Anda di halaman 1dari 24

CUPRINS

1.Tema 2. Scopul analizei 3. Probleme 3.1 Abordari conceptuale 3.2 Analiza dinamicii cheltuielilor materiale n expresie absolut i relativ 3.3Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor materiale exprimat la 1000 lei venituri din exploatare sau la 100 (1000) lei cheltuieli pentru exploatare 3.4 Analiza structurii cheltuielilor materiale i respectiv a modificrilor structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul 3.5 Analiza factoriala a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri 3.6 Analiza cheltuielilor cu amortizarea 4. Aplicatii 4.1 Analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri 4.1.1 Obiectul analizei 4.1.2 Modelul de analiza 4.1.3 Masurarea influentelor factorilor 4.1.4 Concluzii 4.1.5 Propuneri 4.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea 4.2.1 Obiectul analizei 4.2.2 Modelul de analiza 4.2.3 Masurarea influentelor factorilor 4.2.4 Concluzii 4.2.5 Propuneri 5. Surse informationale

1.Tema 6

Analiza diagnostic a cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii pe total si pe structura. Analiza cheltuielilor materiale
2. Scopul analizei
Cheltuielile materiale au un rol hotarator in desfasurarea proceselor de productie si in realizarea produselor, lucrarilor industriale si a serviciilor. Datorita ponderii ridicate in sstructura costurilor de productie, cheltuielile materiale trebuie sa faca obiectul unor analize permanente din partea conducerii intreprinderii, pentru a putea interveni atunci cand apar situatii nefavorabile. Reducerea cheltuielior materiale trebuie sa constituie obiectivul major, hotarator al conducerii intreprinderii in folosirea cat mai eficienta a resurselor materiale pentru a asigura imbunatatirea performantelor economico-financiare si a consolida pozitia pe piata a intreprinderii.

3. Probleme 3.1 Abordari conceptuale


Cheltuielile de exploatare constituie componenta de baza a cheltuielilor totale. Analiza acestora urmareste: 1. Situatia generala a cheltuielilor de exploatare; 2. Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei productie vanduta; 3. Analiza cheltuielilor materiale; 4. Analiza cheltuielilor cu personalul; 5. Analiza altor cheltuielilor de exploatare. Analiza cheltuielilor de exploatare trebuie sa tina seama de trei aspecte esentiale,si anume:

Variatia cheltuielilor de exploatare, pe total si pe elemente componente, in dinamica si comparativ cu prevederile; Modificarile intervenite in structura cheltuielilor de exploatare pe elemente componente, in dinamica si comparativ cu prevederile; Variatia nivelului eficientei economice a cheltuielilor pentru exploatare,pe total si pe principalele elemente componente, in dinamica si comparativ cu prevederile. Respectand cararcterul general al acestei analize, explicarea variatiei cheltuielilor pentru exploatare va putea fi facuta tinand cont de modelul structural, utilizand formula: Che = Chmf + Chm + Chls + Chit + Chp + Chae + Chap unde: Che totalul cheltuielilor pentru exploatare; Chmf cheltuielile privind marfurile; Chm cheltuielile materiale ; Chls lucrari si servicii lucrate de terti; Chit impozite,taxe si varsaminte asimilate; Chp cheltuielile cu personalul; Chae alte cheltuieli de exploatare; Chap amortizari si provizioane. Aprecierea variatiei cheltuielilor pentru exploatare va fi facuta,in primul rand prin prisma eficientei economice,indicatorul cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare reflectand tocmai gradul si dinamina acestei eficiente. Cheltuielile materiale detin, in functie de profilul intreprinderii, o pondere ridicata in cadrul cheltuielilor de exploatare. ntr-un proces economic cheltuielile materiale efectuate pentru obinerea unui rezultat productiv util sunt constituite din consumul de obiecte ale muncii i consumul de mijloace de munc. Obiectele muncii consumate sunt evideniate n contabilitatea financiar prin conturile 601 la 606 i 608 sub forma urmtoarelor categorii de cheltuieli: - cheltuieli cu materiile prime, - cheltuieli cu materialele consumabile, - cheltuieli privind energia i apa,

- alte cheltuieli materiale (cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli privind materialele nestocate, cheltuieli privind animalele i psrile, cheltuieli privind ambalajele). Mijloacele de munc, prin utilizare, transmit cheltuieli aferente rezultatului activitii economice, specificate n Contul de profit i pierdere la rubrica Ajustarea valorii imobilizrilor corporale i necorporale, care sunt formate din urmtoarele componente: - cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor (contul 6811), - diferena dintre cheltuielile i veniturile care se refer la cheltuielile de exploatare privind provizionele pentru deprecierea imobilizrilor (contul 6813) i veniturile din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor (contul 7813) i respectiv veniturile din fondul comercial negativ (contul 7815). Analiza-diagnostic a cheltuielilor materiale urmareste atat pe total, cat si e elementele componente, evolutia acestora si intervine ori de cate ori se constata abateri fata de anumite normative sau prevederi. Reducerea cheltuielilor materiale se realizeaza ca urmare a introducerii progresului tehnic, respectiv a dotarii intreprinderii cu masini, utilaje si instalatii de mare randament, a folosirii unor obiecte ale muncii cu parametrii superiori si care determina micsorarea consumurilor specifice. De asemenea, cheltuielile materiale mai pot fi diminuate si prin folosirea unor inlocuitori, mai ieftini, dar fara a afecta nivelul tehnic si calitativ al produselor. Cheltuielile materiale se analizeaza in dinamica si pe structura, la nivelul intregii productii si principalele produse. Pentru aceasta, analiza urmareste separat evolutia cheltuielilor cu materialele si a cheltuielior cu amortizarea mijloacelor fixe. Modificarea ponderii celor doua elemente in componenta cheltuielilor materiale este rezultatul adoptate de conducere pentru schimbarea structurii de productie si folosirii de inlocuitori sau a aprovizionarii materiilor prime, materialelor, combustibililor si energiei, de la furnizori care practica preturi mai mici, precum si ca urmare a unor acte normative privind normele de amortizare. Analiza cheltuielilor materiale se bazeaz, de regul, pe o abordare metodologic poate fi precizat prin urmtoarele componente: a) - analiza dinamicii cheltuielilor materiale, n expresie absolut i relativ;

b) - analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor materiale exprimat la 1000 lei venituri din exploatare sau la 100 (1000) lei cheltuieli pentru exploatare, c) - analiza structurii cheltuielilor materiale i respectiv a modificrilor structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul, d) - analiza factorial a modificrii cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de afaceri n profil dinamic sau comparativ cu nivelul programat.

3.2 Analiza dinamicii cheltuielilor materiale n expresie absolut i relativ


Analiza dinamicii cheltuielilor materiale prin prisma modificrilor absolute i relative care au avut loc, de la un segment de timp la altul, se bazeaz pe rezultatele obinute n urma aplicrii urmtorului sistem de calcule: a) diminuarea (-) sau creterea (+) absolut a cheltuielilor materiale: - n cifre absolute : = Cm1 Cm0 , - n cifre relative:

R=

Cm1 100 100 ; Cm 0

b) diminuarea (-) sau creterea (+) relativ a cheltuielilor materiale: - n cifre absolute : CA = Cm1 Cm0 1 CA0 - n cifre relative: R= Cm1 100 100 CA 1 , n care: Cm 0 CA 0

Cm0 , Cm1 - cheltuielile materiale efectuate n perioada de baz i respectiv n perioada curent (de calcul); CA0 , CA1 - cifra de afaceri realizat n perioada de baz i respectiv n perioada curent (de calcul);

CA I1 /0 =

CA 1 - indicele de dinamic al cifrei de afaceri. CA 0

Indicatorii care caracterizeaz diminuarea sau creterea absolut a cheltuielilor materiale, dimensioneaz n mod strict modificarea acestor cheltuieli n expresie absolut sau relativ fr a le corela cu efectul economic rezultat, respectiv cu cifra de afaceri realizat, fapt ce limiteaz coninutul i interpretarea acestor indicatori. Abaterea rezultat, n acest caz, poate fi neleas corect numai n condiiile meninerii cifrei de afaceri, att n perioada de baz ct i n perioada curent, la acelai nivel. n cazul mririi sau reducerii cifrei de afaceri, de la o perioad de timp la alta, este util s fie calculai i analizai indicatorii care evideniaz diminuarea sau creterea relativ a cheltuielilor materiale. Dup cum rezult din relaiile lor de calcul, aceste variante de indicatori reconsider cheltuielile materiale din perioada de baz n funcie de indicele de dinamic al cifrei de afaceri. O diminuare real a cheltuielilor materiale este constatat numai n situaia n care

CA1 Cm1 < Cm 0 , adic atunci cnd cheltuielile efectuate n perioada de calcul sunt CA 0
inferioare cheltuielilor din perioada de baz recalculate n funcie de indicele de dinamic al cifrei de afaceri. O apreciere pozitiv este formulat atunci cnd indicele de dinamic al cifrei de afaceri devanseaz indicele de dinamic al sumei cheltuielilor materiale aferente activitii economice, I ( CA) = CA1 Cm1 > I ( Cm ) = , deoarece, n aceste condiii, o cifr de afaceri mai CA0 Cm0

mare realizat n perioada de calcul comparativ cu perioada de baz implic cheltuieli materiale relativ mai mici.

3.3 Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor materiale exprimat la 1000 lei venituri din exploatare sau la 100 (1000) lei cheltuieli pentru exploatare
Nivelului relativ al cheltuielilor materiale exprimat la 1000 lei venituri din exploatare are coninutul unui indicator de eficien i analiza lui n dinamic ofer o informaie care permite formularea unor concluzii privind puterea cheltuielilor materiale de a produce venituri. Diminuarea raportului cheltuieli materiale-venituri din exploatare atest un curs favorabil al eficienei i prin aceasta se propag o influen pozitiv asupra nivelului rezultatului exploatrii. Se consider, prin urmare, c cheltuielile materiale se efectueaz n condiii de eficien economic sporit numai atunci cnd indicele de dinamic al veniturilor din exploatare I (Ve ) = devanseaz indicele de dinamic al cheltuielilor materiale,

Ve1 Cm1 > I ( Cm ) = . Ve0 Cmo

Se menioneaz c s-a notat cu Ve venitul din exploatare, iar I(Ve) reprezint indicele de dinamic al veniturilor din exploatare. n acelai context metodologic al analizei cheltuielilor materiale este calculat i interpretat indicatorul intitulat Cheltuielile materiale la 100 (1000) lei cheltuieli pentru exploatare.

3.4 Analiza structurii cheltuielilor materiale i respectiv a modificrilor structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul
Structura cheltuielilor materiale i respectiv modificrile structurale care au avut loc sunt analizate n funcie de elementele primare de cheltuieli care intr n componena acestora. Elementele cheltuielilor materiale sunt: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind energia i apa, alte cheltuieli materiale, cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor sau, dac este cazul, se ia n consideraie suma aferent ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale.

Fiecrui element de cheltuial material i se asociaz o mrime relativ de structur care atest proporia respectivei cheltuieli n totalul cheltuielilor materiale. Compararea proporiilor aferente fiecrui segment de timp ne d posibilitatea obinerii unor informaii concludente pentru a identifica acele categorii de cheltuieli care nregistreaz creteri i respectiv cele ale cror proporii s-au diminuat. De asemenea, cu ajutorul metodei balaniere, se poate stabili, n expresie absolut, care este msura contribuiei fiecrui element component la creterea sau reducerea total a cheltuielilor materiale.

3.5 Analiza factoriala a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri


Cheltuielile cu materialele pot fi determinate prin scderea cheltuielilor cu amortizarea din totalul cheltuielilor materiale. Analiza cheltuielilor cu materialele se efectueaz cu ajutorul indicatorului sintetic cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifr de afaceri sau venituri din exploatare. Modelul de analiz al cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifr de afaceri, este urmtorul: 1000 Cm = qv x pv La randul lor, cheltuielile cu materialele pe unitatea de produs sunt influentate de consumul specific (Cs) si de pretul de aprovizionare (p). Analiza factoriala a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA se face pe baza urmatoarei scheme: 1000 Cm g pv cm cs p qv x cm x 1000

Sistemul factorial al analizei cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de afaceri Cm = Cm1 Cm0 din care, datorita: 1.Influentei modificarii structurii cifrei de afaceri: q cm q cm ( g ) = v 1 0 v 0 0 1000 q v 1 p v 0 q v 0 p v 0 2. Influentei modificarii preturilor de vanzare: q cm cm ( pv ) = v 1 0 v 1 0 1000 q v 1 p v 1 q v 1 p v 0 3. Influentei modificarii cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs: q cm q cm cm = v 1 1 v 1 0 1000 q v 1 p v 1 q v1 p v 1 din care, datorita: 3.1 Influentei modicifcarii consumurilor specifice: q cs p' q cs p ' ( cs ) = v 1 1 0 v 1 0 0 1000 q v 1 p v 1 q v 1 p v 1 3.2 Influentei modificarii preturilor de aprovizionare: q cs p ' q cs p ' ( p ') = v 1 1 1 v 1 1 0 1000 q v 1 p v 1 q v 1 p v 1

Semnificaia notaiilor folosite este urmtoarea: cm 0 i cm1 - cheltuielilor materiale efectuate pentru a realiza o unitate de produs sau de serviciu n perioada de baz i respectiv n perioada de calcul; q v 1cm1 - cheltuielile materiale totale aferente cifrei de afaceri obinute de un agent economic n perioada de calcul (curent); q v 0 cm 0 - cheltuielile materiale totale aferente cifrei de afaceri din perioada baz de comparaie; q v 1 p v 1 = CA1 - cifra de afaceri realizat n perioada de calcul; q v 0 p v 0 = CA0 - cifra de afaceri consemnat n perioada baz de comparaie; q v 1 p v 0 - cifra de afaceri din perioada analizat recalculat n condiiile preurilor i tarifelor practicate n perioada baz de comparaie. q v 1cm 0 - cheltuielile materiale totale efectuate n perioada analizat recalculate lund n consideraie cheltuielile materiale necesare pentru a realiza o unitatea de produs sau de serviciu n perioada baz de comparaie; Indicatorii q v 1 p v 0 i q v 1cm 0 pot fi obinui apelnd la una din urmtoarele dou modaliti de calcul: - prin calcul analitic, nmulind volumul fizic realizat n perioada de calcul pe feluri de produse i servicii prestate cu preurile i tarifele percepute precum i cu cheltuielile materiale efectuate pentru a realiza o unitatea de produs sau de serviciu, din perioada fa de care se face comparaia, sau - printr-un calcul sintetic, procednd la corectarea cifrei de afaceri i a cheltuielilor materiale totale, din perioada de calcul, cu indicele de grup al dinamicii preurilor i tarifelor i respectiv cu indicele de grup al dinamicii cheltuielilor materiale unitare, astfel:
q v 1 p v 1 q v 1 p v 1 = = q v 1 p I(p v ) q v 1 p v 1 q v 1 p v 0
0

q v 1cm 1 q v 1cm 1 = = q v 1cm 0 I(cm) q v 1cm 1 q v 1cm 0

Se opteaz, de regul, pentru procedeul sintetic atunci cnd gama sortimental este foarte larg, iar indicele de grup al dinamicii preurilor i tarifelor precum i indicele de grup al dinamicii cheltuielilor materiale unitare sunt determinai prin luarea n consideraie a

10

tipurilor de produse i servicii reprezentative din structura activitii economice a agentului economic. n aceste condiii rezult un indicator care estimeaz suficient de sigur mrimea real a indicatorului respectiv.

3.6 Analiza cheltuielilor cu amortizarea


Cheltuielile cu amortizarea, ca parte a cheltuielilor materiale ale intreprinderii, au caracter de cheltuieli conventional constante si sunt conditionate de dinamica volumului productiei ca efect al cresterii gradului de utilizare a mijloacelor fixe. Amortizarea, ca expresie valorica a uzurii fizice a mijloacelor fixe, influenteaza atat cheltuielile materiale, cat si costurile de productie ale intreprinderii. Cresterea gradului de utlizare extensiva si intensiva a mijloacelor fixe se reflecta in realizarea performantelor economico-financiare ale intreprinderii si in reducerea cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri. Analiza diagnostic a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe se efectueaz pe baza urmtorilor indicatori: a) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare: T 1000Ve Ca = Ve A Vme C gi cj Ca 1000Ve = Ca1
1000Ve

A x 1000

Ve

Wh Vi Vma Vmi

Ca 0

1000Ve

11

din care, datorita: 1.Influentei modificarii veniturilor din exploatare: A0 A 1000 0 1000 Ve1 Ve0

Ve =

din care, datorita: 1.1 Influentei modificarii fondului total de timp de munca: A0 T1 wh 0 A0 T0 wh 0

T =

1000

1000

1.2 Influentei modificarii productivitatii medii orare: A0 T1 wh1 A0 T0 wh 0

wh =

1000

1000

2. Influentei modificarii sumei amortizarii: A A1 1000 0 1000 Ve1 Ve1

T =

din care, datorita: 2.1 Influentei modificarii valorii anuale a mijloacelor fixe: (Vma1 Vma0 ) c 0 1000 Ve1

Vma =

din care, datorita: 2.1.1 Influentei modificarii valorii initiale a mijloacelor fixe:

12

Vi =

(Vi1 Vi0 ) c 0 1000 Ve1

2.1.2 Influentei modificarii valorii medii a intrarilor de mijloace fixe: (Vmi1 Vmi0 ) c 0 1000 Ve1

Vmi =

2.1.3 Influenei modificrii valorii medii a intrrilor de mijloace fixe: (Vme1 Vme0 ) c 0 1000 Ve1

Vme =

2.2 Influenei modificrii cotei medii de amortizare: Vma1 (c 1 c 0 ) 1000 Ve1

c =

din care, datorita: 2.2.1 Influenei modificrii structurii mijloacelor fixe pe categorii de mijloace fixe: Vma1 (c 'c 0 ) 1000 Ve1

g i =

2.2.2 Influenei modificrii cotelor de amortizare pe categorii de mijloace fixe: Vma1 (c 1 c' ) 1000 Ve1

c j =

Un alt model de analiz factorial a nivelului cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare, poate fi urmtorul:

13

Vma 1000Ve Ca = Vma x Ve A x 1000 Vma C cj b) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri: 1000CA Ca = CA A A x 1000 CA p Vi Vma C gi Cj Folosind metoda substituirilor in lant, se pot stabili influentele tuturor factorilor asupra modificarii cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri astfel: 1.Influenta modificarii cifrei de afaceri: A0 A 1000 0 1000 CA1 CA0 Vmi Vme qv Ve gi

CA =

Din care, datorita: 1.1 Influentei modificarii volumului fizic al productiei: A0 A0 1000 1000 q1 p0 q0 p0

q =

14

1.2 Influentei modificarii pretului de vanzare: A0 A0 1000 1000 q1 p1 q1 p0

p =

2. Influentei modificarii sumei amortizarilor A = A A1 1000 0 1000 CA1 CA1

Din care, datorita: 2.1 Influentei modificarii valorii medii anuale a mijloacelor fixe (Vma1 Vma0 ) C 0 1000 CA1

Vma =

Din care, datorita: 2.1.1 Influentei modificarii valorii initiale (VI 1 VI 0 ) C 0 1000 CA1

VI =

2.1.2 Influentei modificarii valorii medii a intrarilor (Vmi1 Vmi0 ) C 0 1000 CA1

Vmi =

2.1.3 Influentei modificarii valorii medii a iesirilor (Vme1 Vme0 ) C 0 1000 CA1 15

Vme =

2.2 Influentei modificarii cotei medii de amortizare Vma1 (C1 C 0 ) 1000 CA1

C =

din care, datorita: 2.2.1 Influentei modificarii structurii mijloacelor fixe


'

Vma1 (C C 0 ) gi = 1000 CA1

2.2.2 Influentei modificarii cotei de amortizare pe grupe de mijloace fixe


'

Vma1 (C 1 - C ) cj = 1000 CA1

Un alt model de analiz a nivelului cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifr de afaceri poate fi acesta: 1000CA Ca = Vma x CA A x 1000 Vma C Cj CA = cifra de afaceri A = suma amortizarii Vma = valoarea medie anuala a mijloacelor fixe Vi = valoarea initiala Vmi = valoarea medie a intrarilor Vma CA gi

16

Vme = valoarea medie a iesirilor C = cota medie de amortizare gi = structura mijloacelor fixe cj = cota de amortizare pe grupe de mijloace fixe T = timpul total lucrat Wh = productivitatea medie orara Vma= eficienta utilizarii mijloacelor fixe (inversul veniturilor din exploatare la 1 leu Ve CA mijolace fixe) Vma= eficienta utilizarii mijloacelor fixe (inversul cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe)

4. Aplicatii 4.1 Analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri 4.1.1 Obiectul analizei
Determinarea evolutiei cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri, prin rpisma contributiei elementelor care concura la modificarea acestora..

4.1.2 Modelul de analiza


Nr. Denumire indicatori crt 1 Volumul fizic al productiei vandute, exprimat in: - preturi medii de vanzare unitare; - costurile cu materialele pe unitatea de produs 2 Volumul fizic efectiv al productiei vandute, exprimat in: -preturi medii de vanzare unitare programate; -costurile cu materialele unitare programate Simbol Programat (T0) Realizat(T1)

qv pv qv cm

142.340 76.150

180.772 96.134

qv1 pv0 qv1 cm0

175.150 95.170

17

Suma cheltuielilor cu materialele recalculate in functie de volumul efectiv al productiei vandute, qv1cs1 p0 consumurile specifice efective si preturile de aprovizionare programate Cheltuielile cu materialele la Cm1000CA 1000 lei cifra de afaceri g x 1000 qv x pv pv cm p cs

94.500

534,986

531,797

1000CA qv x cm Cm =

4.1.3 Masurarea influentelor factorilor


Cm = Cm1 Cm0 = 531,797 534,986 = - 3,189 lei din care, datorita: 1.Influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse: q cm q cm 95170 ( g ) = v 1 0 v 0 0 1000 = 1000 534,986 = 543,363 534,986 = +8,377lei q p q p 175150 v0 v0 v1 v 0 2. Influentei modificarii preturilor de vanzare: q cm cm 95170 ( pv ) = v 1 0 v 1 0 1000 = 1000 543,363 = 526,464 543,363 = 16,899lei 180772 q v 1 p v 1 q v 1 p v 0 3. Influentei modificarii cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs: q cm q cm cm = v 1 1 v 1 0 1000 = 531,797 526,464 = +5,333lei q v 1 p v 1 q v1 p v 1 din care, datorita: 3.1 Influentei modicifcarii consumurilor specifice: 18

q cs p' q cs p ' 94500 95170 ( cs ) = v 1 1 0 v 1 0 0 1000 = 1000 1000 = 522,757 526,464 = 3,707lei q p q p 180772 180772 v1 v1 v1 v1 3.2 Influentei modificarii preturilor de aprovizionare: q cs p ' q cs p ' 1000 ( p ') = v 1 1 1 v 1 1 0 1000 = Cm1 522,757 = +9,040lei q v 1 p v 1 q v 1 p v 1

4.1.4 Concluzii
In urma analizei efectuate, se constata ca la nivel de firma s-a inregistrat o reducere cu 3,289 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 cifra de afaceri. Situatia rezultata se apreciaza ca fiind pozitiva, deoarece contribuie, pe de-o parte, la cresterea ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale, iar pe de alta parte, creeaza premisele imbunatatirii rezultatului brut al exploatarii. In ceea ce priveste influenta factorilor care actioneaza asupra nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri, se constata urmatoarele: - modificarea structurii productiei vandute pe produse a influentat nefavorabil, deoarece a determinat depasirea cu 8,377 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri, ca urmare a cresterii ponderii acelor produse care au cheltuuieli cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri pe produs mai mari decat media programata la nivel de firma; - preturile de vanzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decat cele prevazute pe principalele categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 16,899 a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifta de afaceri pe total firma; - costurile cu materialele pe produse au influentat in sensul cresterii cu 5,333 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri, ca urmare a depasirilor constatate la sortimentele care detin ponderea cea mai mare in totalul vanzarilor. Aprofunadan analiza influentei acestui factor, constatam ca depasirea inregistrata s-a datorat in exclusivitate modificarii preturilor de aprovizionare. Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente si au contribuit la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri cu 3,707 lei. Aceasta situatie

19

poate fi interpretata ca fiind pozitiva numai in conditiile in care nu a fost afectata calitatea produselor. Reducerea consumurilor specifice se poate obtine, in cea mai mare parte, in faza de proiectare a produselor, si nu in faza de executie a acestora.

4.1.5 Propuneri
Pentru reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri trebuie avute in vedere masurile luate pentru gospodarirea judicioasa a resurselor materiale si preocuparea conducerii intreprinderii de a negocia preturile de aprovizionare cu furnizorii de materii prime si materiale, precum si reducerea cheltuielilor de transport-aprovizionare prin utilizarea unor mijloace de transport adecvate, folosite eficient si prin micsorarea distantelor fata de furnizori.

4.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea 4.2.1 Obiectul analizei


Determinarea evolutiei cheltuielilor cu amortizarea comparativ cu perioada anterioara si evidentierea contributiei elementelor care le compun.

4.2.2 Modelul de analiza


Nr. crt. 1. 2. Indicatori Valoarea initiala a mijloacelor fixe Valoarea medie a intrarilor de mijloace fixe in cursul anului Valoarea medie a iesirilor de mijloace fixe in cursul anului Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe Simbol Vi Vmi 356 Vme 17.785 Vma 12.300 676 Valoare indicatori Programat Realizat (P0) (P1) 17.429 10.947 712 2.029

3. 4.

20

5. 6. 7. 8.

Cota medie de amortizare Suma cheltuielilor cu amortizarea Valoarea cifrei de afaceri Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifra de afaceri (lei) 1000 A = CA x 1000

14% C 2.490 A CA Ca1000CA 142.340 17,493

12% 1.476 180.772 8,165

T CA Wh Vi A Vma C gi Cj Vmi Vme

Ca

4.2.3 Masurarea influentelor factorilor


C a
1000

= C a1

1000

C a0

1000

= 8,165 17,493 = 9,328 lei

din care, datorita: 1. Influenta modificarii cifrei de afaceri: CA = A0 A 2.490 1000 0 1000 = 1000 17,493 = 13,774 17,493 = 3,719 lei CA1 CA0 180.772

2. Influenta modificarii sumei amortizarii: A A1 1000 0 1000 = 8,165 13,774 = 5,609 lei CA1 CA1

A =

din care, datorita:

21

2.1 Influentei modificarii valorii medii anuale a mijloacelor fixe: (Vma1 Vm0 ) c0 (12.300 17.785) 0.14 1000 = 1000 = 4,2479 lei CA1 180.772

Vma =

din care, datorita: 2.1.1 Influentei modificarii valorii initiale a mijloacelor fixe: (VI 1 VI 0 ) c0 (10.947 17.429) 0.14 1000 = 1000 = 5,02 lei CA1 180.772

VI =

2.1.2 Influenta modificarii valorii medii a intrarilor de mijloace fixe: (Vmi1 Vmi0 ) c0 (2.029 712) 0.14 1000 = 1000 = 1,02 lei CA1 180.772

Vmi =

2.1.3 Influentei modificarii valorii medii a iesirilor de mijloace fixe: (Vme1 Vme0 ) c 0 (676 356) 0,14 1000 = 1000 = 0,2479 lei CA1 180.772

Vme =

2.2 Influenta modificarii cotei medii de amortizare: Vma1 (c1 c0 ) 12.300 (0,12 0,14) 1000 = 1000 = 1,3611 lei CA1 180.772

c =

4.2.4 Concluzii

22

Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri s-au modificat in sens favorabil din punct de vedere economic, respectiv au scazut cu 9,328 lei. La aceasta evolutie au contribuit toti factorii de influenta in sensuri si cu intensitati diferite. Astfel, cresterea cifrei de afaceri de la 142.340 lei programate la 180.772 lei realizate in anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri cu 3,719 lei. De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminunadu-se de la 2.490 lei programate la 1.476 lei realizate in anul curent, a determinat reducerea indicatorului analizat cu 5, 609 lei. Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atat scaderii medii anuale a mijloacelor fixe, cat si scaderii cotei de amortizare. Scaderea sumei cheltuielilor cu amortizarea demonstreaza o reducere a gradului de inzestrare tehnica, ceea ce influenteaza negativ productivitatea muncii sau este posibil ca utilajele sa nu fi fost folosite intensiv si sa nu fi fost recuperate ca valoare la termenul prevazut.

4.2.5 Propuneri
Pentru a inregistra o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri, este necesara cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm superior fata de suma amortizarii. De asemenea trebuie luat in considerare respectarea termenului stabilit pentru realizarea obiectivelor de investitii precum si sistemul de amortizare utilizat..

5. Surse informationale

23

Georgescu Nicolae; Robu Vasile , Analiza economico-financiara ; Editura ASE,


2001

Isfanescu Aurel coord. , Ghid practic de analiza economico-financiara; Tribuna


Economica, 1999

Margulescu Dumitru; Cismasu Irina , Analiza economico-financiara, Editura


Romania de Maine, 1999

Petcu Monica , Analiza economico-financiara a intreprinderii : probleme, abordari,


metode, aplicatii ; Editura Economica, 2003

Valceanu Gheorghe coord.; Robu Vasile coord., Analiza economico-financiara;


Editura Economica, 2005

24