţi de opţiunii epistemologice de înălţare în grad, de la <<Cosmosul mic>> la
percepţie asupra identităţilor şi valorilor, vieţii şi lumii, cunoaşterii şi manifestării, <<Existentul Absolut>>care cuprinde în sine tot”.(Traian Stănciulescu)
materiei şi spiritului etc. permiţând înţelegerea holografică a existenţei ca un flux "Experienţa creatoare exală, dintotdeauna un iz de transcendenţă – arăta
continuu de viaţă şi fiinţă, ca o procesualitate în devenire neîntreruptă, cu o Doina Balahur – întrucât, prin ea, omul se simte asemeni lui Dumnezeu, făuritor şi
organizare sistemică (după principiul “sferă în sferă”) şi ierarhizată pe multiple nivele părtaş la Armonia Univerală. Iată de ce, asumându-şi un destin creator, fiinţa
de realităţi, în care fiecare componentă se naşte şi transformă neîntreupt prin umană nu numai că evadează din stihia contingenţei, a perisabilităţii şi a
plafonatorului <<spirit de turmă>>, dar dobândeşte, totodată, convingerea că

113 114
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Facerea Lumii abia a început în cele şapte zile şi că urmează Cea de-a Opta Zi de trebuie s-o facem cu toate individualităţile din Univers, cu toate formele sale
care este responsabilă pe deplin şi în care poate şi trebuie să trudească după puterile active. Trebuie s-o facem cu Universul în totalitatea sa, cu Universul care, în mod
sale pentru a spori şi a redeschide mereu Ciclul Primordial." şi mai evident, are un suflet înrudit cu sufletul nostru”.
“Fiindcă fiecare clipă vine la noi încărcată de o poruncă a Providenţei, pentru a
rămâne, apoi, în eternitate ceea ce am făcut noi din ea.” (Francis de Sales) VII. Viziunea transdisciplinară ne propune luarea în considerare a unei
Astfel, în viziunea transdisciplinarităţii, “nici una dintre părţile aparţinând Realităţi multidimensionale, structurate pe nivele multiple, care să înlocuiască
unei entităţi nu reprezintă în sine, o valoare mai mare, ci numai în măsura în realitatea pe un singur nivel a gândirii clasice. Proclamarea existenţei unui singur
care ea constituie o componentă a unui întreg armonios. Astfel omul execută un nivel de realitate elimină sacrul cu preţul distrugerii acestui nivel.
act pozitiv de creaţie ori de câte ori aşează o înfăptuire pe pământ, sub soare. În lumea nivelelor de realitate ceea ce se află deasupra este la fel cu ceea ce se
Dacă, în definitiv, are dreptul de a se naşte, acest drept rezultă, desigur, din află dedesubt, însă nu şi viceversa. “Materia” mai fină penetrează “materia” mai
faptul că el nu constituie nici mai mult nici mai puţin decât o trăsătură a grosieră. Gradele de materializare indică o săgeată de orientare a transmiterii
peisajului – asemenea stâncilor, copacilor, urşilor sau albinelor – din natura informaţiei de la un nivel la altul. Această săgeată este asociată, la rândul său,
căruia îşi derivă existenţa sa”.(Frank Loyd Wright) descoperirii unor legi din ce în ce mai generale, unificatoare, atotcuprinzătoare.
Nivelul cel mai “de sus” şi nivelul cel mai “de jos” al ansamblului
VI. Transdisciplinaritatea este o modalitate de autentică descoperire şi nivelelor de Realitate se unesc prin intermediul unei zone de transparenţă
cunoaştere a fiinţei umane în profunzime, prin înţelegerea mecanismelor de absolută. Aceste două niveluri fiind însă diferite, transparenţa apare ca un văl,
acţiune şi care se supun legilor creşterii/ dezvoltării vieţii pretutindeni întâlnite din punct de vedere al experienţelor, descrierilor, imaginilor, ori
în Lumea Naturii, dar care nu pot fi înţelese la adevărata lor valoare/ formalizărilor noastre matematice. Izomorfismul dintre “sus” şi “jos” este
semnificaţie – şi mai ales aplicabilitate – fără perceperea corespunzătoare a restabilit de zona de non-rezistenţă.
ceea ce putem numi “Fenomenul Uman”, şi care, aşa cum s-a arătat “nu Non-rezistenţa acestei zone de transparenţă absolută este datorată pur şi
reprezintă decât una dintre nenumăratele nervuri formând evantaiul anatomic şi simplu limitărilor corpului şi organelor noastre de simţ, indiferent de
spiritual al Vieţii”.(Theillard de Chardin) Întrcât, într-adevăr, pentru cei instrumentele care prelungesc aceste organe. Afirmarea unei cunoaşteri umane
pătrunşi de viziunea transdisciplinară, “pentru cei mai bine informaţi cu privire infinite (care să excludă orice zonă de non-rezistenţă) admiţând în acelaşi timp
la dimensiunile şi exigenţele structurale ale Lumii, forţele care, adunându-se de limitarea capacităţilor şi organelor noastre de simţ, apare ca o scamatorie
afară sau ţâşnind dinăuntru, ne apropie tot mai mult unii de alţii, îşi pierd orice lingvistică. Zona de non-rezistenţă corespunde sacrului, adică a ceea ce se
aparenţă de arbitrar şi orice pericol de instabilitate. sustrage oricărei raţionalizări. Ansamblul nivelelor de realitate şi zona sa
Umanitatea dobândeşte astfel consistenţă şi devine în acelaşi timp complementară de non-rezistenţă (adică de valorizare a sacrului) constituie
verosimilă imediat ce, raportată într-un Spaţiu-Timp biologic, ne apare ca Obiectul de studiu şi cercetare transdisciplinară (Basarab Nicolescu).
prelungind în configuraţia ei chiar liniile Universului prin alte realităţi la fel de
avansate ca şi ele.(idem) Căci, în definitiv, ne spune Einstein, “Fiinţa Umană VIII. Transdisciplinaritatea, prin nivelul său de percepere a Realităţii şi prin
este o parte a întregului numit de noi Univers; o parte limitată de timp şi spaţiu. viziunea ce o oferă asupra Manifestării Vieţii sub toate formele şi pe toate palierele,
Ea-şi resimte propria identitate, sentimentele, gândurile, ca pe ceva separat de de la universul subatomic, la lumile intergalactice şi de la particulele cuantice la
restul, un fel de iluzie optică a conştiinţei sale. Această iluzie reprezintă o stările superioare de conştiinţă, permite recunoaşterea Ordinii naturale/universale
adevărată închisoare ce ne limitează la dorinţele personale şi la afectaţiunea ce guvernează evoluţia şi dezvoltarea tuturor structurilor cosmice şi adaptarea
pentru câteva fiinţe apropiate. Misiunea noastră este însă aceea de a ne elibera ordinii sociale după standardele de armonie şi vibraţie superioară ale acesteia, în
din această închisoare prin lărgirea cercului compasiunii, îmbrăţişând toate vederea constituirii unei comunităţi umane capabile de integrarea simbiotică alături
Fiinţele şi întreaga Natură în frumuseţea sa.”(Albert Einstein) de celelalte forme de viaţă, în Marele Ecosistem Terestru.
“Iată de ce, operaţia pe care o facem spontan cu un om sau cu un animal – arată Pentru aceasta, transdisciplinaritatea porneşte de la transformarea radicală a
în continuare Raymond Ruyer – şi anume să trecem dincolo de semnalmentele, de fiecărei fiinţe umane, printr-un proces de tans-figurare, în măsură a face dintr-un
gesturile sale, la conştiinţa sa care vorbeşte conştiinţei noastre, această operaţie simplu individ-celulă a societăţii, o expresie superioară de manifestare a demnităţii

115 116
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

sale de ordin planetar şi cosmic, a cărei “conştiinţă iluminată îmbrăţişează concilierea celor două culturi oficial antagoniste – cultura ştiinţifică şi cea
Universul, care devine astfel propriul său corp, în timp ce trupul său fizic devine umanistă – prin depăşirea lor în unitatea deschisă a culturii transdisciplinare.
manifestarea Spiritului Universal, viziunea sa devine expresie a unei realităţi
superioare, iar discursul său expresia adevărului etern” (Lama Angarika Govinda) XII. Transculturalul desemnează deschiderea tuturor culturilor la ceea ce
“Un astfel de om – ne arată Traian Brăileanu – care crede în existenţa unei le traversează şi trece dincolo de ele. Această percepţie este mai întâi de toate
ordini universale, dar observă tulburarea unei ordini parţiale, va căuta să o experienţă ce rezistă oricărei teoretizări. Ea este bogată în semnificaţii şi
restabilească ordinea parţială în conformitate cu principiile ordinii universale. sugestii privitoare la propriul nostru mod de a acţiona în lume, arătându-ne că
El nu va fi filosof – căci filosofia se naşte din îndoiala existenţei unei ordini şi nici o cultură nu constituie locul privilegiat din care pot fi judecate celelalte
năzuinţa de a o construi – ci reformator, pentru care principiile ordinii culturi. Căci fiecare cultură este actualizarea unei potenţialităţi a fiinţei umane
universale sunt bine stabilite, iar programul său de acţiune fixat de la început în într-un loc bine precizat de pe şi într-un moment bine determinat al istoriei.
temeiul acestor principii. “ Fiinţa umană, în totalitatea sa deschisă, este locul-fără-de-loc a ceea ce
traversează, cuprinde şi trece dincolo de culturi, percepţia transculturalului
IX. Transdisciplinaritatea se referă, aşa cum indică şi prefixul “trans-“, la presupunând, înainte de toate, ca experienţă, tăcerea diferitelor actualizări.
ceea ce se află în acelaşi timp între discipline, şi înăuntrul diverselor Există atâtea nivele de tăcere câte corelaţii între nivelele de Realitate. Dacă
discipline, şi dincolo de orice disciplină, finalitatea sa fiind înţelegerea lumii există un limbaj universal, acesta trece dincolo de cuvinte, căci el se referă la
prezente, având de ca prim imperativ unitatea cunoaşterii. Astfel tăcerea dintre cuvinte şi la tăcerea nesfârşită a ceea ce exprimă un cuvânt.
pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt cele Limbajul universal nu este o limbă care să poată fi introdusă în dicţionare.
patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: cel al cunoaşterii. Limbajul universal este experienţa totalităţii fiinţei noastre, în sfârşit reunită,
Transdisciplinaritatea este, cu toate acestea radical deosebită de pluri- şi dincolo de aparenţe. Diferitele culturi constituie diferitele faţete ale umanului.
interdisciplinaritate, prin chiar finalitatea sa – înţelegerea lumii noastre – finalitate ce nu Multiculturalul permite interpretarea unei culturi de către alta; interculturalul
s-a înscris până acum în nici o altă viziune decât cea a cercetării transdisciplinare. – fecundarea unei culturi de către alta, pe când transculturalul asigură
traducerea unei culturi în oricare alta, prin descifrarea sensului ce leagă diferitele
X. Din perspectiva transdisciplinară, pluralitatea complexă şi unitatea culturi, în acelaşi timp trecând dincolo de ele90.
deschisă sunt cele două feţe ale uneia şi aceleiaşi Realităţi. Din coexistenţa
pluralităţii complexe şi a unităţii deschise îşi face apariţia un nou Principiu al XIII. Atitudinea transreligioasă este aceea care, izvorâtă dintr-o
Relativităţii: nici un nivel de Realitate nu constituie un loc privilegiat de unde transdisciplinaritate trăită, ne permite să învăţăm să cunoaştem şi să apreciem
pot fi înţelese toate celelalte nivele. Un nivel de Realitate este ceea ce este specificitatea tradiţiilor religioase şi areligioase ce ne sunt străine, pentru a
datorită existenţei concomitente a tuturor celorlalte. percepe structurile comune care le fundamentează şi pentru a ajunge astfel la
Acest Principiu al Relativităţii creează o nouă perspectivă asupra religiei, o atitudine transreligioasă a lumii: şi anume aceea care nu se află în
politicii, artei, vieţii sociale. Şi, fiindcă viziunea noastră asupra lumii se contradicţie cu nici o tradiţie religioasă şi cu nici un curent agnostic ori ateu,
schimbă, şi lumea se transformă la rândul ei. Din perspectiva transdisciplinară în măsura în care aceste tradiţii cunosc prezenţa sacrului. Sacrul este ceea ce
Realitatea nu este doar multidimensională, ci şi multireferenţială. Diferitele uneşte, nefiind atributul unei religii sau al alteia. “Sacrul este experienţa unei
nivele de Realitate sunt accesibile cunoaşterii umane datorită existenţei unor realităţi şi izvorul conştienţei fiinţării noastre în această lume”, scria Mircea
diferite nivele de percepţie, ce se găsesc într-o corespondenţă biunivocă cu Eliade. Sacrul fiind înainte de toate o experienţă, se traduce printr-un
nivelele de Realitate. Acestea permit o viziune din ce în ce mai generală, sentiment – “sentimentul religios cosmic”, după cum îl numea Einstein – a
unificatoare, cuprinzătoare a Realităţii. ceea ce leagă fiinţele şi lucrurile şi, în consecinţă, provoacă în străfundurile
XI. Dacă multidisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea consolidează fiinţei umane respectul absolut al alterităţilor unite prin viaţa comună pe unul
dialogul a două culturi, transdisciplinaritatea permite considerarea unificării şi acelaşi Pământ.
lor deschise, a unei armonii fără fuziune, oferind o bază metodologică pentru
90
Ibidem

117 118
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

XIV. Cercetarea transdisciplinară, prin definiţie, are în primul rând, şi mai • în educaţie: - prin reargumentarea anticei educaţii paideice şi modelarea unor
presus de toate, caracter utilitar, venind în întâmpinarea omului promovând - cadre, structuri, metode noi, adaptate actualelor necesităţi de manifestare a
prin participare activă - progresul ştiinţei, societăţii şi individului, al culturii şi speciei umane, potrivit nivelului prezent al devenirii vieţii pe Terra91.
civilizaţiei per ansamblu şi mai mult decât atât, evidenţierea şi transpunerea în • în tehnologie: - prin deschiderea posibilităţii de utilizare şi valorificare a
realitatea socială a Normelor universale ce reglementează procesele Naturii, multiplelor forme de energie existente în Lumea Naturii şi a Universului,
pentru ca astfel, comunitatea umană să ştie şi să poată, să aibă, deci, deopotrivă deopotrivă manifestate prin intermediul tuturor categoriilor de fiinţe,
cunoaşterea şi metodele obiectualizării ei, dar mai presus de toate să inclusiv cele umane. Singura barieră actuală o constituie necredinţa,
conştientizeze necesitatea armonizării conduitelor individuale şi colective cu derivată din lipsa elementară de educaţie corespunzătoare a oamenilor de
ordinea generală ce guvernează la nivelul întregului Cosmos. ştiinţă cu privire la procesele reale ale manifestării vieţii, fapt ce determină
De aceea orice rezultat al cercetării, care nu-şi realizează materializarea la imediat incapacitatea de înţelegere a fenomenelor şi realizare a cauzelor/
nivelul social, rămâne un simplu proiect abstract, ori pură utopie. Şi chiar dacă e de principiilor şi legilor după care acestea funcţionează.
principiu că visele utopice de astăzi reprezintă realitatea zilei de mâine, totuşi, în • la nivelul fiinţei umane: - prin luarea în considerare a structurii reale şi complete a
primul rând energia şi efortul cercetărilor transdisciplinare trebuie să se ceea ce numim cu titlul generic de "om", perceperea mecanismelor de funcţionare
concentreze mai puţin pe schiţarea planurilor zilei de mâine, cât pe dezvoltarea a acestora precum şi identificarea fiinţei interioare, cunoaşterea funcţiilor şi
individului şi a comunităţii, astfel încât să fim pregătiţi cu toţii pentru acest necesităţile Sinelui, a nivelelor de conştiinţă şi a gradelor de conştientizare (de
"Mâine". Pentru că el se va naşte cu adevărat abia atunci. Şi cine ştie, poate îşi va percepere a realităţii) a regulilor dezvoltării individuale şi a metodelor practice de
face intrarea în lume chiar mai repede. Depinde de aportul şi efortul omului. aplicare a lor pentru îndeplinirea rostului fiinţei umane, a misiunii sale existenţiale,
Astfel că putem desprinde următoarele direcţii definitorii pentru procesul de care de asemenea scapă înţelegerii şi câmpului de acoperire al ştiinţelor actuale92.
acţiune şi implementare a viziunii transdisciplinare:
• în cultură: - prin mutaţia de paradigmă spre viziunea holografică asupra Prof univ. Angela Vaisu,
universului, vieţii şi fiinţei (percepute ca un tot unitar, un flux continuu de Preşedinte, Insitutul Român de Studii Trabsdisciplinare şi Cercetări în
realităţi organizate sistemic, structurate de legi bine stabilite, ierarhizate domeniul Ştiinţei Universale, Hyperion, Cluj-Napoca
funcţional şi derulându-şi procesele existenţiale într-o perfectă armonizare
Cerc.şt. Codruţa Porcar
derivată din acţiunea lor sinergică, sub impulsul creator al unor Principii de
rangul cel mai înalt); prin dezvoltarea şi unificarea ştiinţei, concomitent cu Centrul Artemis, Cluj-Napoca
ridicarea acesteia la normele Ştiinţei Universale, punctul şi realitatea
Cerc.şt. Dora Avesalon
matriceală de confluenţă cu religia, arta, filosofia, conturând astfel modelul
unui veritabil cod, procedeu şi modalitate - nu doar de percepere - ci de trăire Fundaţia Cultural-Ştiinţifică “Mercur”, Cluj-Napoca
veritabilă a vieţii, ca structură cu sens şi orientare bine definite, deopotrivă la
Prof univ. Aurelian Burcu
nivel cotidian (de zi cu zi) cât şi istoric şi cosmic.
• în societate: - prin ridicarea standardului de viaţă cu accent pe calitatea şi Director, Insitutul Român de Studii Trabsdisciplinare şi Cercetări în
dezvoltarea durabilă a întregii comunităţi umane, valorificând principiul domeniul Ştiinţei Universale, Hyperion, Cluj-Napoca
conform căruia adevărata civilizaţie începe cu omul, trece prin procesul
manifestării creatoare a acestuia pentru a se întoarce apoi la om, acelaşi om dar 91
A se vedea în acest sens şi A. Burcu Fundamentele ontologice ale educaţiei paideice şi
devenit acum altul prin chiar supunerea acestei alchimii existenţiale de respectiv Elemente de psihosociologia educaţiei paideice, Ed. Argonaut, 2005
autoexprimare a propriei sale metamorfoze: Hommo Sui Transcendentalis. 92
Recomandăm în acest sens şi A. Burcu Psihologia fiinţei. Psihologia ecologică integrativă a
personalităţii, Ed. Fundaţiei Mercur, 2000, Psihopedagogia cercetării transdisciplinare, Ed.
Argonaut, 2003, precum şi trilogia dedicată consilierii în managementul calităţii vieţii şi condiţiei
umane: Fundamentele consilierii, Abilităţile consilierului şi respectiv Centrul de consultanţă…,
toate apărute la Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2004; L.A. Radu Deschiderea universului Ed. Nevali,
2002 şi respectiv Tratat de psihologie cognitivă, Ed. Mega, 2003

119 120
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAFIE
1. Angela Vasiu, Adrian Vasiu – Geometria interioară, Ed.Albastră, Cluj-Napoca 2001
2. Angela Vasiu, Adrian Vasiu – Fundamentele geometriei în sprijinul integrării naturale în
viaţă, Cluj-Napoca, Dokia Publishing House Ltd.,1998
3. Angela Vasiu, Constantin Vasiu– Logica terţului inclus, Academic Press, Cluj-
Napoca, 2002
4. Vasiu Angela Vasiu, Adrian Vasiu – Matematica sacră, Ed. Nereamia Napocae,
Cluj-Napoca, 2003
5. Angela Vasiu - Fundamentele integrării naturale în viaţă, Dokia Publishing House
Ltd. 2001
6. Angela Vaisu, Aurelian Burcu & col – Manualul consilierului pentru dezvoltare
umană, Fundaţia Mercur, 2005 Chiar dacă îţi împarţi averea celor săraci şi chiar dacă ai şti
7. Traian Stănciulescu – Introducere în filosofia creaţiei umane, Junimea, 1999 toate limbile pământului şi toate tainele şi toate ştiinţele, n-au
8. Traian Stănciulescu & col. – Tratat de creatologie, Peformantica, 1998 să fie nimic fără iubire, care e mărinimoasă, răbdătoare, care
9. Traian Stănciulescu – Miturile creaţiei, Performantica, 1995 nu face rău, nu doreşte onoruri, îndură totul, crede oricui,
10. Petru Pânzaru – Viaţa sub privirile filosofiei şi ale ştiinţelor moderne, Arbatros, 1985 speră mereu, rezistă la orice.
11. Basarab Nicolescu – Ştiinţa, sensul şi evoluţia, Cartea Românească, 1996
12. Basarab Nicolescu – Noi, particula şi lumea, Polirom, 2002 Henry Sienkiewicz
13. Basarab Nicolescu – Transdisciplinaritatea: manifest, Polirom, 1999
14. Basarab Nicolescu – Teoreme poetice, Vitruviu, 2000
15. Lucian Alexandru Radu – Deschiderea universului: incursiune în lumea cercurilor
vicioase, Nevali, 2001
16. Lucian Alexandru Radu – Evanghelia interioară, Nevali, 2002
17. Lucian Alexandru Radu – Călătorie prin conţtiinţă, Mega, 2004
18. Tiberiu Brăilean – Grădinile lui Akademos, Junimea, 2005
19. Aurelian Burcu, Angela Vasiu & col.– Fundamentele cercetării transdisciplinare,
Argonaut, 2003
20. Aurelian Burcu, Angela Vasiu & col.– Psihopedagogia cercetării transdisciplinare,
Argonaut, 2003
21. Aurelian Burcu, Angela Vasiu & col.– Managementul cercetării transdisciplinare,
Argonaut, 2003

121 122
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FENOMENUL DE EVAZIUNE diverse procedee de eludare a legilor fiscale. ”Evaziunea fiscalã a fost
FISCALÃ ÎN ROMÂNIA întotdeauna în special activã şi ingenioasã pentru motivul cã fiscul, lovind
indivizii în averea lor îi atinge în cel mai sensibil interes: interesul bãnesc”.
Pretutindeni şi dintotdeauna evaziunea fiscalã a fost condamnatã. Cu toate
Preţul excelenţei este disciplina. Costul mediocrităţii este dezamăgirea. acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul
William Ward timpului. El persistã în toate ţãrile şi în toate perioadele, în ciuda sancţiunilor.
Economia subteranã sau "economia neagrã" ( black economy ) ca formã de
1.Conceptul de evaziune fiscalã manifestare a evaziunii fiscale ( munca la negru, vânzarea ilegalã de droguri,
prostituţie, jocuri de noroc, etc. ) e estimatã a fi 8% din P.N.B în Marea
Fiscalitatea este o inoportunitate pentru orice contribuabil, oricât civism ar Britanie, 13% în Suedia, 12% în Belgia, 11, 5% în Italia, 9% în Franţa,
dovedi acesta. Studiile consacrate acestui domeniu al fiscalitãţii urmãresc Olanda, Canada şi Germania, 8,5% în SUA şi 5% în Japonia.94 Semnificaţia
tocmai limitarea efectelor negative sau nedorite ale acesteia asupra problemei e mai mare în ţãrile mai puţin dezvoltate unde guvernele pot
contribuabilului, asupra comportamentului sãu fiscal. întâmpina mari dificultãţi în supravegherea tranzacţiilor care au loc în
Fiscalitatea trebuie privitã atât ca un atribut al statului, cât şi ca o pârghie economie. N. Kaldar estima frauda fiscalã în ţãrile lumii a treia, între 4/5 şi
care este necesar sã ia în considerare voinţa şi consimţirea contribuabilului la 9/10 din încasãrile fiscale prevãzute.
impozit, doar prin armonizarea acestor douã aspecte, atât în perioada
premergãtoare instituirii sau mãririi unui impozit, cât şi în faza de percepere a Evaziunea fiscalã e unul din fenomenele economico - sociale complexe de
sa, se pot crea garanţii pentru randament ridicat şi de duratã al fiscalitãţii şi maximã importanţã cu care statele de astãzi se confruntã şi ale cãrei consecinţe
pentru limitarea evaziunii fiscale.93 nedorite cautã sã le limiteze cât mai mult, eradicarea fiind practic imposibilã.
Fãrã îndoialã, fiscalitatea este necesarã, pânã acum nu s-a putut înlocui Statul trebuie sã se preocupe sistematic şi eficient de preântâmpinarea şi
acest mijloc de finanţare şi de susţinere a statului, dovedindu-se cã “impozitul limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate şi sã
este un rãu necesar”. incite la evaziune fiscalã, urmãrind în principal douã scopuri: un scop "pozitiv"
Impozitul reprezintã un punct nodal al fiscalitãţii, el însoţînd în decursul argumentat de dorinţa de a stimula formarea capitalului şi un scop "negativ"
istoriei, naşterea şi dezvoltarea statului. Deşi se poate vorbi despre o istorie reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot
milenarã a impozitului, el este una din instituţiile publice cele mai cortegiul de consecinţe.
controversate. Chiar dacã fiecare contribuabil este în mod aprioric considerat a Astfel evaziunea fiscalã apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale.
fi consimţit la suportarea unei sarcini fiscale, în unele cazuri se înregistreazã Unul dintre secretele japonezilor în ce priveşte formarea capitalului e evaziunea
revolte împotriva lui, şi destul de des au loc încãlcãri ale politicii fiscale. fiscalã care e încurajatã oficial. În mod legal un japonez adult e scutit de taxe
Evaziunea fiscalã este unul din fenomenele economico-sociale de maximã pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de
importanţã cu care statele de astãzi se confruntã, într-o mãsurã mai mare sau acest fel decât numãrul populaţiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauzã au rata cea
micã. Ceea ce se poate face efectiv în acest domeniu este limitarea cât mai mult mai mare de formare a capitalului.
a consecinţelor acestui fenomen, eradicarea lui fiind practic imposibilã. Din alt punct de vedere, efectul cotelor înalte şi puternic progresive au
Efectele evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelurilor veniturilor dispãrut şi ca urmare a faptului cã ele au stimulat apariţia prevederilor legale şi
fiscale, conduc la distorsiuni în mecanismul pieţei şi în ultimul rând, pot a altora ce sprijinã evaziunea fiscalã, în speţã, aşa numitele portiţe legale, ce
contribui la crearea unor inechitãţi sociale datorate “excesului” şi “înclinaţiei” permit reducerea procentualã a cotelor de impozitare. Intervenţia statului în
diferite a contribuabililor la evaziunea fiscalã. menţinerea unui anumit grad de evaziune fiscalã în scopurile arãtate, trebuie
În toate timpurile, multitudinea obligaţiilor pe care le impun legile fiscale analizatã prin prisma raporturilor dintre efect şi eforturi.
contribuabililor, au fãcut sã stimuleze ingeniozitatea acestora în a inventa

93 94
Botea P.Ioan-Metode şi tehnici fiscale,pag.171 Botea P.Ioan-Metode si tehnici fiscale,pag.173

123 124
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

În cazul evaziunii, contribuabilul încearcã sã se plaseze într-o poziţie cât Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale e "arta de a evita cãderea în
mai favorabilã, pentru a beneficia cât mai mult de avantajele oferite de câmpul de atracţie a legii fiscale" concept care aparţine lui M.C. de Brie şi
reglementãrile fiscale în vigoare. Altfel spus, evazionistul foloseşte de obicei, P.Charpentier.
procedee legale, folosindu-se chiar de portiţele lãsate deschise de legiuitor. În Cel de-al treilea concept aparţine lui Maurice Duverger, care considera cã
vederea promovãrii unor activitãţi economice, legislativul prevede, în cadrul evaziunea fiscalã e un termen generic, şi desemneazã manifestarea de fuga din
sistemului fiscal, o anumitã strategie, cât şi unele facilitãţi, înlesniri sau chiar faţa impozitelor. Aceasta e o definiţie în sens larg a evaziunii fiscale care
scutiri de platã a unor obligaţii fiscale, facilitãţi care de regulã le însuşesc şi ajunge sã înglobeze şi fraudã.
unii contribuabili care nu beneficiazã legal de ele.
În literatura de specialitate, au fost date multe interpretãri ale conceptului În România problema evaziunii fiscale capãtã un interes major în primul
de evaziune fiscalã. Una dintre acestea defineşte fenomenul de evaziune fiscalã rând datoritã existenţei unei economii cu o lipsã acutã de capital, atât la nivel
ca fiind sustragerea totalã sau parţialã de cãtre unii contibuabili –persoane macroeconomic, pentru susţinerea programelor naţionale de restructurare, cât
juridice- prin diverse forme de la platã obligaţiilor faţa de buget. mai ales la nivel microeconomic, unde fenomenul subcapitalizãrii este deosebit
Fenomenul de combatere a formelor de manifestare a evaziunii fiscale are de presant.
efect sporit, de regulã, când cei desemnaţi sã emitã procedurile fiscale sau de De asemenea, tot lipsa de capital atrage dupã sine o situaţie precarã a
control fiscal, nu au stabilitate, cãi şi metode cât mai diversificate, realiste şi veniturilor care trebuie sã alimenteze bugetul de stat şi care au ca menire
eficiente, cunoscându-se faptul cã formele de manifestare imbracã aspecte finanţarea unor importante sectoare sociale (sãnãtate, învãţãmânt, etc.). În
nebãnuite. aceste condiţii, limitarea într-o mãsurã cât mai mare a evaziunii fiscale ar avea
efect pozitiv asupra echilibrului bugetar.
2.Consideraţii critice despre conceptul de evaziune fiscalã O alta formã a evaziunii fiscale se manifestã chiar în raza de activitate a
aparatului fiscal actual, în sensul ca la nivelul unitãţilor fiscale actuale:
Neglijarea combaterii formelor de manifestare a evaziunii fiscale poate percepţii comunale, circumscripţii fiscale orãşeneşti şi administraţii fînanciare
conduce la escaladarea fenomenului pânã la nivelul fraudei fiscale sau al crimei municipale, în evidenţele contribuabililor (rolul fiscal şi fişa plãtitorului) nu
fiscale sau economice. De asemenea, consecinţele negative ale acestui fenomen sunt înscrise toate sumele datorate de contribuabili, chiar dacã acestea le
se reflectã şi asupra realizãrii echilibrului bugetar la nivel local şi central,asupra plãtesc. În astfel de situaţii, sumele plãtite se pot compensa cu alte obligaţii sau,
puterii de cumpãrare a monedei naţionale şi, nu în ultimul rând, asupra la finele anului, ele apar ca sume plãtite în plus şi se restituie contribuabililor.
stabilitãţii economiei naţionale. Acest lucru se produce fie din neştiinţa organului fiscal, sau chiar intenţionat
Evaziunea fiscalã e o noţiune foarte dificil de precizat, în plus nu existã o (existând în acest sens o înţelegere tacitã, ilegala între organul fiscal şi
definiţie legalã a fraudei fiscale. Dacã se vorbeşte de fraudã se vorbeşte în contribuabil).
aceeaşi mãsura de fraudã legalã sau legitimã, de fraudã ilegalã , de evaziune La noi Iulian Vãcãrel sugereazã definirea evaziunii fiscale ca fiind
internaţionalã, evaziune legalã, de evaziune ilegalã, de paradisuri fiscale sau de "sustragerea de la impunere a unei pãrţi din materia impozabilã". 95
refugii, de abuzul dreptului de a fugi din faţa impozitului, de libertatea alegerii
cãii celei mai puţîn impozitate sau subestimarea fiscalã, frauda la lege sau
economia subteranã. 3. Evaziunea ilicitã şi legalã
Cel mai adesea frauda fiscalã desemneaza stricto senso, o infracţiune la
lege, şi se distinge de evaziunea fiscalã care se defîneşte ca o utilizare abilã a Evaziunea fiscalã e clasificatã de Virgil Cordescu astfel: ilicitã şi legalã.
posibilitãţilor oferite de lege. Evaziunea ilicitã are un caracter fraudulos. Prin aceasta se înţelege acţiunea
Prima definire a evaziunii fiscale a fost datã între cele douã rãzboaie contribuabilului ce violeazã o prescripţie legalã cu scopul de a nu plãti
mondiale. Conform acesteia frauda îmbracã o concepţie extensivã, noţiunea de
evaziune fiscalã e inclusã în cea de fraudã. Ea a fost susţinutã de Lerouge sau 95
Iulian Vãcãrel-Finanţe publice(Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti 1992 si
M.A. Piatier. 1999),pag.161

125 126
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

impozitul cuvenit. Evaziunea fiscalã e frauduloasã când contribuabilul obligat Cel mai notoriu exemplu în acest sens e procedeul utilizat pe scara naţionalã, al
sã furnizeze date în sprijinul declaraţiei sale recurge la disimularea obiectului înfiinţãrii de societãţi comerciale "în lanţ" sau "în cascadã " de cãtre acelaşi
impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor patron sau grup de asociaţi imediat dupã ce o societate a acestora iesea din
cãi de sustragere de la plata impozitului datorat. În general e greu sã se poata perioada de scutire de platã a impozitului pe profit. Astfel cã la noi în ţarã între
determina toate formele de evaziune de acest gen. Acelea de care trebuie sã se 1991-1995 suma sustrasã se ridicã la valoarea unuia sau a douã bugete anuale.
ţina seama la cercetarea contabilã sunt: înregistrãrile cu scopul de a micşora
rezultatele; înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive; amortismente b) Frauda ilegalã desemneazã violarea directã şi deschisã a legii fiscale şi
nelegale şi amortismente la supraevãluari; rezervele latente; nejustificarea cu nu acoperã decât frauda stricto senso, astfel încât e de preferat utilizarea
documente legale a înregistrãrilor; trecerea de cifre nereale în registrele formulei de frauda fiscalã.
comerciale; erori în conturi personale a unor parţi din beneficiu; reducerea Delimitarea evaziunii fiscale e foarte delicatã. Pentru trasarea frontierei
cifrei de afaceri; mascãri de pãrţi din beneficiu prin omisiuni; contabilizãri de între evaziunea fiscalã acceptabilã şi cea inacceptabilã, doctrina a sistematizat
cheltuieli şi facturi fictive, etc. trei criterii: motivaţia fiscalã a contribuabilului, utilizarea forţatã a legislaţiei
civile şi profitul fiscal tras din operaţia respectivã. 96
Evaziunea legalã sau mai bine spus toleratã exprimã acţiunea
contribuabililor de a ocoli legea, recurgând la o combinaţie neprevãzutã de Evaziunea fiscalã reprezintã sustragerea de la impunere a unei pãrţi mai
legiuitor şi deci toleratã prin scãparea din vedere. Ea nu pote fi posibilã decât mari sau mai mici din materia impozabilã. Ca fenomen, evaziunea fiscalã se
datoritã unei inadvertenţe sau lacune a legii şi e frecventã mai ales în epoci întâlneste deopotrivã atât pe plan naţional, cât şi pe cel internaţional.
când apar noi forme de întreprinderi sau noi categorii de impozite. Conform legii nr. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, evaziunea
Contribuabilii gãsesc anumite mijloace şi exploatând insuficienţele legislaţiei fiscalã este prezentatã ca fiind: „ sustragerea prin orice mijloace, în întregime
eludeazã în mod "legal" sustrãgându-se în total sau în parte plãţii impozitelor, sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului
tocmai datoritã acestei insuficiente a legislaţiei. Procedând astfel contribuabilii de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi fondurilor
ramân în limita strictã a drepturilor lor şi statul nu se poate apãra decât printr-o speciale extrabugetare de cãtre persoanele fizice şi persoanele juridice române
legislaţie bine studiatã, clarã, precisã, stiintificã. Singurul vinovat de şi strãine, denumite contribuabili...”
producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar legiuitorul. În practicã, În functie de modul cum poate fi sãvârşitã, evaziunea fiscalã cunoaşte douã
faptele de evaziune bazate pe interpretarea favorabilã a legii, sunt foarte forme de manifestare:
diversificate în funcţie de inventivitatea contribuabilului şi largheţea legii, dar
cele mai frecvent folosite sunt urmãtoarele: practica unor societãţi comerciale A. Evaziune fiscalã realizatã la adãpostul legii: permite sustragerea unei
de a investi o parte din profitul realizat în achiziţii de maşini şi utilaje pentru pãrţi din materia impozabila farã ca acest lucru sã fie considerat conravenţie
care statul acordã reduceri ale impozitului pe venit, scãderea din venitul sau infracţiune.
impozabil a cheltuielilor de protocol, reclamã şi publicitate; constituirea de Evaziunea fiscalã legalã este posibilã deoarece legislaţia din diferite state
fonduri de amortizare sau de rezervã într-un cuantum mai mare decãt cel ale lumii permite scoaterea de sub incidenţa impozitelor a unor venituri, pãrţi
justificat din punct de vedere economic, etc.. de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte şi fapte care în condiţiile
respectãrii riguroase a legislaţiei în vigoare şi principiilor impunerii, nu ar
Frauda fiscalã este de douã tipuri: legalã şi ilegalã. trebui sã scape de la impozitare.
Un exemplu de evaziune fiscalã la adãpostul legii este impunerea
a) Frauda legalã e o expresie metaforicã şi ambiguã, e utilizatã frecvent în veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme
ţãrile francofone. Ea are o dublã semnificaţie. Uneori desemneazã subestimarea medii de venit, impunere ce creeazã condiţii pentru contribuabilii care
materiei impozabile prin anumite regimuri fiscale de favoare ( mai ales în cazul
impunerii forfetare ). Cel mai adesea, totuşi, frauda fiscalã desemneazã
procedeele juridice care permit scãparea de impozitare fãrã a contravenii legii. 96
Boulescu M.-Curtea de conturi-Tradiţie şi actualitate(Bucureşti,1993),pag.97

127 128
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

realizeazã venituri mai mari decât media sã nu plãteascã impozit pentru Liechstein, Luxemburg, Bahamas, Panama, Insulele Cayman , etc. Pe teritoriul
diferenţa respectivã. acestor state sunt înfiintate numeroase firme strãine cãtre care sunt dirijate
Un alt exemplu de evaziune legalã care permite ca o parte de venit sã scape profiturile unitãţilor productive aflate pe teritoriul altor ţãri, eludându-se fiscul.
de la impunere sunt facilitãţile fiscale care se acordã agenţilor economici din Astfel, de exemplu, în Liechtenstein sunt înregistrate mai multe sedii sociale de
anumite ramuri ale economiei la înfiinţare sau pe parcursul desfãşurãrii firme industriale şi comerciale, reale şi fictive, decât totalul populaţiei sale,
activitãţii sub forma unor scutiri de la plata T.V.A. la import sau export, accize, respectiv circa 40.000 de firme la 25.000 de locuitori. Explicaţia constã în
etc. sau reduceri de impozit pe profit. faptul cã orice firmã care îşi stabileşte sediul pe teritoriul acestui stat este
Amortizarea acceleratã, atunci când este permisã de lege pentru unele scutitã de plata impozitului pe profit.97
categorii de fonduri fixe, conduce la diminuarea profitului impozabil în De asemenea, în Însulele Cayman, situate în Marea Caraibilor, cu o
favoarea constituirii unui fond de amortizare mai mare decât cel impus de populaţie de numai 20.000 de locuitori sunt înregistrate în jur de 19.000 de
valoarea uzurii fizice şi morale, înregistrate de mijloacele fixe respective în diferite companii, peste 500 de bãnci şi peste 300 de firme de asigurãri. În
perioada luatã în calcul. acelasi timp, 20 din primele 25 de bãnci ale lumii au filiale deschise în aceste
Evaziunea fiscalã la adãpostul legii poate fi evitatã prin corectarea, insule, iar acest nou centru financiar în numai câţiva ani a ajuns sã devinã
perfecţionarea şi îmbunãtãţirea cadrului legislativ care au fãcut-o posibilã. aproape 10% din piaţa eurodolarilor.
În ţãrile cu o experienţã vastã în fiscalitatea adaptatã cerinţelor economiei
B. Evaziunea fiscalã frauduloasã: se întâlneşte pe o scarã mult mai largã de piaţă, evaziunea fiscalã, specificã mai ales T.V.A., poate fi întâlnitã sub
decât evaziunea licitã şi se înfãptuieşte cu încãlcarea prevederilor legale, urmãtoarele forme:
bazându-se pe fraudã şi pe rea credinţã. Drept urmare, acest fenomen antisocial • frauda pe termen lung, care apare atunci când un agent economic,
trebuie combãtut puternic, fiindcã sustrage de la bugetul de stat un volum care şi-a creat în timp o bunã reputaţie prin comportament şi rezultate,
important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor înceteazã brusc plãţile, declarându-se în stare de faliment, dupã ce în
cheltuieli de ordin social sau economic. prealabil a avut grijã sã-şi transfere profitul în altã ţarã;
Frecvent, evaziunea fiscalã frauduloasã se întâlneşte sub diferite forme, • frauda pe termen scurt, care poate fi întâlnitã atunci când o nouã
cum ar fi: ţinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voitã a unor întreprindere înfiinţatã înainteazã organelor fiscale o cerere justificatã de
documente care pot ajuta la aflarea adevãrului privind livrãrile de mãrfuri, rambursare a T.V.A., însã dupã rambursare întreprinderea în cauzã îşi
preţurile practicate, comisioanele încasate sau plãtite, etc.; întocmirea de înceteazã activitatea, iar plãtitorul dispare;
documente de platã fictive; modificarea nejustificatã a preţurilor de • sindromul „ PHOENIX”, când o firmã ce avea obligaţii de platã a
aprovizionare şi a cheltuielilor de transport, manipulare şi depozitare; T.V.A. se declarã în stare de faliment sau se lichideazã, dar apare o altã
întocmirea unor declaraţii vamale false la importul sau exportul de mărfuri; firmã cu acelaşi director. În acest caz, organelor fiscale le revine sarcina
întocmirea de declaraţii de impunere false, când cu bunã ştiinţã nu sunt de a încerca sã încaseze impozitul de la unitatea falimantarã sau lichidatã;
menţionate decât o parte din veniturile realizate etc. • sindromul „ COMPANIILOR MULTIPLE” apare în cazul în care
sunt înregistrate mai multe firme printre care şi una fantomã. Aceasta din
Pe mãsura adâncirii cooperãrii economice internationale şi a dezvoltãrii urmã solicitã rambursarea taxei pe valoarea adaugatã fãrã sã fi participat la
relaţiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite şi cu un nivel de fiscalitate plata T.V.A. colectate, dupã care dispare;
diferit, evaziunea fiscalã nu se mai manifestã doar ca un fenomen naţional, ci a • manipulãrile insignifiante care se concretizeazã în efectuarea unei
devenit unul internaţional. Astfel, de exemplu, o firmã având sediul de bazã serii de modificãri mãrunte în contabilitate, ca, de exemplu: omiterea de la
într-un anumit stat şi diferite reprezentanţe în alte state, dintre care unele cu însumare a unor pagini, înregistrarea repetatã a unor facturi de intrare,
un regim fiscal mai blând, va fi mai mult decât tentatã sã transfere o parte cât raportare greşitã, etc. Toate acestea conduc la întocmirea unui decont TVA
mai mare din profitul realizat în statul cu fiscalitate mai ridicatã în statul cu o incorect.
fiscalitate mai redusã. Astfel, pe glob se întâlnesc numeroase „ oaze fiscale ”
sau „ paradisuri fiscale ”, cum sunt ele denumite, şi anume: Elveţia, 97
Tulai C.-Finanţe publice şi fiscalitate(Casa cãrţii de ştiinţã), pag.86

129 130
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

5. Evaziunea fiscală în România facturii externe falsificate, în care se înscriu preţuri mai mici decât cele reale.
Nu lipsesc din România nici firmele fantomã al cãror singur scop îl reprezintã
In ceea ce priveşte evaziunea fiscalã în România, conform unor aprecieri înţelepciunea şi evaziunea fiscalã. De obicei, aceste firme sunt întemeiate în
ale Curţii de Conturi, aceasta a înregistrat în anul 1997 un volum de 24.000 numele unor cetãţeni care nu au fost niciodatã în România sau care au plecat
miliarde lei, iar în anul 1998 unul de aproximativ 40.000 miliarde lei. Faţã de din ţarã la scurt timp dupã înfiinţarea lor . În numele unor astfel de firme se
PIB evaziunea fiscalã reprezenta în anul 1997 circa 10%, menţinându-se la emit şi se utilizeazã ordine de platã fictive prin care se sustrag sume importante
acelaşi nivel şi în anul urmãtor, iar faţã de bugetul general consolidat al cuvenite bugetului de stat sau sunt înşelate o serie de firme din alte localitãţi.
statului, reprezenta aproximativ 30% în 1997 şi circa 32% în anul 1998. Prin apelarea la astfel de cãi de realizare a evaziunii fiscale se sustrag de la
bugetul de stat zeci de miliarde.
În continuare prezentãm exemple mai semnificative de manifestare a
Evaziunea fiscalã se întâlneşte şi în cazul taxelor de timbru pentru
evaziunii fiscale în România.
activitatea notarialã. Astfel de exemplu, în cazul autentificãrii actelor de
Conform prevederilor unor acte normative fundaţiile, organizaţiile şi
înstrãinare a imobilelor, nu de puţine ori pãrţile se înteleg ca preţul vânzãrii
asociaţiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv, etc. sunt
înscris în actul de vânzare – cumpãrare autentificat sã fie înferior celui practicat
scutite de plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare şi
în realitate, pentru cã taxa da timbru sã se calculeze la un preţ mai mic.98
donaţii. Printre aceste bunuri se numãrã şi autovehiculele. Drept urmare, în
cursul perioadei 1995 – 1996 au fost introduse în ţarã de cãtre numeroase
În perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugatã în
asociaţii şi fundaţii non-profit, în regim de scutire de taxe vamale, circa 13.500
România s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale şi în acest domeniu,
autoturisme. În urma controalelor efectuate, în anul 1997 de cãtre organele
cele mai des întâlnite fiind urmãtoarele:
Ministerului Finanţelor la 689 de organizatii non-profit din toatã ţara, a rezultat
cã la peste 80% din acestea au fost încãlcate prevederile legale în vigoare, • vânzãri nedeclarate, care apar cu frecvenţa cea mai mare şi sunt de multe
adicã: bunurile primite sub formã de ajutoare şi donaţii au fost utilizate în alte ori greu de descoperit. Practic, vânzãrile de bunuri sau prestãrile de serviciu se
scopuri decât cele prevãzute în obiectul de activitate; bunurile respective nu au fac fãrã întocmirea documentelor corespunzãtoare şi , evident, fãrã înregistrãri
fost înregistrate în patrimoniu ori au fost utilizate în interes personal sau pentru în contabilitate;
obţinerea de profit. Deci, în loc ca pentru autoturismele importate sã se fi plãtit • omiterea înregistrãrii, când agentul economic neînregistrat beneficiazã
taxe vamale, care echivalau cu 128 mld lei, s-a ajuns ca în cazul majoritãţii de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalţi comercianţi concurenţi,
fundaţiilor constituite din persoane fizice, câţi membri sunt, atâtea masini care vor solicita clienţilor taxa pe valoarea adaugatã;
primite ca donaţii sã existe. Deci, în acest caz, legislaţia imperfectã creeazã • înţelegeri între vânzãtori şi cumpãrãtori de a schimba bunuri sau
condiţii pentru ca evaziunea fiscalã sã se practice „ perfect legal”. servicii fãrã platã, gen barter, cu platã redusã, fãrã facturã sau eventual cu o
facturã de valoare redusã;
Unii agenţi economici practicã preţuri de livrare inferioare costurilor • deducerile false , care se întâlnesc frecvent şi se realizeazã prin
produselor finite şi, implicit, calculeazã accize în raport cu preţurile respective întocmirea de facturi false, prin utilizarea repetatã a aceloraşi facturi pentru
şi nu de costurile efective ale produselor, aşa cum este legal. În acest caz deducere sau prin folosirea de facturi care se referã la cumpãrãri inexistente;
evaziunea fiscalã se realizeazã prin: utilizarea ca bazã de calcul a accizelor • erorile de înregistrare, care pot apãrea la prima vedere ca inocente, au
datorate statului pentru bãuturile alcoolice, a preţurilor de livrare negociabile cu totusi, o influentã destul de mare asupra taxei datorate, mai ales dacã sunt
cumpãrãtorul, preţuri care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost frecvente sau dacã valoarea lor este mare;
realizate produsele; stabilirea preţului materiei prime din care s-a obţinut • aplicarea incorectã a cotei zero sau a scutirilor, care poate conduce la
alcoolul la fabricarea bãuturilor alcoolice, sub preţul pieţei. diminuarea serioasã a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales dacã este
Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agenţilor economici de la plata asociatã cu facturi false, fiindcã altfel plãtitorul de T.V.A. nu are cum sã profite
obligaţiilor cãtre bugetul de stat se produc prin neînregistrarea în contabilitate de aceastã practicã;
a veniturilor realizate. O altã modalitate de evaziune la care apeleazã de cele
mai multe ori cetãţenii strãini, rezidenţi în România, este aceea a folosirii 98
Şaguna Grosu-Evaziunea fiscalã(Ed.Oscar Print,Bucureşti, 1995),pag.102

131 132
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

• cereri de rambursare nejustificate, când se solicitã rambursarea taxei


aferente unor mãrfuri exportate sau pentru bunuri la care legea dã drept de
deducere, fãrã însã ca în realitate aceste operaţiuni sã fi fost efectuate. O
situaţie mai des întâlnitã este aceea a solicitãrii deducerii taxei pe valoarea
adaugatã, pentru acelasi bun exportat, de cãtre doi agenţi economici, pe
considerentul cã documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai
multe societãţi comerciale.

Ec. drd. Ioan C. Pop


Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj-Napoca

Omul nu are pur şi simplu caracteristicile unei maşini, el


nu este irevocabil determinat de motivele inconştiente, ci
este o persoană în procesul creării de sine, o persoană
care creează sensul vieţii, care întruchipează dimensiunea
libertăţii subiective.

Carl Rogers

133 134
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

EUTANASIA demnitate în manieră herculiană, prezenţa zeilor certifică în mod cu totul


ÎNTRE VOINŢA INDIVIDUALĂ ŞI PRESIUNEA COMUNITARĂ neaşteptat autencititatea şi caracterul pozitiv al faptei.
Cert este că rolul eroic se dublează în momentul în care un alt personaj
Acţionează întotdeauna astfel încât să foloseşti umanitatea atât în persoana ta cât şi în persoana trebuie să facă ceea ce eroul iniţial nu izbuteşte. Curajul prietenului nu este cu
oricui altuia, totdeauna în acelaşi timp ca scop şi niciodată ca mijloc. nimic mai prejos decât al lui Hercule, iar moralitatea ambelor gesturi este
Emanuel Kant
discutabilă, stârnind în societatea modernă ample discuţii interdisciplinare şi
interinstituţionale. Rolul lui Filoctet este preluat în ziua de azi de către medic.
Eutanasia nu este un concept recent şi prin urmare nu poate avea pretenţia
De la prieten (un veritabil doctor al sufletului) la medicul care „tratează”
unicităţii actuale. Termenul a fost formulat în antichitate, dar acea moarte
suferinţa, la acordul părţilor cu privire la moartea celui aflat în suferinţă, nimic
dulce, lirică, la care s-a referit poetul Kratinos, s-a reformulat în timp sub
nu s-a schimbat. Doar că azi, acest act este legiferat în constituţiile unor state
condeiul lui Francis Bacon şi a devenit conceptul modern al morţii lipsite de
democratice, foarte dezvoltate din punct de vedere economic. Paradoxul
suferinţă care a cunoscut la rândul lui o cosmetizare : moartea cu demnitate.
situaţiei vine chiar din formularea acestui ultim enunţ: persoane din aceste ţări
Individul îi cere acum comunităţii să-l ucidă; mai bine zis, să-i scurteze
cu un nivel de trai ridicat, care pot beneficia de îngrijire de înaltă specialitate,
suferinţa, utilizând tehnici elevate de anihilare a vieţii. Ştiind că poate beneficia
cer să fie eutanasiate.
de scurtarea suferinţei, pacientul apelează la uciderea din milă.
Problematica eutanasiei se formulează pornind de la cei doi actori ai
Rădăcinile eutanasiei se înfig adânc in mitologie. În acest sens, consider că
dramei: individul şi societatea. Chestionarea şi acordul părţilor este de cele mai
în tradiţia greacă „cazul” lui Hercule este cel mai elocvent exemplu. El este
multe ori dificilă, deoarece aceste două elemente sunt în interdependenţă. Oare
fiul lui Zeus şi a fost hărăzit să devină cel mai puternic muritor. Trebuia să
individul ar cere eutanasia dacă nu ar şti de existenţa actului legalizat sau
devină rege, însă uneltirile Herei l-au determinat să simtă chinurile vieţii
statele ar mai formula legi care să sprijine uciderea persoanelor inutile din
terestre, după ce Hermes l-a pus la sânul ei pentru a bea din laptele nemuririi.
punct de vedere economic, dacă protestele populaţiei ar fi mai susţinute? Unde
Se căsătoreşte cu frumoasa Daianeira, de care se îndrăgosteşte însă şi Nessus.
poate duce legalizarea eutanasiei? Un prim răspuns este la crearea unor
Hercule îl ucide pe rivalul său, dar acesta înainte de a muri îi dă Daianeirei un
societăţi suicidogene; şi totuşi, prin legalizarea eutanasiei nu se urmăreşte deloc
vas cu sângele său, spunându-i că acela e un leac pentru fidelitatea soţului. La
acest aspect. Nici un stat, prin legile democratice pe care le emite nu poate fi
un moment dat, ea geloasă, stropeşte cu sângele fiarei haina soţului său. Haina
complicele uciderii (din milă sau din alte motive) a cetăţenilor săi cu
se lipeşte de Hercule şi oricât vrea să scape de ea, îşi trage bucăţi de carne din
dizabilităţi sau a celor alienaţi, căci acestea sunt întotdeauna persoanele
trup. El îşi înalţă atunci un rug şi le spune bărbaţilor din Trakis să dea foc
„vizate” de actul eutanasic medical.
rugului. Nimeni nu are însă îndrăzneala de a face acest gest. Înduioşat, Filoctet,
Eutanasia constituie o legalizare a pedepsei cu moartea pentru persoanele
un bun priten, pune scânteia sub rugul cel înalt. Plâng toţi cei de faţă. Numai el
inapte la normalitate, a căror singură vină e aceea de a fi purtătoarele unor boli
nu geme. Stă neclintit în giulgiul său de flăcări. Legendele spun că în clipa
care cer tratamente cu grad scăzut de reuşită, prea costisitoare pentru o
aceea s-a despicat bolta şi trăznete şi fulgere mai albe ca neaua s-au coborât pe
comunitate eficientistă.
pământ. Un car făcut din aur s-a lăsat din cer, iar Hermes, Atena şi Nike (zeiţa
Pe de altă parte, ceea ce se numeşte tortura încăpăţânărilor terapeutice
victoriei) l-au dus în Olimp unde l-a întâmpinat însuşi Zeus. (Mitu, 1983, 24)
terminale sau tipul modern de răstignire (cu două tuburi pentru oxigen în nas,
Hercule a fost primul care a ales aşa-numita moarte cu demnitate. Pe
cu un aparat de susţinere a cordului, cu o perfuzie în braţul drept şi o transfuzie
jumătate nemuritor, el a reuşi să treacă peste încercări de neînchipuit atât pentru
în cel stâng etc) pune în discuţie limitele sau frontierele umane ale ştiinţie pe
un zeu cât şi pentru un muritor şi... în mod paradoxal s-a lovit de neputinţa de a
care bioetica, această punte între ştiinţă şi teosofie, are a le rezolva. Oare omul
suporta durerea fizică sau poate durerea fizică şi trădarea? Acesta este mitul a
are dreptul din timpul vieţii să-şi decidă soarta (testamentul biologic)?
cărui încărcătură ideatică răzbate peste secole, căutându-şi oglindirea în lumea
Conceptul drepturilor omului, ca nouă ideologie etică după care viaţa e
modernă ca suport moral al eutanasiei. Încărcătura simbolică a eroului care-şi
inalienabilă, sacră, unică şi inviolabilă, atât fizic cât şi spiritual, condiţionează
cere moartea de pe soclul unui rug este deosebită. Dincolo de actul morţii cu
şi punctul de vedere juridic asupra eutanasiei.Acesta este punctul de bătaie al
problematicii: legislaţia care „produce” actul de a ucide fără a fi sancţionat; un

135 136
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

element secundar îl constituie actul individului de a se sinucide fără ca aceasta lărgind aria problemei, ne-am putea întreba şi în ce măsură societatea reuşeşte
să mai constituie o tară individuală sau familială. să le asigure acestor bolnavi o întreţinere optimă.
Şi atunci de unde vine sprijinul pentru eutanasie, atât de evident în Să presupunem că pentru un bolnav cu suferinţe extrem de mari, medicul
sondaje? De ce solicită individul încă din timpul vieţii ca în situaţia în care ar pune problema. În acest caz, medicul trebuie să-i spună pacientului său, cu
ajunge dependent de aparate sau de îngrijirea altor persoane, să i se suprime sinceritate deplină, că nu mai poate fi salvat şi, bineînţeles, să-i ceară
viaţa decât să fie tratat de către persoanele apropiate sau de către medicii aprobarea, ceea ce echivalează cu un îndemn la sinucidere. Dacă bolnavul este
specialişti? Individul nu mai este individ dacă este într-o stare de suferinţă? Nu în situaţia în care nu mai poate reacţiona cu judecata întreagă, depinde de
are o viaţă la fel de demnă sau un drept la viaţă care nu este mai puţin demn medic să accepte, împreună cu alţi colegi, că bolnavul nu mai este recuperabil.
decât al persoanelor sănătoase? Ce ne determină să dezbatem tema eutanasiei Intenţia eutanasiei nu pleacă neaparat din partea bolnavului. De ce să se aleagă
pentru a ne urgenta moartea, decât să dezbatem o tematică a tehnicilor de soluţia eutanasiei? Noi, în momentul de faţă putem stăpâni foarte bine durerea.
reabilitare? Sunt întrebări la care fiecare răspundem într-un mod personal, căci Suferinţa provocată de durere poate fi stăvilită. De ce trebuie să i se ia pacientului
nu există o teorie a vieţii, nici a morţii şi prin urmare nici a eutanasiei, iar viaţa? Dar dacă el a decis că nu mai poate suporta viaţa şi cere eutanasia, lucrurile
legislaţia ne oferă toate drepturile şi libertăţile care la un moment dat se bat se schimbă. Suportabilitatea vieţii nu ţine numai de durere, ci şi de celelalte „trăiri”
neputincioase cap în cap. adiţionle. Şi în acest caz, medicul este obligat să estimeze cu maximă
Persoanele aşa-zis lucide care decid că eutanasia este soluţia cea mai responsabilitate starea biologică, dar şi cea psihică a bolnavului.
potrivită pentru boala lor sunt în cea mai mare parte bolnavii de cancer în Eutanasia voluntară nu este însă întotdeauna necesară pentru că există
stadiu terminal şi cu vârsta de peste 65 de ani. Pentru ei, libertatea de acţiune tratamente alternative. Este, în mare măsură, încetăţenită opinia cinform căreia,
este foarte limitată, iar spaţiul intim este invadat de persone străine (medici, două sunt opţiunile la care bolnavii în faza terminală pot recurge: fie că se sting
asistenţi, îngrijitori) şi oricât ar părea de firească această situaţie pentru o încet într-o suferinţă cu complicaţii severe, fie aleg eutanasia. Dar ei trebuie să
persoană bolnavă care e normal să fie îngrijită, prelungirea acestui chin devine ştie că între a se stinge încet într-o suferinţă cu complicaţii severe şi eutanasie
o povară. Susţinătorii eutanasiei pledează astfel pentru încetarea acestui tip există şi o a treia cale, un drum de mijloc: acela al unei îngrijiri pline de
nedemn de existenţă, aducând argumentul libertăţii individuale de a decide compasiune în plan afectiv şi cu efecte de ameliorare a stării fizice. Indivizii cer
asupra propriei vieţi. moartea când există atâtea posibilităţi de a stopa durerea sau cel puţin de a o
Începând din anul 2000, olandezii pot cere să fie ucişi cu acte-n regulă sau amelira, încât există cazuri în care gestul eutanasiei nu se justifică. Pe de altă parte,
se pot sinucide liniştiţi că nu încalcă legea, eutanasia tinzând să devină una există şi exagerări pentru a nu cere eutanasia, iar cea mai cunoscută populaţiei este
dintre temele majore ale acestui început de mileniu. Fiecare are dreptul la cea amplu promovată de Biserică şi organizaţii religioase potrivit cărora durerea,
opinie, dar este esenţial ca ea să fie exprimată în cunoştinţă de cauză. Şi, cu umilirea şi suferinţa ar fi căi spre purificarea sufletului, dându-se de cele mai multe
toţii ar trebui să ne gândim că urmările unui asemenea gest – definitiv, singurul ori exemplul lui Isus care s-a jertfit pentru mântuirea oamenilor şi a suferit pe
care nu mai poate fi corectat- sunt încă departe de a fi cunoscute. Omul modern cruce. Totuşi, suferinţa lui Isus a fost una voluntară, în timp ce multe persoane nu
doreşte să aibă autoritate asupra propriei lui evoluţii şi în acest sens consideră sunt dispuse la acest gen suferinţă ca posibilitate de mântuiere. De cele mai multe
că e liber să dispună de propria lui viaţă. Sondajele arată că tocmai occidentalii ori, individul se simte presat de societate fie să aplice eutanasia urmând dictonul
se arată mai deschişi spre eutanasie, deşi nivelul de trai din aceste ţări este potrivit căruia un tabu a căzut, iar un om are libertatea să aleagă moartea atunci
foarte bun şi mereu în creştere, iar asigurările sociale şi de sănătate au mari arii când viaţa nu mai are ce să-i ofere (autonomie, în primul rând şi apoi pirderea
de pătrundre. Cu toate acestea, aprecierea exactă a momentului morţii este încă funcţiunilor sociale care îl fac pe individ să se simtă inutil şi mai mult decât atât, o
practic imposibilă. Vorbind despre incurabili, medicul trebuie să încerce până povară), fie să asculte cealaltă parte care spune orice om se va întâlni cu moartea
în ultima clipă să facă tot ce poate pentru bolnavul lui, pentru a-i prelungi viaţa aşa că viaţa deşi scurtă, să nu şi-o mai scurteze şi ei.
şi a-i calma durerea. Prelungirea vieţii este deosebit de importantă: un om, Trebuie precizat şi faptul că cererile pentru actul de eutanasiere sunt rareori
înainte de a muri, trebuie să lase în urma lui o mulţime de lucruri aranjate. În voluntare şi în deplină stare de discernământ. Un pacient în stadiu terminal al
cazul de faţă se pune întrebarea: ce prelungim? Viaţa sau suferinţa? Sigur, bolii, este, se ştie, vulnerabil. Discernământul său este alterat de teama pentru
viitor. Nu rareori s-a întâmplat ca pacienţi care au strigat de nenumărate ori

137 138
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

„Lăsaţi-mă să mor!”, după consumarea crizei să le fie recunoscători celor care posibilitate de mişcare fac diferenţa crucială în luarea deciziei asupra eutanasiei. S-
nu le-au dus la îndeplinire „dorinţa”. Pentru a evita această tensiune se prevede ar crede că întreaga libertate şi independenţă stau numai în faptul că ne putem
ca încă din timpul vieţii, o persoană să decidă pentru propria soartă în cazul în mişca nestingheriţi, ne putem spăla, putem mânca, dormi, iubi cu propriile noastre
care ar ajunge invalid, inconştient sau dependent de un sistem medical forţe, neavând nevoie de un ajutor vital exterior. În cazul bolnavilor irecuperabili,
alternativ de îngrijire. Posibilitatea de a pela la acest sistem medical se poate face în toate aceste elemente nu mai au aplicabilitate, iar dependenţa totală
două direcţii: pe de o parte se pune problema asigurărilor medicale la care un dezumanizează. A ieşi doar atunci când cineva îşi afişează dorinţa de a ajuta
cetăţean cotizează pe toată perioada salarizării, de aceea individul, indiferent de persoana să se deplaseze, nu face decât să înrăutăţească starea bolnavului. Se mai
costurile de întreţinere pe care le-ar implica îngrijirea lui, să ceară prelungirea pune însă şi problema persoanelor inconştiente, ţintuite în mijlocul unui întreg
artificială a vieţii. Totodată, datorită acestei cotizaţii, poate de asemenea să ceară sistem de cabluri, seringi, aparate de susţinere a cordului sau de producrere a
ajutorul sistemului pentru suprimarea suferinţei (şi mai precis a vieţii), în numele respiraţiei artificiale, pentru care viaţa mai este decât o chestiune de curent electric
aceleiaşi asigurări, care în mod paradoxal se chamă asigurare de viaţă , şi nu sau de hrană artificială. Aici problematica eutanasiei se află pe terenul cel mai
asigurare de moarte, lucru care complică şi mai tare situaţia. minat. Aparatele sunt făcute tocmai pentru a susţine viaţa în condiţiile în care în
Problema eutanasiei voluntare subminează din punct de vedere moral corpul uman există dezechilibre care duc la stoparea temporară sau definitivă a
cercetarea medicală. Unul din vectorii cercetării medicale, îl constituie fără funcţiilor vitale. Dar pentru cât timp se face prelungirea nenaturală a vieţii şi cine
îndoială, dorinţa de a găsi tratamente noi care să le vină de hac bolilor decide asupra opririi acestor aparate? Pacientul, NU! Rudele sau medicii sunt de
incurabile, stadiilor dificile ale bolilor şi de a prelungi viaţa. Cercetarea cele mai multe ori persoanele care apreciază când viaţa să ia sfârşit, fapt care poate
medicală trebuie să avanseze. Scopul este de a curma suferinţa, de a învinge crea oarecare suspiciune, putând să existe atât de partea rudelor cât şi a medicului
boala. Dar în momentul în care, în loc să caute leacul, doctorii înşişi omoară interese care să fie contrare vieţii pacientului. Tratamentul în spitale ar putea fi
pacienţii, procesul se alterează. Dacă eutanasia se va legaliza, umanitatea va privit cu rezerve şi chiar unele erori medicale inerente ar putea fi considerate ca
asista în următoarele decenii la expansiunea unui domeniu cu totul neaşteptat: acte de omor calificat.
ştiinţa de a ucide. Deocamdată nu se cunosc limitele acestui proces şi nici nu se Poate individul să decidă asupra propriei sale morţi, atunci când este
pot face anticipări, însă calea pe care o urmăm nu pare să fie de cele mai multe înconjurat de atâta incertitudine în ceea ce priveşte eutanasia? Clarificarea
ori cea bună. Blamăm cercetările naziste şi eutanasia aplicată persoanelor asupra problemei nu poate veni din exterior. Convingerile personale pot să fie
inutile, dar cu toate acestea indivizii tind să se ferească de ultima suferinţă, mai puternice decât legislaţia, de aceea legalizarea eutanasiei nu face decât sa
considerând că oricum au avut o viaţă activă dificilă; nu mai pot ca la capătul destabilizeze sistemul societăţii umane care nu mai ştie pentru ce să lupte:
acesteia să se simtă şi mai frustraţi de condiţia lor umană şi de aceea doresc ca pentru dreptul la viaţă sau pentru dreptul la moarte? Posibilitatea eutanasiei ca
prin legalizarea eutanasiei să pună capac unei existenţe nefericite. Argumentele scurtare a suferinţei trebuie privită cu precauţie, iar testamentul biologic aferent
medicale sunt de cele mai multe ori în favoarea morţii dulci. Costurile sunt nu oferă decât vaga idee de libertate. A ne putea decide sfârşitul nu mai este
infernale, iar pentru susţinerea în viaţă a unui om cu posibilitate nulă de până la urmă un act atât de utopic. Câteva rânduri scrise atunci când suntem
recuperare sunt luate fonduri care ar putea fi foarte bine utilizate pentru lucizi prin care aducem în vedere medicilor dorinţa de a ne scurta chinurile ne
pacienţi recuperabili. De fiecare dată Legea eficienţei e cea care primează în face proprii noştri dumnezei. Şi cu toate acestea, viaţa nu mai poate fi la fel.
luarea deciziilor cu privire la viaţa sau la moartea unui om, iar această lege nu Dacă am şti că ieşind din casă s-ar putea să nu ne mai întoarcem vii, căci noi
se plică numai în domeniul medical. Bolnavii imobilizaţi sau cei irecuperabili se am semnat actul propriei condamnări la moarte atunci când am cerut oprirea
simt o povară pentru familie şi nedorind să-şi pună rudele în poziţia de sclavi ai oricărui ajutor de susţinere artificială a vieţii în cazul unui accident, nu am mai
inutilităţii, decid să-şi ia viaţa. Mila faţă de sine şi ruşinea de a fi dependenţi de alţii semna un astfel de act; situaţia, deşi ipotetică stârneşte nelinişte, căci nici
îi pot face pe mulţi să se gândească la moarte; moartea ca necesitate de a evada de medicii nu s-ar mai strădui prea mult să reabiliteze şi cu atât mai puţin să-şi
la chinuri (inutile, de altfel) şi moartea ca posibilitate de a nu fi dependent. dedice munca unei vieţi de acum sortite numai traiului pe un pat. Probabil că
Dependenţa este o chestiune extrem de inflamantă şi de aceea foarte dureroasă. individul ce trăieşte în marea masă a celor care-i ignoră existenţa, doreşte la
Deşi toată viaţa suntem dependenţi de un sistem sau altul, de o persoană sau alta, rândul lui să ignore la un moment dat posibilitatea societăţii de a-l susţine. Dar
de produse, de obiceiuri sau de acte cu caracter de tabu, sănătatea şi deplina noi trăim într-o societate suportivă care îşi cunoaşte slăbiciunile şi care poate

139 140
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

lupta cu boala, moartea, dar mai cu seamă cu indiferenţa. Dacă ar fi să ne împotriva umanităţii. Necesitatea eutanasierii pentru crearea unei comunităţi
întoarcem într-un trecut al umanităţii nu foarte îndepărtat, am vedea exemple sănătoase a animat şi atunci ca şi acum spiritul comunitar. Nici atunci şi nici
eutanasice cutremurătoare faţă de care am manifesta cu siguranţă repulsie. În acum oamenii nu s-au declarat împotriva actelor de epurare socială de tip
1939, în Germania nazistă, Hitler ordona uciderea din milă la scară largă a eugenic. Societatea modernă este departe ideologic şi mai cu seamă practic de
bolnavilor şi handicapaţilor. Programul nazist de eutanasiere a celor „nedemni comunitarismul veritabil. Societatea e cea care sprijină eutanasia, deşi
de viaţă” , având numele de cod AKTION T 4, a vizat la început nou-născuţii şi eutanasia este la scară mare un act infanticid (societatea-mamă care-şi ucide din
copiii mici. Mamele şi medicii erau obigaţi să înregistreze copiii de până la 3 ani milă copiii bolnavi, inapţi să ducă un trai până la urmă la limita decenţei). Dar
care prezentau semne de retardare mintală, diformităţi fizice sau alte simptome boala profundă nu oferă niciodată decenţă existenţială, iar societatea se vede
incluse în chestionarul Ministerului Sănătăţii. Foarte repede Hitler a extins pusă în postura de a acţiona mai curând dramatic, decât matern. Societăţii i se
programul, incluzând şi adulţi. Eutanasia a fost utilizată sub regimul nazist, pentru pare că tratamentele indivizilor bolnavi sunt costisitoare, dar în acelaşi timp,
a desemna prin eufemism aneantizarea vieţilor fără valoare. Era însă exterminarea îşi permite să menţină deţinuţi care sunt într-adevăr pericole publice, fără să
handicapaţilor fizic şi mital. Astăzi, cei care sunt favorabili unei dezbateri fără spună că-i va anihila din cauza lipsei lor de recuperare, a neputinţei de a
patima asupra eutanasiei preferă să utilizeze termenul de Sterbehilfe (ajutor pentru socializa şi în primul rând de a fi un sprijin pentru comunitatea din care fac
moarte), pentru a nu învârti şi mai mult cuţitul în rana nu de mult cicatrizată a parte. Persoanele lezate de răufăcători ar putea cere şi ele ca aceştia să fie
crimelor naziste împotriva umanităţii. Adversarii acestui curent folosesc, în shimb, eutanasiaţi, pentru dizabilităţi sociale compatibile etic şi bioetic cu
termenul de eutanasie pentru a insista asupra laturii inumane a acestei practici. dizabilităţile maladiilor medicale. Şi astfel, de la libertatea individului de a-şi
Societatea umană s-ar putea îndrepta în aceste condiţii către comunitatea decide viaţa sau moartea, s-ar putea crea o adevărată societate suicidogenă.
utopică din Republica lui Platon, unde se pune accent pe primatul societăţii Cuvântul Bisericii este şi el unul destul de influent. Legiferarea eutanasiei
asupra individului. Medicii nu sunt îngijoraţi de un om „incapabil să trăiască în România, de exemplu s-ar ivi de multe bariere ideologice. Nu toate legile
timpul fixat de la natură”, în sensul că acesta poate fi scurtat, suferinţa Comunitare s-ar aplica şi la noi, deoarece un subiect atât de spinos ca eutanasia
neavantajând nici omul şi nici Statul. ar înspăimânta într-o măsură atât de mare clericii încât ar ajunge să protesteze ca în
Datorită mass-media informţia cu privire la eutanasie circulă atât de 2001 în faţa proiectului de lege pentru legalizarea homosexualităţii. Pentru o
repede şi se răspândeşte pe teritorii atât de întinse, încât multe reviste din instituţie care se declară împotriva discriminărilor de orice fel, un protest cu roşii şi
Europa de Est preiau într-un mod necritic articole sau ştiri occidentale şi le cu ouă, nu ar fi chiar o noutate. Aşadar, la nivel macrosocial legalizarea la scară
reproduc sau le judecă la mentalitatea de aici, creând de cele mai multe ori o largă a eutanasiei ar fi până la urmă o luptă de putere între instituţii.
confuzie şi o dezinformare în rândul unei populaţii prea puţin pregătite să Există însă o problemă de tip eutanasic mult mai spinoasă şi nelegalizată
suporte şocul informaţional şi etic al unei probleme majore aşa cum este şi fără speranţa de a fi vreodată legiferată: eutanasia socială; ea există şi nu se
eutanasia. De aici s-au şi născut confuziile cu privire la occidentalii bogaţi rezumă la cazuri infime din punct de vedere numeric. Eutanasia socială este un
cărora bunăstatrea nu le mai prieşte şi sunt gata să ceară să fie ucişi atunci când concept exploatat de majoritatea statelor lumii, dar este mai vizibil în ţările
ajung grav bolnavi, căci n-au nici o rudă care să-i îngrijească. Problema nu este sărace sau la categoriile populaţionale din partea de jos a piramidei sociale.
numai a familiei sau numai a individului, ci şi a comunităţii. Standardele Lipsa medicamentelor vitale, fără care mor anual sute de mii de persoane este
elevate de viaţă cer se pare şi o moarte pe măsură. un exemplu clar de eutansie activă voluntară, neadus în discuţie; sau lipsa acută
Societatea românească este intr-un stadiu incipient de informare cu privire a hranei la populaţii numeroase, din rândul cărora nu mor numai bătrâni sau
la eutanasie şi cei mai mulţi români cred că eutanasia se aplică la câini, prin bolnavi în stare terminală, ci şi tineri sănătoşi, copii şi maturi care fără să-şi
urmare dezbaterea acestei chestiuni nu este decât o pierdere de vreme sau doar ceară dreptul de a muri sunt lăsaţi să moară; lista poate continua cu persoanele
o discuţie pe scara blocului cu privire la uciderea comunitarului Grivei. aflate în zone de conflict care mor tot datorită voinţei altora de a muri. Decât să
Totuşi, eutanasia nu se rezumă la eliberarea comunităţii de patrupedele se chinuie în spaţii în care moartea este atotprezentă şi fără speranţa de
incomode. Se poate vorbi însă de un tip modern de eugenie sau aneantizarea reabilitare medicală şi socială, poate că ar putea şi ei să ceară la un moment dat
vieţilor fără valoare, aşa cum numeau naziştii programul eutanasic. Societatea dreptul de a muri cu demnitate sau dreptul de a fi ucişi din milă, pentru a muri
se îndreaptă încet spre ceea ce nu cu mult timp în urmă, considera a fi crime şi ei de o moarte nobilă şi profund umană.

141 142
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Aşadar, eutanasia are multe feţe. De la a pleda pentru eutanasiarea unor BIBLIOGRAFIE
cazuri izolate de indivizi aflaţi într-o stare biologică şi morală care-i apropie
mai mult de moarte decât de viaţă şi până la a cere legalizarea pentru ca fiecare
individ aflat la un moment dat în pragul morţii să poată beneficia de ajutorul 1. GALSTON, Arthur (2005), Expanding horizons of bioethics, Springer
medicului pentru a muri, cere dezbateri care au consecinţă directă asupra Science and Business Media, Dordrecht
subiectului şi a comunităţii, căci blamul sau susţinerea au rezultate vizibile doar 2. BUTA, Mircea Gelu (2004), Calitatea vieţii la omul suferind
pe parcursul unei perioade îndelungate. Putem să fim premergătorii unei
legislaţii anti-vitaliste şi pro-vitaliste, dând în acelaşi timp exemlpul Codurilor 3. FUKAYAMA, Francis (2004), Viitorul nostru postuman
Penale ale unor state ca SUA, Olanda, Belgia, Australia, care pe baza dreptului 4. MITU, Alexandru (1983), Legendele Olimpului, Editura Ion Creangă,
inalienabil la viaţă şi la libertatea conştiinţei, au considerat că este mai demn Bucureşti
pentru un cetăţean să moară atunci când devine inutil societăţii sale. Adevăraţii
cetăţeni sunt prin urmare doar indivizii cei mai apţi pentru viaţă; selecţia naturală 5. TRIF, Bela (2002), Eutanasia. Suicidul asistat. Eugenia, Ed. Info Medica,
este la fel de evidentă ca la începuturile omenirii, atunci când rebuturile societăţii Bucureşti
erau triate de această lege a supravieţuirii celui mai bun şi mai puternic într-ale 6. TRIPODINA, Chiara (2004), Il driti nell’eta della tecnica:il caso dell
adaptării. Tehnica nu ne ajută prea mult nici azi să modificăm această lege. Poate euthanasia, Jovene, Napoli
că în viitor vom aplica standarde mai înalte ale legii selecţiei; vom putea selecta
asemeni lui Hitler indivizii blonzi, înalţi, frumoşi şi deştepţi care să facă cinste 7. KACZOR, Cristopher (2005), The edge of life: human dignity and
speciei umane. Vom putea fugi mai bine de dizabilităţi şi vom avea acoperire contemporary bioethics. Philosophy and medicine. Catholic studies in
pentru aceasta, fiindcă legislaţia ne va permite să fim mai umani cu oamenii din bioethics, Springer Science and Business Media
jurul nostru permiţându-le să se desăvârşească prin moarte.
Acest text este în mare măsură o pledoarie anti-eutanasie din
considerentul că la scară socială fenomenul uciderii din milă este prea puţin
cunoscut şi poate deveni necontrolat, iar în timp să aibă efecte imprevizibile.
Şi totuşi, dincolo de toate aceste argumente împotriva morţii dulci, cel mai
important rămâne caracterul inviolabil al voinţei umane. Împotriva acestuia nu
se poate lupta nici măcar cu legile pe masă, căci voinţa umană face legea şi tot
ea o aplică. Iar dacă individul doreşte să moară, societatea compătimitoare îi
oferă această posibilitate, îndeplinindu-i pre-mortem ultima dorinţă.

Cerc.şt.drd. Ancuţa-Lăcrimioara Chiş


Cercetător-asociat, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy,
Cluj-Napoca

Doctorand Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi


Filosofie

143 144
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

ASPECTE PRIVIND ASIGURĂRILE ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ


DIN DIFERITE ŢĂRI

Capitalul comun al asociaţiei omeneşti este o organizaţie vie,


pe cale de necontenită prefacere şi a cărei evoluţie nu poate avea loc
fără continuitatea sforţării constante a tuturor.
Leon Bugeois

Încă de la început precizăm că în ţările din Europa de Sud predomină asigurarea


Omul se naşte şi trăieşte în societate. Acesta este un adevăr ce socială de tip Bismarck. Aceasta înseamnă că mărimea beneficiilor sociale depinde
nu se poate tăgădui. Omul născându-se astfel, moşteneşte de contribuţiile anterioare, astfel încât doar o anumită categorie de indivizi primeşte
beneficii, în special salariaţii. Pe lângă aceste beneficii există măsuri adiţionale de
patrimoniul nu numai material, dar şi moral, intelectual, asistenţă socială sau alocaţii. Strategia asigurării sociale urmăreşte combaterea
artistic al înaintaşilor, şi îl transmite la rândul lui, urmaşilor, sărăciei şi furnizarea celor nevoiaşi a unui nivel minim acceptabil.
adăugând o părticică mai mare sau mai mică, după Şi în ţările din Europa Centrală predomină asigurarea socială de tip Bismarck. În
însemnătatea valorii sale personale. schimb, în U.K. preponderentă este asigurarea de tip Beveridge, completată de
asistenţa socială.99 Spre deosebire de cea de tip Bismarck, aceasta oferă indivizilor în
principal beneficii cu cotă unică. Aceasta înseamnă că dreptul de a primi beneficii
În cea mai mică mişcare a noastră este ajutorul a nenumărate depinde totuşi de contribuţiile anterioare, dar ele nu determină nivelul acestora.
generaţii, dispărute, după cum în cel mai neânsemnat obiect Ţările din Europa de Nord furnizează asigurare socială de tip Beveridge, cu
de care ne servim sunt sforţările atâtor minţi şi atâtor braţe alocaţii relativ ridicate ce nu depind de contribuţiile anterioare.
În Italia, transferurile efectuate evidenţiază în mod clar preponderenţa asigurărilor
pe care nu le mai cunoaştem. sociale de tip Bismarck, specifică Europei de Sud. De asemenea asistenţa socială
prezintă o anumită influenţă în regiunile cu veniturile cele mai scăzute. Franţa se
Anibal Teodorescu bazează în principal pe asigurarea socială de tip Bismarck, însoţită de asistenţa
socială. Există două transferuri de tip Bismarck: ajutorul de şomaj şi ajutorul de
boală. Totuşi în ţările din Europa Centrală nivelul beneficiilor acordate este mai
ridicat decât în Europa de Sud. Asistenţa socială din Franţa constă în venitul minim
de inserţie, ce se acordă la nivel naţional şi în ajutorul social100. Al doilea este
garantat de instituţiile locale. De remarcat este că venitul minim de inserţie se apropie
mai mult de asistenţa socială din ţările Europei Centrale, precum Germania, pe când
ajutorul social aminteşte de cel din Europa Sudică.
Apoi Germania este patria mamă a asigurării sociale de tip Bismarck, care
vizează: asigurarea de şomaj, pensii de invaliditate, de accident şi de boală.
Asigurarea de şomaj depinde de contribuţiile anterioare, însă se acordă pe baza
testelor de venit şi este finanţată din impozite. Acest lucru nu este specific tipului

99
Hölsch K., The effect of social transfers in western Europe: an empirical analysis of five
countries using generalised Lorenz Curves, Luxembourg Income Study Working Paper No. 317,
2004, p.7
100
Idem, p.17

145 146
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Bismarck. În ceea ce priveşte asigurarea de boală, ea se finanţează prin contribuţii, Grafic 1. Nivelul real al venitului după impozite şi transferuri pentru
dar nivelul acestor beneficii cu cotă unică depinde de nevoia existentă şi nu de întreaga distribuţie a venitului, 2000
venitul anterior. Se poate spune că aceasta este specific mai mult tipului Beveridge de
asigurare. Iată deci că cele două tipuri de asigurări se întrepătrund. Apoi, asistenţa Venitul real, $
socială completează aceste transferuri, oferindu-se un venit minim pentru cei aflaţi în
dificultate.
Finlanda prezintă asigurare socială Beveridge, completată prin alocaţii sociale
ridicate ce nu sunt condiţionate de contribuţiile anterioare. De precizat că ţările
nordice se diferenţiază de celelalte prin nivelul ridicat al finanţării statului şi nivelul
însemnat al cheltuielilor sociale. Finanţarea acestui sistem presupune combinarea
contribuţiilor cu finanţarea prin impozite. Prin urmare ajutoarele de boală şi de
accident depind de câştigurile anterioare şi de contribuţiile plătite, fiind astfel
transferuri de tip Bismarck, însă pensiile de invaliditate şi asigurarea de şomaj
prezintă o parte având cotă unică şi o parte ce depinde de câştigurile anterioare.
Asistenţa pentru şomaj se acordă pe baza testelor de venit, prezentând o cotă unică şi
fiind finanţată de stat.
Hölsch Katja (2004) a găsit în urma studiului său empiric că în Germania
există un puternic impact al ajutoarelor de şomaj asupra bunăstării, pe când în
Italia, sunt mai importante ajutoarele de invaliditate101. Totuşi ajutoarele pentru
accidente nu au influenţe mari în nici una dintre ţările analizate. Apoi în Franţa, distribuţia venitului (procentul totalului populaţiei)
asigurarea pentru şomaj exercită cel mai puternic efect asupra bunăstării. În
U.K. beneficiile de invaliditate prezintă un impact puternic, aceasta evidenţiind Sursa: Kenworthy L., Welfare states, real incomes and poverty,
preponderenţa asigurării sociale de tip Beveridge, dar în acelaşi timp şi Luxembourg Income Study Working Paper No. 370, 2004, p. 23
importanţa considerabilă a asistenţei sociale din această ţară. În Finlanda
transferurile pentru şomaj influenţează cel mai mult bunăstarea.
Scopul principal al ţărilor social-democrate, precum Suedia şi a celor
Prin urmare, se poate observa că Italia este apropiată ţărilor din Sudul
conservatoare, precum Germania nu este reducerea sărăciei, ci egalitatea şi
Europei, iar Germania celor din Europa Centrală. Franţa se situează între cele
comunitatea. Se observă totodată că în Suedia şi Germania există o dispersie mai
două grupe de ţări, prezentând elemente din ambele categorii. În Finlanda
mică a venitului în cadrul întregii distribuţii, comparativ cu celelalte ţări. Mărimea şi
există o combinaţie de elemente diferite, aparţinând asigurărilor de tip Bismarck
caracteristicile statului bunăstării suedez contribuie de asemenea la realizarea
şi Beveridge.
egalităţii sociale în mod direct şi nu doar indirect prin reducerea sărăciei: servicii
Graficul 1 prezintă nivelul real al venitului după impozite şi transferuri, pentru
publice extinse şi programe de transfer universale din care oricine primeşte beneficii
întreaga distribuţie a venitului din S.U.A., Canada, U.K., Germania şi Suedia, în anul
şi este impozitat102. Aceasta creează un climat de solidaritate între indivizi.
2000.
De asemenea, din graficul 1 se mai observă că inegalitatea redusă a veniturilor din
Diminuarea sărăciei nu este scopul principal al ţărilor liberale, ci aici se urmăreşte
Suedia şi Germania se datorează în mare parte faptului că veniturile celor mai bogaţi
să se maximizeze bunăstarea în medie, fapt evidenţiat şi de graficul 1. Prin urmare,
20% indivizi sunt mai reduse decât în SUA şi Canada. Este evident că o societate cu
venitul mediu este cel mai ridicat în SUA şi Canada, urmate de U.K. La urma
o dispersie mai redusă între veniturile bogaţilor şi săracilor se caracterizează printr-o
clasamentului se situează Germania şi mai ales Suedia – ţară egalitaristă.

102
Kenworthy L., Welfare states, real incomes and poverty, Luxembourg Income Study Working
101
Hölsch K., op. cit., p.26 Paper No. 370, 2004, p. 22

147 148
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

mai mare armonie socială şi stabilitate. Iată de ce este atât de importantă egalitatea în program întreg de muncă. Această practică se regăseşte în ideile liberale, conform
distribuţia veniturilor pentru bunăstarea socială. cărora statul bunăstării ar trebui să-i sprijine doar pe cei cu venituri limitate. Suedia şi
În ceea ce priveşte asistenţa socială, ea reprezintă o modalitate de sprijin public Germania prezintă unele trăsături comune. Astfel legea le solicită celor ce
acordată celor nevoiaşi, scopul principal fiind de a garanta un nivel minim de resurse beneficiază de asistenţă socială să-şi caute un loc de muncă şi să accepte ceea ce li se
pentru aceştia. Deci schemele asistenţei sociale sunt create pentru a proteja împotriva oferă105. Apoi, schemele olandeze semănă cu cele din Germania şi Suedia deoarece
sărăciei. Totuşi se consideră că o mai bună protecţie socială se asigură pe baza testele de muncă reprezintă un aspect predominant al asistenţei sociale din prezent,
universalităţii decât a testelor de venit. Dacă beneficiile se alocă pe baza testelor de ele aplicându-se pentru toţi beneficiarii. În Finlanda se scuteşte o parte din câştiguri
venit doar celor mai săraci, obligaţia statului este redusă. de la testul de venit, dar sunt impuse unele condiţii pentru muncă. În schimb, în
S-a observat că în ţările unde statul bunăstării este extins asistenţa socială are un Irlanda intră sub incidenţa testului de venit toate câştigurile, dar nu se practică un test
rol mai redus, aşa cum se întâmplă în ţările nordice, iar acolo unde statul bunăstării de muncă strict.
nu este aşa generos asistenţa socială este mai însemnată. Prin urmare în ţările nordice Dacă facem o comparaţie între ţări în privinţa nivelul beneficiilor oferite de
asistenţa socială este administrată la nivel local, iar în Irlanda şi U.K. la nivel central. asistenţa socială, putem afirma că acestea se constituie în două grupuri distincte.
În continuare facem unele precizări referitor la caracteristicile asistenţei Astfel Suedia şi Finlanda se diferenţiază de celelalte, prezentând suportul de venit cel
sociale din diferitele ţări. Asistenţa socială cuprinde acţiunile întreprinse de mai generos, pe când restul ţărilor au nivele mai reduse, U.K. fiind pe ultimul loc. În
societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelor în cele două ţări nordice nivelul asistenţei sociale reprezintă în medie între 60% - 70%
vârstă şi fără venituri, a săracilor, persoanelor handicapate, invalizilor, din venitul mediu, iar în celelalte ţări în jur de 50%.106
emigranţilor, refugiaţilor etc.103 În cadrul acestora o pondere importantă o deţin Totuşi scopul principal al asistenţei sociale îl constituie diminuarea sărăciei. Prin
alocaţiile pentru familii, ajutoarele acordate bătrânilor şi altor categorii de urmare, rezultatele schemelor de asistenţă socială din diferitele ţări trebuie analizate
persoane defavorizate. prin prisma eficienţei acestora în ameliorarea sărăciei. Tabelul 1 prezintă ratele
sărăciei pentru beneficiari înainte şi după primirea asistenţei sociale şi cu cât s-a
Nivelul şi incidenţa beneficiilor asistenţei sociale sunt mai ridicate în ţările
redus sărăcia, în mai multe ţări.
nordice şi mai scăzute în Irlanda şi U.K. Ţările scandinave au fost caracterizate
printr-o mare calitate a beneficiilor oferite, dar şi prin eficienţa protejării
Tabel 1. Ratele sărăciei pentru beneficiari înainte şi după primirea asistenţei
împotriva sărăciei. Ţările conservatoare se află pe o poziţie intermediară între
sociale şi diminuarea sărăciei
ţările liberale şi cele scandinave.
Ratele sărăciei (%) FIN S G NL IRL
În ceea ce priveşte regulile ce guvernează asistenţa socială, trebuie ţinut UK
cont de testele de venit şi cele de muncă, ele fiind utilizate în acordarea
beneficiilor sociale. Prin urmare, testele de venit sunt cele mai riguroase în Sărăcia înainte de asistenţa sociale 25,9 55 82,5 86,3
Suedia şi cele mai modeste în U.K.104 În Finlanda, schimbările introduse în 40,8 49,2
schemele asistenţei sociale fac aceste teste mai puţin stricte. În Irlanda, testele Sărăcia după acordarea asistenţei 10 21,6 61 26,9
de venit sunt îngăduitoare, totuşi ceva mai exigente faţă de U.K. Aceeaşi 33,1 14,7
situaţie apare în Germania şi Olanda. Reducerea absolută 15,9 33,4 21,5 59,4
Irlanda şi U.K. formează un grup distinct de celelalte ţări în privinţa testelor de 7,7 34,5
muncă, pentru că aici asistenţa socială se acordă doar celor care nu sunt angajaţi cu Reducerea relativă 61 61 26 69
19 70
103
Văcărel I. şi colaboratorii, Finanţe Publice, Ediţia a IV-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2003, p. 221
104 105
Kuivalainen S., Production of last resort support: a comparison on social assistance schemes in Idem, p. 9
106
Europe with the notion of welfare production and the concept of social right, Luxembourg Income Kuivalainen S., op. cit., p. 10
Study Working Paper No. 397, 2004, p. 8

149 150
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Sursa: Kuivalainen S., Production of last resort support: a comparison on într-o măsură bună pe cei nevoiaşi împotriva sărăciei, pe când schema germană
social assistance schemes in Europe with the notion of welfare production and se caracterizează printr-un sprijin redus şi o protecţie slabă împotriva sărăciei.
the concept of social right, Luxembourg Income Study Working Paper No. 397,
Alte studii analizează impactul beneficiilor asistenţei sociale asupra inegalităţii
2004, p.11
veniturilor (Hölsch K. şi Kraus M. 2002), măsurată pe baza coeficientului
Datele din tabelul arată că ponderea indivizilor ce trăiesc în sărăcie înainte de a Atkinson, coeficienţilor Gini şi a rapoartelor P80/P20.
beneficia de asistenţa socială variază între 26% în Finlanda şi 86% în Olanda. Însă Graficul 2. prezintă reducerea procentuală a coeficientului Atkinson,
după acordarea asistenţei situaţia se schimbă semnificativ, întrucât ponderea celor coeficienţilor Gini şi a rapoartelor P80/P20 aferente venitului disponibil, după
săraci este mult mai redusă, fiind cuprinsă între 10% în Finlanda şi 61% în Germania. acordarea asistenţei sociale pentru mai multe ţări.
Aceste cifre demonstrează că asistenţa socială scoate din sărăcie un număr mare de După cum se observă, impactul asistenţei sociale asupra inegalităţii veniturilor
indivizi. Cea mai mare reducere în termeni relativi a sărăciei apare în Olanda şi U.K., variază considerabil de la o ţară la alta. Totuşi rezultatele depind de măsurile folosite.
unde aproximativ 70% dintre indivizi sunt scoşi din sărăcie ca urmare a asistenţei Atunci când utilizăm coeficientul Atkinson sau rapoartele P80/P20, observăm că U.K.
sociale primite. Urmează apoi Finlanda şi Suedia, unde sărăcia relativă se reduce cu prezintă cea mai mare reducere a inegalităţii, urmată de Germania, pe când Franţa şi
61%. Aşadar se poate afirma că cele patru ţări: Finlanda, Suedia, Olanda şi U.K. Finlanda evidenţiază diminuări mai mici. Însă când se utilizează coeficienţii Gini,
prezintă scheme ale asistenţei sociale eficiente în reducerea sărăciei. Totuşi Germania şi Finlanda trece pe poziţia a doua, urmată de Germania şi Franţa. Important este că în
Irlanda se diferenţiază de restul ţărilor analizate, întrucât reducerea relativă a sărăciei ca toate cele trei situaţii se constată un puternic efect al asistenţei sociale din U.K.
urmare a asistenţei sociale este mult mai mică, de doar 26% şi respectiv 19%. asupra reducerii inegalităţii. În schimb, în Italia aproape că nu este vizibil nici un
Ca o concluzie a celor prezentate anterior, remarcăm că în ţările scandinave efect, întrucât reducerea inegalităţii este foarte mică. Celelalte ţări analizate: Franţa,
cheltuielile cu asistenţa socială sunt reduse, dar se oferă beneficii ridicate în raport cu Germania şi Finlanda se află pe o poziţie intermediară. De precizat că rapoartele
venitul mediu. De asemenea, beneficiarii asistenţei sociale sunt protejaţi bine P80/P20 exprimă raportul între veniturile celor mai bogaţi 20% indivizi şi a celor mai
împotriva sărăciei. S-ar putea deci considera că în aceste ţări asistenţa socială săraci 20%.
corespunde situaţiei ideale: cheltuieli mici şi rezultate însemnate. Totuşi o excepţie de
la situaţia ideală o reprezintă regulile stricte care guvernează asistenţa socială. Prin Grafic 2. Reducerea procentuală a coeficientului Atkinson, coeficienţilor Gini
testele de venit riguroase se restricţionează accesul la asistenţa socială pentru mulţi şi a rapoartelor P80/P20 aferente venitului disponibil, după acordarea asistenţei
dintre indivizi. sociale
Schema irlandeză seamănă într-o anumită măsură cu cea a ţărilor nordice, prin
aceea că aici cheltuielile cu asistenţa socială sunt reduse. De asemenea există unele
restricţii în privinţa testelor de venit şi se oferă nivele generoase de sprijin pentru cei
nevoiaşi. Totuşi rezultatele asistenţei sociale din Irlanda diferă semnificativ de cele
din Finlanda şi Suedia, întrucât asistenţa socială irlandeză eşuează în combaterea
sărăciei. În consecinţă, putem remarca faptul că în această ţară nu există o relaţie
adecvată între sprijinul generos acordat celor nevoiaşi şi protecţia bună împotriva
sărăciei. Nu acelaşi lucru se poate spune despre U.K. Aici se oferă beneficii mai
reduse, însă se reuşeşte o protejare bună a indivizilor de sărăcie. Eficienţa în
combaterea sărăciei se explică prin aceea că regulile asistenţei sociale din U.K. sunt
cel mai puţin restrictive.
Apoi în Olanda şi Germania cheltuielile cu asistenţa socială au un nivel
mediu, la fel fiind şi regulile ce stau la baza asistenţei sociale. Diferenţele între Reducerea procentuală a coeficientului Atkinson
Reducerea procentuală a rapoartelor P80/P20
cele două ţări constau în generozitatea beneficiilor acordate şi rezultatele
obţinute de asistenţa socială. Astfel, schema olandeză reuşeşte să-i protejeze

151 152
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Reducerea procentuală a coeficienţilor Gini

Sursa: Hölsch K., Kraus M., European schemes of social assistance: an empirical analysis of set- Eficienţa pe baza coeficienţilor Gini
ups and distributive impacts, Luxembourg Income Study Working Paper No. 312, 2002, p. 15
Sursa: Hölsch K., Kraus M., European schemes of social assistance: an empirical analysis of set-
Un alt aspect important îl constituie eficienţa distributivă a asistenţei sociale, ups and distributive impacts, Luxembourg Income Study Working Paper No. 312, 2002, p. 16
calculată împărţind reducerea procentuală a inegalităţii stabilită anterior (pe seama
coeficientului Atkinson, coeficienţilor Gini sau a rapoartelor P80/P20) la ponderea Se constată că eficienţa distributivă a asistenţei sociale este cea mai ridicată în
cheltuielilor cu asistenţa socială în PIB107. Graficul 3 prezintă eficienţa distributivă a Franţa şi Finlanda (cu excepţia primei modalităţi de măsură, când locul Finlandei este
asistenţei sociale, calculată în trei variante. luat de Germania) şi cea mai redusă în Italia. Acum U.K. nu se mai află în fruntea
clasamentului, ci pe o poziţie intermediară. Totuşi performanţele ţărilor prezentate,
Grafic 3. Eficienţa distributivă a asistenţei sociale, din mai multe ţări cu excepţia Italiei depind de asemenea de modalitatea folosită pentru măsurarea
inegalităţii.
Eficienţa asistenţei sociale este ridicată în Franţa datorită bugetului redus
alocat asistenţei sociale. Aşadar, atunci când se ţine cont de mărimea bugetului
asistenţei sociale impactul distributiv este foarte diferit. Considerând situaţia din
U.K. putem concluziona că rezultatele impresionante vis-à-vis de reducerea
inegalităţii nu pot compensa cheltuielile mari cu sistemul asigurărilor sociale.108
În schimb, sistemele din Franţa şi Finlanda caracterizate prin cheltuieli mai mici
şi-au îmbunătăţit poziţia, comparativ cu rezultatele prezentate în graficul 2.
În România, programele protecţiei sociale cuprind două mari categorii: cele
de asistenţă socială şi de asigurări sociale. Programele de asistenţă socială
includ prestaţia Venitului Minim Garantat (VMG), alocaţii pentru căldură,
Eficienţa pe baza coeficientului Atkinson Eficienţa pe baza rapoartelor P80/P20 alocaţia de stat pentru copii şi alocaţia suplimentara pentru copii. În programele
de asigurări sociale intră, în principal, pensiile pentru foştii salariaţi sau
107
Hölsch K., Kraus M., European schemes of social assistance: an empirical analysis of set-ups and
108
distributive impacts, Luxembourg Income Study Working Paper No. 312, 2002, p. 16 Hölsch K., Kraus M., op. cit., p. 17

153 154
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

agricultori (de limită de vârsta şi invaliditate), pensiile de urmaş şi ajutoarele de În tabelul 2 se prezintă principalele prestaţii acordate de asistenţa socială.
şomaj. În afara acestora, sistemul asigurărilor sociale asigură contribuabililor o
gamă larga de prestaţii băneşti şi servicii precum indemnizaţia de maternitate şi Tabel 2. Principalele prestaţii de asistenţă socială
concediul plătit pentru îngrijirea copiilor, ajutorul în caz de deces, plăţile Prestaţii Procent din PIB
compensatorii şi masurile active pentru piaţa muncii. Alocaţii familiale
În România, serviciile publice de asistenţă socială sunt organizate la nivel Alocaţia de stat pentru copii 0,63
judeţean şi local şi sunt responsabile pentru implementarea politicilor de Alocaţie suplimentară pentru familiile cu copii
asistenţă socială în domeniul familiei, protecţia copilului, persoanelor singure, 0,05
vârstnicilor, persoanelor cu dizabilităţi şi oricărei alte categorii de persoane Indemnizaţia de naştere
care necesită asistenţă. Se urmăreşte creşterea rolului activ al serviciilor 0,01
sociale în combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale. Asistenţa socială
Programul VMG (venitul minim garantat), legiferat în 2002, a înlocuit Venitul minim garantat (VMG)
programul de Ajutor Social care a funcţionat între 1995 şi 2001 şi care devenise 0,28
ineficient. Acesta reprezintă un sistem de protecţie socială de ultima instanţă Ajutorul pentru căldură şi facilităţi 0,07
pentru combaterea sărăciei, însumând 0,28% din PIB. Eligibilitatea pentru pentru acoperirea costului energiei termice
VMG se stabileşte pe baza testului de venit, iar pragul de venit în funcţie de Alocaţia de încredinţare şi plasament familial 0,02
venitul şi mărimea familiei. Prestaţia VMG acoperă diferenţa dintre pragul Prestaţii pentru persoanele cu dizabilităţi
stabilit pentru program şi venitul efectiv al familiei.
Pensia sociala pentru nevăzători 0,08
Prin programul ajutorului pentru căldură se acordă un ajutor bănesc
Ajutor special lunar 0,08
familiilor cu venituri mici pe perioada sezonului rece (noiembrie-martie),
Total 1,3
cuantumul acestui ajutor depinzând de nivelul venitului agregat al familiei şi
Sursa: Evaluarea sărăciei, România, 2003,
tipul de combustibil folosit pentru încălzit.
http://siteresources.worldbank.org, p. 51
Alocaţia de stat pentru copii şi alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai
mulţi copii alcătuiesc, împreună, de departe cea mai mare parte a transferurilor
Apoi ţinând cont de vârstă, subliniem că incidenţa sărăciei la copii este
sociale, însumând 0,68% din PIB.
sensibil mai ridicată în raport cu media: 29,9% pentru copiii sub 15 ani, 31,9%
Începând cu anii ’80 până în 2000, România a intrat într-un proces de
la tinerii între 15-24 ani faţă de 25% pe ansamblul populaţiei.110 Riscul de
sărăcire. Acest proces, caracteristic multor ţări în tranziţie, în România a fost
sărăcie este cel mai ridicat pentru familiile monoparentale (48% dintre
accentuat de două şocuri: între 1991 – 1993 şi 1997 – 2000. Astfel, de la o rată
gospodăriile în care se află o familie monoparentală sunt sărace) şi pentru
a sărăciei de 20,1% în 1996 se ajungea la 35,9% în 2000, urmată de o perioadă
familiile cu mulţi copii. De fapt, riscul de a trăi în sărăcie pentru familiile
de scădere, ajungând în 2003 la 25,1%, cel mai mic nivel după 1996. La nivelul
monoparentale este cu 30%-50% mai mare decât al familiilor cu doi părinţi.
lunii martie 2006, această rată era de 25%. Nivelul cel mai ridicat de sărăcie îl
Accentuarea riscului sărăciei este nu numai rezultatul polarizării economice,
înregistrează lucrătorii pe cont propriu şi şomerii (39,3% pentru şomeri), din
cei mai săraci având o natalitate sensibil mai ridicată, dar şi al politicii
prima categorie detaşându-se agricultorii atât ca risc de sărăcie (50,9%), cât şi
deficitare de suport social pentru copii. Totodată acest risc continuă să fie de
ca pondere în total săraci (aproape 1 sărac din 4).109 Pensionarii sunt pe locul
mai bine de două ori mai mare în mediul rural decât în cel urban (42% faţa de
trei în ordinea riscului de sărăcie (20,7%). Patronii şi salariaţii, aşa cum era de
18%).
aşteptat, prezintă gradul cel mai scăzut de sărăcie.
Reconstrucţia sistemului serviciilor de asistenţă socială s-a caracterizat
prin numeroase confuzii şi întârzieri. În prima parte a tranziţiei a existat un
decalaj între componenta de suport financiar, cu un grad ridicat de eficacitate,
109 110
Memorandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale, România, 2005, www.caspis.ro, p. 9 Evaluarea sărăciei, România, 2003, http://siteresources.worldbank.org, p. 11

155 156
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

şi componenta de servicii sociale, sever subdezvoltată. Mult timp dezvoltarea crearea unor structuri productive protejate şi printr-o mai bună calificare în
serviciilor de asistenţă socială a fost mai degrabă haotică, centrată pe unele domenii accesibile;
probleme sociale critice (copii abandonaţi, persoane cu handicap grav) şi în - Reintegrarea în comunitate a persoanelor cu handicap care trăiesc acum în
mod special pe instituţiile de asistenţă socială, ignorându-se aproape complet instituţiile rezidenţiale sau care trăiesc în familie fără un suport corespunzător;
asistenţa socială în familie şi în comunitate. De asemenea, activităţile de - Crearea unui sistem de servicii comunitare care să permită persoanelor cu
prevenire au fost slab dezvoltate datorită insuficienţei sistemului instituţional şi handicap să-şi trăiască propria viaţă independent.
tehnic. Zone mari sociale au fost lipsite de acoperire sau au fost insuficient Menţionăm că per total, 87% din populaţie beneficiază de cel puţin o
acoperite: asistenţa socială pentru vârstnici şi pentru persoanele cu handicap, prestaţie socială sub forma transferului bănesc, direct sau indirect (ca membri
pentru victimele violenţei, victime ale traficului de fiinţe umane, pentru ai gospodăriei, prin venitul şi consumul realizat în comun). Gradul de acoperire
persoanele dependente de alcool şi de droguri. este însă uşor mai scăzut în mediul urban (83%, faţă de 91% în rural).
Obiectivul prioritar îl reprezintă continuarea şi accelerarea implementării Programele cu cel mai ridicat grad de acoperire sunt alocaţiile pentru copii
noului sistem naţional de servicii de asistenţă socială, prin:111 (54,6% în urban, 56,6% în rural), urmate de pensii (principala diferenţa între
- Constituirea, după o concepţie coerentă, a sistemului de servicii publice de urban şi rural constituind-o pensiile agricultorilor care acoperă 1,5% din
asistenţă socială comunitară, care să se adreseze direct familiei şi comunităţii; populaţie în urban si 24,3% în rural), ajutorul de şomaj (7,6 în urban si 6,3% în
- Generalizarea practicii de evaluare a necesităţilor în stabilirea nivelului rural) şi VMG (2% în urban si 6,1% în rural).113
prestaţiilor sociale şi monitorizarea sistemului de asistenţă socială; Tabelul 3 prezintă distribuţia prestaţiilor de protecţie socială pe cincimile
- Dezvoltarea unui sistem de servicii de asistenţă socială la domiciliu şi populaţiei.
creşterea cantitativă şi calitativă a cuprinderii în instituţii rezidenţiale a
persoanelor aflate în dificultate; Tabel 3. Distribuţia prestaţiilor de protecţie socială pe cincimi
În ceea ce priveşte asistenţa persoanelor cu handicap, menţionăm că criza
economică a regimului comunist a avut ca primă urmare agravarea condiţiilor
de viaţă pentru astfel de persoane aflate în instituţii. După 1990 s-au făcut
eforturi de creştere a alocaţiilor financiare, restructurare instituţională şi de
reorientare a politicii de suport pentru persoanele cu handicap. Totuşi trebuie
avut în vedere că serviciile sociale sunt încă puţin adaptate la nevoile speciale
ale persoanelor cu handicap, fiind insuficient diversificate.
Priorităţile de acţiune în acest domeniu sunt:112
- Dezvoltarea unui sistem de servicii sociale comunitare care să vină în
sprijinul persoanelor cu handicap neinstituţionalizate;
- Introducerea unui sistem de control a standardelor de calitate ale
serviciilor oferite persoanelor cu handicap atât în instituţii rezidenţiale, în
centre de zi, cât şi la domiciliu;
- Dezvoltarea unui sistem de calificare a asistenţilor personali care acordă
servicii socio-medicale la domiciliu;
- Crearea de oportunităţi de muncă pentru persoanele cu handicap şi
micşorarea ponderii asistenţei pasive, bazate pe alocaţii, atât prin stimularea
angajatorilor de a încadra în muncă persoane cu handicap, cât mai ales prin

111
Memorandum comun în domeniul incluziunii sociale România, 2005, www.caspis.ro, p. 47
112 113
idem , p. 49 Evaluarea sărăciei, România, 2003, http://siteresources.worldbank.org, p. 52

157 158
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Sursa: Evaluarea sărăciei, România, 2003, Precizăm în continuare că VMG are cea mai buna performanţă de ţintire,
http://siteresources.worldbank.org, p. 55 deşi gradul de acoperire şi adecvare al prestaţiei este redus. Datorită
dimensiunilor sale, VMG nu acoperă decât 12% din segmentul de 20%
Observăm că în România majoritatea transferurilor de protecţie socială sunt reprezentând populaţia cea mai săracă. Apoi alocaţiile pentru copii sunt mai
pronunţat progresive, cu excepţia burselor. Mai exact, cincimea inferioară puţin bine ţintite, dar au cel mai mare grad de acoperire al celor aflaţi în sărăcie
beneficiază de un sfert din totalul cheltuielilor publice de protecţie socială, faţă şi sărăcie severa. Cu toate acestea, există programe cu un grad ridicat de
de cea superioară (cea mai bogată) care beneficiază de 12%. Cu alte cuvinte, scurgere (prestaţii care ajung la non-săraci) şi de acoperire redusă a săracilor,
cei mai bogaţi primesc un procent absolut din transferurile publice mai mic care vor trebui raţionalizate.
decât cei săraci. Programele care ţintesc populaţia săracă cel mai bine sunt În ceea ce priveşte indemnizaţia de şomaj, precizăm că beneficiază de
VMG, ajutorul special pentru persoanele cu handicap şi indemnizaţiile pentru aceasta persoanele care au fost angajate legal, care au absolvit o formă de
veteranii de război. Notabilă este performanţa VMG care reuşeşte să transfere şcolarizare sau au terminat stagiul militar, nivelul indemnizaţiei fiind fixat la
63% din prestaţie cincimii celei mai sărace, pe când doar 20% din alocaţiile 75% din salariul minim pentru persoanele care au contribuit la fondul de
pentru copii ajung la cincimea cea mai săracă. Mai mult decât atât, transferurile asigurări. Valoarea indemnizaţiei de şomaj a fost stabilită sensibil sub nivelul
publice reprezintă 80% din consumul total al cincimii celei mai sărace, faţa de salariului minim tocmai pentru a nu descuraja persoanele cu salarii în jurul
6,8% pentru cincimea superioară. acestui prag, dar totodată pentru a asigura un nivel minim de trai. Indemnizaţia
Prin urmare, sistemul public de protecţie socială din ţara noastră contribuie de şomaj în 2003 reprezenta 35,4% din câştigul salarial mediu net faţă de
substanţial la reducerea sărăciei. In absenţa transferurilor de protecţie socială, 34,6% în 2002. Puterea de cumpărare a indemnizaţiei de şomaj în 2003
numărul populaţiei sărace ar creşte cu aproape 50%, iar numărul celor aflaţi în constituia 75% din nivelul înregistrat pentru 1991, aceasta fiind cea mai
sărăcie severă s-ar dubla. In mare măsură, acest impact se datorează pensiilor, ridicată valoare după 1991 şi în creştere semnificativă faţă de 60,3%, în
atât cuantumului lor, cât şi ţintirii lor cu relativă eficacitate. In absenţa unei 2002.115
pensii corespunzătoare, majoritatea pensionarilor ar fi săraci. Actualul proces Totuşi remarcăm că este oarecum nedreaptă stabilirea în 2002 a unui nivel
de recorelare a pensiilor, care pune accentul atât pe aspectele de echitate foarte scăzut al alocaţiilor de şomaj (75% din salariul minim pe economie), cu
(alinierea pensiei la contribuţia din trecut), cât şi pe protecţia împotriva sărăciei scopul declarat al motivării şomerilor în căutarea unui loc de muncă, mai ales
severe a contribuit la acest rezultat pro-sărăci. că în unele sectoare se acordă şi plăţi compensatorii, la care însă mulţi şomeri
Dar pentru combaterea sărăciei severe, Guvernul ar trebui sa pună un mai nu au acces.
mare accent pe VMG. Gradul de acoperire a programului a crescut enorm în
2002 fata de 2001 (de la 0,5% din populaţie în 2001 la 5% în 2002). Şi totuşi,
în pofida acestei creşteri, gradul de acoperire al celor extrem de săraci este încă
necorespunzător (programul acoperă doar 30% din populaţia aflată în sărăcie Ec. Drd. Claudia Florina Radu
severă).114 Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-
Pentru a asigura o acoperire corespunzătoare a celor aflaţi în sărăcie severă, Bolyai, Cluj-Napoca
VMG trebuie extins (de la aproximativ 0,3% din PIB în 2002 la mai mult, Colaborator, Institutul Hyperion, Cluj-Napoca
eventual 0,6-0,8% din PIB), pentru acoperirea celor mai săraci 10% din
indivizi. Totodată o creştere moderată a pragului de venit ar extinde gradul de
acoperire a prestaţiei, ajungând la un număr mai mare de persoane sărace.
Pentru a mări resursele necesare extinderii VMG, s-ar putea menţine alocaţiile
pentru copii la nivelul lor actual, recurgându-se inclusiv la acordarea alocaţiei
pe baza ţintirii.

114 115
Evaluarea sărăciei, România, 2003, http://siteresources.worldbank.org, p. 64 Memorandum comun în domeniul incluziunii sociale România, 2005, www.caspis.ro, p. 31

159 160
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAFIE:

1. Hölsch K., The effect of social transfers in western Europe: an


empirical analysis of five countries using generalised Lorenz Curves,
Luxembourg Income Study Working Paper No. 317, 2004
2. Hölsch K., Kraus M., European schemes of social assistance: an empirical
analysis of set-ups and distributive impacts, Luxembourg Income Study
Working Paper No. 312, 2002
3. Kenworthy L., Welfare states, real incomes and poverty, Luxembourg
Income Study Working Paper No. 370, 2004
4. Kuivalainen S., Production of last resort support: a comparison on social Lumea este o lume falsă atât timp cât omul nu-şi distruge
assistance schemes in Europe with the notion of welfare production and the obiectivitatea sa absolută şi nu se va recunoaşte pe sine şi
concept of social right, Luxembourg Income Study Working Paper No. viaţa lui “dincolo” de forma invariabilă a lucrurilor şi
397, 2004 legilor. Când, în sfârşit îşi dobândeşte această conştiinţă de
5. Văcărel I. şi colaboratorii, Finanţe Publice, Ediţia a IV-a, Ed. Didactică sine, omul păşeşte pe drumul său nu numai spre adevărul
şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2003
despre sine, dar şi despre lumea sa. Iar cunoaşterea se
6. ***Memorandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale, România, împleteşte cu acţiunea. El va încerca să-şi convertească
2005, www.caspis.ro
adevărul în acţiune, să facă din lumea sa ceea ce este ea în
7. ***Evaluarea sărăciei, România, 2003, mod esenţial, adică împlinirea conştiinţei de sine a omului.
http://siteresources.worldbank.org

Karl Marx

161 162
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Un al treilea pas este asigurarea serviciilor de sănătate şi a informaţiilor din


DISCRIMINAREA DE GEN acest domeniu. Trebuie să facem mai mult pentru a garanta dreptul la sănătate
– HARTUIREA SEXUALA LA LOCUL DE MUNCA – sexuală şi a reproducerii, inclusiv planificare familială, maternitate în siguranţă
şi prevenirea HIV.
Omul şi lumea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede;
de aceea dacă una e ruginită, cu siguranţă nici cealaltă nu va fi strălucitoare.
Definiţia cea mai general utilizată în literatura de specialitate pentru
Azir violenţa împotriva femeilor este cea utilizată de Declaraţia Naţiunilor Unite în
anul 1993 ( www.stopwaw.org ): „ orice act de violenţă bazat pe diferenţa de
Fiecare femeie are dreptul la o viaţă demnă – fără teamă, constrângeri, gen şi care cauzează, sau ar putea cauza femeii suferinţă sau vătămare fizică,
violenţă şi discriminare. Are dreptul la şanse egale de dezvoltare, la educaţie şi sexuală sau psihologică, incluzând ameninţările cu astfel de acte, coercitia şi
sănătate, inclusiv la sănătate sexuală şi a reproducerii. Totuşi, sute de milioane privarea arbitrară de libertate, fie în viaţa publică, fie în cea privată”. Actele
de fete şi femei nu îşi pot exercita aceste drepturi. de violenţă împotriva femeilor şi fetelor constituie încălcări severe ale
Ca urmare, ele continuă să fie ameninţate de violenţă şi abuzuri în propria drepturilor omului. Ele pot avea consecinţe severe asupra sănătăţii fizice şi
lor casă. Există fete care sunt forţate să se căsătorească din frageă copilărie. mentale, contribuind la apariţia unui procent însemnat din îmbolnăvirile la
Există femei şi fete care sunt victimele violenţei sexuale. În conflictele armate, femeile în vârstă de 15-44 ani din ţările dezvolatate (www. worldbanck.org ).
violul este folosit ca strategie de război, iar traficul de femei, o formă modernă Genul descrie aspectele culturale, psihologice şi sociale ataşate faptului de
de sclavie, este în creştere. Violenţa şi exploatarea expun femeile şi fetele la a fi bărbat sau femeie. Construirea unei identităţi de gen ne permite să
riscuri crescute de infectare cu HIV şi favorizează extinderea epidemiei SIDA. interpretăm întelesul fiecărui sex, ce înseamna a fi femeie sau a fi bărbat într-o
Violenţa împotriva femeilor este o ameninţare la adresa sănătăţii şi o violare a anumită societate şi cultură. Toate tipurile de obiecte şi comportamente iau
drepturilor omului. Implică, de asemenea, costuri sociale şi economice întelesuri genizate, de la obiecte de prins părul ( numai pentru fete), până la
Astăzi şi în fiecare zi trebuie să luăm atitudine şi să nu avem nici un fel de camioane jucărie (numai la baieti) şi la culori (rozul este pentru fete, albastrul
toleranţă pentru vreo formă de violenţă împotriva femeilor. Împreună trebuie să pentru baieti).
facem mai mult pentru a susţine cuvintele cu fapte. Şi trebuie să recunoaştem Rapoartele privind actele de violenţă analizează de obicei vârsta şi etnia
că aceasta nu este o problemă a femeilor – este o problemă care ne priveşte pe celor care le comit, iar mass-media informează opinia publică despre
toţi, iar bărbaţii au un rol important şi responsabil de jucat, problema fiind naţionalitatea celor care săvârşesc infracţiuni conform unor stereotipii. Rareori
ridicată atât pentru femei şi familiile lor, cât şi pentru comunităţi şi state. este însă menţionat genul persoanlor care comit acte de delicvenţă sau de
Principala caracteristică a violenţei de tip gender, este aceea că vizează violenţă. Dintre multele forme de manifestare ale violenţei aspectele ei de gen
femeile, tocmai pentru că sunt femei. Violenţa de tip gender include lipsa sunt încă insuficient analizate.
echilibrului puterii, unde de cele mai multe ori bărbaţii se constituie ca agresori Violenţa împotriva femeilor este considerată o problemă socială
iar femeile ca victime. importantă şi ridicată la rangul de subiect al dezbaterii şi al reglementărilor
Împreună trebuie să prevenim şi să pedepsim violenţa împotriva femeilor. Nu publice abia în ultimele două decenii. Chiar dacă în ţările occidentale acest
este nici inevitabilă, nici acceptabilă, şi poate fi oprită. Normele şi atitudinile proces a început în anii `70, iar la noi şi ăn alte ţări foste comuniste el a început
sociale care permit violenţa şi discriminarea femeilor şi fetelor pot fi schimbate. abia după 1990, totuşi problema violenţei din societate a rămas nerezolvată în
Acesta este primul pas şi înseamnă conştientizarea publicului, schimbarea toate ţările lumii ( www.un.org/womenwatch/daw/cedaw)
comportamentelor şi mobilizare socială. Se pare că dintre toate datele care privesc diferenţierea comportamentelor
Un al doilea pas este protecţia legislativă. Trebuie să întărim legile şi umane în functie de gen, violenţa este cea mai clar un atribut masculin. După
aplicarea lor. Drepturile femeilor – inclusiv dreptul la venit, proprietate, Paludy (Roth, Maria – „Copii şi femei victime ale violenţei”, 2005), 30% din femei
moştenire şi siguranţă personală – trebuie să fie protejate şi aceia care le încalcă sunt agresate cel puţin o dată in viaţa lor adultă. Hărţuirea sexuală a tinerelor femei
trebuie judecaţi. se realizează, după acelaş autor, în procente cuprinse între 30 si 70%. Cele mai
multe incidente de violenţă sunt comise de cunoştinţe bune şi de membrii de

163 164
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

familie. Datele adunate în ultimii 25 ani demonstrează că femeile sunt cel mai membrii ai unei culturi specifice. Identitatea de gen este rezultatul unui proces
adesea victime ale violenţei domestice şi mai puţin din partea unor străini. îndelungat de interacţiune dintre sine şi ceilalti şi se referă la caracteristicile
Proporţiile violenţei împotriva femeilor sunt semnificative: aporximativ 1,5 personale asumate de actorii sociali în funcţie de ceea ce este considerat
milioane de cazuri de femei abuzate anual în SUA care necesită îngrijiri adecvat într-o anumită cultură pentru bărbaţi şi femei. Este o experienţă
medicale; în Africa de Sud la fiecare 20 secunde o femeie este violată, dar subiectivă de interiorizare a trăsăturilor considerate masculine şi feminine într-
numai 1 din 36 femei depun plângere; în Austria 50% din divorţuri sunt un anumit context cultural. Agenţii de socializare principali sunt familia, grupul
motivate de violenţa domestică; în Finlanda 22% dintre femei au avut de suferit de apartenenţă, locul de muncă, mass-media.
diferite forme de violenţa din partea partenerilor lor; în Uniunea Europeană Un aspect fundamental al socializării umane implică învăţarea unui
datele privind raportul mediu de femei care au trăit pe parcursul vieţii comportament adecvat unei ocupaţii ( Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert –
experienţe de violenţă este de 1 la 4. Violenţa împotriva femeilor există deci în „Sociology”, ed. McMegraw- Hill, New York, 1986 ). Socializarea
toate ţările, atât în cele cu o economie dezvoltată, cât şi în cele sărace. Mai ocupaţională nu poate fi separată de ceea ce s-a dobândit în timpul copilăriei şi
mult, ea există în toate clasele sociale şi la toate nivlele de educaţie ( bază de adolescenţei. Învăţarea se face prin observaţie în principal, observarea
date a băncii mondiale, www. worldbanck.org ). părinţilor, a persoanlor cu care interacţionăm ( doctori, pompieri etc).
Inegalitatea de gen şi consecinţele acesteia, este o rezultantă a unui complex de Socializarea ocupaţională are trei dimensiuni : alegerea carierei, socializare
factori care includ factorii istorici, factorii culturali, cei religioşi, educaţia, familia anticipatorie şi obligaţia condiţionată. În primul caz, intervine o selecţie
şi socializarea, devianta şi controlul social, discriminarea sexuală. academică şi vocaţională, în funcţie de ceea ce individul doreşte să devină. În al
Din punct de vedere istoric, se evidenţiază conceptul de inferioritate a doilea caz, este vorba de o socializare ocupaţională temporară, putând fi vorba
femeii faţă de bărbat, promovat inclusiv de Biserică. Inegalitatea de gen devine de un loc de muncă cu o durată cuprinsă între câteva luni şi caţiva ani. În
pregnantă odată cu Revoluţia Industrială, când femeile aveau cu precădere ultimul caz, este vorba de conformarea individului la anumite norme şi reguli
munci inferioare sau mai prost plătite decât cele ale bărbaţilor. Schimbări ale locului de muncă din necesitate, din datorie.
semnificative s-au petrecut în sec. XX, concretizate în: dreptul la vot al femeii, Socializarea ocupaţională este foarte intensă imediat după terminarea
expansiunea libertăţii, dreptul la a înainte divorţ, dreptul la proprietate, dreptul studiilor şi intrarea pe piaţa muncii, însă ea continuă pe toata durata lavorativă.
de a face avort şi de a lua contraceptive. Rolurile de gen sunt expresia identităţii de gen. Ele sunt învăţate în
Un alt aspect al ineglităţii de gen a constituit „feminizarea sărăciei.” procesul de socializare şi cuprind comportamente feminine şi masculine pe care
(Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert – „Sociology”, ed. McMegraw- Hill, New membrii unei societăţi sunt încurajaţi să le adopte: coportamentul de soţ, soţie,
York, 1986). Spre deosebire de ţările socialiste, cele capitaliste nu garantează mamă, tată etc. Rolurile au câteva funcţii importante : ghidează
subzistenţa. Prin urmare populaţia săracă ce beneficia de ajutor din partea comportamentul personal şi social; servesc ca standarde permiţând membrilor
statului, era oarecum marginalizată în cartiere cu un risc crescut de victimizare. să fie siguri în legatură cu lucruri care altfel nu ar putea fi decât ambigue;
În SUA, în anul 1987, peste 4 milioane de familii însumând 10 milioane de permit identificarea, satisfăcând o nevoie de cunoaştere de sine şi a celorlalţi.
copii trăiau în sărăcie, dintre acestea două treimi aveau ca şi cap de familie o Relaţiile de gen sunt interrelationări care nu sunt neutre în sine, ci reprezintă
femeie. Acesta feminizare a săraciei avea următoarele cauze: job-urile femeilor raportări ale persoanelor faţă de celelalte în funcţie de ceea ce cred despre
erau mai prost plătite; eşecul neutralizării prăpastiei dintre bărbaţi şi femei, care celălalt şi despre propriul sex. Un rol important îl are cultura şi societatea în
însemna că femeile cu o pregătire cel puţin egală cu a unui bărbat, câştiga mai care îşi modelează relaţiile de gen, după cum reiese din Teoria Dependenţei şi a
puţin decât acesta; eşecul în încercarea de a responsbiliza bărbaţii pentru a ideologiei de gen. ( Mureşan Cornelia – “ Ancheta pilot – generaţii şi gen la
plătii o pensie alimentară copiilor (abia în 1980 barbatii o plăteau regulat ); Cluj”, Presa Universitară Clujană, 2005, capitolul 5 – Paul Teodor Hărăguş,
costurile ridicate ale grădiniţelor şi căminelor pentru copii ; hărţuirea sexuală, “Distribuţia sarcinilor domestice”).
care constituia o cauză pentru ca femeile să părăsească locurile de muncă. Familia este instituţia cea mai des asociată socializării. Evident, deoarece are
Socializarea prin muncă (Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert – ca şi funcţie primară creşterea şi educarea copiilor. Psihologul Shirley Weitz
„Sociology”, ed. McMegraw-Hill, New York, 1986 ) este un proces în cadrul afirma că, tratamentul diferenţiat al copiilor de către adulţi are o mare influenţă
căruia oamenii deprind atitudini, valori şi acţiuni, adecvate indivizilor ca fiind asupra socializării din punctul de vedere al rolurilor sexuale.

165 166
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Pe parcurs ce copilul creşte, familia devine mai putin importantă în Sexismul, în accepţiunea lui Liazos ( Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert –
socializare, fiind înlocuită de peer-group, în cadrul căruia tinerii interacţionează „Sociology”, ed. McMegraw- Hill, New York, 1986 ), reprezintă credinţa
cu alţii de o vârstă cu ei şi care de regula au un statut social similar. Peer- sistematică că femeile sunt inferioare bărbatului şi este exprimat prin limbaj,
grupurile, precum prieteniile, găştile şi cluburile de pe internet, contribuie la politici şi practici cotidiene. Ca efect, apare o desconsiderare a experienţelor
dobândirea independentei adolescenţilor faţă de adulţi sau faţă de alte figuri feminine şi interiorizarea credinţelor ca ceea ce fac femeile este lipsit de
autoritare. Aceste grupuri anticipează rolurile pe care tinerii le vor avea în importanţă. Aceasta apare în domenii precum religia, filosofia, mituri , legi,
societate. Adolescenţii îşi imită prietenii în mare parte datorită sistemului politica şi în reacţii cotidiene în ceea ce priveşte genul. De asemenea, este o
recompensă-pedeapsă prezent în grup. Pe de o parte grupul poate avea o ideologie care impiedică eliminarea discriminărilor pe bază de sex şi
influenţă benefică, dar pe altă parte poate încuraja violarea normelor sociale şi subminează măsurile legale care asigură egalitatea de şanse.
culturale (Phillida Salmon - The peer group in The School Years, Current Discriminarea de sex vizează orice diferenţiere, excludere sau restricţie
Issues in the Socialisation of Young people – John C. Coleman, Ed. Routledge, bazată pe sex. Are ca scop sau efect compromiterea sau anihilarea exercitării de
London, 1992 ). către femei, indiferent de starea lor matrimonială, a drepturilor omului şi
Mass-media perpetuează o violenţă de ordin simbolic asupra femeilor prin : libertăţilor fundamentale, în domeniile politic, economic social, cultural, civil
transformarea lor în bunuri de utilitate casnică; prezentare ca obiecte de sau în oricare alt domeniu .Discriminarea de sex încalcă principiul egalităţii
consum sexual; prezentarea ca accesorii estetice; reducerea imaginii femeilor la dintre bărbaţi şi femei stipulat în toate documentele internaţionale ( Drepturile
anumite părţi ale corpului; cantonarea lor în anumite ipostaze negative. Omului, Convenţia Eliminării Tuturor Formelor de Discriminare, Conferinţa de
Realizările femeilor sunt adesea minimalizate, presa stimulând nerecunoaşterea la Beijing etc.). Discriminarea instituţională este definită ca şi negarea
autorităţii femeii în profesie şi în viaţa privată. Cele mai mediatizate ocupaţii oportunităţilor şi a egalităţii de drepturi pentru anumite grupuri individuale. În
intră în categoria derizoriului, precum prostituţia şi streap-tease-ul. În cazul acelaşi sens, se poate spune că femeile suferă atât de acte individuale de sexism
femeilor angajate în viaţa socială politică, accentul cade pe detalii privind viaţa (precum actele de violenţa), cât şi de sexismul instituţional ( Davis J.
personală (Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert – „Sociology”, ed. McMegraw- Nanette,Stasz Clarice – “Social Control of Deviance -Critical perspective”, ed.
Hill, New York, 1986 ). McMegraw, New YorK,1990).
Fiecare cultură are propriile reguli şi norme referitoare la comportamentele, Studiile inter-culturale indică faptul că societăţile dominate de bărbaţi sunt
atitudinile şi credinţele considerate adecvate pentru bărbati şi femei. Cultura se mult mai numeroase decât cele în care femeile joacă un rol decisiv. Sociologii
manifestă în stereotipiile şi prejudecăţile pe care le avem legate de femei şi au apelat la Teoria Funcţionalistă şi la cea Conflictuală pentru a explica de ce
bărbaţi, în rolurile care ni se atribuie în societate, influenţându-ne valorile şi există această distincţie între bărbaţi şi femei. Aceste abordări se focalizează pe
modul în care ne trăim vieţile, ne alegem domeniul de muncă, interacţionăm cu factorul cultural, mai degrabă decât pe cel biologic ca fiind determinantul
ceilalţi, creştem şi educăm copii. primar în diferenţierea pe sexe (Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert -
Formele violenţei culturale împotriva femeilor circumscriu toate instanţele „Sociology”, ed. McMegraw- Hill, New York, 1986).
culturii implicit sau explicit valori şi norme de conduită care incită şi Perspectiva funcţionalistă susţinea că diferenţierea pe sexe a contribuit la
legitimează violenţa asupra femeilor şi devalorizează femeile, promovând globalizarea stabilităţii sociale. Sociologii Parsons şi Balus argumentează
concepţii care le devalorizează şi cantonează în poziţii de supunere faţă de aceasta în felul următor: „pentru a funcţiona în mod eficient, familiile au nevoie
bărbaţi. Dacă structurile sociale sunt exterioare individului, cultura este de adulţi specilizaţi în anumite roluri” ( Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert -
interiorizată de fiecare persoană, face parte din identitatea fiecăruia şi „Sociology”, ed. McMegraw- Hill, New York, 1986). Ei privesc actuala
influenţează modul în care ne raportăm unii la alţii în funcţie de sex. Prin stratificare, ca şi o aranjare a rolurilor de gen. Adică femeia preia rolul expresiv
urmare violenţa culturală este mai problematică decât cea directă sau şi de suport emoţional, iar bărbatul rolul instrumental, practic – cele două roluri
structurală pentru că ea se află în interiorul tutror indivizilor apartinând unei completându-se.
culturi care reprezintă norma şi nu doar în anumiţi actori devianţi ( Curic, Ina – Chiar dacă este o consideraţie ideală aceasta, ca într-un cuplu marital, unul
„Inegalităţi de gen – violenţa invizibilă”, ed. Eikon, Cluj – Napoca, 2005). să aibă rolul instrumental iar celălalt rolul expresiv, teoria funcţionalistă nu

167 168
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

oferă argumente viabile pentru a răspunde la întrebarea , de ce bărbaţilor li s-a Perspectiva conflictuală susţine că nu există nici o structură socială absolut
oferit rolul instrumental, iar femeilor cel expresiv. dezirabilă, atâta timp cât ea este mentinuţă prin oprimarea a majorităţii dintre
Perspectiva conflictuală, nu neagă prezenţa unei diferenţieri pe criteriu de sex. indivizii ei. Aceşti teoreticieni susţin că startificarea pe sexe poate fi funcţională
De fapt, ea susţine că relaţia dintre bărbaţi şi femei este una de inegalitate a puterii, pentru bărbaţi – care deţin putere şi privilegii – dar lasă de dorit când vine vorba
în care bărbatul se află într-o postură dominantă faţă de femeie. Bărbaţii au devenit despre interesul acordat femeilor (Schefer, Richard; Lamm, P. Rpbert -
puternici în perioada preindustrială, datorită forţei lor fizice şi a libertăţii de a „Sociology”, ed. McMegraw- Hill, New York, 1986).
întreţine sau nu proprii copii. În societăţile contemporane, aceste consideraţii nu au Mulţi oameni ( deopotrivă femei şi bărbaţi ) întâmpină o dificultate în a
nici o importanţă, însă aceste idei sunt susţinute de structurile sociale care plasează concepe femeile ca fiind un grup subordonat şi oprimat. Totuşi, dacă ne uităm
bărbatul în poziţiile de control. la structurile politice, femeile sunt greu de găsit.
În acest sens, rolurile sexuale tradiţionale nu semnifică o simplă atribuire Există totuşi 5 proprietăţi de bază care definesc femeile ca un grup
de calităţi şi comportamente femeilor şi bărbaţilor. Autoarea feministă Letty subordonat. În primul rând, este evident faptul că femeile posedă caracteristici
Cottin Pogrebin afirmă că cele două mesaje cruciale ale rolurilor stereotipice de fizice şi culturale care le disting de grupul dominant al bărbaţilor. În al doilea
gen, sunt acelea că : „ băieţii sunt mai buni” şi că „fetiţele sunt predestinate să rând, femeile au un tratament inegal în ceea ce priveşte venitul realizat. În al
devină mame”. În continuarea argumentaţiei sale, autoarea susţine că în treilea rând, prezenţa în acest grup este involuntară. În al patrulea rând,
vederea menţinerii unui sistem de dominaţie masculină, copii trebuie socializaţi mişcările feministe contemporane dezvoltă o mai mare solidaritate de grup. Şi
în a accepta diviziunea tradiţională a rolurilor de gen. în sfârşit, deşi nu sunt obligate să se mărite, multe femei cionsideră că statutul
Sociologul Barbara Polk, în descrierea sa despre acest „conflict cultural” a de subordonare este mai irevocabil în cadrul căsătoriei (Crompton Rosemary,
diferenţierii de gen, observă că „valorile masculine au un status mai înalt şi Man Michael –“Gender and stratification”, ed. Poly Press, Cambridge, 1994).
constituie cultura dominantă şi vizibilă a societăţii”. În conformitate cu acestă La nivel global violenţa împotriva femeilor în spaţiul public şi privat se
perspectivă, femeile sunt oprimate deoarece ele se constituie ca o alternativă manifestă în moduri care produc suferinţă şi moarte pentru milioane de femei,
sub-culturală care deviază de la sistemul masculin de valori. fiind cu toate acestea, acceptate în continuare ca normale. Aceasta este
Teoria Conflictuală priveşte diferenţierea de gen ca o reflecţie a subjugării considerată de cele mai multe ori o problemă insuficient de importantă pentru a
unui grup ( femeile) altui grup ( bărbaţii ). declanşa reacţii şi acţiuni afirmative din partea instituţiilor sociale competente.
Prin analogie la analiza de clasă a lui Marx, se poate spune că bărbaţii Deşi în ultimele trei decenii s-au făcut eforturi considerabile la nivel
reprezintă capitaliştii, controlând marea parte a puterii şi a prestigiului social, internaţional pentru a circumscrie această problemă şi cauzele sale, violenţa
iar femeile sunt precum proletariatul sau muncitorii, ele putând accede la împotriva femeilor – în toate formele – rămâne în continuare una dintre cele
resurse doar urmând dictatura „ conducătorilor”. Această problemă a mai grave forme de încălcare a drepturilor omului.
subordonării economice şi sociale a femeilor, a fost relativ marginală în teoria Violenţa în sens larg include nu doar actele violente la nivel fizic ci orice
marxistă, care privea oprimarea de clasă ca fiind o chestiune de superioritate. situaţie în care fiinţele umane sunt influenţate în asemenea manieră încât
Oricum, situaţia grea a femeilor nu a fost în întregime ignorată. Friedrich realizările lor efective, somatice şi mentale se află la un nivel mai scăzut decât
Engels argumentează că subjugarea femeilor coincide cu instaurarea manifestările lor potenţiale. Deci violenţa este dată de diferenţa dintre potenţial
proprietăţii private din perioada industrială. În consecinţă, puterea politică şi şi realiatate (Curic, Ina – „Inegalităţi de gen – violenţa invizibilă”, ed. Eikon,
economică era concentrată în mâinile bărbaţilor, aceasta fiind o diferenţiere Cluj – Napoca, 2005).
semnificativă între sexe. În majoritatea societăţilor, inclusiv cea românească, care sunt caracterizate
Atât teoria funcţionalistă cât şi cea conflictuală, transmit mesajul că nu este de distribuţia inegală a puterii, statutului social şi resurselor între bărbaţi şi
posibilă o dramatică schimbare a rolurilor de gen, fără o dramatică revizuire a femei, violenţa este prezentă în sensul că femeile nu îşi pot valorifica pe deplin
structurilor sociale şi culturale. potenţialul de care dispun.
Pentru funcţionalişti, o disturbare a rolurilor tradiţionale de gen, se Violenţa în general şi cea împotriva femeilor în particular, poate fi abordată
constituie ca o potenţială sursă a dizordinii sociale, sau cel puţin poate avea pe trei mari categorii (Curic, Ina – „Inegalităţi de gen – violenţa invizibilă”,
consecinţe necunoscute. ed. Eikon, Cluj – Napoca, 2005): directă, structurală şi culturală, care se află în

169 170
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

strânsă inter-dependenţă, alimentându-se reciproc. Societăţile de origine Femeile au nevoie de o slujbă din diferite motive: câştigarea respectului de
patriarhală sunt formaţiuni sociale esenţial violente la adresa femeilor care sine, drept provocare intelectuală sau pur şi simplu nevoia de a se întreţine
combină într-un cerc vicios cele trei forme de violenţă. material. Nu este uşor să obţii un loc de muncă, mai ales dacă eşti femeie. Din
Violenţa directă ( fizică, sexuală, socială, economică şi psihologică) este nefericire, hărţuirea sexuală este un factor important care le determină pe
forma cea mai uşor observabilă, pentru ca implica în general manifestări fizice, reprezentantele sexului frumos să-şi părăsească posturile, mai ales în momente
şi de regulă măsurabile. cruciale ale carierei.
Violenţa structurală, este aceea încastrată în sistemele sociale, politice şi În anumite situaţii, unele femei nu remarcă hărţuirea sexuală la care sunt
economice ale societăţii. Este vorba de alocarea diferită a bunurilor, resurselor expuse - de exemplu şeful care stă tot timpul aproape, atingerile care se produc
şi oportunităţilor între diferite grupuri sociale ( din perspectiva de gen între absolut "întâmplător”, însă poate apărea un sentiment inconfortabil sau o
bărbaţi şi femei ca grupuri sociale ) din cauza structurii care le reglementează anumită ruşine şi jena în momentul producerii acestor incidente ( Equal
situaţia. Este mai dificil de recunoscut şi de înteles. Structurile sociale Employement Opportunity Comission www.eeoc.org )
reprezintă instanţe care confirmă, intarescsi produc această inegalitate. Presiunile au loc în contexte sociale în care există inegalitate de putere.
Dependenţa socială, politică şi economică a femeilor de bărbaţi creează Hărţuirea sexuală este un comportament prezent cel mai frecvent la locul de
structuri în care violenţele bărbaţilor asupra femeilor sunt transpuse în realitate. muncă, între şefi şi subalterne, şi la şcoala, între profesori şi studente/ eleve.
Violenţa culturală reprezintă acele aspecte ale culturii care fac violenţa să pară Cele mai recunoscute forme de agresiune sexuală la locul de muncă sunt:
„normală”, o modalitate acceptabilă de a răspunde la diferite probleme şi conflicte, avansurile sau propunerile direct sexuale, mai ales privind gradarea
legitimând violenţa directă şi structurală ( Curic, Ina – „Inegalităţi de gen – personalului feminin pe scara ierarhică a serviciului; intimidarea sau excluderea
violenţa invizibilă”, ed. Eikon, Cluj – Napoca, 2005). angajaţilor de sex feminin de la activităţi importante; crearea unei atmosfere
Implicaţiile violenţei împotriva femeilor pot fi rezumate pe patru direcţii ostile la locul de muncă prin utilizarea glumelor şi a informaţiilor sexuale sau
principale: prin afişarea materialelor cu un conţinut sexual explicit (Barbalet, M .I. –
• Violenţa domestică afectează dramatic generatiile viitoare. Copii sunt „Emotion, Social theory and Social Structure. A Macrosocial Aproach”,
deseori abuzaţi alături de mamele lor, ceea ce îi predispune la a repeta acest tipar capitolul „ Social fear and Emotional climates”, ed. Cambridge University,
nu doar în propriile familii ci şi în societate în ansamblu, creând un cerc vicios. London, 1999).
• Existenţa unui paralelism clar între violenţa din interiorul şi cea din Hărţuirea sexuală nu este mutuală; este grosieră, având de obicei conexiuni
exteriorul familei. Tolerarea unui grad înalt a violenţei împotriva femeilor şi cu abuzul de putere. Conform studiilor, femeile sunt de 9 ori mai expuse decât
fetelor la nivelul familiei influenţează societatea în general, existând studii care bărbaţii pentru a-şi prezenta demisiile din această cauză, de 5 ori mai mult
identifică violenţa domestică ca o componentă cheie a multor probleme sociale. pentru a solicita transferul şi de 3 ori mai predispuse să-şi piarda locurile de
• Violenţa este o problemă de sănătate publică, având consecinţe fizice, muncă din cauza hărţuirii sexuale ( Văileanu, Cristina – “ Studiu calitativ legat
psihologice şi sociale asupra femeilor şi fetelor uneori pe durata întregii vieţi. de accesul femeilor pe piaţa munii”, 2004, www.hr-romania.ro )
• Violenţa în familie afectează dezvoltarea şi productivitatea tuturor Femeile care lucrează în medii tradiţional dominant masculine - domeniu
societăţilor, femeile fiind considerate esenţiale pentru dezvoltarea durabilă. de construcţii, politică, armată - sunt cu atât mai mult expuse în faţa atacurilor
Inhibate de violenţă sau ameninţate de violenţă, femeile nu pot contribui la viaţa malitioase. Victimele hărţuirii sexuale sunt îndreptăţite de lege să-şi solicite
socială şi politică a unei societăţi pe măsura potenţialului de care dispun. drepturile chiar dacă au tolerat comportamentele deviante de frică să nu-şi
Cu toate că datele disponibile circumscriu o realitate socială gravă, un loc piardă slujba.
comun pentru numeroase studii în domeniu sugerează faptul că diversele forme Cele mai des întâlnite forme de hărţuire sexuală la locul de muncă sunt,
de violenţă împotriva femeilor fac parte din categoria celor mai slab raportate conform unui studiu realizat de Centrul parteneriat pentru Egalitate în 2004
infracţiuni din cauza: traumelor sociale asociate; dificultăţii de a obţine câştig în (www.cpe.ro): hărţuirea fizică (săruturi, mângâieri, atingeri într-o manieră
instanţă împotriva agresorului; acceptării sociale a violenţei, care este răspândită sexuală); hărţuire verbală (comentarii nedorite despre viaţa privată sau sexuală
în practicile colective ale multor societăţi. a persoanei, discuţii explicit sexuale, comentarii sugestive despre înfăţişarea
sau corpul persoanei); hărţuire posturală (gesturi sexuale sugestive, gesturi cu

171 172
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

mâna, degetele, braţele sau picioarele); hărţuire scrisă sau grafică (trimiterea recurente; flashbackuri, disociere; scăderea randamentuli şi a capacităţii de
unor poze cu tenta pornografică, adresarea unor scrisori de dragoste adaptare pe termen lung.
indezirabile); hărţuire emoţională (comportamente care izoleaza, discriminează Alte tulburări ce pot surveni sunt: tulburări de somn din cauza
sau exclude persoana pe motiv de rol -sex); hărţuirea "Quid pro quo" ascunde cosmamurilor sau a gândurilor; probleme de memorie, amintiri obsesive
situaţiile în care persoana îşi pierde locul de muncă sau este amenintaţă cu declanşate de imagini vizuale, auditive sau olfactive care fac victima să
pierderea acestuia ca rezultat al răspunsurilor sale de respingere a favorurilor retraiască evenimentul traumatic; probleme de concentrare în desfăşurarea
sexuale. Atitudinile de hărţuire pot fi în acest caz implicite sau explicite; activităţilor de zi cu zi; răbufniri, comportamnet exploziv prin care victima
mediul de muncă ostil, care survine atunci când cineva creează o atmosferă de reactionează vehement la stimului inofensivi din partea anturajului ei;
intimidare, ostilă sau ofensivă ( Văileanu, Cristina – “ Studiu calitativ legat de comportament sexual reactiv, tulburări de sexualitate („ Prevention of
accesul femeilor pe piaţa munii”, 2004, www.hr-romania.ro ). Domestic Violence and Traffiking in Human Beings – Training Manual,
Exemple de abuzuri interzise: ameninţările cu privare la intergritatea fizică ed.Winrok International, Kiev, 2001 ).
a unui angajat; contact fizic cu intentie de hărţuire, rănire sau vătămare; Stresul rezultat ca urmare a hărţuirii sexuale poate avea ca efect reducerea
comentariile care sunt considerate de angajat hărţuitoare sau înjositoare; eficacităţii şi a capacităţilor de acţiune, precum şi reducerea motivaţiei de a
hărţuirea bazată pe rasă, religie, vârstă, naţionalitate, origine socială sau etnică, munci, afectând atât calitativ, cât şi cantitativ rezultatele muncii sale.
orientare sexuală, identitate sau expresie sexuală, afiliere politică sau Violenţa sexuală este o preocupare centrală pentru apărătorii drepturilor
invaliditate; hărţuirea sexuală de orice fel care au ca rezultat lipsa confortului omului, pentru feminism şi pentru mulţi profesionişti din domeniul socio-
fizic de bază care este asigurat celorlalţi angajaţi. uman. Acest tip de violenţă cuprinde o gamă largă de forme non-consensuale
Exemple de încălcări reale sau potenziale: evidente de abuz sau hărţuire fizică sau ale relaţiilor sexuale, de la obscenităţile spuse sau comise în public, atingerile
sexuală; lipsa politicilor scrise pentru a interzice abuzul sau hărţuirea fizică sau fără consimţământul femeii pe diferite părţi ale corpului, la hărţuirea sexuală,
sexuală; lipsa unui sistem de reacţie între angajaţi şi manageri. până la sexul obligat, violul. Numărul restrâns al denunturilor privind
Totuşi, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, este un drept abuzurilor sexuale se datorează fricii fetelor şi femeilor de răzbunarea
prevăzut de lege, însă nivelul de cunoaştere a acestuia este redus. Eventuale practici de
agresorului, precum şi neîncrederii în serviciile menite să reprezinte legalitatea.
discriminare în această privinţă sunt considerate chiar legale atâta timp cât “nu le
sancţionează nimeni” ( www.eva.ro/psihologie). La aceasta se adaugă frica de judecată a celor din jur şi a opiniei publice – aşa
Violenţa are asupra victimelor ei efectele unui eveniment traumatic. cum reiese din sondajul Gallup, nu este în mod univoc favorabilă femeilor-
Garbarono delimitează două categorii de victime ale unor evenimente victime ( The Gallup Organisation Romania www.gallup.ro - Sondajul Gallup
traumatice: cele primare, care suferă direct de pe urma evenimentelor şi cele pe tema violenţei împotriva femeilor, Bucureşti, 2003). Date din evidenţele
secondare, care asistă la întâmplări de natură traumatică, exercitate asupra unor statistice ale Ministerului de Interne ( www.gov.ro ), prezentate la Bucureşti la
persoane îndrăgite, prieteni sau chiar necunoscuţi. 21-23 iunie 2001, numărul infracţiunilor de natură sexuală este în continuă
Manifestările specifice traumelor sunt dificil de recunoscut în totalitate, creştere ( 379 cazuri în 1998 – 582 cazuri în 2000 ).
deoarece simptomele care se manifestă în sfera cognitivă, comportamentală sau Este interesant faptul că, conform unui sondaj realizat de site-el “ele”(
cea a inconştientului pot dispare pentru o perioadă şi reapare ulterior sau pot fi www.ele.ro) , până în prezent în România nu a fost câştigat nici un proces de
supuse unor reacţii de apărare care sunt ele însele reacţii somatice ( Equal hărtuire sexuală, iar practica este extrem de redusă în domeniu, existând doar 2
Employement Opportunity Comissio www.eeoc.org ). astfel de cazuri în ultimii 10 ani Explicaţiile pentru lipsa practicii
Efectele hărţuirii sexuale la locul de muncă pot avea repercursiuni asupra jurisprudenţiale din acest domeniu sunt multiple. Pe lângă mentalitatea specific
sănătăţii atât la nivel fiziologic cât şi psohologic. românească, situaţia economică a oamenilor, etc. şi legislaţia impune o
Consecinţele de ordin psihologic includ: anxietatea accentuată, procedură greoaie şi destul de dificil de urmat.
generalizată; depresia; pierderea respectului de sine; retragerea în sine; Conform sondajului Gallup pe tema violenţei împotriva femeilor în anul
comportamentale de evitare, de negare, de furie şi cele agresive; amintiri 2003, 2, 4,7% din populaţia României avea pe cineva care, în ultimii doi ani a
fost victima a hărţuirii sexuale. În 90% dintre cazuri victimele au fost femei, iar
în 55% dintre cazuri agresorul a fost un “ şef” sau un „director” şi în 24% un

173 174
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

„ patron” ( The Gallup Organisation Romania www.gallup.ro - Sondajul 2 în ultimii 10 ani) şi de faptul că, dintre cele două cazuri, nici unul nu a dat
Gallup pe tema violenţei împotriva femeilor, Bucureşti, 2003). câştig de cauza femeii. Acestă realitate nu poate decât să genereze o
În România nu există o discriminare prin lege, explicită a femeilor – neîncredere a femeilor în protecţia autorităţilor statului (“Adevarul”, articolul
egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor fiind statuată în Constituţie şi în „150 de paturi pentru 800.000 femei abuzate”, autori Alina Badalan, Caterina
Codul Muncii. Discriminarea se realizaează totuşi prin omisiunile legii cât şi Nicolae, Ruxandra Constantinescu, 26 noiembrie, 2004 ).
prin lipsa efectelor ei. Prezenţa delegaţiei neguvernamentale romane la sesiunea specială a adunării
Prevederi referitoare la hărţuire sunt incluse şi în Codul Muncii. Pentru a generale ONU dedicată momentului Beijing - cea de-a IV-a conferinţă mondială a
prevenii actele de hărţuire sexuală legea obligă angajatorul să prevadă sancţiuni femeilor pare să rămână cel mai important eveniment din această zonă - a fost
disciplinare în regulamentele de ordine interioară al unităţilor, să asigure pregatită de întâlniri ale reprezentanţelor ONG-urilor de femei, cu scop central de a
informarea tuturor angajaţilor cu privire la hărţuirea sexuală la locul de muncă, analiza impactul Platformei de Acţiune elaborată în urmă cu 5 ani asupra reformei
să aplice imediat după sesizare sancţiunile disciplinare împotriva oricărei aflată în desfăşurare în ţara noastră, progresului realizat din perspectiva vieţii actuale
manifestări de hărţuire sexuală ( Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi a româncelor. Articolul 4, lit.g al Declaraţiei asupra înlăturării violenţei împotriva
Familiei – www.mmssf.ro ). femeii prevede ca statele semnatare, printre care se numaăă şi România, trebuie să
Codul Penal consideră hărţuirea sexuală infracţiune penală, pentru care depună eforturi pentru ca femeile abuzate, împreună cu copiii lor, să primească
prevede sancţionarea cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă ( "asistenţă specializată, să li asigure servicii sociale şi de sănătate, facilităţi şi
http://legal.dntis.ro/codpenal/index-pen.html ) programe… şi alte măsuri adecvate pentru a asigura securitatea, reabilitarea fizică şi
Constituţia României prevede în Art.4. faptul că cetăţenii României sunt psihică a acestor femei" (http://www.stopvaw.org/Romania2.html )
egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii sau discriminări ( România nu respectă aceste standarde. Printre obstacolele identificate în
http://www.stopvaw.org/Romania2.html ) calea implementării măsurilor recomandate - admise de altfel de mai toate
Femeile sunt sub-reprezentate în viaţa politică, cu doar 11% dintre membrii ţările din această regiune, care împărtăşesc dificultăţi similare legate de
Camerei Deputaţilor şi 9% din Senat. În structura actuală a Parlamentului tranziţia de la un sistem social falimentar la un altul sperat mai bun - aş reliefa:
României sunt 51 femei şi 435 bărbaţi ( Site-ul Parlamentului Romaniei – slăbiciunea mecanismelor instituţionale, insuficienţa resurselor financiare şi
www.parlament.ro). umane, nerecunoaşterea ONG-urilor cu aportul lor semnificativ de compeţente,
Dacă e sa facem o analiză a rapoartelor pe care România le-a făcut experienţă şi disponibilitate, lipsa conştientizării aspectelor legate de gen la toate
Organizaţiei Naţiunilor Unite, despre situaţia referitoare la egalitatea de şanse nivelurile societăţii, mai mult, o re-tradiţionalizare a societăţii. Fragilitatea
şi non-discriminare pe criteriu de sex, se observă o îmbunătăţire a sistemului în democraţiei româneşti face ca implementarea şi protecţia drepturilor femeii să
perioada 1998-2002. Însa dacă e să facem o analiză a situaţiei din România de nu aibă o garantare sigură şi deplină.
acum şi cea din 1995, vom observa că în afară de câteva prevederi legislative, Ce anume s-a realizat concret în România în aceşti peste 10 ani de la
situaţia nu s-a schimbat foarte mult. Această lipsă de evoluţie cunoaşte mai deschiderea drumului spre progres? Situaţiile concrete, actuale relevă
multe cauze, printre care lipsa de informare a populaţiei vizate (femeile) în următoarele ( raport CEDAW Romania, www.cedaw.org):
legatură cu protecţia legislativă de care beneficiază ( www.cedaw.org ).
De asemenea, diferenţa dintre teorie şi practică este una seminificativă. 1. Legislaţia română nu reglementează încă în mod specific sau distinct
Dacă din punct de vedere teoretic, în România, femeile beneficiază de ajutor violenţa domestică. Faptele de agresiune conjugală nu sunt urmărite în justiţie
specializat în caz de violenţă ( în toate formele sale ), dacă cel puţin teoretic conform recomandărilor internaţionale. Ca încadrare juridică, se regăsesc
funcţionează Centre care oferă adăpost şi ajutor femeilor în caz de abuz, printre contravenţiile ori infracţiunile cu aplicabilitate generală, cuprinse în
realitatea este mai puţin îmbucurătoare. Codul Penal şi Legea nr. 61/1991. Violul marital nu este recunoscut. Atât
Se remarcă la nivel naţional o lipsă a posibilităţilor de adăpostire a femeilor pentru fapte de violenţă domestică cât şi cele privitoare la viaţa sexuală,
victime ale violenţei, numărul de locuri pe toată ţara fiind de 150 de paturi. De acuzarea şi investigarea pot să înceapă doar pe baza plângerii prealabile
asemenea, la nivel de procedură judiciară în caz de hărţuire sexuală se înaintate de partea vătămată, dacă e adultă, sau de reprezentanta(ul) legal al
înregistrează de asemenea o lacună, fapt certificat de numărul redus de cazuri ( minorei vătămate. Există şi posibilitatea retragerii plângerii sau reconcilierii

175 176
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

(chiar prin căsătorie, în cazul violului), care poate avea loc în orice etapă a tema discriminării ar fi una "importată", ca de altfel multe altele. Nici măcar
procesului, având drept consecinţă înlăturarea răspunderii penale a făptaşului; româncele nu se consideră discriminate, după cum arată rezultatele unui studiu
aceasta expune victima în plus la presiuni psihologice, morale, sau chiar efectuat în ţările Europei de Est şi care plasează populaţia feminină din
violenţa în continuare (ameninţări) din partea făptaşului, familiei şi/sau găştii România pe ultimul loc între ţările foste comuniste în ce priveşte recunoaşterea
acestuia. Uneori însăşi organele de investigaţie consideră împăcarea părţilor o discriminării la care sunt supuse, la o diferenţă extrem de îngrijorătoare ( peste
simplificare a muncii lor, încurajând o astfel de soluţionare! Nici magistraţii şi 10 procente).
nici măcar avocaţii nu sunt mai pregătiţi pentru a întelege ciclurile violenţei, Lucrând direct iîn domeniul asistenţei victimelor violenţei, noi constatăm
dinamica psihologică, dilemele femeii abuzate – cu diferitele ei roluri: soţie, că în ce priveşte protecţia socială a femeilor victimizate prin violenţă, dacă
mama, femeie-persoană distinctă. legislativul nu a reuşit să promoveze soluţii adecvate problemei, nici guvernul
Definiţia juridică actuală a violului şi incestului restrânge aria subiecţilor la nu a dat dovada de mai multă preocupare, ori "voinţa politică", cum se spune în
persoane de sex feminin şi limitează raportul sexual la penetrare pe cale limbaj specializat. În pofida bunelor intenţii exprimate oficial prin Planul
firească, adică vaginală, nerecunoscând violul anal sau oral, aceste fapte Naţional de Acţiune pentru Egalitatea de Şanse, într-un cadru promovat de ţara
regâsindu-se la perversiune. Încadrarea aceasta presupune provocarea de noastră – Conferinţa Subregională de la Bucureşti din septembrie 1996-
scandal, dificil de dovedit în practica curentă, cele mai multe agresiuni sau măsurile propuse au rămas în stadiu de "în lucru", încercări timide care s-au
abuzuri sexuale se întâmplă în fapt fără martori, nu? În cazul încadrării la cam pierdut pe drumul înfăptuirii lor efective.
corupţie sexuală, sancţiunile prevăzute sunt destul de mici, adeseori cu La nivel international, orice persoană beneficiază de protecţia Drepturilor
suspendarea executării unei pedepse privative de libertate. Cel mai grav este Omului, care sunt drepturi fundamentale dobândite în virtutea faptului de a fi
considerat violul asupra unei persoane de acelaşi sex, fapta intrând sub fiinţa umană. Atât Naţiunile Unite şi Organizaţia Regională a Drepturilor
incidenţa articolului 200 C.P., cu pedepse severe. Omului, precum Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, au recunscut în mod
specific drepturile umane ale femeilor şi obligaţia corespunzătoare a guvernelor
2. Referitor la datele statistice care să evidenţieze fenomenul violenţei de a promuova şi practica aceste drepturi.
împotriva femeilor, româncele preferă încă să păstreze tăcere, rămânând Drepturile femeilor, ca drepturi ale omului, sunt prezente în tratate,
refractate la a deschide acţiune penală atât în situaţiile de violenţă domestică convenţii şi declaraţii, promulgate atât de Naţiunile Unite, cât şi de organismele
cât şi în cele în care sunt agresate în afara casei. Se estimează totuşi, pe baza regionale ale Drepturilor Omului. Tratatele sunt adoptate în mod formal de
celor câteva sondaje realizate în ultimii ani, ca 30% deţine violenţa domestică, guvernele naţionale. Orice stat care a ratificat un tratat al Drepturilor Omului,
abuzul sexual între 5 şi 14%, iar violenţa împotriva femeii cu toate formele ei trebuie să asigure protejarea drepturilor cetăţenilor săi.
undeva între 40 şi 60%, adică cel puţin una din două femei a trecut printr-o Organizaţiile care se ocupă de fenomenul violenţei asupra femeilor în România
experienţă de abuz sau agresare fizică, sexuală ori psihologică din partea unui se divid în structuri ale statului şi organizaţii non-guvernamentale. Din păcate
bărbat, cel puţin o dată în viaţa ei. România se confruntă cu un deficit de astfel de organizaţii, atât guvernamentale cât
Cauzele violenţei împotriva femeilor sunt plasate în zona economicului, şi neguvernamentale, deoarece ele nu sunt prezente în fiecare judeţ al ţării, iar suma
patologiei medicale, derutei axiologice - anomiei sociale, în mod excepţional totală pe ţară a locurilor de adăpost este de doar 150, un număr infirm faţă de
legate de inegalitate de gen ori de sfera drepturilor umane. multitudinea de acte de violenţă ce victimizează femeile.
Exista totusi strategii de schimare. Structurile de dominaţie nu sunt
3. Violenţa în relaţii de muncă, cuprinsă generic sub termenul de hărţuire atemporale şi antistorice, ci produsul reproducerii constante în timp, la care
sexuală, nu este reglementată legal, cu toate că există suficiente argumente şi contribuie atât persoane singolare ( femei, bărbaţi) cât şi instituţiile ( familie,
dovezi ca incidenţa acestei forme de violenţă a crescut alarmant. biserica, sistem educaţional, stat). Violenţa împotriva femeilor, ca modalitate
de manifestare nu este o problemă imposibil de depăşit, ci o construcţie socio-
4. Politica românească în problema femeilor a izolat tematica şi rezolvările culturală care ţine de putere şi care poate fi schimbată ( Curic, Ina – „
necesare, pasându-le unui minuscul departament guvernamental, consfinţând Inegaliăţi de gen – violenţa invizibilă”,ed. Eikon, 2005).
astfel la nivel decizional şi administrativ credinţa larg împărtăşită de români ca

177 178
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Schimbarea nu este însă una uşoară, deoarece violenţa este adânc realizare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Distanţa de la plan la
înrădăcinată în majoritatea culturilor lumii. Deşi problema violenţei directe implementare nu este însă una uşor de depăşit.
împotriva femeilor este insuficient abordată, accentul pus preponderent pe Activitatea de prevenţie implică în principal mobilizarea instituţiilor şi
prevenire şi combaterea acestei forme de violenţă, ţinându-se cont şi de cultura persoanelor care pot lucra la creşterea nivelului de conştientizare a gravităţii
existentă şi structura socială, poate avea un efect pozitiv. Transformarea violenţei împotriva femeilor în toate formele sale şi a implicaţiilor inegalităţii
progresivă a violenţei culturale şi structurale ( Curic, Ina – „ Inegaliăţi de gen de gen. Prevenţia violenţei este un porces complex, iar pentru a avea rezultate
– violenţa invizibilă”,ed. Eikon, 2005), poate elimina treptat violenţa directă. pe termen lung este nevoie ca să se acţioneze la toate nivelurile: instituţional,
Strategiile de schimbare trebuie să vizeze atât acţiunile directe violente cât social şi individual.
şi violenţa culturală şi cea incastrată în structurile sociale. Strategiile de În ceea ce priveşte statul şi agenţiile guvernamentale, sunt necesare
intervenţie gândite pe trei nivele – cultural, structural şi direct – se suprapun şi următoarele: investirea de resurse în eficientizarea legislaţiei care circumscrie
influenţează reciproc în aceeaşi măsură în care toate formele violenţei sunt violenţa împotriva femeilor în toate formele sale. Elaborarea de coduri de
inter-dependente. În practică este dificilă abordarea oricărei dintre forme, fără a conduită în instituţii şi agenţii de stat sensibile la diferenţele şi inegalităţile de
observa suprapunerile şi legăturile cu celelalte. Strategiile de schimbare trebuie gen. Educaţie, instruire de specialitate pentru reprezentanţii acestor instituţii
să vizeze şi aceste legături. care oferă servicii variate victimelor violenţei. Aplicarea legilor care
Pentru a identifica alternative şi soluţii la această problemă sunt necesare sancţionează violenţa împotriva femeilor şi încălcarea drepturilor acestora.
crearea de spaţii de dialog, în care diferiţi actori implicaţi la diferitele nivele ale De asemenea, se cere o reformă în sistemul educaţional de educaţie pentru a
problemei să poată discuta şi ajunge la înţelegeri comune. Strategiile eficiente în oferi o socializare sensibilă de gen. Promovarea educaţiei de pace din perspectiva
direcţia eliminării violenţei nu pot fi impuse peste structurile deja existente sau de gen şi transformarea conflictelor pe cale paşnică. Implicarea elevilor şi
activităţile aflate în desfăşurare ci trebuie interrelaţionate cu acestea pentru a studenţilor în activităţi de conştientizare a problemelor violenţei în societate şi în
raspunde la nevoile şi prvocările concrete folosind reţelele şi resursele care există. acţiuni concrete de transformare a acesteia. Pregătirea profesorilor pentru a
Conştientizarea şi prevenţia sunt extrem de importante datorită perspectivei aborda problematica violenţei din perspectiva de gen. Reconceptualizarea
pe termen lung ce determină schimbările durabile în metalitatea şi în ansamblul relaţiilor de gen din perspectiva egalităţii dintre femei şi bărbaţi, promavarea
valorilor şi normelor care ghidează comportamentul indivizilor. Întervenţia unui limbaj ne-discriminatoriu.
imediată este însă esenţială pentru a răspunde situaţiilor de criză şi nevoilor Mass-media are un rol imoprtant în acestă direcţie, putând induce o
imediate ale femeilor abuzate. Un alt aspect important vizează necesitatea schimbare prin campanii puternice şi susţinute de sancţionare a violenţei
actorilor care să se angajeze în acţiuni concrete pentru a schimba tiparele împotriva femeilor în toate formele sale. Sensibilizarea şi educarea opiniei
sociale violente din perspectiva de gen. Chiar şi cele mai bune analize culturale publice în sensul eliminării clişeelor sexiste şi schimbării atitudinilor şi
şi structurale au nevoie de persoane- resursă care să le pună în practică (Curic, comportamentelor discriminatorii de gen. Prezentarea de imagini ale femeilor
Ina – „ Inegaliăţi de gen – violenţa invizibilă”,ed. Eikon, 2005). reale şi angajate în viaţa socială în locul imaginilor simplificatoare ale idealului
La nivel politic, Raportul Naţional privind Egalitatea de Şanse 2002 de feminitate occidental. Ruperea tăcerii şi denunţarea actelor de violenţă la
(http://www.stopvaw.org/Romania2.html), propune o serie de măsuri care care sunt supuse femeile ( Curic, Ina – „ Inegaliăţi de gen – violenţa
trebuie urgentate de puterea politică pentru a răspunde concret provocării invizibilă”, ed. Eikon, 2005).
inegalităţii de gen existente în fapt. Înfiinţarea Agenţiei naţionale pentru În familie, se poate acţiona prin împărţirea echitabilă a treburilor domestice
promovarea egalităţii de şanse, instituţie abilitată să elaboreze strategia naţională în între femeie şi bărbat, fată şi băiat şi valorizarea acestora. Promovarea de
domeniu, să coordoneze şi să controleze aplicarea politicilor şi programelor privind modele de realaţionare non- violente.
egalitatea, precum şi să evalueze progresele realizate. Includerea în agenda În ceea ce prveşte Biserica, se cere o schimbare de discurs vizavi de
guvernamentală a problematicii egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi a superioritatea bărbaţilor asupra femeilor. Orientarea mesajului de pace către
programului de măsuri concrete pentru aplicarea Planului Naţional de Acţiune realitatea cotodiană a violenţei în societate. Acceptarea şi sprijinirea drepturilor
pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Asigurarea finanţării necesare, din femeilor de a alege orice rol şi nu reducerea lor doar la rolul de mamă şi soţie.
bugetul de stat, pentru susţinerea activităţilor şi punerea în practică a măsurilor de

179 180
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Sprijinirea înfiinţării de adăposturi pentru victimele violenţei prin resursele şi


locaţiile pe care le are la dispoziţie.
În sectorul civil, dezvoltarea de prgrame de instruire şi conştientizare
asupra acestei probleme adresată funcţionarilor publici, politicienilor,
activiştilor sociali, elevilor, studenţilor etc. Implicarea bărbaţilor în promovarea
egalităţii de gen şi susţinerea relaţiilor parteneriale între bărbaţi şi femei.
Promovarea solidarităţii între femei indiferent de categoria socială din care fac
parte şi de statutul lor social.
În sectorul economic se cere promovarea unor relaţii şi condiţii de lucru
nediscriminatorii faţă de femei, crearea de oportunităţi de avansare egale pentru Puterile politice, chiar şi cele mai bine stabilizate n-au ca
femei şi bărbaţi şi sprijinirea tinerelor mame prin oferirea de programe de lucru garanţie a duratei lor decât opiniile unei generaţii, interesele
flexibile.
Lipsa de informare a femeilor asupra drepturilor pe care le au dar şi asupra unui secol, adeseori răgazul unei vieţi omeneşti.
existenţei posibilităţii de a beneficia de ajutor specializat, are consecinţe grave
asupra condiţiilor de muncă. Acest lucru se poate ameliora printr-o participare Puterile societăţii sunt mai mult sau mai puţin trecătoare, la fel
activă a personalului psecializat şi prin sensibilizarea instituţiilor statului la
această problemă. Femeile au dreptul să fie respectate atat din punct de vedere
ca trecerea noastră pe pământ; ele se succed cu rapiditate, ca
uman cat şi din punct de vedere profesional. diverse griji ale vieţii; şi nu s-a văzut niciodată o guvernare
În ţările cu o economie prosperă şi cu un sistem articulat al asistenţei care să se sprijine pe o predispoziţie invariabilă a sufletului
sociale, se promovează politica egalităţii de gen, egalităţii în drepturi a femeii omenesc, sau să se întemeieze pe un interes veşnic.
şi bărbatului. La noi, deseori ajutorul vine pe partea informală - familie,
prieteni, cunoscuţi – şi doar într-o mică măsură din partea unor instituţii
specializate, aceasta avand ca şi o consecinţă lipsa de încredere în organele
statului. Indiferent de statutul social sau economic al femeii, aceasta trebuie să
Alexis de Tocqueville
fie respectată, să cunoască cum să se facă respectată prin cunoaşterea
drepturilor pe care le are.
Consider că este imperativ necesară instituirea unor măsuri legislative
specifice, care să vizeze problemele cu care se confruntă femeile, în scopul
evident de a oferi acestora siguranţă socială.
De asemenea, este imperios nevoie de înfiinţarea unor Centre pentru femeile în
dificultate (victime ale discriminării de gen şi ale violenţei), măcar unul în fiecare
judeţ al ţării. Centre care să dispună atat de personal calificat, cat şi de resursele
financiare necesare unei bune funcţionări, şi în cadrul cărora să se ofere adăpost în
caz de nevoie (acum în Romania se dispune de 150 paturi pe întreaga ţară),
programe speciale de consiliere şi terapie, suport juridic, informare.

Asist.soc. Alina Giorgiana Oros


Cercercetător ştiinţific asociat, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi
Comunitară “Delphy”, Cluj-Napoca

181 182
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

DESPRE DEMOCRATIA IN RUSIA superioară şi are în componenţa acestuia 178 de reprezentanţi ai celor 89
subiecţi federali.
Nu putem scăpa de responsabilitatea zilei de mâine dacă o evităm astăzi. O dată cu înlocuirea lui Gorbaciov cu Elţîn şi coborîrea în bernă a steagului
Abraham Lincoln
roşu, la 25 decembrie 1991 va dispărea şi de iure gigantul sovietic al cărei
moştenitoare se va proclama Federaţia Rusă.
Conceptul de democraţie, apărut în Grecia antică în decursul secolului V,
Începînd din acest moment, asemenea celor 15 republici tinere ex-sovietice,
desemnează un regim politic/ o organizare socială în cadrul căreia poporul
Rusia va deveni pacientul unei perioade de tranziţie complicată dintr-o triplă
deţine puterea, după cum indică şi etimologia termenulului (gr.demokratia =
perspectivă: trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, de la
demos, popor +cratos, putere).
totalitarism la democraţie, de la statutul sau imperial la cel postimperial.
Deci, după cum avea să afirme mai tîrziu şi preşedintele american,
Începută de Elţîn, tranziţia spre democraţie va fi lentă şi cu poticniri, mai
Abraham Lincoln în secolul XIX, democraţia e guvernarea poporului de către
ales că în tradiţia statalităţii ruse democraţia este o necunoscută, fiind în
şi pentru popor.
schimb bine ştiută tradiţia autoritară a ţarilor sau cea totalitaristă a regimului
Chiar daca nu există o percepţie unitară şi singulară a fenomenului de
comunist de pînă la 1989.
democraţie în lume, există cîteva criterii după care poate fi apreciată
În 1999 ca urmare a deciziei de renunţare la fotoliul prezidenţial, Elţîn îl va
existenţa/absenţa acesteia într-o societate:
numi în calitate de preşedinte ad-interim pe tînărul prim-ministru, Vladimir
-alegerea liberă a guvernanţilor de către guvernaţi;
Putin, un personaj interesant cu un trecut pe măsură: recrutat imediat dupa
-existenţa unei opoziţii politice organizate, liberă de a se exprima;
terminarea Facultăţii de Drept de la Sankt-Petersburg de structurile KGB,
-existenţa unui sistem judiciar independent care să vegheze asupra
Vladimir Putin va petrece perioada anilor 1985-1989 la Dresda, RDG în
respectării legii;etc.
serviciul KGB, iar apoi va deveni chiar şi director al structurii succesoare
Aceste criterii nu sunt suficiente pentru aprecierea unei democraţii, KGB, Serviciul Federal de Securitate(FSB) în Rusia postsovietică.
întrucît acestea fac referire doar la principiul de bază al democraţiei “Un În anul 2000 ruşii îl vor alege în mod democratic pe acelaşi “silovik” ca
cetăţean, o voce”. preşedinte al statului (rusa silo=putere) care chiar de la bun început îşi propune
La acestea se adaugă şi alte principii complementare ca libertatea de să dezvolte conceptul de “democraţie suverană”, ceea ce se va dovedi a fi
expresie şi de opinie, libertatea presei, multipartidismul, respectarea libertăţilor departe de ce înţelege Occidentul prin democraţie.
şi drepturilor omului, egalitatea în faţa legii etc. Dacă la început de mandat Putin îşi afirma intenţia de a proteja şi
Fără îndoială că nu există un fenomen democratic pur în care principiile consolida conceptul de democraţie, acţiunile acestuia se vor dovedi a fi
enumerate să fie literă de aur şi în practică, nu doar în teorie. contrare.
Este adevărat că fiecare stat de drept are în prezent “şchiopătările” sale în Dimpotrivă, începînd cu anul 2000 Putin “va avea grijă” să slăbească
ceea ce priveşte respectarea unuia sau altuia dintre principiile democratice, însă fundamentele democraţiei şi aşa firave în Rusia postsovietică, provocîndu-i
Rusia pare sa fie cea mai “şchioapă” dintre acestea. starea de agonie acesteia.
Rusia, moştenitoarea de drept a URSS este o republică federală cu un regim Doctrina de Securitate a Rusiei în anul 2000 ilustrează că dincolo de
prezidenţial puternic consolidat. pericolele externe, stabilitatea şi vigurozitatea statului rus e ameninţată de
Seful de stat este ales prin sufragiu universal direct o dată la 4 ani, reînnoit o provocările interne ce decurg din prăbuşirea centralizării de pe timpul URSS.
singură dată, bucurîndu-se de largi competenţe executive care au fost întărite În consecinţă, Putin şi-a propus să instaureze ordinea şi stabilitatea în
în ultimii ani. interiorul statului, promovînd o nouă formă a democraţiei, ”democraţia
Puterea legislativă este reprezentată de Adunarea Federală(Federalnoie dirijistă” sau “asistată”, deoarece democraţia clasică este considerată că ar fi
Sobranie) formată din 2 camere: Duma de Stat şi Consiliul Federal. avînd tendinţa de a produce haos şi conflicte interetnice.
Duma de Stat (Gosudarstvenaia Duma) este Camera inferioară a Începînd cu anul 2000 Putin a iniţiat o serie de acţiuni care au urmărit
legislativului ce conţine 450 deputaţi, aleşi în mod universal direct pe o consolidarea puterii la Kremlin, fragilizarea opoziţiei şi demolarea structurilor
perioadă de 4 ani în timp ce Consiliul Federal(Soviet Federatii) este Camera fragile ale democraţiei incipiente.

183 184
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Prima acţiune a fost împărţirea administrativă a ţării în 7 districte federale 42.Cîtă democraţie…se pare că acest lucru înţelege domnul Putin prin
mari care au fost subordonate unor superguvernatori numiţi de preşedinte. “democraţia asistată” al cărei partizan este.
Oficial s-a declarat ca misiunea acestor reprezentanţi prezidenţiali sau top- Ultima noutate în acest domeniu este controversată lege a organizaţiilor
manageri, cum îi numeşte presa rusă este de a monitoriza felul în care este non-guvernamentale şi non-profit pe care încearcă să la decimeze şi să le
aplicată legislaţia federală în regiuni în vederea asigurării securităţii sufoce administraţia de la Kremlin.
naţionale.Cu toate acestea, substratul acestor acţiuni pare să fie altul: aceşti Problema organizaţiilor non-guvernamentale a devenit o obsesie a
“trimişi regali” sunt de fapt, nişte canale de informaţie pentru “ţarul de la autorităţilor ruse încă din mai 2005 cînd preşedintele îşi prezintă nemulţumirea
Kremlin” şi vectori de influenţă asupra elitelor regionale ca acestea să nu în faţa parlamentului în legătură cu activitatea unor ONG străine de pe
devieze de la “religia moscovită”. teritoriul statului rus.
În septembrie 2004, sub pretextul luptei antiteroriste, Putin va continua Mai mult decît atît, discursul preşedintelui va deveni extrem de tăios în
marea acţiune de reformare a statului şi consolidare a “democraţiei dirijiste”, această problemă, culminînd cu afirmaţia din decembrie 2005 prin care spunea
propunînd ca guvernatorii regiunilor să fie numiţi de preşedinte, iar cei 225 de că aceste organizaţii subminează stabilitatea statului, motiv pentru care trebuie
deputaţi aleşi de regiuni pentru a fi reprezente în Parlamentul de la Moscova să apărăm sistemul politic de amestecul dinafară şi să securizam societatea şi
vor fi înaintaţi de acum încolo doar de pe listele partidelor naţionale, adică de cetăţenii săi de răspîndirea vreunei ideologii teroriste, a uneia care să
cele 4 partide care deţin locuri în parlament dintre care 3 sunt subordinate promoveze ura faţă de om.
preşedintelui.Astfel nici un candidat independent nu va mai avea acces la In aceeaşi ordine de idei se consideră că aceste ONG pot aduce atingere
fotoliul unui deputat. intereselor naţionale ruseşti, făcînd spionaj, spălînd bani şi deghizîndu-se în
Mai grav e că, Curtea Constituţională s-a pronunţat favorabil acestei organizaţii de apărare ale drepturilor omului.
proceduri de numire a guvernatorilor de către preşedinte cît şi a dreptului În decembrie 2005 şeful Serviciilor de informaţii externe, S.Lebedev afirma
acestuia de a demite un guvernator sau de a dizolva un parlament regional. că ONG conţin personal din serviciile secrete străine, dat fiind faptul că
Profesorul M.Krasnov consideră că acest verdict al Curţii a creat o nouă ofiţerii de spionaj au nevoie de o acoperire, de o mască.”
realitate prin care constituţia nu mai e obligatorie, ci poate fi ignorată. La 23 noiembrie 2005 va fi aprobată de către Dumă ”legea organizaţiilor
Constituţia postsovietică din 1993 consacră oficial dreptul rezidenţilor celor 89 necomerciale” care va trezi convulsii în rîndul comunităţii internaţionale.
de subiecţi ai statului de a-şi alege guvernatorii şi să-şi selecţioneze deputaţii Prin această lege vor fi interzise finanţările străine ale ONG, iar filialele
care-i să-i reprezinte în parlamentul federal.”Sub ochii noştrii, continuă organizaţiilor străine de pe teritoriul Rusiei vor fi obligate să se
profesorul Krasnov, a avut loc o erodare a instanţei supreme care apără “reînregistreze” ca organizaţii civile ruse la Registratura statului care va
constituţia statului-Curtea Constituţională.Mi-e frică”. controla modul de cheltuire şi provenienţă a fondurilor acestora; vizibil acest
Iar vicepresedintele partidului Iabloko avea să afirme în continuarea proiect de lege înseamnă alungarea organizaţiilor străine de pe teritoriul Rusiei
aceluiaşi asentiment că formal Curtea e independentă; de iure Putin este şi subordonarea noilor apărute statului.
preşedinte, dar de facto este monarh”. Problema e însă alta: teama nu este atît faţă de ameninţările teroriste cît faţă
A “doua mare realizare “a lui Vladimir Putin în scopul întăririi de declanşarea unei revoluţii cu aromă de” lalele sau trandafiri portocalii “ şi pe
“democraţiei dirijiste” a fost subordonarea societăţii civile şi aşa docile şi slab teritoriul Rusiei în 2008 la alegerile prezidenţiale sau într-un viitor mai
consolidate din Rusia. apropiat.
La 17 martie 2005 la iniţiativa lui Putin, Duma de Stat va vota legea care Să nu uităm ca în 2000 preşedintele Serbiei, Slobodan Milosevic a fost
prevede formarea unei Camere a societăţii civile menită să asigure cooperarea înlăturat de mişcarea studenţească Otpor(rezistenţa) mobilizată ca o
dintre guvernanţi şi guvernaţi. organizaţie non-guvernamentală cu sprijin extern, Revoluţia Trandafirilor din
La prima vedere o iniţiativă demnă de toată lauda, doar că ineditul abia Georgia din 2003 a fost susţinută logistic de aceeaşi mişcare care a contribuit
urmează:dintre cei 126 membri prevăzuţi, 42 vor fi numiţi de preşedinte care cu alta, Pora la organizarea Revoluţiei Orange din Ucraina în noiembrie 2004,
vor alege la rîndul lor alţi 42 de membri, ca în final toţi să-i aleagă pe ultimii continuînd cu Revoluţia Lalelor din Kîrghistan din 2005.

185 186
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Se presupune că mişcări au fost sprijinite de finanţatorii străini ale unor Referinţe bibliografice:
ONG de provenienţă occidentală ca Freedom House sau Open Society, ultima
sponzorizată de filantropul George Soros.
1. Paul Veyne,”Cum se scrie istoria”,ed.Meridiane, Bucuresti, 1999
Se pare că ruşii au conştientizat Pericolul şi încearcă să închidă uşile pe care
le lasă deschise în mod intenţionat Open Society în lume. Pe buna dreptate 2. Francis Fukuyama,”Sfîrşitul istoriei”, ed.Paideea, Bucuresti, 1997
observa S.Markov că în sec.21 influenţa politică nu se mai defineşte atît prin 3. Samuel Huntington,”Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii
prezenţa bazelor militare şi a puterii armate cît de prezenţa ONG pe teritoriul mondiale”,ed.Antet,Bucuresti,1999
altor state decît cel de origine.Revoluţiile colorate sunt cea mai modernă şi
mai puternică armă a sec.21:trebuie să posezi astfel de instrumente şi să le 4. Alexandru Dughin,”Osnovî gheopolitiki”,www.arctogaia.com
foloseşti pentru a apăra interesele ţării. 5. Taras Mazyar, ”The Orange Revolution in Ukraine”, iulie 2005,
Human Watch Rights apreciază că proiectul legilor ONG este o nouă etapă www.beyondintractibility.org/reflections/personal_reflections/taras_mazya
a statului rus împotriva instituţiilor societăţii civile, ONG fiind deocamdată r/taras_mazyar.jsp?nid=6569
ultimele voci independente care mai pot să critice puterea în Rusia.
Dar în ce măsură conştientizează societatea civilă rusă aceste prejudicii 6. N.Boyko, K.Ruosselet,”Les eglises ukrainennes”, în “Le courier des pays
aduse tocmai ei, cînd într-un sondaj de opinie din aprilie 2005 , 21% dintre de l’est”, nr.1045, septembre-octobre, 2004
ruşii chestionaţi au răspuns că în Rusia e prea multă democraţie în prezent. 7. entretien d’Agnes Chataille avec Jan Pietko et Marek Tobolovski,
Rusia e deschisă la dialog pe probleme vizînd democraţia, dar trebuie de ”Ukraine-la Revolution Orange vue de pres”, februarie 2005,
evitat ca aceasta să devină un instrument folosit pentru manipularea ţării din www.diploweb.com/forum/znak.html
exterior.Cu 14 ani în urmă cînd Rusia a optat pentru democraţie, a optat nu
pentru a plăcea cuiva, ci pentru sine, pentru acest popor.Este de la sine înţeles 8. Ivan Krastev, ”Rusia’s post orange empire”, 20 octombrie 2005,
că principiile şi instituţiile democraţiei trebuie adaptate la realităţile vieţii www.opendemocracy.net/xml/xhtml/articles/2947.html
Rusiei din zilele noastre, la tradiţia şi istoria noastră.Este ceea ce şi noi 9. Alex.Kabakov, ”A different Maidan every time”, în Kommersant, 23
facem.(Vladimir Putin). noiembrie 2005
10. Taras Kuzio, ”Ucraina nu este Rusia”, în “New Europe Review”, 2005
Ist. Inessa Baban 11. Adrian Severin, ”Ucraina între naţionalism şi rusism”, în “Ziua”, 23
Colaborator, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy, Cluj- decembrie 2004
Napoca
12. Serban Orescu, ”Revoluţia şi societatea civilă”, în “Ziua”, 2 martie 2005

187 188
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

DIALOGUL SOCIAL ŞI MANAGEMENTUL CONFLICTELOR

A fi împreună este un început; a rămâne împreună este un progres;


a lucra împreună este un succes.
proverb american

În ceea ce priveşte rolul pe care îl au conflictele în viaţa organizaţională,


există mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, conflictele sunt stări anormale
în activitate, având un profund caracter disfuncţional. Pe de altă parte,
conflictele sunt aspecte fireşti de existenţă şi evoluţie a afacerilor, funcţional
având un rezultat pozitiv.
Conflictul este asociat, deseori, cu criza, adică o situaţie cu efecte negative
asupra atmosferei propice unei activităţi eficiente. Totuşi în activitatea unei
firme performante, este dovedit că, diferite faze sau forme de conflict au un rol
stimulator şi, deci, benefic. Pentru munca unui manager, considerăm
Dacă vrem să ne regăsim trebuie să ne căutăm în viitor. Dacă importantă urmărirea conflictului, înţelegerea cauzelor şi a posibilităţilor de
vrem să ne recunoaştem trebuie să ne inventăm. Dacă vrem să evitare a declanşării acestuia, dar şi controlul asupra dezvoltării conflictelor
ne bucurăm de noi înşine trebuie să învăţăm mai întâi a ne care înseamnă o cale spre progres. Cel puţin sub două aspecte, managerul
trebuie să fie preocupat de dezvoltarea conflictelor: în timp şi în spaţiu.
bucura de ceilalţi. Dacă vrem să trăim aproape de alte Autori americani, specialişti în management, consideră conflictul un
suflete, trebuie să dobândim puterea de a ne dărui lor. instrument util pentru a fi în top. Iar AMACOM (department al Asociaţiei
Americane de Management) consideră contradicţiile la nivelul grupurilor, ca şi
în relaţia leader-grup singura modalitate de a ajunge la o calitate superioară în
Azir activitatea operaţională şi sub aspectul relaţiilor dintre oameni (Eugenia-
Câmpeanu Sonea, 2005).

1. Conflictul în cadrul firmei

Managerul trebuie să stimuleze perfecţionarea, îmbunătăţirea activităţii


prin contradicţii prin obişnuirea subalternilor de a accepta ideile colegilor cu
argumente solide şi mai ales, prin exemplul personal, prin felul în care acceptă
el însuşi idei, sugestii şi critici. Ideile, sugestiile şi mai ales, critica stau la baza
îmbunătăţirii programelor de lucru pentru viitor.
Printre condiţiile de bază pentru o bună colaborare este comunicarea
corectă între manager şi subordonaţi.
De asemenea, managerul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru
propriile acţiuni, indiferent de rezultatul obţinut. Un asemenea climat de muncă
va stimula pe subalterni în asumarea propriilor responsabilităţi pentru bunul
mers al activităţii generale. Subalternii trebuie să fie stimulaţi să îndeplinească
în cadrul grupurilor de muncă acele roluri care li se potrivesc cel mai bine, din

189 190
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

proprie iniţiativă. Iar managerul trebuie să accepte toate iniţiativele rezonabile Sursele unui asemenea conflict trebuie căutate în: delimitarea
şi utile, să-i obişnuiască pe colaboratorii săi să le discute şi să le analizeze cu departamentelor după obiective diferite, dependenţa departamentală reciprocă,
eficienţă pentru rezultatul comun. nemulţumirea faţă de statutul profesional, delimitarea inexactă a atribuţiilor,
În cadrul firmelor se poate întâmpla ca managerii şi subordonaţii să nu fie caracterul limitat al resurselor şi comunicarea în organizaţie.
de acord în unele privinţe deoarece percep diferit aspectele problematice. Cauzele cele mai des întâlnite în organizaţii sunt: diferenţierea,
Diferenţele de acest fel sugerează o lipsă de deschidere în comunicare, ceea ce interdependenţa şi folosirea în comun a resurselor. Nici unul din aceşti factori
reduce satisfacţia în muncă a ambelor părţi, situaţie care necesită îmbunătăţirea, nu produce singur un conflict substanţial. Însă când operează împreună se poate
în primul rând, a sistemului informaţional din cadrul organizaţiei. Aceasta ajunge la o presiune foarte puternică ce poate exploda într-o serie de conflicte
înseamnă că este necesar ca managerul să asigure existenţa unui sistem distructive care pot fi greu controlate sau, într-un caz fericit, în conflicte
corespunzător de comunicare, care să-i permită să înţeleagă subordonaţii, dar şi productive uşor de gestionat (D. Robey, 1986).
să se facă înţeles de către aceştia. În fond, responsabilitatea conducerii asupra Comunicarea în cadrul firmelor se poate întâmpla ca managerii şi
factorilor interni ai organizaţiilor se împarte între angajaţi şi manageri, în subordonaţii să nu fie de acord în unele privinţe deoarece percep diferit
special asupra climatului de muncă, asupra relaţiilor de muncă favorabile aspectele problematice. Diferenţele de acest fel sugerează o lipsă de deschidere
creşterii productivităţii, creativităţii şi motivării. în comunicare, ceea ce reduce satisfacţia în munca a ambelor părţi, situaţie care
Un exemplu în acest sens ar putea fi: managerul nu este explicit în privinţa necesită îmbunătăţirea, în primul rând, a sistemului informaţional din cadrul
sarcinilor pe care trebuie să le execute subalternul, iar acesta la rândul său nu organizaţiei. Aceasta înseamnă că este necesar ca managerul să asigure
ştie exact ceea ce trebuie să facă. El pune accentul pe anumite activităţi, care existenţa unui sistem corespunzător de comunicare, care să-i permită să
consideră el că sunt importante în timp ce şeful său este de părere că el ar trebui înţeleagă subordonaţii, dar şi să se facă înţeles de către aceştia. În fond,
să se ocupe mai mult de alte activităţi pe care el le consideră importante. responsabilitatea conducerii asupra factorilor interni ai organizaţiilor se împarte
În acest caz managerul nu este pe deplin mulţumit de subalternul său. La între angajaţi şi manageri, în special asupra climatului de muncă, asupra
rândul lui subalternul consideră că este eficient şi doreşte o mărire de salariu. relaţiilor de muncă favorabile creşterii productivităţii, creativităţii şi motivării.
Cele două părţi au însă păreri diferite şi astfel se crează un conflict de muncă Diferenţele între departamente rezultă în mod natural când sarcina
între manager şi angajat. generală a unei organizaţii este împărţită pe specialităţi. Această diviziune a
muncii permite indivizilor să realizeze o parte din sarcina totală, astfel că
lucrătorii din departamente diferite ajung să realizeze sarcini total diferite. Ei
2. Problemele care generează conflictul: folosesc alte mijloace de muncă, au legături cu alţi oameni, primesc altă
instruire, gândesc şi acţionează diferit. Aceste diferenţe sunt normale,
Conflictul trebuie privit ca un element al vieţii organizaţionale, tocmai intenţionate şi necesare pentru succesul organizaţiei. Totuşi diferenţele creează
datorită divergenţelor existente între atitudini, scopuri, modalităţi de acţiune dificultăţi ca intoleranţă şi antipatie între departamente. Diferenţierea
sau faţă de o situaţie din procesul de conducere. Practicarea managementului de îngreunează comunicarea prin individualizarea unui grup faţă de altul, cel mai
succes impune de la bun început identificarea surselor conflictuale precum şi simplu exemplu fiind dat de numeroasele conflicte dintre ingineri şi economişti
factorii care favorizează orientarea acestora în sensul diminuării performanţelor în activitatea productivă. Diferenţierea include atât aspecte ale structurii cât şi
manageriale. ale caracteristicilor personale ale oamenilor. Cele două sunt, probabil, într-o
Cauzele conflictelor în organizaţii strânsă legătură pentru că orientarea psihologică a personalului departamentului
Concepţiile diferite asupra conflictului sugerează puncte de vedere diferite este influenţată de structura şi sarcinile din interiorul departamentului.
asupra surselor conflictului. Cauzele care generează stările conflictuale pot fi Interdependenţa este o cauză importantă a conflictelor deoarece dă
căutate atât în elementele de ordin psiho-sociologic, cât şi în elementele posibilitatea de amestec şi obstrucţionare care altfel nu ar exista. Această
structurale ce caracterizează organizaţiile. interdependenţă poate apărea sub mai multe forme: un contact minim, când
Într-o organizaţie ce desfăşoară o activitate economică, cel mai adesea se fiecare departament îşi aduce o mică contribuţie la întreg şi fiecare este sprijinit
întâlneşte conflictul structural. de întreg; o interdependenţă secvenţială care acţionează ca o linie de asamblare

191 192
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

în care există o dependenţă reciprocă de la un capăt al liniei la celălalt; o Cauzele conflictelor trebuie privite pe toate cele trei laturi, deoarece conflictul
interdependenţă reciprocă în care unităţile organizaţiei îşi dau una alteia sarcini. este un proces dinamic în care contradicţiile, atitudinile şi comportamentele se
Evident, cu cât interdependenţa este mai mare cu atât potenţialul unui conflict schimbă continuu şi se influenţează reciproc.
este mai ridicat. Contradicţia se referă la incompatibilitatea percepută sau reală, de scopuri
Disconfortul, incidentele, neînţelegerea, tensiunea şi criza. Disconfortul este între părţile care intră în conflict, generată de interese, norme, valori, structuri
un sentiment intuitiv că lucrurile nu sunt normale, chiar dacă nu poate fi definită diferite. Atitudinile includ elemente emoţionale, cognitive şi de voinţă, în timp
precis starea conflictuală. Incidentul irită în timp şi stă la baza unor conflicte mai ce comportamentele sunt rezultatele unor dezechilibre, tensiuni, nevoi, lipsuri,
intense dacă nu sunt uitate. Un incident poate fi, în sine, o problemă simplă, dar dorinţe şi aşteptări nesatisfăcute.
dacă este greşit înţeleasă poate escalada în tensiune. Neînţelegerea este o formă de Orice acţiune întreprinsă este justificată de un ansamblu de factori care
conflict cauzată de percepţii greşite, lipsa de legături între părţi şi o comunicare energizează, activează şi susţin comportamentul. O importanţă deosebită o are
defectuoasă. În fine, tensiunea şi criza sunt forme extreme ale conflictelor – rolul pe care îl îndeplinesc nevoile pentru că starea de necesitate nu numai că
oamenii întrec măsura şi se lasă dominaţi de sentimente. stimulează dar şi orientează organismul uman spre anumite moduri de
Folosirea resurselor în comun este o altă cauză structurală ce poate satisfacere adecvată a dorinţelor.
conduce la conflict. Resurse ca bani, timp, spaţiu, personal, echipament produc Deci comportamentul motivat nu este o simplă cauză, ci şi un mijloc prin
deseori conflicte legate de cine le va folosi, unde, cât şi când. Izbucnesc care se poate ajunge la realizarea scopului, intensitatea acestuia fiind
conflicte distructive mai ales atunci când resursele sunt foarte limitate iar determinată de trebuinţele specifice dar şi de particularităţile stimulilor. O
nevoile mari. În mod normal, repartizarea resurselor va constitui subiect al astfel de abordare are avantajul că propune soluţionarea conflictelor prin
negocierilor, atenţia managementului fiind centrată pe controlul şi gestionarea dezamorsarea comportamentului conflictual, o schimbare în atitudini şi o
conflictului într-o manieră ordonată şi constructivă. Aşadar, o diferenţiere transformare a relaţiilor şi intereselor care se află în centrul structurii
mare, interdependenţele, folosirea în comun a resurselor constituie factori de conflictuale.
presiune în organizaţie. O viziune de ansamblu asupra conflictului evidenţiază
mai întîi aceste cauze structurale şi abia apoi caracteristicile indivizilor 3. Proceduri, metode, instrumente pentru evitarea conflictului:
antrenaţi în conflict. Managementul conflictelor va avea în atenţie atât cauzele
structurale cât şi diagnosticarea relaţiilor interpersonale, o tratare completă a În dezvoltarea organizaţiilor un rol major revine relaţiilor dintre manager şi
conflictului necesitând elaborarea unor strategii de modelare structurală şi a subordonaţi. Raporturile dintre cele două părţi se manifestă în permanenţă şi se
unor tactici de abordare a relaţiilor interpersonale în cadrul organizaţiei. amplifică atunci când organizaţiile trec prin perioade de criză. Un astfel de moment îl
reprezintă conflictele de muncă. Acestea sunt conflicte dintre salariaţi şi unităţile la
care sunt încadraţi, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau
Contradicţii economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă. Pentru
preîntâmpinarea lor, managerul trebuie să depună eforturi de îmbunătăţire a
raporturilor cu subordonaţii, eforturi care sunt de durată şi obositoare şi care se
regăsesc sub forma negocierilor în procesul muncii.
Rezultatul negocierilor este concretizat în contractul colectiv şi individual
Atitudini Comportamente de muncă, documente ale căror clauze precizează drepturile şi obligaţiile
CONFLICT
reciproce ale managerilor şi angajaţilor în scopul promovării unor relaţii de
muncă echitabile. În unele organizaţii asistăm şi la comportamente neetice din
Elementele structurii conflictuale partea managerilor, care nu întotdeauna respectă drepturile profesionale
prevăzute în actele legislative şi garantate de Constituţie. Managerul unei
Un model mai simplu de explicare a conflictelor surprinde într-o variantă organizaţii este chemat sa înţeleagă ca obiectivele sale în relaţia conducere-
instrumentală contradicţiile, atitudinile şi comportamentul părţilor implicate. subordonaţi trebuie să fie clar stabilite, ceea ce presupune mai mult decât

193 194
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

evitarea conflictelor de muncă. Raporturile între cele două părţi vor fi poate fi pagubos, cu efecte care apar mai târziu şi care se pot transforma în
construite pe principiile obţinerii unor performanţe cât mai ridicate, conflicte ireconciliabile. Pentru manageri, raporturile cu subalternii trebuie să
îmbunătăţirea sau cel puţin menţinerea condiţiilor de muncă, securitatea şi constituie o preocupare de maximă importanţă deoarece reprezintă un element
siguranţa muncii, implementarea şi controlul schimbărilor strategice. fundamental al artei şi ştiinţei de a conduce. În fond, managementul vizează
În aceste domenii de acţiune se poate întâmpla ca managerii şi îmbunătăţirea în mod conştient a raporturilor manageri-subordonaţi şi păstrarea
subordonaţii să nu fie de acord în unele privinţe deoarece percep diferit sistemului organizaţional într-un echilibru economic dinamic, prin armonizarea
aspectele problematice. Diferenţele de acest fel sugerează o lipsă de deschidere acţiunilor rezultate în interdependenţele dintre manageri şi subordonaţi în
în comunicare, ceea ce reduce satisfacţia în muncă a ambelor părţi, situaţie care scopul obţinerii succesului organizaţional.
necesită îmbunătăţirea, în primul rând, a sistemului informaţional din cadrul Pentru optimizarea raporturilor manager-subordonaţi, pot fi propuse o
organizaţiei. Aceasta înseamnă că este necesar ca managerul să asigure serie de reguli de conduită, dintre care putem aminti (Mihuţ I., 2003):
existenţa unui sistem corespunzător de comunicare, care să-i permită să · luarea în considerare a variabilelor formale, cât mai ales a celor
înţeleagă subordonaţii, dar şi să se facă înţeles de către aceştia. În fond, informale, ultimele oferind o poziţie de lider pentru subordonaţi; după cum am
responsabilitatea conducerii asupra factorilor interni ai organizaţiilor se împarte mai arătat, pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele managerul trebuie să fie un lider,
între angajaţi şi manageri, în special asupra climatului de muncă, asupra să deţină surse de putere formale şi informale, dacă e posibil, la acelaş nivel;
relaţiilor de muncă favorabile creşterii productivităţii, creativităţii şi motivării. · asigurarea unui flux informaţional caracterizat prin operativitate,
Autocunoaşterea este importantă pentru a fi evaluate propriile competenţe flexibilitate, integritate; comunicarea este cea care susţine acţiunile
în vederea realizării obiectivelor pe termen scurt şi lung, în timp ce cunoaşterea manageriale, dar şi cele ale subordonaţilor;
celorlalţi oferă alternative de înţelegere a comportamentului şi motivaţiilor care · asigurarea accesului subalternilor la manageri; condiţia de bază a
susţin sau împiedică obţinerea de performanţe. apropierii dintre management şi salariaţi este o politică cu „uşile deschise” între
Dacă există un dezechilibru între contribuţiile managerului şi ale cele două părţi, pentru ca subordonatul să poată contacta cu uşurinţă nivelele
subordonatului relaţia de parteneriat este dificilă, iar climatul de muncă se ierarhice superioare; mai mult, un bun manager trebuie să profite de orice prilej
deteriorează. Contribuţia părţilor la parteneriat, în viziunea relaţiilor de muncă, pentru a intra în relaţii cu subalterni pentru a le afla opiniile, sugestiile şi
este prezentată sintetic în tabelul următor: orientările lor profesionale;
· adoptarea deciziilor în conformitate cu obiectivele organizaţionale,
Managerul oferă: Subordonatul oferă: ţinând seama şi de interesele particulare ale fiecărui membru al grupului; odată
-instruire; -cunoştinţe; ce decizia a fost luată în maniera participativă, întregul grup trebuie să o
-mijloace de muncă, obiectul -timp;
respecte şi să depună eforturi pentru a o pune în practică;
muncii; -abilităţi şi experienţă;
-sarcini de muncă; -dependenţă; · acordarea echitabilă a recompenselor; motivarea salariaţilor are de
-securitate; -forţa sa de muncă; suferit în situaţia în care pachetul de recompense este împărţit pe criterii străine
-motivare,krecompense, apreciere; de rezultatele obţinute în procesul muncii de către fiecare lucrător;
Managerul primeşte: Subordonatul primeşte: · asumarea responsabilităţii atât pentru activitatea proprie, cât şi
-muncă; -salariu; pentru cea a subordonaţilor; este recunoscut faptul că managerul este evaluat şi
-timp; -apreciere; prin prisma rezultatelor subalternilor pe care îi conduce deci, înainte de a critica
-loialitate, angajare; -recompensare; greşelile subordonaţilor săi, managerul trebuie să analizeze corect dacă acestea
-dependenţă, recunoaştere; -provocare; nu se datorează şi neglijenţelor sale.
Sursa: P. Hathaway, S. Schubert, Better Management Skills, Kogan Page, Drepturile angajaţilor sunt indispensabile unei vieţi decente ale salariaţilor,
London, 1993; constituind un standard al relaţiilor de muncă din cadrul oricărei organizaţii şi
un etalon pentru raporturile dintre manager şi subordonaţi. Realitatea
În cele mai multe organizaţii managerul, prin funcţia pe care o deţine, are demonstrează că problema drepturilor se bucură de mare popularitate în toate
puterea necesară pentru a impune unele decizii, dar un asemenea comportament organizaţiile din lume. Drepturile sunt interese ale angajaţilor care necesită o

195 196
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

protecţie specială (prin acte legislative şi regulamente proprii), tocmai pentru că principii după care este guvernată o organizaţie. Dincolo de aceste elemente,
sunt condiţii indispensabile pentru un trai decent şi o dezvoltare continuă a codurile etice abordează probleme cum ar fi conflictele de interese, concurenţii,
potenţialului resurselor umane. În consecinţă, angajatul unei unităţi va avea caracterul privat al informaţiilor, oferirea cadourilor, etc. În esenţă, codul etic
întotdeauna anumite drepturi şi obligaţii care decurg din prevederile legale, din încearcă să acopere un hiatus existent între valorile unei comunităţi
contractele colective şi individuale de muncă, precum şi din regulamentele de organizaţionale şi legile care guvernează societatea.
organizare şi funcţionare ale organizaţiei. Unul dintre cele mai celebre coduri etice din lume este un cod creat de
În multe organizaţii întâlnim un comportament neetic din partea British Institute of Management, denumit şi Code of Conduct (codul de
angajatorilor, care nu întotdeauna respectă drepturile profesionale prevăzute în conduită) - mereu citat în literatura de specialitate ca un document model
actele legislative şi garantate de Constituţie. Pe de altă parte, destul de târziu a pentru o conduită managerială corectă şi un mod responsabil de a înţelege
apărut un nou cadru legislativ în domeniul relaţiilor de muncă (noul Cod al desfăşurarea afacerilor este:
Muncii a intrat în vigoare la 1 martie 2003) mai bine elaborat din punct de
vedere al precizării şi respectării drepturilor, obligaţiilor şi răspunderilor care Codul de Conduita
revin angajatorilor şi angajaţilor. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le
sunt recunoscute prin lege, ceea ce înseamnă ca orice tranzacţie prin care se 1. În urmarirea materializarii intereselor personale trebuie luate în considerare si
urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea celorlalti.
2. Managerii nu trebuie sa fie razbunatori si sa nu aduca prejudicii reputatiei pers
acestor drepturi este lovită de nulitate.
afacerilor altora.
Din păcate, noul Cod al Muncii cuprinde unele asimetrii păgubitoare între 3. Managerii trebuie sa declare imediat si complet interesele personale care ar put
drepturi şi obligaţii, angajatorul nefiind beneficiarul aceluiaşi tratament ca şi conflict cu interesele firmei.
angajatul. Balanţa drepturilor şi obligaţiilor este dezechilibrată, în defavoarea 4. Managerii trebuie sa manifeste interes fata de sanatatea, securitatea si bunastar
angajatorilor, ceea ce poate determina încă conflicte. Cu toate acestea, sunt care îi conduce.
numeroase prevederi care ne aduc în modernitate, acordând drepturi fireşti 5. Managerii trebuie sa respecte confidentialitatea unor informatii, daca acest lucr
forţei de muncă şi care fac parte din strategia de adoptare a acquis-ului de consumatori sau furnizori.
comunitar. Dincolo de dorinţa de aliniere la standardele europene, noile 6. Managerii nu trebuie sa ofere sau sa accepte cadouri sau favoruri în scop de mi
reglementări ale raporturilor de muncă nu ar fi trebuit să ignore realităţile şi corupere.
actualele nevoi ale economiei româneşti, aşadar o flexibilitate în fixarea 7. Managerii trebuie sa fie convinsi ca toate informatiile comunicate public sunt a
Sursa: Management / Study Test / Stage 2 CIMA BPP Publishing Ltd., London,
raporturilor de muncă ar fi fost mult mai benefică.
În orice firmă trebuie să existe atât o obligaţie a managerilor, cât şi a
angajaţilor de a întreţine viaţa organizaţiei din care fac parte. Principalul
obiectiv al managerilor în sfera raporturilor de muncă nu poate fi altul decât 4. Negocierea pentru soluţionarea conflictului:
obţinerea consensului subordonaţilor asupra realizării obiectivelor
organizaţionale. Cultivarea unor relaţii bune între manager şi subordonaţi nu Negocierea este un proces desfăşurat totdeauna între parteneri care depind
constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru a realiza o muncă performantă. unul de celălalt în satisfacerea intereselor. În lipsa acestei dependenţe nu există
În firmele româneşti, practicile organizaţionale ar trebui să fie anti-entropice, negociere, ceea ce face ca soluţia obţinută să fie totdeauna un compromis.
bazate pe elemente de organizare, de ordine, după o lungă perioadă în care am avut Numai că pentru manager este importantă nu numai obţinerea unui
parte de numeroase conflicte la nivel inter-personal şi de grup, între manageri, compromis, ci şi trăinicia acestuia, adică dezamorsarea stării conflictuale.
patronat şi sindicate, amplificate, uneori, la cote dramatice. Optimizarea Adversarul păcălit să accepte un compromis care nu-l avantajează, nu numai că
raporturilor de muncă şi menţinerea unui climat de muncă prielnic dezvoltării nu va respecta contractul încheiat, dar nu va mai avea încredere, pe viitor, chiar
organizaţionale este dată de calitatea dialogului social dintre părţile implicate. dacă fostul oponent şi-a schimbat atitudinea.
Introducerea unui cod etic în organizaţie reprezintă deasemenea un a. Alegerea strategiei (criterii)
instrument în evitarea conflictului. Un cod etic formulează idealuri, valori şi

197 198
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Ca să fii capabil să ai avantaje într-o negociere este important să o vezi ca Cooperarea se bazează pe filosofia câştig-câştig, utilizatorii acestei
pe o activitate care este potrivită numai pentru anumite relaţii de dependenţă. abordări fiind preocupaţi să ajungă la o înţelegere care să satisfacă nevoile
Negocierea conflictelor este o continuă balansare între poli diferiţi, iar ambelor părţi, sau cel puţin să nu afecteze interesele celeilalte părţi. Strategiile
abordarea negocierii ca un sistem încărcat de numeroase dileme, rezultate din competitive se fundamentează pe filosofia câştig-pierdere, fiecare parte
polaritatea cooperare-luptă, presupune mixtura între patru mari categorii de încercând să-şi maximizeze câştigul dând foarte puţină atenţie nevoilor
activităţi: celeilalte părţi.
1. obţinerea unor rezultate substanţiale;
2. influenţarea balanţei de putere; b. Alegerea tipului de negociere (sau a formei)
3. promovarea unui climat constructiv;
4. obţinerea unor flexibilităţi procedurale. Principalele tipuri de negociere sunt:
În situaţiile de negociere de multe ori ne confruntăm cu decizii dificile, -negociere integrativă
pentru că ele sunt permanentizate de propriile noastre interese sau de - negociere distributivă
dependenţa mutuală. Mult prea des, părţile implicate într-o negociere sunt - negociere raţională
orbite de propriile interese şi acest lucru le face să opteze pentru o strategie mai Evaluarea comparativă a tipurilor de negociere este prezentată în tabelul
dură, decât să-şi armonizeze interesele interdependente. Dacă mai târziu se de mai jos.
descoperă că nu au fost prevăzute unele consecinţe nefaste ale rezolvării Pe lângă aceste tipuri de negociere mai există o altă cale, a negocierii
conflictualităţilor prin negociere, există o neîncredere mutuală atât de mare principiale, elaborată în cadrul Proiectului de Negocieri de la Harvard, care
încât cooperarea devine aproape imposibilă. constă în clarificarea problemelor pe baza caracteristicilor lor şi nu prin nişte
Pe de altă parte, se întâmplă ca părţile să opteze mult prea repede pentru o tratative care seamănă mai degrabă cu o târguială între părţi. Aceasta înseamnă
strategie de cooperare în situaţii care de fapt, le impun să aibă grijă de poziţiile pe că se caută, pe cât posibil, profitul ambelor părţi, şi că, acolo unde interesele
care le ocupă în negociere. Efectul este acelaş: dacă încercarea de cooperare nu are sunt divergente, trebuie ca rezultatul să se bazeze pe nişte criterii echitabile,
efectele scontate, oamenii ei se simt dezamăgiţi şi manipulaţi. În acest caz există independente de voinţa oricărei dintre părţi.
din nou o tendinţă puternică să se întoarcă la comportamentul agresiv. Profesorul Zoltán Bogáthy de la Universitatea de Vest din Timişoara
Negocierile sunt procese în care părţile implicate se manipulează distinge alături de negocierea principială, conform modelului Harvard, alte
neîndemânatic, încât ele devin nehotărâte în conflict şi eventual se luptă numai două tipuri de negociere: poziţională şi situaţională.
pentru prestigiu şi salvarea imaginii în faţa celorlalţi. Deseori astfel de procese Negocierea poziţională este forma tradiţională, în care participanţii se
sunt spontane şi, într-un anumit sens neintenţionate, însă la un moment dat mişcă în cadrul unor probleme foarte bine delimitate. Dacă poziţia lor nu
părţile implicate vor realiza că sunt prinse într-o spirală de ostilităţi crescânde. permite efectuarea vreunui compromis, oricât de mic, negocierea se va încheia
Momentul în care se implică în aceste dinamici spontane şi într-un arsenal fără nici un rezultat. Este cazul tipic al negocierilor patronat-sindicate, în care
mare de comportamente agresive, pot fi prevenite întrucâtva pentru a nu sindicatul cere o mărire cu 15% al salariilor, iar răspunsul managerilor este „nu
degenera în conflictualităţi distructive. suntem în stare să vă creştem salariile decât cu 5%”.
Alegerea strategiilor se poate face luând în calcul gradul de satisfacere a Negocierea situaţională are loc, de obicei, înainte de a demara negocierea
intereselor proprii, a intereselor celuilalt, importanţa pe care o reprezintă poziţională sau cea principială, prin scurgeri de informaţii către media sau
obţinerea de rezultate concrete, dar şi calitatea relaţiilor viitoare cu partenerul sistemul informaţional intern din organizaţii, cu scopul de a realiza un schimb
de negociere. de informaţii printr-o a treia parte (neutră). Este de fapt, o negociere indirectă
Strategiile folosite în cadrul procesului de negociere includ: colaborarea, prin care se evită obstacolele în negociere parcurgându-se mai repede drumul
competiţia şi acomodarea (sau negocierea îndatoritoare) cu interesele părţii spre realizarea acordului mult dorit.
opuse. De obicei, segmentarea strategiilor se face doar pe două categorii
fundamentale, având în vedere doar criteriul rezultatelor: strategii competitive
şi de cooperare.

199 200
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

La masa tratativelor distanţa dintre parteneri, forma mesei, unghiurile de


Caracteristici Negociere Negociere Negociere vizibilitate, înălţimea şi poziţia scaunului faţă de masă, mobilierul, decorul,
integrativa distributiva rationala
lumina sunt factori care influenţează negocierea în plan psihologic.
Obiectiv Acord si relatie de A câstiga acum, Akrezolva
Aşezarea partenerului de negocieri cu ochii spre soare, cu spatele la uşă
durata a învinge problema
Participantii Prieteni Dusmani Oamenikcare
sau la un hol din care se circulă, pe un scaun prea scund, poate aduce avantaje
rezolva un diferend reale dacă nu tocmai principale.
Ambianta Încredere Suspiciune, sfidare Neutralitate
Comportamentu Concesiv, Agresiv, dur Neutru, rational 2. Vestimentaţia
l întelegator Prima impresie pe care o laşi în general este dată de vestimentaţie. La o
Relatia Cedeaza la presiuni Exercita presiuni, Cedeaza la negociere este indicat să fi îmbrăcat într-un mod decent, în haine care să nu
presiune/cedare trece la represalii principii, iar nu la atragă foarte mult atenţia.
presiuni
Atitudinea fata Evita confruntarea Se bazeaza pe Independenta de 3. Limbajul feţei şi al trupului
de vointa de vointe conflictul de vointe vointa În cadrul unei negocieri directe mesajul nonverbal constituie o armă de temut.
Exigenta Satisface False exigente Exigentele cele mai Limbajul trupului constă din cuvinte, propoziţii şi o anumită punctuaţie. Fiecare gest
exigentele minimale înalte este asemenea unui cuvânt, iar un cuvânt poate avea mai multe înţelesuri.
minimale
Mesaje ce pot fi transmise la o masă de negociere prin semnale ale trupului:
Atitudinea fata Accepta pierderi Se cer avantaje Se cauta solutii
de acord unilaterale pentru a unilaterale în mutual avantajoase - pupile dilatate: luminozitate slabă, interes, atracţie;
obtine acordul schimbul acordului - unghiul intern al globului ocular este vizibil: aprobare, interes, intenţie;
Atitudinea fata Sunt bune daca Este buna solutia Imagineaza solutii; - unghiul intern ascuns: dezacord, îngrijorare;
de solutii obtin acordul, care aduce avantaj, decizia se ia dupa - pupile mici: luminozitate mare, interes scăzut, respingere;
important este sa se propria pozitie este evaluarea situatiilor - colţurile gurii arcuite în jos: amărăciune, insatisfacţie, grijă, mânie;
ajunga la întelegere unica acceptabila posibile - linia buzelor dreaptă, sprâncene drepte, pleoape căzute: lipsa de interes,
Atitudinea fata Concesiikîn Se cer concesii ca o Oameniiksi lipsa de grabă;
de oameni si schimbul relatiilor, conditie a diferendulksunt - palme deschise către partener: sinceritate, onestitate, deschidere;
diferend katentkfatakdekoa mentinerii douagprobleme - palma deschisă în sus: supunere;
meniksi diferend relatiilor, dur cu distincte - palma îndreptată în jos: dominare;
oamenii si cu
- pumnul strâns: agresivitate, încordare
diferendul
Toate aceste semnale ale trupului ne pot ajuta să înţelegem mai bine ceea
c. Pregătirea negocierii ce spune şi gândeşte celălalt partener.
1. Aşezarea la masa tratativelor
4. Arta conversaţiei
Felul cum se aşează cineva la masă ar putea avea influenţă asupra relaţiei
Felul în care comunici te poate ajuta să obţii ceea ce-ţi doreşti. Cei care
dintre persoanele implicate, aspect important în special dacă negociem. stăpânesc arta conversaţiei, ştiu ce să vorbească şi mai ales cănd să vorbească.
Aşezarea strategică este un mod eficient de a câştiga cooperarea altor oameni. Este important să vorbeşti, dar este foarte important să asculţi pe ceilalţi.
Poziţia în care se aşează alţii faţă de noi relevă mai multe aspecte ale atitudinii
lor în privinţa noastră. Deşi există o formulă generală pentru interpretarea
d. Etapele negocierii
aşezării în jurul unei mese, mediul poate influenţa, la rândul său, locul pe care
îl preferăm. Willem Mastenbroek evidenţiază 4 etape ale procesului de negociere.
Pentru fiecare fază el defineşte un complex de activităţi diferite:

201 202
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

1. pregătirea – negociatorii experimentaţi întotdeauna scot în evidenţa 4. respectarea acordului încheiat în urma negocierii, o etapă ce pune în
importanţa acestei faze în care fiecare trebuie nu doar să îşi stabilească punctul evidenţă comportamentul etic al părţilor.
de vedere dar, de asemenea, să-şi stabilească şi strategia iniţială. O pregatire
riguroasă înseamnă, în general, tendinţa spre un punct de vedere personal bine e. Metodele utilizate
structurat deşi acest lucru diminuează întrucâtva şansele unei înţelegeri;
2. stabilirea iniţială a poziţiilor – la un moment dat există tendinţa de a Pentru manageri, important este să cunoască evantaiul de alternative pe
pune bazele unei poziţii şi de a o prezenta insistent ca singura variantă logică; care le au la dispoziţie în dorinţa de a rezolva conflictele. Cunoscând sursele şi
această etapă serveşte două scopuri: defineşte câmpul de acţiune, care încearcă substanţa conflictelor, managerii le pot gestiona corect, sau atunci când este
să aloce cât mai mult spaţiu posibil pentru cel care pune problema şi dovedeşte necesar, pot să le orienteze sau stimuleze în cadrul unor limite controlabile. D.
ca cei implicaţi au interese personale; Sheane insistă asupra luării în considerare de către manageri a trei niveluri de
3. căutarea – duce la discuţii în care ambele părţi încearcă să afle cum apreciere a intervenţiei în soluţionarea unui conflict:
cealaltă parte îsi va apăra interesele. Una dintre părţi va continua să prezinte • nivelul strategic, care vizează alegerea corectă a obiectivului;
poziţia ei ca un răspuns logic care ar fi potrivit pentru interesul comun fie prin • nivelul tactic, ce presupune alegerea corectă a metodei de soluţionare;
presiune şi ameninţări, fie prin refuzul argumentelor celeilalte părţi; • bunul simţ, sau a nu confunda elementele strategice cu cele tactice.
4. impasul şi finalizarea – o serie de propuneri sunt pe masă, timpul Pe lângă intervenţia managerilor în gestionarea conflictelor, în studiul
începe să preseze părţile, iar întrebările par a fi ajuns într-un punct mort. managementului conflictelor trebuie să privim şi modul în care
Devine clar ca problema a ajuns într-un impas. În acest moment, furnizarea acţionează ceilalţi actori principali. Părţile care intră în conflict au de
unor informaţii despre cât de riguroase sunt punctele lor de vedere, pot să dea obicei tendinţa să-şi evalueze interesele ca fiind diametral opuse.
un impuls creativităţii părţilor. Impasul poate fi considerat chiar un test în ceea Rezultatele posibile se limitează la situaţii de tipul câştig-pierdere
ce priveşte tenacitatea părţilor implicate. Impasul îi forţează pe oameni să (când câştigul uneia dintre părţi devine în mod automat pierderea
revizuiască întreaga acţiune, dar în acelaş timp îi face pe oameni să caute ceva celeilalte) sau compromis. Totuşi, în conflictele violente ambele părţi
nou - soluţii mai creative. Câteodată un întreg pachet de opţiuni poate oferi o pot pierde.
cale de ieşire din astfel de situaţii, dar în multe alte cazuri, unii dintre
negociatori continuă prin a lua unele dintre propuneri ca baza de relansare a f. Încheierea acordului, rezultatul obţinut
discuţiilor, care sunt dezbătute pâna când devin acceptabile, în cele din urmă
finalizându-se negocierea. Orice negociere se încheie cu formularea unui acord şi asigurarea aplicării
lui. Înainte de a formula acordul fiecare parte implicată în negociere trebuie să
Deşi există o diversitate de concepte cu care operează negocierile, efectele se asigure că toate aspectele acestuia au fost agreate. Se va face un rezumat
pe care le generează fiecare etapă conduc la constatarea ca fazele obligatorii final şi o confirmare scrisă.
ale unei negocieri sunt:
1. culegerea informaţiilor, eliminarea barierelor de comunicare şi g. Echipe, grupuri, interese, parteneri străini
observarea modului de manifestare a sincronismului sau a dihotomiei dintre
mesajele verbale şi non-verbale - o asemenea etapă oferă principalele semnale În orice negociere există două părţi cu interese diferite pe care ambele
ale continuării negocierii; părţi vor încerca să le atingă în urma negocierii. Fiecare parte doreşte să facă
2. analiza continuă a mesajelor transmise, având în vedere ca cât mai puţine concesii şi să i se ofere cât mai mult.
negociatorul care descoperă primul sistemul de referinţă al partenerului poate
prelua controlul asupra procesului de negociere; h. Îndeplinirea acordului
3. pornind de la zestrea socio-culturală a fiecărei părţi aflate în
negociere este obligatorie identificarea zonei de interes comun şi găsirea prin Un acord nu poate fi pe deplin reuşit până nu se aplică efectiv. Trebuie
ajustare mutuală a punctului comun în care se întâlnesc obiectivele părţilor; stabilit ce trebuie făcut, când şi de către cine. Acest acord trebuie respectat de

203 204
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

ambele părţi. Dacă una dintre părţi nu respectă prevederile acordului, se va BIBLIOGRAFIE
ajunge din nou la un conflict şi negocierile de până atunci se dovedesc a fi în
zadar.
1. Eugenia Câmpeanu-Sonea, Adrian Sonea: Comunicare, conflict şi
În contextul în care mediul socio-cultural devine tot mai violent, există dialog în procesul managerial, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
motive serioase să credem că nu există altă soluţie decât să învăţăm cum să Napoca, 2005
controlăm conflictele dacă dorim să facem faţă cu succes provocărilor 2. Bogáthy, Z.: Conflicte în organizaţii, Editura Eurostampa, Timişoara,
numeroase pe care le întâlnim în viaţa socială. 2002
3. Grant, W.: Rezolvarea conflictelor, Editura Teora, Bucureşti, 2002
4. Hiltrop, J.-M., Udall, S.: Arta negocierii, Editura Teora, Bucureşti, 1999
5. Ilieş, L., Osoian, C., Petelean, A.: Managementul resurselor umane,
Ec. Edit Németi Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Cercetător ştiinţific, Fundaţia Cultural-Ştiinţifică “Mercur”, Cluj-Napoca 6. Prutianu, Şt.: Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi,
Colaborator, Institutul pentr Dezvoltare Umană şi Comunitară, “Delphy”, Cluj- 1998.
Napoca

205 206
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

REORGANIZAREA JUDICIARĂ ŞI FALIMENTUL


CONCEPT ŞI NOUTĂŢI POTRIVIT LEGII 64 DIN 22 IUNIE 1995

Dacă aţi clădit vreodată castele de nisip, munca dvs nu a fost în zadar.
Acum nu mai trebuie decât să le construiţi o fundaţie solidă.
Henry David Thoreau

A. Aspecte generale

Instituţia juridică a falimentului ocupă un loc aparte în cadrul dreptului


comercial datorită complexităţii şi aridităţii reglementărilor, corelaţiilor cu alte
Oamenii cu adevărat excepţionali atârnă de vremuri. Nu toţi instituţii ale dreptului public şi ale dreptului privat, cât şi a varietăţii soluţiilor
au avut parte de cele pe care le-ar fi meritat, şi mulţi, deşi au adoptate în practica judiciară interbelică şi actuală. 116
Reorganizarea judiciară şi falimentul este o prodedură de executare silită
avut, n-au izbutit să se bucure de ele. Unii au fost vrednici de aplicabilă comercianţilor persoane fizice şi societăţior comerciale aflate în
un secol mai bun, căci ceea ce e bun nu triumfă totdeauna; încetare de plăţi pentru datorii comerciale. Din acestă cauză este în strânsă
lucrurile îşi au vremea lor; până şi înzestrările eminente sunt legătură cu teoria executării silite din care derivă, iar în formularea art. 695 din
la cheremul modei. Înţelepciunea are însă un avantaj, că e Codul comercial (în prezent abrogat) şi a art. 1 din Legea nr. 64/1995 privind
reorganizarea judiciară şi falimentul117 se precizează că se aplică numai
veşnică, iar dacă veacul acesta nu-i al ei, multe altele vor fi. comercianţilor persoane fizice şi societăţilor comerciale.
Importanţa acestei instituţii în activitatea comercială este de necontestat şi se
Baltasar Gracian reflectă în legislaţiile comerciale ale ţărilor cu o economie de piaţă funcţională, al
căror parcurs de succes doreşte şi România să-l urmeze, mai ales în contextul
armonizării legislative în scopul integrării României în Uniunea Europeană.
Ca şi o consecinţă a importanţei sale, în doctrina juridică s-a arătat că
autonomia dreptului comercial faţă de dreptul civil este dată şi de
reglementarea falimentului ca “formă de executare colectivă întemeiată pe
principiul egalităţii creditărilor, în cadrul căreie se îmbină armonios interesele
acestora cu acelea ale crditului în general”118
Din punct de vedere etimologic, noţiunea de faliment îşi are sorgintea în
verbul latin fallo – fallere care înseamnă a lipsi, a scăpa – în sensul că
debitorul lipseşte de la datoria de a plăti creditorii săi 119 - dar totodadă şi de
înşela120. Termenul a fost preluat în limba italiană sub denumirea de fallere, în

116
Dr. Gheorghe Gheorghiu, Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, Ed. Lumina Lex,
2000
117
Publicată în Monitorul Oficial nr. 130 din 29 iunie 1995, modificată prin art. IV din Legea nr.
99/1999 şi republicată în Monitorul Oficial nr. 608 din 13 decembrie 1999
118
I. L. Georgescu – Autonomia dreptului comercial în R. D. C. nr. 4/1993, pag. 7
119
M. Paşcanu, Dreptul falimentar român, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1921, p. 12
120
Mircea M. Costin, Angela Miff, Instituţia juridică a falimentului – evoluţie şi actualitate,
R.D.C. nr. 3/1996, p. 47

207 208
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

sensul de a greşil, a înceta o plată şi denumirea fallimento care se traduce prin comerciantului aflat în dificultate financiară şi continuarea activităţii
faliment, eroare, greşeală şi chiar înşelăciune. Comercianul în stare de încetare întreprinderii. În această concepţie nu se mai pune problema sancţiunii penale,
a plăţii a fost numit fallito în limba italiană, termen preluat în limba română a incapacităţilor şi a decăderilor, nu mai întâlnim noţiunile de falit şi
sub denumirea de falit (art. 701 Cod comercial); în lilmba franceză se numeşte brancrutar, considerate ca fiind dezonorante şi stigmatizante, ci proceduri de
failli, în limba spaniolă fallido, iar în limba engleză faillure şi Bankrupty. prevenire şi tratament al dificultăţilor întreprinderii, redresare, reorganizare,
Terminologia are însă acelaşi sens pentru că desemnează falimentul ca reabilitare, supraveghere economică şi prudenţială, noţiunile de blocaj
instituţie juridică care reglementează modalitatea de executare silită a bunurilor financiar, incapacitate de plată, insolvenţă, insolvabilitate şi numai in extremis,
debitorului comerciant aflat în stare de încetare a plăţilor. lichidarea întreprinderii şi falimentul comerciantului. În soluţionarea
Falimentul este considerat şi ca fiind o organizare juridică a apărării în problemelor ce le ridică insolvenţa debitorului comerciant, de regulă, o
comun a intereselor tuturor creditorilor contra debitorului comun, aflat în societate comercială, se ţine seama de situaţia ei economică, de potenţialul
încetare de plăţi şi, prin aceasta, o măsură legală de apărare a creditului.121 În financiar al întreprinderii, mai mult decât de aspectele juridice rezultate din
definirea semnificaţiei acestui concept în literatura juridică de specialitate se neexecutarea obligaţiilor şi încetarea plăţilor.
relevă caracterul de procedură de executare silită unitară, colectivă, concursuală
şi egalitară asupra bunurilor debitotului comun “al mai multor creditori B. Principii ale noii reglementări
destinată satisfacerii intereselor acestora”122, starea sau situaţia unui comerciant
supus acestei proceduri fiind caracterizată prin încetarea plăţilor sau insolvenţă, 1. Prin Legea nr. 64/1995, aşa cum a fost modificată şi completată prin O.G. nr.
distinctă de noţiunea de insolvabilitate. 58/1997 şi Legea nr. 99/1999 se instituie o procedură de reorganizare judiciară
Legiuitorul român, elaborând o nouă reglementare prin Legea nr. 64/1995 a constând în măsuri tehnice, economice şi juridice (schimbarea obiectului de activitate,
avut de asemenea şi un obiectiv prioritar: reorganizarea judiciară, în vederea retehnologizare, reducere de personal şi de secţii, schimbarea conducerii etc.) şi a
redresării debitorului aflat în dificultate şi a plăţii pasivului, a înlăturării falimentului în scopul plăţii pasivului debitorului aflat în încetare de plăţi, fie prin
caracterului dezonorant şi punitiv al falimentului prevăzut de Codul comercial, reorganizarea întreprinderii şi a activităţii comerciantului sau lichidarea de bunuri din
care comporta o notă de degradare socială a debitorului căruia i se aplica şi averea sa până la acoperirea pasivului, fie în caz de nereuşită, Legea nr. 64/1995, deşi s-
constituia nota infamantă a falimentului. Această notă infamantă consta în a inspirat din reglementarea franceză a redresării judiciare, nu a consacrat o fază
suspendarea exerciţiului drepturilor cetăţeneşti şi a celor profesionale, precum prealabilă a prevenirii dificultăţilor şi încercării unei rezolvări pe cale amiabillă, întrucât
şi publicitatea numelui faliţilor. Codul comercial prevedea posibilitatea s-a considerat că asemenea operaţiuni au un grad scăzut de eficientă124.
reablitării lor. Noua lege e reorganizării judiciare şi a falimentului, în forma 2. Procedura reorganizării judiciare şi falimentului are un caracter judiciar,
iniţială, chiar a înlocuit termenul de faliment cu expresia “reorganizarea şi în sensul că se efectuează sub supravegherea instanţei judecătoreşti şi a
lichidarea judiciară”, iar termenul “falit” a fost schimbat cu acela de debitor. judecătorului-sindic, finalizându-se cu descărcarea debitorului de obligaţiile
Ulterior, prin Ordonanţa Guvernului nr. 58/1997 s-a revenit parţial, folosindu- sale şi închiderea ei, tot printr-o hotărâre judecătorească.
se sintagma “reorganizarea judiciară şi falimentul”. Este însă vorba nu
numai de o schimbare de terminologie, ci şi o schimbare de concepţie123, 3. Principiul profesionalităţii este un alt principiu fundamental, care
situaţie care necesită a se contura şi în mentalitatea românească. conchide că această procedură nu se aplică decât comercianţilor persoane fizice
Scopul noii reglementări, influenţate de schimbările ietervenite în economia şi societăţi comerciale. “Există şi păreri că în cadrul procedurii de reorganizare
de piaţă, a dreptului francez şi anglo-saxon, a devenit unul în care primează mai judiciară şi falimentului a putea fi îndestulate şi creanţe civile, chiar dacă
mult aspectul economic în detrimentul celui juridic, acesta fiind redresarea declanşarea procedurii ar fi rezervată numai creditorilor ale căror creanţe
izvorăsc din fapte de comerţ”125
121
I. Turcu, Reorganizarea şi lichidarea judiciară, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1996, p. 22-24
122
Mircea N. Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor, vol. II, Ed. Lumina Lex,
124
Bucureşti, 1996, p. 93, M. Costin, A. Miff, Falimentul, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 31 Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial. Procedura falimentului, Ed. Global Print, Bucureşti,
123
Ion Băcanu, Inovaţiile Legii nr. 64/ 1995 privind procedura reorganizării şi a lichidrării 1998, p. 12
125
judiciare în R.D.C nr. 1/1996, p. 283 S. Angheni, Drept comercial, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1997, p. 170

209 210
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

4. Noua lege armonizează: 64/1995). Chiar dacă debitorul exercită activităţi comerciale diferite, în mai
- interesul general al apărării creditului şi salvării comercianţilor debitori; multe locuri şi a destinat fiecăruia un capital separat, nu se poate deschide decât
- interesul creditorilor de a li se plăti creanţele cât mai rapid; o singură procedură, la care participă toţi creditorii şi nu se va putea pronunţa
- interesul debitorilor în menţinerea şi continuarea activităţii împotriva lui, decât o singură hotărâre de către tribunalul de la locul în care îşi
întreprinderilor, iar dacă situaţia acestora este iremediabil compromisă, are întreprinderea principală. Acelaşi tribunal va judeca toate acţiunile care-l
lichidarea în condiţii cât mai avantajoase a patrimoniului. privesc pe debitorul împotriva căruia s-a deschis procedura126.
5. Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului are un caracter de 10. Noua reglementare instituie şi o răspundere a persoanelor din
remediu, favorizându-l pe debitorul aflat în dificultate să-şi continue organele de conducere ale societăţii comerciale, vinovate pentru dereglările şi
activitatea, în condiţii de rentabilitate, ameliorându-i statutul personal prin dificultăţile ivite în activitatea acestor societăţi care au determinat aplicarea
înlăturarea caracterului punitiv şi infamant pe care îl avea falimentul în Codul procedurii de organizare judiciară şi a falimentului.
comercial român. În noua concepţie, scopul prioritar fiiind plata pasivului,
11. Excluderea debitorilor care, în ultimii 5 ani imediat precedenţi au fost
reorganizarea judiciară îi va fi subordonată, dispunându-se, după caz, pentru
supuşi procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 de la exonerarea completă de
satisfacerea intereselor creditorilor lichidarea unor bunuri sau falimentul
obligaţii, în cazul închiderii procedurii falimentului, din cauză că bunurile lor
întreprinderii. Pe lângă instituirea procedurii reorganizării, noua lege prevede
nu au fost suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative şi nici un
şi alte măsuri în favoarea debitorului, dintre care cea mai importantă este
creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare.
descărcarea lui de datoriile rămase neplătite la închiderea procedurii, sub
rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăţi ori 12. Posibilitatea desemnării unei societăţi comerciale ca administrator sau
transferuri frauduloase; în astfel de situaţii el va fi descărcat de obligaţii lichidator, desemnare care pentru societăţile bancare debioare se face cu avizul
numai în măsura în care acestea vor fi plătite în cadrul procedurii. obligatoriu al Băncii Naţionale a României.
6. Principiul declarării falimentului – este unul din principiile 13. Dispoziţiile Legii nr. 64/1995 se completează în măsura compatibilităţii
fundamentale ale dreptului falimentar modern, sensul său fiind că existenţa lor cu normele Codului de procedură civilă.127
stării sau deschiderea procedurii falimentului depinde de o sentinţă de
deschidere a procedurii (art. 31, 78, 85) şi o închidere sau sentinţă de închidere C. Caractere juridice
a procedurii (art. 117, 121).
Caracterele juridice ale procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului
7. Procedura reorganizării judiciare şi falimentului este o procedură
sunt următoarele:
colectivă (concursuală), în sensul că urmăreşte să satisfacă interesele tuturor
a. Caracterul judiciar, deoarece se desfăşoară sub supravegherea şi
creditorilor care vin în concurs, în condiţiile stabilite de lege.
controlul direct şi imediat al tribunalului şi judecătorului-sindic. Această
8. Procedura colectivă a reorganizării judiciare şi a falimentului are şi un procedură specială de executare silită se realizează de instanţele judecătoreşti,
caracter egalitar, deoarece urmăreşte să împartă în egală măsură bunurile din judecătorul-sindic, administrator, lichidator, adunuarea creditorilor şi comitetul
patrimoniul debitorului între toţi creditorii săi. creditorilor, fiecare cu atribuţiile sale prevăzute de lege (art. 5, alin.1).
b. Caracterul profesional, în sensul că se aplică numai comercianţilor.
9. Procedura reorganizării judiciare şi falimentului are un caracter general
c. Caracterul de remediu sau de executare silită, scopul său fiind plata
şi unitar. Tocmai pentru ca procedura falimentului să urmeze un tratament egal
pasivului, prin remedierea incapacităţii de plată, când starea de insolvenţă a
al tuturor creditorilor, ea trebuie să fie una singură şi să cuprindă întreg activul
şi pasivul debitorului. Averea debitorului supusă acestei proceduri cuprinde 126
totalitatea bunurilor şi drepturilor patrimoniale ale debitorului, inclusiv cele C.S.J. – Sec. Com. Decizia nr. 311/1998 – Culegere de practică judiciară, Curtea de Apel
Bucureşti, Ed. All, 2000, a reţinut că cererile în materie de faliment sunt de competenţa instanţei
dobândite în cursul procedurii stabilite de această lege, care pot face obiectul în circumscripţia căreia comerciantul îţi are principala aşezare comercială.
unei executări silite, potrivit Codului de procedură civilă (art. 3 din Legea nr. 127
Romul Petru Vonica, Drept comercial: Reorganizarea judiciară şi falimentul,, Ed. Victor,
Bucureşti, 2001

211 212
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

întreprinderii este mai puţin avansată. Ideea de bază este ca măsurile stabilite bază a noii reglementări este, deci, crearea unor mecanisme pentru redresarea
prin planul de reorganizare să ducă la redresarea debitorului, cu plata datoriilor, comerciantului aflat în dificultate şi numai dacă această operaţie nu reuşeşte va
faţă de creditori şi în acest mod şi salvarea debitorului. În caz de nereuşită proceda la lichidarea averii debitorului în scopul plăţii pasivului. Lichidarea
intervine procedura executării silite asupra bunurilor din patrimoniul unor bunuri din averea debitorului, până la acoperirea datoriei poate fi o
debitorului, dar o executare silită colectivă şi nu individuală. operaţiune de sine stătătoare, dar poate însoţi şi reorganizarea comerciantului.
d. Caracterul consensual al procedurii, procedura urmărind satisfacerea În cazurile prevăzute de lege (art.59, alin.5; art. 69, alin.2, art. 71, alin.1, art.
creanţelor tuturor creditorilor care vin în concurs cu executarea silită a debitorilor. 73, alin.2 şi art. 79, alin.3 ), când debitorul nu respectă prevederile planului se
e. Caracter colectiv, iar nu individual, deoarece toţi creditorii acţionează poate începe procedura falimentului.
concomitent şi împreună, participă la umrărirea debitorului şi la împărţirea
sumelor rezultate din valorificarea bunurilor, chiar dacă procedura a fost Ec. Zoltan Deszo Racz
deschisă numai de unul din creditori.
Colaborator, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară “Delphy”,
f. Caracterul general, în sensul că se aplică tuturor bunurilor aflate în
Cluj-Napoca
patrimoniul debitorului, inclusiv cele dobândite în cursul procedurii, cât şi celor
ieşite în mod fraudulos şi readuse în patrimoniu, cu excepţia celor care nu pot
face obiectul executării silite.
g. Caracterul unic şi unitar, unicitatea fiiind dată de faptul că nu se pot
porni mai multe proceduri colective împotriva aceluiaşi debitor, iar acţiunile
legate de această procedură se intentează la tribunalul care a deschis procedura;
procedura este unitară pentru că prevederea este aceeaşi pentru orice
comerciant aflat în stare de încetare de plăţi, indiferent de dimensiunea
activităţii lor şi de apartenenţa capitalului.
h. Caracterul egalitar al procedurii, care se manifestă prin aceea că toţi
creditorii participă la repartiţia activităţii, fiind îndestulaţi deodată, împreună şi
în raport cu mărimea creanţelor lor, dacă şi-au depus creanţele spre verificare
şi dacă au fost admise. În fapt, egalitatea îi priveşte pe creditorii chirografari ale
căror creanţe se reduc în proporţie egală. În aceeaşi situaţie se găsesc şi
creanţele parţial garantata pentru partea neacoperită de garanţii.

D. Concluzii

În concluzie, noţiunea de faliment consacrată de Codul comercial a fost


înlocuită cu sintagma “reorganizarea judiciară şi falimentul”, ca urmare a
evoluţiei concepţiilor juridice privind rolul acestei proceduri în tratamentul
dificultăţilor de plată ale comercianţilor şi crearea unui climat de încredere
pentru creditori şi, în general, pentru comercianţi.
Reorganizarea judiciară şi falimentul este o procedură de executare silită
colectivă sau concursuală, unitară, generală şi egalitară, aplicată comerciantului
care se alfă în încetare de plăţi având ca scop plata pasivului debitorului, fie
prin reorganizarea întreprinderii şi a activităţii acestuia sau prin lichidarea unor
bunuri din averea lui, până la acoperirea datoriilor, fie prin faliment. Ideea de

213 214
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAFIE:
1. Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului,
republicată
2. Ion Turcu, Falimentul. Actuala procedură. Tratat, Ediţia a V-a completată şi
actualizată, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005
3. Dr. Alexandru Ţiclea, drd. Virgil Erdei, Legea nr. 64/1995 privind procedura În multe ţări Islamul, afirmându-şi o misiune universală, a
reorganizării judiciare şi a falimentului – comentată şi adnotată, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2000 căutat să determine obiectivele şi metodelele unei educaţii de
4. Dr. Gheorghe Gheorghiu, Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, înalt nivel. Având încredere în capacitatea omului de a se
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000 perfecţiona prin educaţie, el a fost printre primii care au pus
5. Romul Petru Vonica, Drept comercial: Reorganizarea judiciară şi în valoare ideea educaţiei permanente, îndemnându-i pe
falimentul,Editura Victor, Bucureşti, 2001 musulmani să se educe <din leagăn până la mormânt>.
6. Dr. Gheorghe Gheorghiu, Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, Islamul cere tuturor, bărbaţi, femei, copii să se instruiască
Ed. Lumina Lex, 2000
pentru a instrui mai apoi voluntar pe ceilalţi. Modelarea unei
7. L. Georgescu – Autonomia dreptului comercial în R. D. C. nr. 4/1993
societăţi conforme cu această poruncă divină, credinţa într-un
8. M. Paşcanu, Dreptul falimentar român, Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1921 singur Dumnezeu, şi învăţătura după care viaţa trebuie trăită
9. Mircea M. Costin, Angela Miff, Instituţia juridică a falimentului – evoluţie şi împăcând dragostea pentru această lume cu ascetismul pentru
actualitate, R.D.C. nr. 3/1996
a se ajunge la perfecţiunea spirituală şi morală, acestea sunt
10. Turcu, Reorganizarea şi lichidarea judiciară, Ed. Lumina Lex, Bucureşti
idealurile educaţiei musulmane.
11. Mircea N. Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor, vol. II, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 1996 Edgar Faure
12. Ion Băcanu, Inovaţiile Legii nr. 64/ 1995 privind procedura reorganizării şi a
lichidrării judiciare în R.D.C nr. 1/1996
13. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial. Procedura falimentului, Ed. Global
Print, Bucureşti, 1998
14. S. Angheni, Drept comercial, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1997
15. Romul Petru Vonica, Drept comercial: Reorganizarea judiciară şi falimentul,,
Ed. Victor, Bucureşti, 2001

215 216
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

ABORDĂRI ALE ISLAMULUI Fie că este astfel cauză directă sau conjunctură, Islamul poate fi înţeles, în
cele din urmă, sub multiplele sale aspecte de civilizaţie, atât materială cât şi
Contemplaţia ta valorează atât cât valorează fiinţa ta: spirituală, de toţi cei care se declară sau s-au declarat a-i aparţine. Şi, dacă ne
Dumnezeul tău este Cel pe care îl meriţi; El depune mărturie temem să nu se rătăcească în peisajul propriei sale imensităţi, să nu-şi piardă
despre fiinţa ta de lumină sau de tenebrele tale.
Coran coloratura proprie, să avem totuşi încredere şi de această dată în el. Divers,
unduitor şi chiar împrăştiat, lui îi ajunge, mai mult decât oricărei alte civilizaţii,
Crez, lege şi viaţă cotidiană poate, pentru a-şi recâştiga dintr-o dată unitatea, să se gândească pe sine, în
În interiorul fiecăruia din grupurile constituite de-a lungul istoriei sale şi totalitate, în raport cu alţii. Aceşti şi‛iţi şi aceşti sunniţi, se cunosc ca atare
sub flamura sa, Islamul însuşi nu poate fi izolat pe o anume treaptă determinată. (delimitare esenţială: cea care distinge sunnismul, păstrător al tradiţiei
Ca o adevărată doctrină, pătrunde totul: mesajul religios, el fiind, în acelaşi Profetului, şi şi‛ismul, care precizează această tradiţie prin persoana şi
timp, principiu de organizare a statului, armătură a raporturilor puterii cu descendenţa lui ‛Ali, însoţitor, văr şi ginere al lui Muhammad (Mohamed), iar
credincioşii sau ale credincioşilor între ei, cod de onoare în tranzacţiile în interiorul celor două tabere, există scindări în două blocuri, atât de vie în
comerciale, sursă de inspiraţie sau de interdicţii în artă. În sfârşit, fiecare istoria, cât şi în conştiinţa Islamului). Dar dincolo de aceste divergenţe, toţi se
credincios fiind singur răspunzător şi fără intermediar în faţa divinităţii, această ştiu mai întâi musulmani, uniţi printr-un număr de credinţe şi de principii şi în
situaţie îi dictează regulile vieţii zilnice, prin rugăciuni, pauze impuse timpului acest fel în mod colectiv şi indisociabil diferiţi de tot ceea ce nu este Islam.
zilnic, dar şi prin atitudinile ce trebuie luate în faţa hranei şi a toaletei, şi chiar a Printre altele, Islamul este tocmai această afinitate profuntă, acest
gesturilor de dragoste. sentiment, tot atât de tenace pe cât de difuz, al unei unităţi atât de solid ancorate
în amintiri, în societăţi şi în peisaje, încât supravieţuieşte tuturor factorilor
Islamul şi civilizaţia sa uzurii civilizaţiilor, convulsiilor politice, şi chiar – ca astăzi, când imperativele
Poate fi desigur comod să izolezi un mesaj religios – chiar şi acela care a produsului material dispută religiei onoarea de a conduce societăţile – acelui
fost propovăduit de către Muhammad şi pe care în citim în Coran – să-l Islam care a întemeiat societatea sa şi i-a fost primul element de legătură.
confrunţi cu Islamul, să-l opui chiar Islamului, în calitatea sa de construcţie
temporală, aşa cum a devenit de-a lungul istoriei, prin înscrierea sa în societăţi Islamul comunitar şi Islamul naţional
în mod necesar evolutive, sau în societăţi noi de fiecare dată câştigate cauzei Islamul este, mai întâi, multiplu în spaţiu: pentru a nu da decât câteva
sale şi de fiecare dată distincte, spaţial şi cultural. Dar o astfel de scindare este exemple, există un Islam al deşertului, un Islam al satelor, un Islam al oraşelor.
artificială, pentru că în ochii credincioşilor nu poate exista un domeniu al Este multiplu şi în timp: Islamul originilor, Islamul clasic, Islamul reformist al
temporalului şi altul al spiritualului, într-un cuvânt Islamul nu poate fi secolului al XIX – lea. Este multiplu, în sfârşit, şi prin şcolile sale: Islamul
secţionat. kharidjit, Islamul şi‛it, Islamul sunnit, fiecare cu subîmpărţirile sale. Să nu
Să părăsim deci categoriile noastre prea abstracte şi să luăm Islamul cum îl uităm aici, ca şi în orice altă religie, deosebirile ce trebuie stabilite după etnii,
iau musulmanii înşişi: ca pe un întreg. Atunci vom înţelege prin acest termen după categorii socio-profesionale, după nivelurile de cultură, după raporturile
nu numai crezul care a fost la originea mişcării, ci şi ansamblul de ţări sau de cu alte religii preexistente.
popoare, a căror civilizaţie, în decursul secolelor s-a aflat modelată, direct sau Toate acestea compun, la umbra neschimbată a minaretelor, naţiuni diferite
indirect, prin instaurarea acestui crez. Direct: prin convertirile religioase pe sau, cel puţin, zone omogene şi bine individualizate. Să cităm: Africa de Nord
care le impune sau le provoacă, prin formele arhitecturale pe care le inspiră. muntoasă, refugiul semeţiei berbere şi al kharidjismului; India multiplă, unde
Indirect: prin consecinţele pe care le antrenează constituirea unui mare imperiu Islamul poartă un dialog cu religia tradiţională; Egiptul, a cărui vocaţie de
plasat la o intersecţie esenţială a drumurilor pământului deschis schimburilor intermediar în marele comerţ mondial nu a fost deloc compromisă de cucerirea
comerciale şi spirituale, şi luând, prin urmare, parte la destinele lumii. arabă şi Islamul şi‛it sau sunnit; Turcia, puternic sudată prin limba sa şi prin
Islamul şi civilizaţia sa, este puţin din toate acestea luate împreună: nu sunnismul său hanafit; Africa neagră, cu un Islam original, adesea încrucişat cu
numai ceea ce gândeşte sau face lumea musulmană în numele Islamului, dar şi animismul; în sfârşit, Persia şi‛ită, această neobosită seducătoare a cuceritorilor
felul în care trăieşte, datorită condiţiilor noi care o plasează Islamul. săi, acest inepuizabil rezervor de artişti şi de funcţionari.

217 218
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Islamul acoperă în realitate şcoli, ţări, momente foarte diferite, unele de relevat, este responsabilitatea oamenilor să îl accepte, iar ei vor fi răsplătiţi (sau
altele. Dar le cuprinde în adevăr, dintotdeauna: este dincolo de divergenţe, pedepsiţi) în funcţie de alegerea lor.
semnul unei profunde unităţi demne de descoperit. Ψ Credinţa în Ziua Judecăţii
Musulmanii cred în ziua judecăţii şi în faptul că în această zi oamenii îşi
Fundamentele credinţei islamice vor primi pedeapsa sau răsplata de la Dumnezeu. În religia islamică Ziua
Ψ Credinţa în Dumnezeu şi unicitatea lui Judecăţii se mai numeşte şi Ziua Socotirii, Ziua cea Adevărată, Ziua Adunării,
Mulsulmanii cred în unicul, autotputernicul şi incomparabilul Dumnezeu. Ziua Veşniciei, Ziua Ieşirii din Morminte, Ziua Chemării. În Coran este scris în
Dumnezeu este Creatorul, Stăpânul, Susţinătorul a tot ceea ce este în univers şi detaliu despre ce se va întâpla în această zi. Paradisul este de asemenea descris,
este înzestrat cu 99 de calităţi. Unicitatea lui Dumnezeu este cel mai important în termeni metaforici. Este posibil ca şi creştinii sau evreii să ajungă în paradis,
principiu al religiei islamice. Coranul spune: „El este Dumnezeu, cel Unic! cu condiţia să fi fost oameni buni şi să creadă în acelaşi Dumnezeu.
Dumnezeu este Stăpânul! El nu zămisleşte şi nu este născut”. Ψ Credinţa în destin
Ψ Credinţa în Îngeri Credinţa în destin înseamnă a fi conştient de faptul că viaţa şi tot ceea ce
Conform religiei islamice îngerii sunt creaţi de Dumnezeu din lumină. există este în mâinile lui Dumnezeu. Oamenii nu pot avea ceea ce Dumnezeu
Rolul lor este de a îndeplini poruncile lui Dumnezeu. Spre deosebire de hotăreşte să nu aibă. Numai Dumnezeu cunoaşte destinul oamenilor. Un
oameni, îngerii sunt fiinţe imortale care nu păcătuiesc, se supun întotdeauna lui musulman crede în destin şi în predestinare indiferent dacă destinul e bun sau
Dumnezeu şi nu fac decât ceea ce El hotărăşte. Îngerii sunt foarte prezenţi în rău. Credinţa în destin nu este în contradicţie cu voinţa omului. Omul este
viaţa noastră. În anumite situaţii îngerii au luat chip de om şi au vorbit capabil să aleagă între bine şi rău. Responsabilitatea apraţine omului iar faptele
profeţilor. Maria, Avraam, Lut au avut ocazia să-i vadă. Trimisul lui sunt create de Dumnezeu. Nimeni nu poate aduce un argument pentru păcatele
Dumnezeu, Mahomed l-a văzut pe îngerul Gabriel. Dumnezeu a dat fiecărei sale destinul.
categorii de îngeri o anumită calitate. Ψ Islamul este joncţiunea dintre Dumnezeu ca atare şi om ca atare.
În pofida acestor lucruri, oamenii sunt din multe puncte de vedere superiori Dumnezeu ca atare: socotit nu aşa cum s-a putut manifesta într-un anume
îngerilor. Dumnezeu a încredinţat pământul oamenilor şi nu îngerilor; acestora chip, într-o anumită epocă, ci independent de istorie, ca fiind ceea ce este, deci
li s-a spus să se plece în faţa lui Adam şi oamenii au acces la un nivel de cel ce, prin natura sa, creează şi revelează. Omul ca atare: adică socotit nu ca
cunoaştere la care îngerii nu au. fiinţă decăzută având nevoie de un miracol salvator, ci ca o creatură dotată cu
Ψ Credinţa în cărţile lui Dumnezeu inteligenţă capabilă să conceapă Absolutul şi cu o voinţă capabilă să aleagă
Credinciosul musulman crede în cărţile revelatoare care sunt menţionate în ceea ce conduce într-acolo. A spune „Dumnezeu“ este totuna cu a spune „a fi“,
Coran. Acestea sunt: Tora, Psalmii lui David, Evanghelia, Pergamentele lui „a crea“ sau în alţi termeni: „Realitate“, „Manifestare“, „Reintegrare“; a spune
Avraam. Totuşi, musulmanul urmează doar Coranul şi nu celelalte cărţi, „om“ e totuna cu a spune „inteligenţă transcendentă“, „voinţă liberă“.
deoarece Coranul este singura carte care s-a păstrat intactă, fără nici o Acestea sunt premisele perspectivei islamice, cele care îi explică toate
modificare. demersurile şi care nu trebuie pierdute niciodată din vedere.
Ψ Credinţa în profeţi Omul se prezintă ca un dublu receptacul făcut pentru Absolut; Islamul vine să
Musulmanii cred în profeţi şi în mesagerii lui Dumnezeu. Dumnezeu a îl umple întâi cu adevărul Absolutului, apoi cu legea Absolutului. În esenţa sa,
trimis profeţi şi mesageri în anumite perioade critice din istoria omenirii. Islamul este prin urmare un adevăr şi o lege – sau Adevărul şi Legea –, primul
Mohamed este ultimul profet. Primul a fot Adam. Alţi profeţi sunt Noe, adresându-se inteligenţei, cea de-a doua voinţei; acesta este modul pe care l-a ales
Avraam, Ismail, Salih, Enach, Iacob, David, Ioan, Moise, Iov şi Isus. Profeţii pentru a aboli incertitudinea şi ezitarea; şi eroarea şi păcatul: eroarea că Absolutul
au fost aleşi de Allah dintre oamenii care puteau fi model de urmat pentru nu este, sau că este relativ, sau că sunt două Absoluturi, sau că relativul este
comunităţile lor. Toţi profeţii se bucură de acelaşi grad de respect din partea absolut; păcatul situează aceste erori în planul voinţei sau al acţiunii.
musulmanului.
Ideea predestinării, atât de puternic accentuată în Islam, nu o suprimă pe
Profeţii sunt dovada iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni, El nu îşi
cea a libertăţii. Omul este supus predestinării pentru că nu este Dumnezeu, dar
abandonează creaţia şi încearcă să îi informeze. Totuşi, odată ce mesajul a fost

219 220
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

este liber pentru că este „făcut după chipul lui Dumnezeu“; Dumnezeu singur Divinităţii“ (Muhammadun Rasulu ‘Llah); acestea sunt prima şi a doua
este Libertate absolută, dar libertatea umană, în ciuda relativităţiisale – în „Mărturisire de credinţă“ (Shahadah).
sensul de „relativ absolut“ - nu este altceva decât libertate, tot aşa cum o
lumină slabă nu e altceva decât lumină. Legea islamică
Islamul confruntă ceea ce e imuabil în Dumnezeu cu ceea ce e permanent Ψ Credinţa. Coranul apare sub forma unui cod revelat religios şi social de
în om. În Islam, unde omul este inteligenţă plasată „înaintea“ voinţei, unde decurge caracterul prin esenţă juridic al Islamului, definit înainte de toate
conţinutul sau direcţia inteligenţei sunt cele care posedă eficacitate printr-o lege (sari’a) ce se aplică doar comunităţii credincioşilor. Astfel se
sacramentală: e salvat oricine admite că Absolutul transcendent e singurul explică forma pe care o îmbracă profesiunea de credinţă: nu doar o simplă
absolut şi transcendent şi care îşi asumă totodată consecinţele volitive ale afimaţie, ci o mărturie prin care cel care o pronunţă se integrază definitiv în
acestei poziţii. Mărturisirea de Credinţă determină inteligenţa, iar Legea în comunitate. Conţinutul său se reduce la o formulă condensată, extrasă dintr-un
general determină voinţa. verset al Coranului: “nu există alt Dumnezeu decât Allah, iar Mahomed este
Originalitatea Islamului nu stă în descoperirea funcţiei salvatoare a profetul său”. Această credinţă simplă, destinată unei exteriorizări constante,
inteligenţei, a voinţei şi a cuvântului – funcţie evidentă şi cunoscută oricărei este de o intensitate ce I-a uimit adesea pe observatori; aşa încât s-a putut spune
religii – ci în constituirea ei, în cadrul monoteismului semit, ca punct de plecare că “toate manifestările vieţii unui musulman sunt pătrunse de o credinţă
pentru o perspectivă de mântuire şi eliberare. Inteligenţa se identifică cu puternică, chiar şi la cei care nu cunosc adevăratele învăţăminte ale religiei sau
conţinutul ei salvator, ea nu e altceva decât cunoaşterea Unităţii – sau a care nu îi sunt credincioşi”. Este vorba, înainte de toate, de “supunere” (islam)
Absolutului – şi a dependenţei tuturor lucrurilor de Unul; la fel, voinţa este el- faţă de atotputernicia divină. În ceea ce priveşte faptele, practicarea ritualurilor
islam, ceea ce înseamnă conformitate cu voinţa lui Dumnezeu – a Absolutului – canonice, musulmanii nu le acordă decât o valoare secundară; ele nu fac decât
în ceea ce priveşte existenţa noastră terestră şi posibilitatea noastră spirituală, să completeze credinţa, să o intensifice fără a-I schimba cu nimic esenţa astfel
pe de o parte; vorbirea este comunicarea noastră cu Dumnezeu, în mod esenţial încât credinciosul care comite un păcat grav devine un damnat, dar nu unul
rugăciune şi invocaţie. Privit din acest unghi, Islamul aminteşte omului mai exclus din paradis. Credinciosului I se opune “ipocritul” ale cărui, aparent
puţin ceea ce trebuie să ştie, să facă şi să spună, cât, mai ales, ceea ce sunt prin foarte bune acţiuni disimulează absenţa convingerii, şi “necredinciosul” (kafir),
definiţie inteligenţa, voinţa şi cuvântul: Revelaţia nu vine să adauge lucruri noi, termen care-I înglobează pe toţi ne-mulsumanii şi care, practic, echivalează cu
ci să dezvăluie natura profundă a receptaculului. Dacă omul, făcut după chipul cel de “asociator” (cel care asociază şi alte divinităţi ale lui Allah).
lui Dumnezeu, se distinge de celelalte creaturi prin inteligenţă transcendentă, Ψ Dogma. Deşi dogma nu a căpătat altă formulare oficială, decât sahada,
liber arbitru şi darul vorbirii, Islamul va fi religia certitudinii, a echilibrului şi a teologii musulmani s-au străduit să adune elementele dispersate în Coran şi să
rugăciunii, urmând ordinea celor trei facultăţi amintite. Regăsim astfel triada le expună sub formă de catehisme: tratatele atribuite lui Abu-Hanifa (sec.X),
tradiţională a Islamului: el-imam („Credinţa“), el-islam („Legea“, literer eseurile lui al-As’ari şi cele ale lui al-Gazzali. Principalele puncte ale
„supunerea“), şi el-ishan („Calea“, literar „virtutea“); instrumentul esenţial al profesiunii de credinţă sunt: unicitatea lui Dumnezeu, misiunea profeţilor şi
celui de-al treilea element este „amintirea lui Dumnezeu“actualizată prin Judecata de Apoi care rezultă din următorul verset al Coranului: “O,
cuvânt, pe baza celor două elemente precedente. El-iman este certitudinea musulmani, aveţi credină în Allah, în profetul său, în cartea pe care I-a trimis-o,
Absolutului şi a dependenţei tuturor lucrurilor de Absolut, din punctul de în scripturile pe care acesta le descoperise înainte. Iar cel ce nu crede în Allah,
vedere metafizic, care ne interesează aici; el-islam – şi Profetul, ca în îngerii săi, în cărţile sale, în trimisul său şi în Judecata de Apoi, este într-o
personificare a Islamului – e un echilibru în funcţie de Absolut şi în vederea mare rătăcire.”
Absolutului; el-ishan – vehicul al inteligenţei şi al voinţei – reîntoarce Credinţa “Legea”, ansamblu de precepte juridico – religioase care trebuie dintotdeauna
şi Legea la esenţele lor. să conducă comunitatea credincioşilor, se întemeiază pe Coran, text sacru cu
În concluzie, doctrina islamică este cuprinsă în două enunţuri: „Nu este valoare absolută; însă unele dintre dispoziţiile lui nu se aplică decât unui stadiu de
divinitate (sau realitate, sau absolut) în afara singurei Divinităţi (Realitatea, dezvoltare dat al societăţii musulmane. Având în vedere evoluţia politică, juriştii s-
Absolutul)“ (La ilaha illa ‘Llah) şi „Mohamed (cel Slăvit, cel Desăvârşit) e au văzut obligaţi, pentru a completa aceste reguli, să facă apel la elemente noi, dar
Trimisul (purtătorul de cuvânt, intermediarul, manifestarea, simbolul) care reprezentau în ochii lor conţinutul implicit al revelaţiei şi erau legate de

221 222
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

spiritul acesteia fie prin autoritatea tradiţiei, fie printr-un raţionament analogic: credinţei adevărate. Rezultatul este că omul învăţat va crede mai târziu decât
acestea, împreună cu Coranul constituie sursele “Legii”. omul simplu, dar credinţa lui va fi mult mai puternică, deoarece această
“Legea” are la bază următoarele aspecte: credinţă are o temelie solidă.
1. Unicitatea lui Dumnezeu Ψ Ştiinţele. Dezvoltarea ştiinţelor în lumea islamică, condiţionată de tradiţii
2. Misiunea Profeţilor elenistice şi orientale anterioare, a fost caracterizată de câteva tendinţe
3. Judecata de Apoi fundamentale: adaptarea la nevoile vieţii practice şi la cele ale Legii religioase:
1. Fiinţă eternă, transcendent şi atotputernic, Allah este unic; afirmată de- prezentarea didactică a cunoştinţelor sub formă de manuale sau de enciclopedii;
a lungul întregului Coran, unicitatea sa apare în sutra 112: “Spune: El este îmbogăţirea complementară a cunoaşterii livreşti moştenite de la antici prin
Dumnezeu cel unic, Dumnezeu cel veşnic, el nu naşte şi nu este născut şi observaţii concrete (astronomie, medicină); orientarea ştiinţelor exacte conform
nimeni nu-I este asemeni.” concepţiei atomiste a universului, specifică Islamului şi satisfăcând spiritul
2. Allah I-a însărcinat pe anumiţi oameni să transmită voinţa sa şi să semitic (predominanţa algebrei asupra geometriei). Ştiinţele nu au fost deloc
cheme la supunere popoarele alese, pe care acestea, în orbirea lor adesea refuză numai apanajul musulmanilor cu care au rivalizat evreii, creştinii şi sabeenii şi
să o îndeplinească; dogma musulmană nu porunceşte, aşadar, să crezi numai în că, deşi limba arabă s-a dovedit a fi aptă exprimării datelor ştiinţifice, savanţii
misiunea lui Mahomed, ci şi în cea a profeţilor care l-au precedat. au fost de multe ori de origine iraniană.
3. Întreaga istorie a omenirii urmează să ia sfârşit prin Înviere şi prin Aritmetica a fost îmbunătăţită prin folosirea, în locul literelor cu valoare
Judecata de Apoi, pe care morţii o aşteaptă în mormânt, cu excepţia profeţilor numerică, a cifrelor “hinduse” (cifre pe care noi le numim arabe) şi a cifrei
şi a martirilor care sunt primiţi direct în paradis. Sfârşitul vremurilor va fi zero; pe această bază s-au dezvoltat ramurile “ştiinţei cifrelor”. Continuând o
marcat printr-o teribilă tulburare, după care va apărea Mahdi-ul, ce “bine lungă tradiţie orientală în astrologie (continuitatea horoscopurilor în Islam),
îndrumat”de Allah, în timp ce Antichristul, falsul mesia apărut între Irak şi astronomia a fost înfloritoare încă de la începutul califatului abbasid. Pe bazele
Siria, va fi ucis de Isus. puse de greci, arabii au perfecţionat chimia (confundată cu alchimia) care
Ψ Dezvoltarea teologică. Cum Coranul se prezintă ca un dat relevat, fără combina observaţiile practice şi preocupările mistice; din lucrările atribuite
mistere şi parabole, el nu presupune, în principiu, nici un efort de reflectare. celebrului Gabir, şi din enciclopedia lui ar-Razi reiese că descoperise multe
Totuşi credincioşii au constatat de la început o serie de contradicţii, de care corpuri importante, ale căror nume s-au transmis şi în franceză (de exemplu
Profetul nu se prea sinchsea: “Ceea ce tulbură, trebuie să acceptaţi prin “alcool”), şi că au utilizat unele dintre procedeele fundamentale ale chimiei –
credinţă”, spunea el. Mai târziu musulmanii care refuzau să se mulţumească cu distilarea. Fizica este domeniul în care au făcut cercetările cele mai originale,
o atitudine de acceptare naivă, s-au văzut obligaţi să încerce o definire a mai ales în optică, unde Ibn al-Haytam a combătut principiile lui Euclid pentru
termenilor folosiţi şi o coordonare a elementelor cuprinse în textul sacru: astfel a elabora o nouă teorie care, de altfel, nu a fost adoptată întotdeauna de
au luat naştere exegeza şi teologia Coranului. succesorii săi. În medicină, savanţii arabi s-au remarcat prin observaţiile lor
clinice şi munca lor de sistematizare.
Culturalitatea islamică Sub egida islamismului se dezvoltă o serie de discipline ştiinţifice, pe care
arabii şi iranienii, departe de a fi mulţumiţi cu transmiterea moştenirii greceşti
În credinţa islamică, este o datorie a musulmanului să munceasă şi să şi hinduse Europei Centrale, le-au îmbogăţit cu numeroase observaţii şi chiar,
studieze. Allah răsplăteşte omul pentru timpul în care munceşte sau învaţă, adesea, cu importante descoperiri.
considerând aceasta ca o rugăciune. Ψ Literatura. Dintre toate limbile folosite de musulmanii diferitelor
Profetul Mohamed spune: „Cine călătoreşte pe un drum în căutarea ştiinţei, teritorii, limbile arabă şi persană au reprezentat, în perioada clasică, mijlocul de
călătoreşte pe drumul lui Allah către Rai”. Deasemenea, credinţa islamică exprimare a celor mai frumoase şi mai importante opere ale civilizaţiei
spune că „avantajul celui credincios-învăţat asupra celui credincios-neînvăţat islamice; dar limba arabă, limba cuceritorilor şi, mai ales, limba “liturgică”, şi-a
este ca şi luna plină faţă de celelalte stele”. Un om obişnuit nu se întreabă de ce păstrat tot timpul întâietatea. Una dintre trăsăturile caracteristice creaţiei
crede în Allah ci pur şi simplu simte că trebuie să creadă şi crede, spre literare este locul important acordat erudiţiei, derivată aproape în întregime din
deosebire de cel învăţat care caută dovada că Allah există şi că e pe drumul ştiinţele coranice şi utilizând deci limba arabă. Filologia şi istoria, îndeosebi,

223 224
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

apar la început ca ramuri auxiliare ale exegezei sau ale “ştiinţei tradiţiilor”. un fel de reflectare a unei concepţii care face din lume o succesiune de forme
Istoria, debutând modest prin biografiile Profetului care au înlocuit vechile fugitive care nu au în fiecare clipă existenţă decât prin voinţa divină.
povestiri despre “zilele eroice”, a devenit treptat o disciplină profană, care
explica evoluţia oraşelor, a dinastiilor şi a imperiilor sau chiar a omenirii şi Situaţia Islamului modern
furniza în aceaşi timp “generaţii” de tradiţionalişti, jurişti, oameni iluştri sau
poeţi; ea continuă însă să recurgă la sursele orale garantate de generaţii de Perioada modernă pentru Islam începe o dată cu expediţia lui Bonaparte în
transmiţători. De istorie trebuie legat ceea ce arabii numesc geografie, şi care Egipt, debutul invaziei colonialiştilor şi al cercetărilor ştiinţifice europene în
conţine, alături de povestiri legendare sau istorice, descrieri, studii de Orientul Mijlociu. Atunci Egiptul începe într-adevăr să cunoască superioritatea
topografie sau etnografie; această disciplină atât de înfloritoare are un caracter tehnicilor şi metodelor occidentale, iar Islamul, tentat mai întâi să se replieze în
practic şi educativ. Prezentându-se la început sub forma unor compendii pentru el însuşi, realizează involuţia sa intelectuală; şi reacţionează prin diverse
secretari, ea capătă apoi aspectul unor lucrări ce ofereau ansamblul tendinţe dominate tot de dorinţa de a se împotrivi cu succes amestecului
cunoştinţelor necesare unui “honnete homme”. Prin aceasta, istoria şi geografia străinilor şi de a egala civilizaţia europeană atât în ceea ce priveşte strălucirea
se apropie de adab (savoir-vivre, cultură), gen de literatură distractiv şi culturală, cât şi dezvoltarea materială. Etapele acestei crize şi ale acestei
instructiv care cuprinde eseuri, anecdote şi povestiri cu cele mai diverse încercări, nefinalizate încă, de readaptare la noile condiţii de viaţă şi gândire
subiecte. constituie istoria Islamuului modern şi contemporan. Împrejurul ţărilor cu
Ψ Artele. Reflex al instituţiilor prin arhitectura sa, care răspundea direct populaţie musulmană există o plajă largă de minorităţi islamice. Ele sunt când
necesităţilor practice, şi expresie a mentalităţii islamice prin estetica sa staţionare (China, Indonezia), când, dimpotrivă, progresează graţie simplităţii
originală născută dintr-o viziune abstractă a naturii, arta musulmană apare monoteismului lor, consolidate într-o parte (Africa) prin cultura lor superioară
acum ca o artă dinastică. Mai mult decât beletristica, ea nu se putea dezvolta şi prin prestigiul social, în altă parte (India) printr-un sentiment de solidaritate
fără generozitatea unor puternici mecena.... şi toţi suveranii au dorit să se şi de fraternitate prezent mai ales la membrii castelor inferioare. Din Pekin
remarce prin producţii artistice noi, prin ornamentarea capitalelor sau prin până în Dakar, Islamul îmbracă, de altfel, forme diverse; cu cât ne îndepărtăm
mărturii ale vieţii lor luxoase. Astfel s-au dezvoltat, succesiv şi simultan, în mai mult de centrul sirio – egiptean, cu atât mai puţin este, în general, practica
toată lumea musulmană, forme variate de artă moştenitoare ale tradiţiilor religioasă mai puţin strictă, cu cât mai mult tolerează obiceiurile locale, adesea
locale, dar a căror unitate rămâne sensibilă graţie menţinerii unor principii magice în viaţa religioasă sau socială (China, Indonezia, Berberia, Africa), în
fundamentale. timp ce, în contact cu hinduismul se impregnează cu mistică, chiar de
Unitatea artei musulmane apare în modul cel mai frapant în înlănţuirea sincretism.
ansamblurilor arhitecturale; ea izvorăşte în special din calităţile sale
ornamentale atât de deosebite care se întind pe întreaga suprafaţă a Cerc.şt. Alexandra Pop,
monumentelor (placaje de stuc sau mozaic, picturi murale) precum şi obiecte Institutul Român de Studii Transdisciplinare şi Cercetări în domeniul Ştiinţei
de uz curent (mobilier, vase covoare, stofe, manuscrise). Bogăţia decoraţiunilor Universale, Hyperion, Cluj-Napoca
în artele nemonumentale este de altfel posibilă datorită rafinamentului şi
varietăţii tehnicilor: sculptură în lemn şi fildeş, prelucrarea pieilor de animale şi Ing.dipl. Gabriel Marius Pop,
a metalelor, argintărie, ţesut şi broderie, ceramică, miniatura. Însă valoarea Director executiv, Centrul Artemis, Cluj-Napoca
acestei ornamentări provine în principal din spiritul care o animă şi care-şi
găseşte deplina expresie în dezvoltarea arabescului: utilizarea la maximum a
formelor animale şi vegetale; utilizare a figurilor geometrice deschise
repetându-se la infinit, chemându-se unele pe altele fără a realiza vreodată o
combinaţie perfectă; continuitate a decorului care ar fi trebuit să prezinte “o
perspectivă liniară”, fie să apară din împletirea ramurilor. Se poate sesiza aici

225 226
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAFIE

• André Miguel, Islamul şi civilizaţia sa – din secolul al VII –lea până în


secolul al XX – lea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994, vol. I, II
• Karenn Armstrong, Islamul, Ed. Presses Universitaires de France, Paris,
1993
• Ali Merad, Islamul contemporan, Ed. Presses Universitaires de France,
Paris, 2002
• Marie-Madeleine Davy, Creştinism occidental, ezoterism, protestantism,
Islam,
O viziune eficientă presupune călăuzire. Ea oferă o orientare
• Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, Timişoara, 1997 unei organizaţii, orientare care nu se poate obţine prin reguli
• Ali Merad, Islamul contemporan, Ed. Corint, Bucureşti, 2003 şi regulamente, manuale de politică sau scheme de
organizare. Adevărata orientare a unei organizaţii se naşte o
dată cu o viziune . Ea începe să existe atunci când leaderul o
acceptă. Câştigă acceptare atunci când leaderul o modelează.
Şi devine realitate atunci când oamenii sunt receptivi la ea.

John C. Maxwell

227 228
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

PREZENŢA ÎN WEB A AGENŢIILOR DE TURISM DIN evaluarea, se poate mări numărul de site-uri vizitate în fiecare zonă şi se pot
TRANSILVANIA-ROMÂNIA ŞI UNGARIA utiliza mai multe navigatoare Web (de exemplu Opera, Mozilla, Netscape, Hot
− STUDIU COMPARATIV − Java Browser, FireFox etc.) sub diverse sisteme de operare (Windows, Linux,
Solaris etc.).
Managerul cu cel mai mare succes nu este individul cu cea mai mare originalitate, ci acela care
îşi completează cunoştinţele utilizând ideile clor care au avut succes
John C. Maxwell 1.Găsirea site-urilor Web care vor fi analizate
Pentru a găsi site-uri Web care aparţin agenţiilor de turism din Transilvania-
Turismul se dezvoltă în toate ţările deoarece el constituie o bună sursă de România au fost utilizate facilităţile de căutare avansată de la
câştig şi, uneori, o soluţie mai bună decât a lucra într-un alt sector al economiei. http://www.google.ro şi cuvintele cheie "turism în Ardeal". Din lista cu
Într-o economie globală însă, cei care îşi desfăşoară activitatea într-o agenţie de rezultatele căutării a fost aleasă hiperlegătura la site-ul Web cu adresa
turism nu îşi mai pot promova produsele şi serviciile doar într-o zonă restrânsă. http://www.transilvania.info. Una dintre secţiuni, numită "Voiaj şi turism"
Oriunde ar pleca sau de oriunde ar veni, turistul vrea să fie bine informat. În conţine hiperlegaturi la numeroase agenţii de turism din Transilvania-România,
consecinţă, un bun punct de plecare este vizitarea şi observarea site-urilor Web grupate pe judeţe.
ale agenţiilor de turism situate în regiuni/ţari diferite şi aflarea amănuntelor În mod similar, pentru a găsi site-uri Web care aparţin agenţiilor de turism
privitoare la modul în care acest serviciu din mediul Internet ajută organizaţiile din Ungaria au fost utilizate facilităţile de căutare avansată de la
în cauză. Cu siguranţa vom avea parte de anumite surprize. http://www.google.hu şi cuvintele cheie "utazási irodák" (agenţii de turism).
Din lista cu rezultatele căutării a fost aleasă hiperlegătura la site-ul cu adresa
Obiectivele studiului comparativ: derularea unei cercetări în urma căreia să http://www.nu.hu care conţine o listă relevantă în raport cu obiectivele acestui
se poată compara stadiul de dezvoltare a 50 de site-uri Web care aparţin unor studiu comparativ.
agenţii de turism din Transilvania-România cu stadiul de dezvoltare a 50 de
site-uri Web care aparţin unor agenţii de turism din Ungaria.
2.Paginile sau conţinutul paginilor Web ale agenţiilor de turism luate în
Metodele utilizate în studiul comparativ: vizitarea site-urilor Web ale
agenţiilor turistice şi utilizarea unui pachet specializat pe calcul tabelar pentru
considerare
analiza datelor obţinute pentru fiecare zonă în parte. Stabilirea în ansamblu a 1. Bun Venit – această pagină este menită să introducă vizitatorii/clienţii
similitudinilor şi a diferenţelor dintre paginile/elementele site-urilor Web din în "atmosfera" site-ului organizaţiei. Ea oferă hiperlegăturile care ajută
cele două zone, atât pe baza diagramelor cât şi a instrumentelor statistice. la o navigare precum şi posibilitatea găsirii rapide a informaţiei
Pentru fiecare site au fost luate în considerare aspectul profesional (din punctul necesare. Pagina ar trebui să conţină elemente originale de grafică
de vedere al tehnologiei informaţiei) şi complexitatea (numărul şi calitatea (statică/animată) care să ilustreze mesajul principal. S-a observat dacă
serviciilor percepute prin prisma unui posibil client). Numărul-ţintă de site-uri această pagină există şi apoi s-a analizat dacă ea se potriveşte cu
care aparţin agenţiilor turistice vizitate nu a fost atins – în realitate au fost obiectivele agenţiei de turism.
vizitate şi analizate numai 49 de site-uri din Transilvania-România şi numai 48 2. Despre Noi – este pagina care conţine o vedere de ansamblu asupra
din Ungaria. Acest lucru nu influenţează semnificativ studiul comparativ. agenţiei: profilul, scopul, punctele forte ale afacerii şi strategia. Tot aici
se dau informaţii despre istoricul agenţiei de turism, şi, foarte frecvent,
NOTǍ: pentru a efectua cercetarea într-o perioadă rezonabilă de timp s-a un mesaj din partea proprietarului sau a managerului general.
utilizat doar un singur navigator Web (Internet Explorer) iar prelucrarea datelor 3. Informaţii de Contact – conţine adresa agenţiei, adresele sucursalelor,
s-a făcut numai cu un singur pachet software specializat pe calcul tabelar o listă cu principalele departamente şi o descriere succintă a acestora.
(Microsoft Excel). Calculele statistice s-au efectuat cu Statgraphics. Pentru a Ea include adresele clasice şi de poştă electronică, numerele de
obţine rezultate mai "fine" se poate mări numărul de vizitatori care fac telefonie fixă/mobilă, numerele de fax, numele şi fotografiile

229 230
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

persoanelor de contact de la fiecare departament. Unul sau mai multe alte servicii mai "mărunte". Este locul ideal pentru promovarea acelor
formulare electronice poate ajuta agenţia de turism să obţină rapid servicii care diferenţiază pe piaţă agenţia de turism în cauză.
informaţiile primite de la clienţii/vizitatorii site-ului. 11. Preţuri şi Tarife – include preţurile/tarifele practicate de către
4. Versiuni în Limbi Străine – înlesneşte atragerea clienţilor/vizitatorilor organizaţie pentru produsele/serviciile turistice, grupate conform unor
din diversele pieţe-ţintă. Pentru ţările a căror limbă naţională este criterii impuse. Această pagină ar trebui să conţină şi preţurile pentru
vorbită doar în zone restrânse, cum este cazul României şi Ungariei, se toate celelalte servicii oferite. O secţiune specială trebuie să
recomandă dezvoltarea versiunilor în limbi străine de mare circulaţie menţioneze politica reducerilor de preţ.
precum engleza, franceza şi germana. În cazurile mai deosebite, site-ul 12. Rezervări Online – orice agenţie de turism ar trebui să ofere
se poate dezvolta şi ca versiuni în limbile spaniolă, italiană sau rusă. clienţilor/vizitatorilor săi posibilitatea de a face anumite rezervări
5. Harta Site-ului – este pagina care oferă posibilitatea vizualizării, online; pe acest considerent, această secţiune ar fi una dintre cele mai
"dintr-o privire", a întregii structuri a site-ului. De obicei, aceasta se importante ale site-ului. Uzual, aceasta conţine unul sau mai multe
prezintă sub formă grafică şi are zone active care constituie formulare complexe cu multe câmpuri şi butoane de validare, toate
hiperlegăturile către paginile nominalizate. destinate pentru completarea rapidă şi evitarea trimiterii de date
6. Altele – nu este obligatoriu o pagină sau un set de pagini. Tipul incomplete. Cei care apelează la aceste instrumente pot apoi să aleagă
butoanelor (soft), formularele, imaginile animate şi mulţi alţi factori modul de confirmare a rezervării (prin poştă electronică, telefon
"fură" atenţia şi îl determină pe vizitator să "zăbovească" mai mult fix/mobil, fax etc.).
decât şi-a planificat iniţial. Probabil că aceste elemente sunt cel mai 13. Alte informaţii – este pagina care conţine orice alte informaţii care nu
greu de luat în considerare atunci când vorbim de analiza unui site. La sunt conţinute în paginile menţionate anterior, precum cursul valutar,
acest punct au fost cuantificate viteza de încărcare, întrebări frecvente, starea vremii (buletinul meteorologic), glume etc. Această pagină poate
noutăţi şi facilităţile de căutare. fi dezvoltată conform principiilor din bazele de date şi se completează
7. Atractivitate – lucrările de grafică sunt de o importanţă foarte mare şi cu hiperlegături, fotografii şi secvenţe digitale video.
paleta de culori (a elementelor paginii sau a fundalului) sunt factori 14. Locuri de muncă – este pagina care "furnizează" informaţii privind
care determină continuarea vizitării site-ului. Însă, câteodată, prea politica angajării de personal, detalii privind modul de redactarea a
multă grafică "strică" şi de cele mai multe ori influenţează negativ autobiografiei (Curriculum Vitae), posturi vacante, datele limită de
viteza de încărcare. Şi aceste aspecte sunt dificil de apreciat la analiza trimitere a cererilor şi persoanele de contact. Dacă este de mari
site-urilor. dimensiuni, această pagină/secţiune poate fi împărţită pe subsecţiuni
8. Uşurinţa Navigării – implică aprecierea simplităţii din punct de vedere sau organizată pe baza principiilor bazelor de date. Este de dorit să
organizatoric al întregului site şi cât de uşor este de a "sări" de la o conţină şi un formular electronic pentru înlesnirea comunicării.
secţiune la alta sau de la un subiect interesant la un altul. Parţial, s-a
luat în calcul şi viteza de încărcare. Paginile/elementele listate mai sus ar trebui să conţină suficiente informaţii
9. Oferte Turistice – este pagina care conţine oferta de produse/servicii pentru toate categoriile de vizitatori/clienţi, însă mai ales pentru aceia care
turistice cu toate detaliile aferente. În cazul că datele sunt numeroase, doresc să iniţieze cu rapiditate demersuri în vederea călătoriilor interne sau
una dintre soluţii este un "mănunchi" de hiperlegături la pagini internaţionale, vacanţe/concedii, rezervări etc. Pe scurt, după vizitarea fiecărui
corespondente. În prezent, pentru a rezolva elegant această problemă, site, toate datele si calificativele (foarte slab, slab, bun, foarte bun şi excelent)
tot mai multe agenţii de turism utilizează filtre specifice pe baze de au fost plasate în tabele Excel. În final, fiecărui calificativ i-a fost acordat un
date relaţionale. număr de puncete: 1 pentru foarte slab, 2 pentru slab, 3 pentru bun, 4 pentru
10. Servicii Speciale – această secţiune conţine servicii mai deosebite foarte bun şi 5 pentru excelent. Dacă site-ul nu conţine pagina/elementul căutat
precum cele pentru călătorii individuale (vize de intrare, vize de tranzit, (N/A), celula foii de calcul conţine 0 (zero) – fig.1 şi fig.2. Rezultatele sunt
rezervări diverse etc.), servicii în scop de afaceri, operaţiuni de schimb reproduse centralizat în tabelele TR1, TR2 and TR3 pentru site-urile agenţiilor
valutar, materiale turistice (hărţi, cataloage, fluturaşi etc.) şi tot felul de

231 232
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

de turism din Transilvania-România şi în tabelele H1, H2 and H3 pentru


Ungaria.

Tabelul TR1 – Rezultate pentru site-urile din Transilvania-România (1)


Număr Numele paginii sau conţinutul ei
Calificativ de pagini Bun Despre Informaţii Versiuni în Hartă
cotate cu Venit Noi de contact limbi străine Site
N/A "0" 5 9 0 25 10
Foarte
"1" 14 7 3 8 21
Slab
Slab "2" 7 9 12 5 7
Bun "3" 10 10 24 7 7
Foarte
"4" 8 6 7 2 2
Bun
Excelent "5" 5 8 3 2 2

Fig.2. Calificativele paginilor/elementelor studiate în cadrul site-urilor


agenţiilor de turism

Tabelul TR2 – Rezultate pentru site-urile din Transilvania-România (2)


Numele paginii sau conţinutul ei
Număr de
Calific Oferte
pagini Altel Atract Uşurinţa Servicii
ativ Turisti
cotate cu e ivitate Navigării Speciale
ce
N/A "0" 18 0 1 4 17
Foarte 9 3 4 9 8
"1"
Slab
Slab "2" 8 7 16 12 7
Bun "3" 9 20 20 11 10
Foarte 2 12 7 5 2
Fig.1. Datele obţinute după vizitarea site-urilor Web ale agenţiilor de turism "4"
Bun
Excele 3 7 1 8 5
"5"
nt

233 234
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Tabelul TR3 – Rezultate pentru site-urile din Transilvania-România (3) Tabelul H3 – Rezultate pentru site-urile din Ungaria (3)
Număr de Numele paginii sau conţinutul ei Număr Numele paginii sau conţinutul ei
Calificativ pagini Preţuri Rezervări Alte Locuri de Calificativ de pagini Preţuri şi Rezervări Alte Locuri de
cotate cu şi Tarife Online informaţii muncă cotate cu Tarife Online informaţii muncă
N/A "0" 15 34 12 48 N/A "0" 3 31 10 39
Foarte 11 4 6 1 Foarte 5 1 5 0
"1" "1"
Slab Slab
Slab "2" 6 3 11 0 Slab "2" 17 4 6 0
Bun "3" 9 2 10 0 Bun "3" 13 4 15 3
Foarte 6 2 6 0 Foarte 5 3 5 0
"4" "4"
Bun Bun
Excelent "5" 2 4 4 0 Excelent "5" 5 5 7 6

Tabelul H1 – Rezultate pentru site-urile din Ungaria (1) 3.1.Concluzii pentru site-urile agenţiilor turistice situate în Transilvania-
Numele paginii sau conţinutul ei România
Număr de 1. Paginile "Bun Venit" sunt fie bine reprezentate (excelent – 10%, foarte
Informa Versiuni
Calificativ pagini Bun Despre Hartă
cotate cu
ţii de în limbi bine – 16% şi bine – 20%) fie foarte slab – 30%.
Venit Noi Site
contact străine 2. Paginile "Despre Noi" sunt distribuite aproape în mod egal între
N/A "0" 1 12 2 35 2 calificativele inexistent şi excelent.
Foarte 14 2 10 0 16 3. Paginile "Informaţii de Contact" există în toate site-urile şi sunt
"1"
Slab reprezentate astfel: excelent – 6%, foarte bine – 14% şi bine – 50%.
Slab "2" 8 3 13 5 17 4. Mai mult de jumătate (52%) dintre site-urile analizate nu au "Versiuni
Bun "3" 10 10 7 2 12
în Limbi Străine" şi 16% au calificativul foarte slab.
Foarte 6 6 5 0 0
"4" 5. Majoritatea paginilor care adăpostesc "Harta Site-ului" sunt fie foarte
Bun
Excelent "5" 9 15 11 6 1
slabe fie ca şi cum nu ar exista.
6. "Atractivitatea" este situată între slab şi excelent, majoritatea fiind
bună (42%).
Tabelul H2 – Rezultate pentru site-urile din Ungaria (2)
7. Paginile cu "Oferte Turistice" şi "Uşurinţa navigării" au obţinut
Numele paginii sau conţinutul ei
Număr de calificative care în majoritate sunt cuprinse între bun şi slab, ambele cu
Oferte
Calificativ pagini
Altele
Atractivi- Uşurinţa
Turisti
Servicii puţin sub 50%.
cotate cu tate Navigării Speciale 8. Paginile care fac referire la "Servicii Speciale" şi "Preţuri şi Tarife"
-ce
N/A "0" 12 1 0 0 1 sunt inexistente în aproximativ 66% din cazuri, celelalte fiind foarte
Foarte 5 2 0 3 6 slabe sau slabe.
"1" 9. Paginile cu "Rezervări Online" lipsesc în 70% dintre cazurile analizate.
Slab
Slab "2" 9 10 10 7 11 10. Paginile cu "Locuri de Muncă" nu există (98%).
Bun "3" 7 17 17 15 5 11. Multe site-uri nu sunt actualizate.
Foarte
"4"
2 7 12 11 10 12. Hiperlegăturile nu funcţionează în 7% din cazuri.
Bun
Excelent "5" 13 11 9 12 15

235 236
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

3.2. Concluzii pentru site-urile agenţiilor turistice situate în Ungaria Altele (Întrebări 75 117
1. Paginile "Bun Venit" sunt distribuite între foarte slab – 28% şi excelent Frecvente, Noutăţi etc.)
– 19%. Atractivitate 160 156
2. Paginile "Despre Noi" sunt excelente sau foarte bune în aproximativ Uşurinţa Navigării 129 164
(împreună) 44% din cazuri însă un sfert dintre ele nu au această Oferte Turistice 126 166
secţiune. Servicii Speciale 85 158
3. Paginile "Informaţii de Contact" sunt distribuite aproape egal între Preţuri şi Tarife 84 123
foarte slab – 21% şi excelent – 23%. Rezervări Online 44 58
Alte Informaţii 102 117
4. Aproape trei sferturi (73%) dintre site-urile analizate nu au "Versiuni în
Locuri de Muncă 1 39
Limbi Străine", 10% sunt slabe, dar 13% au calificativul excelent.
TOTAL (puncte) 1313 1633
5. Majoritatea paginilor care adăpostesc "Harta Site-ului" sunt fie foarte
slabe şi slabe însă un sfert sunt bune.
6. "Atractivitatea" este situată între slab şi excelent, majoritatea site-urilor IMPORTANT: Fişierele Excel care conţin calificativele, datele şi diagramele
vizitate fiind apreciate la acest capitol cu calificativul bun (35%). asociate sunt organizate într-un catalog cu mai multe foi, atât în limba română
7. Paginile cu "Oferte Turistice" şi "Uşurinţa navigării" sunt concentrate cât şi în limba engleză. Ele pot fi descărcate (download) gratuit din site-ul
în zona bun şi foarte bun. personal al lui Liciniu-Alexandru Kovács (secţiunea cercetare) de la adresa
8. Paginile care fac referire la "Servicii Speciale" şi "Preţuri şi Tarife" www.geocities.com/liciniu/index.html – fig.4.
sunt distribuite între slab şi excelent.
9. Paginile cu "Rezervări Online" lipsesc în 66% dintre cazurile analizate.
10. Paginile cu "Locuri de Muncă" sunt puţine – 81% nu există dar 13%
sunt excelente.
11. Multe site-uri nu sunt actualizate.
12. Hiperlegăturile nu funcţionează în 3% din cazuri.

4.Similitudinile şi diferenţele dintre site-uri în ansamblu


Pentru a stabili similitudinile şi diferenţele dintre site-urile agenţiilor turistice
situate în Transilvania-România şi cele din Ungaria s-au adunat toate punctele
obţinute de fiecare pagină/element analizat. Rezultatele sunt redate în tabelul
SD1, diagrama corespunzătoare fiind redată în fig.3.

Tabelul SD1 – Numărul total de puncte obţinute de fiecare pagină/element


analizat
Pagini/elemente PUNCTE
analizate Transilvania-România Ungaria
Bun Venit 115 129
Despre Noi 119 137
Informaţii de Contact 142 132
Versiuni în Limbi Străine 57 46 Fig.3. Similitudinile şi diferenţele în ansamblu dintre site-urile Web ale
Hartă Site 74 91 agenţiilor turistice din

237 238
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Transilvania-România şi Ungaria reprezintă un punct slab pentru o economie globală în general şi pentru sectorul
turistic în special.
5. Clienţii/vizitatorii site-urilor din Ungaria beneficiază de Oferte
Turistice, Servicii Speciale şi Preţuri/Tarife mai bune.
6. Un aspect negativ poate fi observat în ambele zone studiate – secţiunea
Rezervări Online lipseşte (70% în Transilvania-România şi 66% în Ungaria).
Din acest punct de vedere site-urile Web nu sunt utilizate eficient.

Aceste concluzii sunt confirmate şi de calculele statistice. Având


rezultatele la cele două eşantioane am făcut comparaţii la nivelul celor două
populaţii (înţelegând prin aceasta numărul total de site-uri ale agenţiilor de
turism din cele două zone). S-a utilizat instrumentul statistic denumit testarea
ipotezei. Procedura constă în compararea mediei numărului de puncte pentru
fiecare variabilă implicată în acest studiu comparativ. Nivelul de încredere a
fost ales ca fiind 95%. Ipotezele au fost următoarele:
Ipoteza nulă: media 1 = media 2
Ipoteza alternativă: media 1 < media 2
unde media 1 reprezintă media aritmetică a punctelor obţinute de site-urile
Fig.4. Pagina principală a site-ului personal de la adresa agenţiilor de turism din Transilvania-România şi media 2 reprezintă media
www.geocities.com/liciniu/index.html aritmetică a punctelor obţinute de site-urile agenţiilor de turism din Ungaria.
Secţiunea cercetare conţine datele studiului comparativ şi diagramele asociate Rezultatele sunt cuprinse în tabelul S1.

Dacă luăm în considerare datele din fişierele Excel, cele din tabelul SD1 şi Tabelul S1 – Rezultatele procedurii statistice
diagrama din fig.1 putem trage următoarele concluzii de ansamblu asupra site- Pagini/elemente analizate Rezultate
urilor Web ale agenţiilor de turism din Transilvania-România şi Ungaria: Bun Venit Nu resinge ipoteza nulă
1. Se poate observa că multe dintre site-urile agenţiilor care oferă Despre Noi Nu resinge ipoteza nulă
produse/servicii turistice în Transilvania-România au hiperlegături la sucursale Informaţii de Contact Nu resinge ipoteza nulă
Versiuni în Limbi Străine Nu resinge ipoteza nulă
din Bucureşti (capitala României); în aceeaşi ordine de idei, majoritatea
Hartă Site Nu resinge ipoteza nulă
agenţiilor turistice din Ungaria au sediul în Budapesta (capitala Ungariei).
Altele (Întrebări Frecvente, Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă
2. Site-urile agenţiilor turistice din Ungaria se află într-un stadiu de Noutăţi etc.)
dezvoltare superior faţă de cele din Transilvania-România. Trebuie avut însă în Atractivitate Nu resinge ipoteza nulă
vedere că aproximativ 80% dintre aceste agenţii au sediul în Budapesta. Uşurinţa Navigării Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă
3. Din punct de vedere profesional şi cel al tehnologiei informaţiei, site- Oferte Turistice Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă
urile analizate se află aproximativ la acelaşi nivel. Totuşi, paginile/elementele Servicii Speciale Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă
de la secţiunile Altele şi Uşurinţa Navigării care aparţin site-urilor din Ungaria Preţuri şi Tarife Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă
se află la un nivel superior. Rezervări Online Nu resinge ipoteza nulă
4. Marea majoritate a site-urilor analizate au doar versiuni în limba Alte Informaţii Nu resinge ipoteza nulă
română (pentru Transilvania-România) şi maghiară (pentru Ungaria) ceea ce Locuri de Muncă Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă

239 240
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Ce înţelegem din tabelul de mai sus? BIBLIOGRAFIE

Pentru paginile/elementele "Bun Venit", "Despre Noi", "Informaţii de 1. Andreica A., Bota F. (2001) Informare şi comunicare în reţelele de calculatoare,
Contact", "Versiuni în Limbi Străine", "Harta Site-ului", "Atractivitate", Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca.
"Rezervări Online" şi "Alte Informaţii" rezultatul este că "Nu respinge ipoteza
2. Drăgănescu, M. (2004) Noua cultură în secolul XXI, Ed. Semne, Bucureşti.
nulă". În consecinţă, site-urile agenţiilor de turism din Transilvania-România şi
cele din Ungaria nu diferă semnificativ la aceste pagini/elemente şi sunt 3. Jones, H. (1989) Information Technology, W&R Chambers Ltd, Edinbourgh.
observate de către clienţi/vizitatori la aproximativ acelaşi nivel.
Pentru paginile/elementele "Altele", "Uşurinţa Navigării", "Oferte Turistice", 4. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J, Wong, V. (1999) Principiile Marketingului
"Servicii Speciale", "Preţuri şi Tarife", şi "Locuri de muncă" rezultatul este că - Ediţia Europeană, TEORA, Bucureşti.
"Respinge ipoteza nulă şi acceptă ipoteza alternativă". Aceasta înseamnă că
site-urile agenţiilor de turism din Transilvania-România şi cele din Ungaria 5. Kovács, L., Şchiopu, N.F. (2003)Case study on Romanian hotels’ websites, Studia
sunt semnificativ diferite la aceste pagini/elemente, nivelul mai înalt fiind Universitatis Babeş-Bolyai, Negotia XLVIII. (versiune electronică la
pentru cele din Ungaria. http://www.geocities.com/liciniu/research.htm)
Având comparaţia şi rezultatele de mai sus, se pune o întrebare. Diferă
6. Postelnicu, Gh. (1997)Introducere în teoria şi practica turismului, Editura Dacia,
semnificativ, în ansamblu, site-urile agenţiilor de turism din Transilvania-
Cluj-Napoca.
România faţă de cele ale agenţiilor de turism din Ungaria? Luând în
considerare media punctelor (per total), site-urile agenţiilor de turism din 7. *** WebShop Designer 2000 Installation Kit, Boomerang Software, Inc., 90
Transilvania-România au obţinut 26,79 iar cele din Ungaria 34,02. Concord Avenue, Belmont, MA, 02478.
Instrumentele statistice ne arată că există o diferenţă statistică semnificativă • E-Commerce Guide
între cele două medii la un nivel de încredere de 95%. • User Guide
8. *** Resurse din mediul Internet
Liciniu-Alexandru Kovács;
Lector – Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea de Business

Ioan-Cristian Chifu-Oros
Lector – Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea de Business

Vera-Melinda Gálfi
Absolventă – Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Facultatea de
Business

Ştefan Moldovan
Lector Associat – Gábor Dénes Főiskola din Budapesta, Ungaria

241 242
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BOALA PSIHICĂ, FAMILIA ŞI SOCIETATEA

Omul este o existenţă care îşi poartă frumuseţile cu luptă.


De aceea viaţa sa e atât de dramatică, dar şi de frumoasă.
Ernest Bernea

Boala şi în special boala psihică a suscitat un interes aparte încă din cele
mai vechi timpuri , văzându-se o evoluţie în ceea ce priveşte atitudinea
societăţii faţă de bolnavi. La început intenţia nu era de a suprima boala, ci de a
ţine bolnavul cât mai departe de societate, de a-l izola, scopul fiind de a proteja
societatea şi nu de a îngriji bolnavul. În prezent vizavi de boala psihică există o
atitudine stigmatizatoare, care duce la izolarea acestuia şi în cele mai multe
cazuri şi a familiei sale.
Tulburarea mintală este un termen general, folosit pentru un grup de boli
Nu să explici – mai exact să reexplici (pentru a câta oară!) – care au legătură cu perturbarea funcţionării creierului. Astăzi medicina percepe
pe om şi societatea în care el trăieşte, este cu adevărat o tulburările mintale ca pe oricare alte afecţiuni care pot fi tratate, iar în unele
operă herculeană, ci să transformi practic existenţa şi cazuri complet vindecate. În România, ca peste tot în lume 1 din 4 adulţi au
conştiinţa umană – a milioane de oameni – să contribui cât de probleme durabile de sănătate mintală la un moment dat în viaţă.
Deşi atitudinea societăţii s-a schimbat mult în ultima perioadă, oamenii
modest dar efectiv, la înţelelgerea omului de către om, a încă înţeleg greşit tulburările mintale şi încearcă sentimente de teamă şi
omului de către societate, şi astfel să ajuţi cât la cea mai disconfort când au de-a face cu ele. Acest lucru se datorează faptului că există
dificilă lucrare: îmbunătăţirea condiţiei umane. un decalaj imens între ceea ce ştiu experţii în domeniu despre boala psihică şi
ceea ce cunosc oamenii. Lipsa de informaţii este generatoare de teamă, iar teama
favorizează apariţia prejudecăţilor, etichetării, marginalizării, excluderii.
Petru Pânzaru Sănătatea mintală, înseamnă modul eficient în care oamenii participă la
relaţiile sociale, în care fiecare îşi poate armoniza dorinţele, ambiţiile,
capacităţile, idealurile, sentimentele şi conştiinţa pentru a putea face o
delimitare clară între sănătate şi boala mintală. Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, defineşte astfel sănătatea mintală: „posibilitatea unei persoane de a
se bucura deplin de prosperitate socială, mentală şi fizică şi nu numai absenţa
maladiilor sau deficienţelor”.
Pentru menţinerea stării de sănătate mintală, oamenii de ştiinţă au
identificat o serie de factori care expun persoana unor riscuri pentru multe
tulburări mintale. Aceşti factori pot fi:
• factori de risc biologici: factori genetici; factori prenatali; greutatea
mică la naştere; deprivările senzoriale şi emoţionale; traumatismele
fizice; malnutriţia; consumul de substanţe toxice şi droguri; bolile
fizice cronice, sau
• factori de risc psihosociali: asistenţa prenatală de proastă calitate;
sarcina extremă; malnutriţia; lipsa asistenţei de sănătate şi lipsa unei

243 244
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

locuinţe corespunzătoare; inteligenţă redusă şi dizabilităţi de învăţare; de a încerca să întrerupem pe cât se poate legătura ce aceste persoane şi ca şi cum
statut social coborât; viaţă dezorganizată; violenţă; lipsa sau acest lucru nu ar fi de ajuns, îi etichetăm drept „nebuni”. Avem asemenea reacţii
supraaglamerarea locuinţei; evenimente traumatizante; abuzul sau fără să ne gândim că persoanele în cauză sunt în primul rând oameni, la fel ca
neglijarea copilului; lipsa familiei sau schimbarea frecventă a locului noi, pentru care viaţa şi şansa au fost mai puţin de partea lor, oameni care în
de îngrijire la copii; infracţionalitatea parentală; violenţă casnică şi primul rând au sentimente, au ceva valoros, dar mai puţin vizibil. Etichetându-i,
relaţii traumatizante la nivel familial. valoarea acestor oameni rămâne undeva ascunsă şi necunoscută de nimeni. Oare
De asemenea au fost identificaţi şi factori care ne pot proteja împotriva nu ar fi mult mai folositor să încercă să descoperim în fiecare persoană (fie ea şi
bolilor psihice. Dintre aceşti factori protectivi putem aminti: securitate cu o tulburare psihică) ceea ce are mai bun şi mai valoros? Să încercăm să-i
economică şi fizică, acasă şi în comunitate; mediul familial stabil, ocrotitor; implicăm şi pe bolnavi (atât cât se poate) în viaţa noastră socială, dându-le şansa
acces la servicii de asistenţă profesionistă pentru tratarea nevoilor; posibilitatea de a învăţa lucruri noi, iar noi la rândul nostru să luăm ceea ce este mai bun de la
de a desfăşura activităţi pozitive, recunoaşterea şi încurajarea lor. Prezenţa ei? Este greu să facem astfel de lucruri, de teamă de a nu fi la rândul nostru
factorilor protectivi în viaţa unei persoane nu înseamnă neapărat că aceasta nu etichetaţi de alte persoane şi excluşi din grupul de egali.
este supusă riscului apariţiei unei boli psihice. Câţi dintre noi ne-am întrebat ce se întâmplă în viaţa unui individ în
Mulţi dintre noi se simt altfel din când în când. Să pierzi o persoană iubită momentul în care acesta descoperă că are o boală psihică?
sau să rupi o relaţie, să fi luat peste picior, să fi hărţuit sexual şi rasial, sau să te Boala psihică nu apare instantaneu, ea se evidenţiază pe un anumit fond, care
confrunţi cu discriminări datorate problemelor de sănătate mintală, să nu te poţi este caracterizat printr-o anumită vulnerabilitate generată sau favorizată de
impune pentru că eşti prea tânăr, prea bătrân sau pur şi simplu diferit – toate existenţa unor factori biologici sau psihosociali. Practic boala psihică este
acestea sunt experienţe greu de trecut. Este normal când te confrunţi cu recunoscută social în momentul în care aceasta este legitimată de o persoană
asemenea experienţe să te simţi trist, confuz, să-ţi fie teamă sau să fi depresiv, competentă, de exemplu, de medicul psihiatru, prin diagnosticarea bolnavului cu
dar este extrem de important ca în asemenea momente să încerci să faci ceva o anumită afecţiune. După ce diagnosticul a fost dat, apare şi reacţia celor din jur,
pozitiv ca să ai grijă de sănătatea ta mintală, atunci când schimbarea devine o mai întâi la nivel microsocial, din partea familiei (reacţie care este mai mult sau
problemă. Sunt aspecte extrem de importante care ar trebui luate în considerare mai puţin vizibilă), apoi la nivel macrosocial, reacţia grupul de prieteni, iar
în astfel de situaţii, aspecte cum ar fi: să accepţi ceea ce eşti, să vorbeşti despre treptat reacţia societăţii. Reacţia de la nivelul macrosocial are un impact major
problemele tale, să păstrezi legătura cu prietenii, să ceri ajutor, să faci lucruri atat asupra individului bolnav, cât şi a familiei din care acesta face parte.
care îti plac, să-ţi aminteşti că nu eşti singur, să găseşti timp pentru a te gândi. În tot acest timp, individul bolnav se simte diferit, neînţeles, respins, ceea
Toate acestea te pot face să depăşeşti momentele de criză şi să te adaptezi mai ce face ca „lumea lui” să fie mult mai bună decât ceea ce se petrece în afara ei.
uşor noilor circumstanţe. Astfel, acesta se retrage din viaţa socială, ceea ce duce la o agravare a
Există foarte multe cazuri când boala psihică apare ca urmare a unor simptomelor bolii.
evenimente de viaţă mai puţin plăcute, ca urmare a unor perioade lungi de Boliile psihice în general sunt foarte complexe, atât în etiologia lor, cât şi
stress şi pe un anumit fond, care prezintă o vulnerabilitate crescută. Nu de în modul de manifestare. Din acest motiv, implicaţiile sunt resimţite foarte
puţine ori s-a întâmplat ca persoane cu o activitate intensă, cu realizări din puternic în primul rând la nivelul microsistemului social, la nivelul familiei.
toate punctele de vedere, să ajungă la un moment dat să nu mai prezinte interes Întreaga homeostazie familială este afectată de legitimarea socială a rolului de
pentru activităţile preferate până atunci, să devină apatice, triste şi treptat, bolnav psihic pentru unul din membrii săi.
treptat să cadă într-o lume numai a lor. La început membrii familiei încearcă sentimente de vinovăţie, furie, teamă
Câţi dintre noi ne-am gândit vreodată că am putea fi noi înşine într-o cu privire la întreaga situaţie. Apoi există tendinţa de a ascunde membrul
asemenea situaţie? Este foarte greu să ne gândim la asemenea lucruri, într-o bolnav şi faptul că acesta a fost diagnosticat cu o boală psihică. În general
societate în care predomină principiul plăcerii şi „goana nebună” după putere, din familiile cu un bolnav psihic au această reacţie, datorită faptului că trăiesc cu
cele mai multe ori vom spune doar atât: „nouă nu ni se poate întâmpla...”. Mai teama de a nu fi respinşi de cei din jur, de a nu fi marginalizaţi, excluşi.
mult, de cele mai multe ori când auzim că vechile cunoştinţe, prieteni sau Dacă cel care se îmbolnăveşte este unul din părinţi, copiii pot avea reacţii
apropiaţi merg săptămânal la şedinţe de consiliere sau terapie, prima reacţie este diferite, unii dintre ei construind scenarii prin care vor să-şi arate lor şi celor

245 246
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

din jur că nu sunt mai buni decât părintele bolnav şi că vor sfârşi la fel ca el. De Fiica are 18 ani şi se simte profund afectată de ceea ce se întâmplă în
asemenea, aceşti copii au foarte puţini prieteni, le este frică de reacţia celor din familia ei. Fiind încă adolescentă, caută modele pe care să le urmeze, dar nu
jur, trâind tot timpul cu teama că vor fi respinşi dacă se află adevărul despre este mulţumită de cele pe care le găseşte în familia ei. Are o părere foarte
boala din familia lor. Adolescenţi fiind, aceste sentimente de teamă se pot proastă despre ea, este timidă şi retrasă. Fiind preocupată de ceea ce se
accentua, ei simţindu-se urmăriţi de boală, în tot ceea ce fac (alegerea întâmplă cu tatăl său, a citit mult depre boala psihică, despre modul de
partenerului, căutarea unui loc de muncă). manifestarea a acesteia şi a ajuns la concluzia că o să-l moştenească pe tatăl
La această situaţie familia încercă să găsescă strategii de coping şi să se său, ceea ce a produs un dezechilibru, căzând într-un episod major de
adapteze. După ce boala a fost legitimată social, familia trece printr-o perioadă depresie, fiind internata la Clinica de Psihiatrie.
de criză, care este destul de greu de depăşit. În funcţie de strategiile de coping În prezent ea se simte bine, dar a rămas la fel de nemulţumită de ea şi de
adoptate, familia poate depăşi acestă situaţie de criză şi poate face faţă familia ei. Îi este teamă să înceapă o relaţie, deoarece, dacă partenerul ei va afla
respingerii şi stigmatizării venite din exterior. despre boala tatălui său, ar părăsi-o. Are prieteni puţini, dar nu poate să-i invite
Echilibrul familial este destul de greu de restabilit dacă se ia în considerare că la ea acasă, pentru că tatăl său face scandal. La şcoală a reuşit să rervină la
toate rolurile şi sarcinile din familie trebuie redistribuite. Rolurile şi sarcinile deţinute nivelul de performanţă avut înainte de episodul depresiv, acum pregătindu-se
de individul bolnav până la apariţia bolii, vor fi preluate de ceilalţi membrii ai pentru bacalaureat, dar este destul de greu, deoarece tatăl său nu îi crează
familiei într-o măsură mai mică sau mai mare, iar acesta va prelua alte roluri şi condiţiile prielnice pentru a învăţa.
activităţi în funcţie de gravitatea bolii şi de modul de manifestare a simptomelor. D-na B. încearcă să facă faţă tensiunilor create de soţul său şi să-şi
Relaţiile din interiorul familiei se schimbă, în cele mai multe cazuri susţină copii, dar de cele mai multe ori eforturile ei sunt în zadar.
membrilor sănătoşi fiindu-le destul de greu să colaboreze cu membrul bolnav, Înaintea apariţiei bolii, familia B. a fost o familie echilibrată, cu doi copii
iar acesta la rândul său îşi pierde interesul şi răbdarea pentru activităţi pe care frumoşi şi inteligenţi, o familie în care nu a existat niciodată certuri, violenţă şi
le desfăşura cu plăcere cu cei dragi. În funcţie de gravitatea bolii, bolnavul scandal. O dată cu apariţia bolii, echilibrul familial este răsturnat, liniştea
poate avea reacţii diferite, de la furie, la violenţă verbală sau fizică, reacţii care familiei a fost înlocuită cu certuri, violenţă verbală şi reproşuri, aproape
pot afecta liniştea şi funcţionarea internă, atât a familiei ca întreg, cât şi a întreaga responsabilitate a căzut pe umerii d-nei B. Membrii sănătoşi ai familiei
fiecărui membru în parte. B., vorbesc foarte puţin despre boală, se simt excluşi, diferiţi. După ce dl B. s-a
Voi prezenta pe scurt un caz întâlnit în activitatea practică desfăşurată la o îmbolnăvit au rămas cu foarte puţini prieteni, iar rudele îi vizitează foate rar.
instituţie publică din Cluj-Napoca. Majoritatera cunoştinţelor îi consideră diferiţi şi încearcă să-i evite. Acest fapt
are efecte asupra membrilor familiei, mai ales asupra copiilor.
Cazul familiei B. Acest caz ne poate sugera care este impactul bolii psihice asupra familiei ca
Familia B. este compusă din 4 membrii: dl.B, d-na B, fiul şi fiica. Dl. B are întreg şi asupra fiecărui membru în parte. Apare totuşi întrebarea: ce se poate
54 de ani şi este diagnosticat cu schizofrenie paranoidă din anul 1992. face pentru persoanele care sunt diagnosticate cu o boală psihică? Răspunsul
Locuieşte împreună cu soţia şi cu cei doi copii ai lor. În momentul în carte s-a este simplu, dar aplicarea sa în parctică este foarte dificilă: noi ca şi societate
îmbolnăvit, dl B era singurul membru care aducea un venit financiar în familie. ar trebui să ne schimbăm atitudinea faţă de bolnavii psihici şi faţă de boala
Datorită gravităţii bolii a fost pensionat de invaliditate, ceea ce a făcut ca soţia psihică în general. Este un lucru greu să schimbi mentalitatea unei societăţi în
să fie nevoită să-ţi găsescă un loc de muncă pentru a întreţine familia. ansamblul ei, dar totuşi tind să cred că nu este imposibil. Trebuie, totuşi, să se
Cei doi copii ai familiei B, practic au crescut cu o dată cu evoluţia bolii, înceapă de undeva, iar acel „undeva” este de fapt la noi, noi cei care dorim ca
ceea ce avut un impact major asupra dezvoltării lor. lucrurile să stea altfel.
Băiatul în vârstă de 21 de ani, vorbeşte foarte puţin despre tatăl său, Orice început este greu, dar trebuie să încercăm. Am putea încerca să nu
încearcă să se comporte ca şi cum acesta nu ar exista, ignorându-l de fiecare mai etichetăm persoanele bolnave ca fiind „nebune”, am putea să le implicăm
dată când are ocazia. Îi este destul de greu să păstreze un loc de muncă, atât cât se poate în viaţa noastră socială, am putea să susţinem membrii familiei
nereuşind să se adapteze. cu un bolnav psihic să facă faţă situaţiei stresante şi să-i ajutăm să se adapteze.
Sunt atât de multe lucruri care se pot face, lucruri care pentru noi nu au o

247 248
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

valoare extraordinară, dar pentru cei cărora le sunt destinate înseamnă imens...,
trebuie doar să vrem să schimbăm ceva şi să încercăm să ne mobilizăm.
Schimbându-se atitudinea societăţii faţă de boala psihică, efectele s-ar
resimţi rapid şi la nivelul funcţionării microsistemului social. Membrii familiei
ar înceta să mai trăiască cu teama de a fi respinşi de semenii lor, ar accepta să
vorbească despre problemele lor cu persoane competente, reducând astfel
stresul şi tensiunea de la nivelul sistemului familial.
Aşadar, încă din cele mai vechi timpuri, boala psihică şi în special bolnavul Nu va fi niciodată o constituţie bună şi temeinică decât aceea
psihic au beneficiat de un tratament aparte, care a mers de la omorârea în care legea va domni asupra inimilor cetăţenilor; atâta
persoanelor bolnave (crezându-se că sunt posedate de diavol), până în zilele
noastre când s-a ajuns la o atitudine stigmatizatoare faţă de bolile psihice. vreme cât puterea legislativă nu va merge până aici, legile
Acum este momentul să schimbăm această atitudine, să încercăm să ajutăm vor fi întotdeauna ocolite.
bolnavii şi familiile acestora pe cât se poate să ducă o viaţă normală, fără a se
simţi stigmatizaţi, etichetaţi, izolaţi şi respinşi. Dar cum să ajungi la inimi? Iată la ce nu se prea gândesc
Cred că orice om merită o asemenea şansă...
institutorii noştri, care nu văd niciodată decât forţa şi
Mihaela Bălaj pedeapsa; iată unde nu duc poate mai bine nici recompensele
Colaboratoare, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy, materiale; chiar justiţia cea mai integră nu duce aici, pentru
Cluj-Napoca că justiţia este ca şi sănătatea, un bun de care te bucuri fără
Studentă, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş- să-l simţi, care nu inspiră deloc entuziasmul şi al cărui preţ
Bolyai, Cluj-Napoca, Anul IV nu-l simţi decât după ce ai pierdut-o.
Monica Tempea
Nu prin legi privitoare la cheltuieli poţi izbândi să stârpeşti
Colaboratoare, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy,
luxul; trebuie să-l smulgi din fundul inimilor, sădind în ele
Cluj-Napoca
gusturi mai sănătoase şi mai nobile. Cine se ocupă de
Studentă, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş- educarea unui popor, trebuie să ştie să domine opiniile şi prin
Bolyai, Cluj-Napoca, Anul IV ele să stăpânească pasiunile omenilor.

Rousseau

249 250
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

THE AMERICAN CONSTITUTION This Congress adjourned in October with a recommendation that another
Congress be held in Philadelphia the following May. Before its successor met,
It is unquestionable that the education the people is endowed with pays tribute to the the battle of Lexington had been fought. In Massachusetts the colonists had
mainteining of the democratic republic in The United States.
organized their own government in defiance of the royal governor and the
Alexis de Tocqueville Crown. Hence, by general necessity and by common consent, the second
Continental Congress assumed control of the “Twelve United Colonies”, soon
There are many things that can be told about the American society, due to the to become the “Thirteen United Colonies” by the cooperation of Georgia. It
multiple possibilities that it is capable to offer. ”The Land of all Possibilities”, became a “de facto” government; it called upon the other colonies to assist in
where “all your dreams come true” are now “labels” known all over the world. the defense of Massachusetts; it issued bills of credit; it took steps to organize a
Except for its economical success, America is able to offer the proof of highly military force, and appointed George Washington commander in chief of the
estimed democracy; “the most democratic society” may be nowadays a nick- Army.
name for the U.S.A. The American society was given this democratic status While the declaration of the causes and necessities of taking up arms of
mainly by the Constitution “signed” by the entire people… Its story is now to July 6, 1775, expressed a “wish” to see the union between Great Britain and the
be a part of the human history… colonies “restored”, sentiment for independence was growing. Finally, on May
In June 1774, the Virginia and Massachusetts assemblies independently 15, 1776, Virginia instructed her delegates to the Continental Congress to have
proposed an intercolonial meeting of delegates from the several colonies to that body “declare the united colonies free and independent States.”
restore union and harmony between Great Britain and her American Colonies. Accordingly on June 7 a resolution was introduced in Congress declaring the
Pursuant to these calls there met in Philadelphia in September of that year the union with Great Britain dissolved, proposing the formation of foreign
first Continental Congress, composed of delegates from 12 colonies. On alliances, and suggesting the drafting of a plan of confederation to be submitted
October 14, 1774, the assembly adopted what has become to be known as the to the respective colonies. Some delegates argued for confederation first and
Declaration and Resolves of the First Continental Congress. In that instrument, declaration afterwards. This counsel did not prevail. Independence was
addressed to his Majesty and to the people of Great Britain, there was declared on July 4, 1776; the preparation of a plan of confederation was
embodied a statement of rights and principles, many of which were later to be postponed. It was not until November 17, 1777, that the Congress was able to
incorporated in the Declaration of Independence and the Federal Constitution. agree on a form of government which stood some chance of being approved by
The colonists, for example, claimed the right “to life, liberty, and the separate States. The Articles of Confederation were then submitted to the
property”, “the rights, liberties, and immunities of free and natural-born several States, and on July 9, 1778, were finally approved by a sufficient
subjects within the realm of England”; the right to participate in legislative number to become operative.
councils; “the great and inestimable privilege of being tried by their peers of Weaknesses inherent in the Articles of Confederation became apparent
the vicinage, according to the course of [the common law of England]”; the before the Revolution out of which that instrument was born had been
immunities and privileges granted and confirmed to them by royal charters, or concluded. Even before the thirteenth State (Maryland) conditionally joined the
secured by their several codes of provincial laws; a right peaceably to “firm league of friendship” on March 1, 1781, the need for a revenue
assemble, consider of their grievances, and petition the king. They further amendment was widely conceded. Congress under the Articles lacked authority
declared that the keeping of a standing army in the colonies in time of peace to levy taxes. She could only request the States to contribute their fair share to
without the consent of the colony in which the army was kept was “against the common treasury, but the requested amounts were not forthcoming. To
law”; that it was “indispensably necessary to good government, and rendered remedy this defect, Congress applied to the States for power to lay duties and
essential by the English constitution, that the constituent branches of the secure the public debts. Twelve States agreed to such an amendment, but
legislature be independent of each other”; that certain acts of Parliament in Rhode Island refused her consent, thereby defeating the proposal.
contravention of the foregoing principles were “infringement and violations of Thus was emphasized a second weakness in the Articles of Confederation,
the rights of the colonists.” namely, the liberum veto which each State possessed whenever amendments to
that instrument were proposed. Not only did all amendments have to be ratified

251 252
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

by each of the 13 States, but all important legislation needed the approval of 9 unanimously ratified by them, will enable the United States in Congress,
States. With several delegations often absent, one or two States were able to effectually to provide for the same.
defeat legislative proposals of major importance. This proposal for a general trade convention seemingly met with general
Other imperfections in the Articles of Confederation also proved approval; nine States appointed commissioners. Under the leadership of the
embarrassing. Congress could, for example, negotiate treaties with foreign Virginia delegation, which included Randolph and Madison, Annapolis was
powers, but all treaties had to be ratified by the several States. Even when a accepted as the place and the first Monday in September 1786 as the time for
treaty was approved, Congress lacked authority to secure obedience to its the convention. The attendance at Annapolis proved disappointing. Only five
stipulations. Congress could not act directly upon the States or upon States: Virginia, Pennsylvania, Delaware, New Jersey, and New York--were
individuals. Under such circumstances foreign nations doubted the value of a represented; delegates from Massachusetts, New Hampshire, North Carolina,
treaty with the new Republic. and Rhode Island failed to attend. Because of the small representation, the
Furthermore, Congress had no authority to regulate foreign or interstate Annapolis convention did not deem it advisable to proceed on the business of
commerce. Legislation in this field, subject to unimportant exceptions, was left their mission. After an exchange of views, the Annapolis delegates
to the individual States. Disputes between States with common interests in the unanimously submitted to their respective States a report in which they
navigation of certain rivers and bays were inevitable. Discriminatory suggested that a convention of representatives from all the States meet at
regulations were followed by reprisals. Philadelphia on the second Monday in May 1787 to examine the defects in the
Virginia, recognizing the need for an agreement with Maryland respecting existing system of government and formulate a plan for supplying such defects
the navigation and jurisdiction of the Potomac River, appointed in June 1784, as may be discovered. The Virginia legislature acted promptly upon this
four commissioners to “frame such liberal and equitable regulations concerning recommendation and appointed a delegation to go to Philadelphia. Within a
the said river as may be mutually advantageous to the two States.” Maryland in few weeks New Jersey, Pennsylvania, North Carolina, Delaware, and Georgia
January 1785 responded to the Virginia resolution by appointing a like number also made appointments. New York and several other States hesitated on the
of commissioners ”for the purpose of settling the navigation and jurisdiction ground that, without the consent of the Continental Congress, the work of the
over that part of the bay of Chesapeake which lies within the limits of Virginia, convention would be extra-legal; that Congress alone could propose
and over the rivers Potomac and Pocomoke” with full power on behalf of amendments to the Articles of Confederation. Washington was quite unwilling
Maryland to adjudge and settle the jurisdiction to be exercised by the said to attend an irregular convention. Congressional approval of the proposed
State, respectively, over the waters and navigations of the same. convention became, therefore, highly important. After some hesitancy
George Mason, Edmund Randolph, James Madison, and Alexander Congress approved the suggestion for a convention at Philadelphia for the sole
Henderson were appointed commissioners for Virginia; Thomas Johnson, and express purpose of revising the Articles of Confederation and reporting to
Thomas Stone, Samuel Chase, and Daniel of St. Thomas Jenifer for Maryland. Congress and the several legislatures such alterations and provisions therein as
At the invitation of Washington the commissioners met at Mount Vernon, shall when agreed to in Congress and confirmed by the States render the
in March 1785, and drafted a compact which, in many of its details relative to Federal Constitution adequate to the exigencies of Government and the
the navigation and jurisdiction of the Potomac, is still in force. What is more preservation of the Union.
important, the commissioners submitted to their respective States a report in Thereupon, the remaining States, Rhode Island alone excepted, appointed
favor of a convention of all the States to take into consideration the trade and in due course delegates to the Convention, and Washington accepted
commerce of the Confederation. Virginia, in January 1786, advocated such a membership on the Virginia delegation.
convention, authorizing its commissioners to meet with those of other States, at Although scheduled to convene on May 14, 1787, it was not until May 25
a time and place to be agreed on, to take into consideration the trade of the that enough delegates were present to proceed with the organization of the
United States; to examine the relative situations and trade of the said State; to Convention. Washington was elected as presiding officer. It was agreed that the
consider how far a uniform system in their commercial regulations may be sessions were to be strictly secret.
necessary to their common interest and their permanent harmony; and to report On May 29 Randolph, on behalf of the Virginia delegation, submitted to
to the several State, such an act relative to this great object, as when the convention 15 propositions as a plan of government. Despite the fact that

253 254
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

the delegates were limited by their instructions to a revision of the Articles, Constitution, turned for assistance to the State constitutions, to the Articles of
Virginia had really recommended a new instrument of government. For Confederation, to the various plans which had been submitted to the
example, provision was made in the Virginia plan for the separation of the Convention and other available material. On the whole the report of the
three branches of government; under the Articles executive, legislative, and committee conformed to the resolutions adopted by the Convention, though on
judicial powers were vested in the Congress. Furthermore the legislature was to many clauses the members of the committee left the imprint of their individual
consist of two houses rather than one. and collective judgments. In a few instances the committee avowedly exercised
On May 30 the Convention went into a committee of the whole to considerable discretion.
consider the 15 propositions of the Virginia plan seriatim. These discussion From August 6 to September 10 the report of the committee of detail was
continued until June 13, when the Virginia resolutions in amended form were discussed, section by section, clause by clause. Details were attended to, further
reported out of committee. They provided for proportional representation in compromises were effected. Toward the close of these discussions, on
both houses. The small States were dissatisfied. Therefore, on June 14 when September 8, another committee of five was appointed to revise the style of and
the Convention was ready to consider the report on the Virginia plan, Paterson arrange the articles which had been agreed to by the house.
of New Jersey requested an adjournment to allow certain delegations more time William Samuel Johnson of Connecticut, Alexander Hamilton of New
to prepare a substitute plan. The request was granted, and on the next day York, Governer Morris of Pennsylvania, James Madison of Virginia, and Rufus
Paterson submitted nine resolutions embodying important changes in the King of Massachusetts.
Articles of Confederation, but strictly amendatory in nature. Vigorous debate On Wednesday, September 12, the report of the committee of style was
followed. On June 19 the States rejected the New Jersey plan and voted to ordered printed for the convenience of the delegates. The Convention for 3
proceed with a discussion of the Virginia plan. The small States became more days compared this report with the proceedings of the Convention. The
and more discontented; there were threats of withdrawal. On July 2, the Constitution was ordered engrossed on Saturday, September 15.
Convention was deadlocked over giving each State an equal vote in the upper The Convention met on Monday, September 17, for its final session.
house; five States in the affirmative, five in the negative, one divided. Several of the delegates were disappointed in the result. A few deemed the new
The New Hampshire delegation did not arrive until July 23,1787. Constitution a mere makeshift, a series of unfortunate compromises. The
The problem was referred to a committee of 11, there being 1 delegate advocates of the Constitution, realizing the impending difficulty of obtaining
from each State, to effect a compromise. On July 5 the committee submitted its the consent of the States to the new instrument of Government, were anxious to
report, which became the basis for the great compromise of the Convention. It obtain the unanimous support of the delegations from each State. It was feared
was recommended that in the upper house each State should have an equal that many of the delegates would refuse to give their individual assent to the
vote, that in the lower branch each State should have one representative for Constitution. Therefore, in order that the action of the Convention would
every 40,000 inhabitants, counting three-fifths of the slaves, that money bills appear to be unanimous, Governer Morris devised the formula Done in
should originate in the lower house (not subject to amendment by the upper Convention, by the unanimous consent of the States present the 17th of
chamber). When on July 12 the motion of Governer Morris of Pennsylvania September...In witness whereof we have hereunto subscribed our names.
that direct taxation should also be in proportion to representation was adopted, Thirty-nine of the forty-two delegates present thereupon subscribed to the
a crisis had been successfully surmounted. A compromise spirit began to document.
prevail. The small States were not willing to support a strong national At least 65 persons had received appointments as delegates to the
government. Convention; 55 actually attended at different times during the course of the
Debates on the Virginia resolutions continued. The 15 original resolutions proceedings; 39 signed the document. It has been estimated that generally
had been expanded into 23. Since these resolutions were largely declarations of fewer than 30 delegates attended the daily sessions.
principles, on July 24 a committee of five was elected to draft a detailed The convention had been called to revise the Articles of Confederation.
constitution embodying the fundamental principles which had thus far been Instead, it reported to the Continental Congress a new Constitution.
approved. The Convention adjourned from July 26 to August 6 to await the Furthermore, while the Articles specified that no amendments should be
report of its committee of detail. This committee, in preparing its draft of a effective until approved by the legislatures of all the States, the Philadelphia

255 256
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

Convention suggested that the new Constitution should supplant the Articles of Mason and Patrick Henry. In New York an attempt to attach conditions to
Confederation when ratified by conventions in nine States. For these reasons, it ratification almost succeeded. But on July 26, 1788, New York ratified, with a
was feared that the new Constitution might arouse opposition in Congress. recommendation that a bill of rights be appended. The vote was close yeas 30,
Three members of the Convention--Madison, Gorham, and King were also nays 27.
Members of Congress. They proceeded at once to New York, where Congress Eleven States having thus ratified the Constitution, the Continental
was in session, to placate the expected opposition. Aware of their vanishing Congress--which still functioned at irregular intervals passed a resolution on
authority, Congress on September 28, after some debate, decided to submit the September 13, 1788, to put the new Constitution into operation. The first
Constitution to the States for action. It made no recommendation for or against Wednesday of January 1789 was fixed as the day for choosing presidential
adoption. electors, the first Wednesday of February for the meeting of electors, and the
Two parties soon developed, one in opposition and one in support of the first Wednesday of March (i.e. March 4, 1789) for the opening session of the
Constitution, and the Constitution was debated, criticized, and expounded new Congress. Owing to various delays, Congress was late in assembling, and
clause by clause. Hamilton, Madison, and Jay wrote a series of commentaries, it was not until April 30, 1789, that George Washington was inaugurated as the
now known as the Federalist Papers, in support of the new instrument of first President of the United States.
government. The closeness and bitterness of the struggle over ratification and North Carolina added her ratification on November 21, 1789: yeas 184,
the conferring of additional powers on the central government can scarcely be nays 77. Rhode Island did not ratify until May 29, 1790: yeas 34, nays 32.
exaggerated. In some States ratification was effected only after a bitter struggle Although it is not likely that in the future improvements will be given to
in the State convention itself. today’s U.S Costitution(as it may be considered almost perfect), the (hi)story
These commentaries on the Constitution, written during the struggle for still goes on…
ratification, have been frequently cited by the Supreme Court as an
authoritative contemporary interpretation of the meaning of its provisions.
Maria Jenica Ciubăncan
Delaware, on December 7, 1787, became the first State to ratify the new
Constitution, the vote being unanimous. Pennsylvania ratified on December 12, Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, secţia Româno-Engleză
1787, by a vote of 46 to 23, a vote scarcely indicative of the struggle which had Colaborator, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy, Cluj-
taken place in that State. New Jersey ratified on December 19, 1787, and Napoca
Georgia on January 2, 1788, the vote in both States being unanimous.
Connecticut ratified on January 9, 1788; yeas 128, nays 40. On February 6, Carmen Jiga
1788, Massachusetts, by a narrow margin of 19 votes in a convention with a Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere, secţia Româno-Engleză
membership of 355, endorsed the new Constitution, but recommended that a
bill of rights be added to protect the States from federal encroachment on Colaborator, Institutul pentru Dezvoltare Umană şi Comunitară, Delphy, Cluj-
individual liberties. Maryland ratified on April 28, 1788; yeas 63, nays 11. Napoca
South Carolina ratified on May 23, 1788; yeas 149, nays 73. On June 21, 1788,
by a vote of 57 to 46, New Hampshire became the ninth State to ratify, but like
Massachusetts she suggested a bill of rights.
By the terms of the Constitution nine States were sufficient for its
establishment among the States so ratifying. The advocates of the new
Constitution realized, however, that the new Government could not succeed
without the addition of New York and Virginia, neither of which had ratified.
Madison, Marshall, and Randolph led the struggle for ratification in Virginia.
On June 25, 1788, by a narrow margin of 10 votes in a convention of 168
members, that State ratified over the objection of such delegates as George

257 258
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

BIBLIOGRAPHY:
1. C. Transill, Documents, Illustrative of the Formation of the Union of the
American States, Pyramid, 1987
2. H. Commanger, Documents of American History, Oxford University Press,
1994
3. C. Nicolescu, Cultura si civilizatie americana, Dacia, 1999

Nici una dintre părţile aparţinând unei entităţi nu reprezintă


în sine, o valoare mai mare, ci numai în măsura în care ea
reprezintă componentă a unui întreg armonios. Astfel omul
execută un act pozitiv de creaţie ori de câte ori aşează o
înfăptuire pe pământ, sub soare. Dacă în definitiv are dreptul
de a se naşte, acest drept rezultă, desigur, din faptul că el nu
constituie nici mai mult nici mai puţin decât o trăsătură a
peisajului, asemenea stâncilor, copacilor, urşilor sau
alibinelor, din natura căruia îşi derivă existenţa sa.

Frank Loyd Wright

259 260
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

DINAMICA PLASTICII ÎN MODERNISM vizuală a faptului că lumea respectivă e percepută. Discutăm în termenii
dihotomiei, relevată de Rudolf Arnheim, dintre „spaţiul fizic” real şi „spaţiul
Dacă vrem să fim frumoşi/ frumoase,să petrecem zilnic un minut în faţa oglinzii, cinci minute în psihologic”128 pe care-l percepem prin intermediul operei. În realitatea fizică,
faţa sufletului nostru şi cincisprezece minute în faţa lui Dumnezeu.
Iordache Bota mărimea, distanţa, poziţia se raportează doar la cadrul spaţial în care apar.
Perspectiva răspunde unui miraj psihologic al culturii renascentiste: dorinţa de
Fără a urma traiectul unei evoluţii rectiliniare, arta secolului al XIX-lea şi a ieşi în afara geometriei plane a imaginii religioase medievale, care îngăduia
cea modernistă sunt marcate de o falie, născută din raţiuni nu atât estetice, cât doar mişcarea pe verticală, respectiv înălţarea sau căderea. Prin acceptarea
mai ales istorice şi ideologice, de unde multiplele faţete ale avangardei. privirii căreia-i e permisă fuga în adâncime, tatonarea indefinită, căutarea fără
Raportul se stabileşte cu o perioadă anterioară relativ îndelungată, iniţiată de ţintă, perspectiva Renaşterii experimentează iluzia tridimensionalităţii pentru a
prin secolul al XIV-lea, perioadă dominată de avatarurile unui model de pictură obiectiviza faimoasa paradigmă a libertăţii umane.
figurativă ce condensa o acţiune sau un subiect într-un orizont clar delimitat. Prin contrast cu acest model care a făcut carieră în plastica occidentală, ar
Artistul părea complet subjugat obiectului şi materialităţii acestuia, înclinarea fi interesant de urmărit cum pictura modernă încearcă să nu mai „trădeze”
în faţa realităţii păstrând distanţa celei mai mari acuităţi a vederii. Bazată pe realul prin proiecţia optică infidelă a subiectului reprezentat, ci să se plaseze
principiul justeţii ştiinţifice a imaginii despre lume pe care o întemeiaseră marii într-un spaţiu sensibilizat, de identificare cu proprietăţile observate la acel
clasici, pictura e informată de teoria matematică a lui Euclid despre procesele obiect. În secolul al XIX-lea intervine şi argumentul psihologiei gestaltiste care
vederii, explicată prin raze vizuale care unesc în linie dreaptă punctele susţine că văzul nu e o receptare mecanică a unor elemente pasive, ci un proces
obiectului cu ochiul contemplatorului. de explorare activă a configuraţiei: căutăm să atingem obiectele prin privire, ne
Conform acestei logici, perspectiva centrală, sau – mai corect spus – mişcăm prin spaţiul lor înconjurător, le cercetăm suprafaţa, conturul, textura.
liniară, descoperită de Renaştere, răspunde necesităţii de a găsi o bază obiectivă Percepţia vizuală realizează la nivel senzorial ceea ce pe tărâmul intelectului
pentru redarea obiectelor vizuale, una care să nu depindă de subiectivitatea este efort comprehensiv. Istoria artei moderniste se scrie, pe larg, ca aventură a
ochiului. Ea marchează în optica occidentală o preferinţă orientată ştiinţific modelării vizibilului ca atare, constituit în mare măsură în gestul reflexiv al
pentru reproducerea mecanică şi pentru construcţia geometrică, vizând aspectul artistului. Caracterizată de Arnold Gehlen printr-o „reflexiune cronică”129,
pur spaţial al lucrurilor, silueta, profilul, conturul şi articulaţiile corpului starea tipic modernă se identifică pe tărâmul artei prin autonomizarea
material. Este adevărat însă, o dată cu introducerea perspectivei, artistul vizibilităţii, născută din necesitatea ca vederea însăşi să fie împlinită în sine,
adaugă, pentru prima oară, şi un mesaj despre natura infinităţii, dat fiind că limpezită şi dezvoltată. Punctul de vedere reflexiv pune accentul pe relaţia
centrul tangibil al cadrului spaţial este totodată punct de fugă, care prin tensionată dintre suprafaţa artistică şi imaginea/viziunea ce parvine ochiului în
definiţie se plasează spre infinit. E un prim pas al descoperirii unui reper realitate, subiectivism conştient care în propria sa manifestare retrage
paradoxal al fiinţei- îndepărtarea- accesibilă doar vederii; ne mişcăm într-un obiectului valoarea energiei sufleteşti cu care acesta era anterior învestit. Să nu
spaţiu psihic şi în acelaşi timp optic, pe care pictura modernă urmează să-l uităm faptul că de vreme ce imaginea lumii este aceea a mediului dominat de
sondeze în toate direcţiile. ochi, care fixează obiectul în funcţie de poziţie şi distanţă, văzul poate fi
Pe de altă parte, perspectiva centrală este, din punct de vedere optic, o subsumat unei paradigme a dominaţiei
deformare brutală a formei normale a lucrurilor. Acest tip de construcţie Dinamica opticii din plastica modernă figurează forme intensificate de
geometrică izolează, după cum îi sugerează şi numele, proiecţia ce ar parveni atenţie faţă de real. Premisele sunt, aşa cum afirmam mai sus, istorice şi
ochiului situat într-un anumit punct de perspectivă. Principalele linii structurale ideologice în primă instanţă; metamorfoza opticii care marchează spaţiul
constituie un sistem de raze pornind dintr-un focar aflat în spaţiul picturii; pictural e verificabilă conjunctural. La jumătatea secolului al XIX-lea, în epoca
pâlnia perspectivei centrale se deschide astfel ca o corolă spre observator. Că trenului, vaporului şi a altor vehicule, peisajul devine mobil. În sensul său cel
această includere explicită a privitorului e în fond o violenţă exercitată asupra mai propriu, lumea revelată sub aparenţă mişcătoare ţine, prin magie, vârtej,
lumii reprezentate în tablou, ţine de faptul că deformările perspectivale nu pot
fi argumentate prin forţe intrinseci lumii reprezentate, ci ele geometrizează 128
Rudolf Arnheim- Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979, p.82.
punctul de perspectivă al spectatorului, constituind pur şi simplu confirmarea 129
Arnold Gehlen- Imagini ale timpului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974, p.113.

261 262
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

febră a vitezei recent descoperită, de o sensibilitate barocă. În primele decât prin constituirea unei figuri fixe. Este ceea ce Nicholas Schoffer numea
însemnări ale călătorilor fascinaţi de la ferestrele trenului sau automobilului soluţia „cromodinamică”132 de introducere a timpului în operele plastice:
(Gautier, Nerval, Hugo), descoperim că înainte de percepţie, operaţie deja preocuparea legată de posibilităţile energetice ale parametrilor tradiţionali de
intelectuală, în faţa acestei lumi care se telescopează în viteză, poetul se lasă în expresie. După explorarea superficială şi penetraţia micro- şi macrocosmică,
voia senzaţiei, a lui „jamais-vu”, într-o poetică trezire ce recreează lumea în artistul ajunge la etapa ritmică a „condensării senzoriale”.133
puritatea ei orbitoare, născândă. Reflexul cultural-artistic al acestei perioade Senzorial şi muzical, impresionismul le-a imputat nu întâmplător pictorilor
ţine de un stadiu incipient, de trezire, de luare de contact cu experienţa vitezei, romantici faptul că subiectele lor trăiau prea puţin în relaţie cu propriile
de impresie cinetică. Viteza dezvăluie aspecte noi ale lumii graţie unor iluzii de experienţe vizuale, cu viaţa care-i înconjura. În linia metaforei mâinii-
optică. Primilor călători care beneficiază de îmbunătăţirea timpului de respectiv, raţiunea modelatoare- care e mai înceată ca ochiul, acesta din urmă
parcurgere a rutei, estetica vitezei le procură un straniu şi insinuant realism prompt în a percepe efectele instantanee, poetica impresionistă inaugurează în
magic: trecerea rapidă a lucrurilor dintr-un loc în altul face ca poziţia lor să se istoria artei un fenomen de înstăpânire a văzului, cu toată infidelitatea şi
schimbe- rezultă o grupare mai mare în spaţiu ce acţionează asupra sensibilităţii mobilitatea sa. Un tablou impresionist tinde să inducă senzaţia de vertij că
privitorului. “Stâlpii podeţurilor apar deodată ca un ultim obstacol; umbra pe obişnuinţele ochiului s-ar fi anemiat, dar în acelaşi timp extinde endemic
care arcuirile lor o proiectează, iute ca un fulger, produce o penibilă senzaţie de limitele sensibilităţii, educând astfel în racursi rafinarea optică. În cuvintele lui
palmă inevitabilă; în unele momente ai putea crede că nu atingi pământul..”, Degas: „Se poate întâmpla ca Frumosul de azi să fie ascuns, îngropat,
scrie Charles-Claude Ruelle în 1837.130 concentrat...Poate că pentru a-l descoperi e nevoie de analiză, de o lupă, de ochi
S-ar putea contesta faptul că asemenea pasaje datorează efectiv ceva de miop, de procese fiziologice noi.” 134 Într-adevăr, impresionismul este
mijloacelor de locomoţie. Posibila mobilitate a peisajelor, atitudinea lor de a se o şcoală fondată, fiziologic vorbind, pe evoluţia simţului optic, iar din punct de
recompune în noi ansambluri rezultă însă din structurile mentale recente care vedere spiritual, pe libertatea acordată oricărui temperament, pe legitimitatea
le-au înlocuit pe cele de la începutul secolului al XIX-lea, şi care, prin tuturor claviaturilor, tuturor privirilor. Noua tehnică menită a surprinde
intermediul trenului, apoi al automobilului, au fost profund impresionate de ansamblul realităţii în mişcarea sa se bazează pe efortul de a capta jocul fluid al
viteză. Universul proustian al relativităţii şi instabilităţii datorează imaginar luminii. Cum extensiunea este în primul rând un fenomen propriu atmosferei,
extrem de mult unei viteze reale sau potenţiale: „Trenurile merg în căutarea explorările spaţiale, preocupare constantă a epocii, se concretizează în cazul
timpului pierdut şi a unei lumi noi! Ca atunci când fragmentează peisajul şi îl impresioniştilor ca experimentare a virtualităţilor expresive ale luminii;
obligă pe povestitor, alergând de la o fereastră la alta, să-l reîntregească pentru condiţiile atmosferice devin adevăratul subiect al picturii. În „Gares Saint-
a avea o vedere totală şi un tablou continuu.”131 Lazare”, Monet evocă trenul nu în mers, ci animat de o viteză potenţială,
Inevitabil aşadar, dincolo de spaţiul matematizabil, newtonian, imaginarul datorită tremurului atmosferei însufleţite de căldura înconjurătoare.
acestei epoci traversează un spaţiu asupra conţinuturilor căruia cu greu s-ar mai Se ştie, orice suprafaţă încărcată de luminozitate posedă o forţă atractivă
putea opera prin măsurători pragmatice, de vreme ce el se produce neîncetat, care intensifică ritmul structurilor, lumina funcţionând în acest sens ca un
fenomenologic vorbind, se umple de conţinuturi sensibile, subiective. Spaţiul catalizator temporal. În 1895, Monet a pictat 20 de tablouri cu catedrala din
surprins de imaginaţie nu poate rămâne spaţiu indiferent, livrat măsurătorii şi Rouen în cele mai deosebite efecte de lumină, interesat doar de schimbarea
reflexiei geometrului. El este trăit, nu în pozitivitatea sa, ci cu toată părtinirea luminilor şi nuanţelor de culoare sub care catedrala stăruia ca un punct de
imaginaţiei. În virtutea opticii metamorfozate prin viteză, lumea se transformă referinţă deja imaginar, surclasat de pura şi aproape gratuita încântare pentru
într-o posibilitate permanentă de senzaţie. În jocul formelor mentale constituite vizibilul fugitiv. Descoperind în timp ce picta că aspectele luminii variau fără
în ansamblul tehnicii, dinamismul noii plastici sparge spaţiul static tradiţional, încetare, pictorul se hotărăşte să le fixeze în parte într-o serie de tablouri la care
prin sugerarea unor structuri temporale subtile datorate ritmului, exprimă lucra pe rând, fiecare tablou urmând să redea un anume efect. El căuta să
articulaţia suprafeţelor cu ajutorul tonurilor, culorilor, liniilor, mai degrabă
132
Nicholas Schoffer- Noul spirit artistic, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973,p.27.
130 133
apud Claude Pichois- Viteză şi viziune a lumii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1990, p.53. idem,p.83.
131 134
apud Claude Pichois- op.cit., p.11. John Rewald- Istoria impresionismului, Ed. Meridiane, Bucureşti,1974,vol.I,p.174.

263 264
INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare INSTITUTUL HYPERION Dimensiuni fundamentale ale dezvoltării comunitare

realizeze în acest fel instantaneitatea, întrerupând lucrul la un anumit tablou de Această senzaţie este dusă la extrem de către mişcarea futuristă; faţă de
îndată ce efectul respectiv se modifica pentru a-l urmări în alt tablou, astfel fluiditatea impresionistă a privirii, futurismul instituie o ritmică agresivă, în
încât să obţină impresia exactă a unui anumit aspect al naturii şi nu o imagine virtutea căreia ochiu