Memorizarea, convorbire, povestire si repovestire lectura dupa imagini,

Naraiunea Copilul poate dobndi informaii i din ntmplrile veridice sau verosimile prezentate n povestiri, poveti, basme, balade. Povestirea este o specie a naraiunii creia i este caracteristica prezentarea unei ntmplri simple, in mod exemplar, de ctre un participant la fapte, deci la persoana I. Povestea sau basmul presupun o desfurare epica, ampl, cu mai multe episoade, n versuri sau n proz, n care intervin evenimente supranaturale si personaje fantastice, avnd rol distractiv de ncurajare a isteimii care nvinge prostia, sau moralizator de condamnare a rului care ntotdeauna este nfrnt de bine. La grup mic. Povestirea trebuie s fie simpl, nencrcat, cu multe comentarii si fr multe episoade. Treptat se trece la povestiri mai ample. Pentru a asigura nelegerea i reacia afectiva adecvata, educatoarea trebuie sa foloseasc stilul literar oral, s apeleze la comparaii plastice, s foloseasc imagini de o reala calitate estetica, cu posibiliti de sensibilizare adecvate vrstei precolare. Copilul trebuie sa foloseasc toate expresiile i cuvintele folosite n povestire, altfel exist riscul de a memora cuvinte al cror sens nu l cunoate i de a le atribui semnificaii eronate. Activitatea de repovestire este foarte ndrgit de copii pentru ca le da posibilitatea de a ptrunde n lumea imaginarului, de a fi ascultai i de a se afirma. La grupa mare, copiii pot ajunge s stpneasc foarte bine mai multe poveti. Precolarul i cere celui care povestete fidelitate fa de prima versiune a povetii. El accepta uor ficiunea, planul ireal al povestirii, dar o dat expus o variant, e necesar pstrarea ei. Altfel, copilul contest adevrul i calitatea povestirii. Explicaia o constituie caracterul relativ rigid al gndirii copilului. Povestirea cu nceput dat prefigureaz n parte desfurarea n concordana cu premisele din partea povestit de educatoare. De obicei copilul nu-i face un plan riguros care sa dea o linie de desfurare a intrigii povestirii, ci pentru unul-doua episoade. n povestirea cu nceput dat, copilul este scutit de momentele tensionate de la nceput cnd trebuie s aleag un subiect, un personaj i totodat are suficient timp pentru imaginaie. Copilul are resurse creatoare.. Nu trebuie s se exagereze n aprecierea lor, ajungnduse la ideea ca imaginaia evolueaz o dat cu vrsta. Produsele creatoare ale copilului care cer 1

n mare msur contribuia imaginaiei sunt superioare, dar nu n comparaie cu produsele de aceeasi natura ale adulilor, ci cu rezultatele copilului n activiti care presupun gndirea cauzal i sunt mult mai puin n sfera de interese a copilului dect ntmplrile specifice povetilor. Activitatea cu cartea Dei n general nu tiu sa citeasc, precolarii folosesc, incipient i aceasta metoda. Rsfoind cri de poveti cunoscute ce au text laturi de imagini, ei memoreaz poveti, privesc desenele, le comenteaz. nsi inerea corect a crii, rsfoirea fil cu fil de la nceput pn la sfrit, cunoaterea irului ( firul logic ) al povestilor din fiecare carte sunt achiziii importante pentru precolari. Distincia text scris - imagine, recunoaterea unor litere sau cuvinte familiare - cum ar fi titlurile povestirilor, denumiri ale unor alineate scrise pe ambalaje, indicatoare etc. sunt aspecte care faciliteaz deprinderea copilului de a lucra cu cartea.

Memorizarea activitate de predare- nvare

Memorizarea este o activitate de educare a limbajului, axata pe obiectivele nvmntului precolar pe particularitile de vrst ale copiilor. Valoarea formativ a acestei activiti se concentreaz pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a precolarilor, avnd ca premise specificul proceselor psohice la aceasta vrst. Memoria este un proces psihic constituit din trei faze succesive: faza de achiziie, ( memorare ), faza de reinere ( pstrare ) si faza de reactivare ( actualizare ) cu doua momente: recunoaterea si reproducerea. Alturi de gndire, memoria st la baza activitii de nvare. ( Dicionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1979, p. 269. ) Memoria precolarilor are caracteristici specifice: caracterul concret-intuitiv; mare plasticitate; uurina cu care copilul memoreaz, pstreaz si reproduce ceea ce are rezonan afectiva pentru el ( memoria este activ ); tendina memorrii pasive, involuntare; nestpnirea proceselor de memorare. Memorarea este procesul psihic care const n nregistrarea i reinerea n memorie a informaiilor din lumea nconjurtoare. Memorarea poate fi mecanic i logica, involuntar i voluntar. 2

Memorarea mecanica este o forma a memorrii care duce la fixarea, conservarea i reproducerea cunotinelor, informaiilor, fr a le prelucra, nelege si ntreag ntr -un sistem. Memorarea logica este o forma a memorrii susinut de nelegerea relaiilor raionale, a cauzalitii, a legilor etc, care privesc informaiile ce urmeaz a fi pstrate n memorie. n memoria logic, gndirea este foarte activ, realiznd asociaii ntre date i integrarea lor n sisteme de cunotine, priceperi i deprinderi. Ea se opune memorrii mecanice. Memorarea involuntar sau neintenionat, ca forma a memorrii ( prin care elementele perceptive sunt reinute fr s existe o intenie expresa in acest sens ), este facilitata de: proprietile sensibile i de coninutul materialului ( ,, fora lui de impresionare ), de prelucrare lui activa, de semnificaia materialului si scopul principal al activitii, de factori motivaionali / interes, ncurajare publica etc./ ( Dicionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1979, p. 270. )

n opoziie cu memorarea involuntar, activ, este memorarea voluntara sau

intenionat, ,, caracterizat prin prezenta inteniei de a memora; este o activitate orientat contient spre scop, cu un efort acceptat. Acest tip de memorare este determinat de organizarea raional a repetiiilor i de scheme memotehnice ( ansamblu de repere ale aciunii mintale ). Memoria se afla in interaciune si interdependent cu toate procesele psihice, nsuiri si capaciti psihice. Memoria are funcie reflectorie. n comparaie cu alte procese psihice, memoria are caracteristici specifice. Este: activ / pasiv; selectiv adic se reactualizeaz ceea ce concorda cu preocuprile, dorinele, interesele subiectului; situaional n concordan cu particularitile situaiilor i cu starea subiectului; relativ fidel nu o copie a realitii ( cauzele sunt personalitatea subiectului, dar si uitarea ); mijlocita pentru a fi temeinica si pentru a facilita reproducerea, trebuie folosite anumite instrumente ,, stimuli mijloc : obiecte concrete, cuvntul, gndul, asociaii de gnduri;

 inteligibil ceea ce nseamn nelegerea celor memorate si reactualizate; aceasta caracteristica releva interaciunea memoriei cu gndirea, relev caracterul ei logic, raional, contient. Pentru memorare, se folosesc scheme raionale, scheme memice, de exemplu: mprirea textului n uniti logice, nelegerea acestora, asocierea acestor uniti logice cu altele deja memorate, asocierea cu materialul intuitiv etc. Memorizarea, ca activitate de educare a limbajului organizata, sistematica, productiva, trebuie proiectata judicios in ansamblul celorlalte activiti din grdini, corespunztor obiectivelor pe grupe de varste. Ea implica selecia textelor literare celor mai potrivite scopului educativ, trebuinelor cognitive si afective ale copiilor, realizarea materialelor intuitive care sa faciliteze memorarea si stpnirea mecanismelor memorrii. Scopul memorizrii const n: dezvoltare gndirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor si ideilor poetice, ale textelor literare; dezvoltarea ateniei i a puterii de concentrare; dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmrite n demersul didactic, prin contientizarea efortului solicitat, prin nsuirea, n timp, de ctre copii, a schemelor mnemice ( asociaii dirijate ); dezvoltarea auzului fonematic al copiilor; dezvoltarea capacitii de a pstra si de a reproduce cunotinele; formarea deprinderii de a recita corect si expresiv; sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin nsuirea unor cuvinte si expresii cu valoare emotiva. Tipurile de activiti de memorizare sunt determinate de sarcinile didactice, si anume: activiti de predare-nvare; activiti de fixare ( repetare ), orientate spre nsuirea temeinica a poeziilor memorate n activiti de predare-nvare si spre consolidarea deprinderilor de reproducere contient i expresiv; activiti de verificare a nsuirii poeziei, a exactitii reproducerii si a temeiniciei memorrii. n nvmntul precolar, aceste trei tipuri de activiti de memorizare nu sunt distincte, ci sunt activiti mixte: ntr-o activitate de predare-nvare a unei poezii trebuie 4

realizat i o secven de fixare si consolidare a unor memorizari anterioare, nrudite ca tamatica. De asemenea, n alte activiti de educare a limbajului se poate desfura o secven de verificare si consolidare a unor memorizri. Etapele activitii de memorizare sunt: 1. Organizarea activitii, care const n asigurarea cadrului adecvat de desfurare: curenie, aerisirea slii de clasa, aezarea mobilierului in semicerc sau n careu, pregtirea materialului didactic si organizarea copiilor. 2. Desfurarea activitii de memorizare, care cuprinde doua secvene: Secvena I, n care li se spune copiilor ca vor avea de nvat o poezie, li se comunica titlul si autorul, anumite obiective operaionale, menite sa creeze motivaia nvrii, s stimuleze memorarea si sa ntrein atenia voluntara; Secvena a II-a este predarea-nvarea poeziei, veriga principala a activitii de memorizare, desfurat ntr-un cadru emoional favorabil audierii, nvrii si reproducerii poeziei. Secvena I cuprinde urmtoarele momente: Introducerea copiilor n tema activitii prin reactualizarea i precizarea reprezentrilor i a cunotinelor implicate n textul poeziei. Prin variate metode ( povest ire, conversaie, explicaie, exerciiu s. a. ) copiii sunt pregtii pentru familiarizarea cu coninutul de idei si de sentimente al poeziei. Metodele i mijloacele de realizare a acestei secvene depind de grupa de vrsta si de specificul i complexitatea textului literar. Pentru facilitarea nelegerii poeziei se pot folosi ilustraii, diapozitive, casete audio si video, care concretizeaz momente ale poeziei. Familiarizarea copiilor cu textul literar se realizeaz n funcie de specificul, accesibilitatea si complexitatea textului literar. n cazul poeziilor simple, accesibile, se poate renuna la introducerea pregtitoare. Receptarea poeziilor desciptive se poate asigura printr-o convorbire bazat pe ilustraii, tablouri adecvate sau printr-o scurta povestire, n care se folosesc cuvinte si expresii din textul literar, astfel pregtindu-se nelegerea si nsuirea acestora. n familiarizarea cu textul si memorarea poeziei, un rol deosebit l are si materialul didactic, alaturi de recitarea-model de catre educatoare.Prima recitare-model creeaza emoia care contribuie la realizarea nvrii. A doua recitare-model, urmasta de analiza textului

prin care prescolarii descopera tririle afective, sentimentele si muzicalitatea versurilor i pregtete pe copii pentru memorarea poeziei. Recitarea-model trebuie s ndeplineasc anumite cerine: s fie clar; s fie expresiv; s fie nsoit de mimica si gesticulaie adecvate; s creeze emoie copiilor, motivndu-i pentru nvare. Expresivitatea recitrii se realizeaz prin: schimbarea tonului vocii; accente si pauze logice, psihologice si gramaticale; respectarea ritmulu si a rimelor poeziei; mimica si gesticulaie. Secvena a II-a - predarea-nvarea poeziei n funcie de coninutul si gradul de dificultate al poeziei, nvarea acesteia se face n ntregime ( nvare globala ) sau pe uniti logice. Poeziile simple, atractive, se nva global, cele mai dificile se memoreaz pe uniti logice, care nu ntotdeauna concorda cu versul sau cu o strofa. Fiecare unitate logic de memorat se reproduce numai dup ce au fost recitate unitile logice anterioare. Aceasta repetare a unitilor precedente contribuie la nelegerea unitii de coninut a poeziei si fixeaza in memorie fragmentele logice in succesiunea lor fireasca dezvolta memoria logica. n activitile cu precolarii trebuie exersata numai recitarea individuala, prin care educatoarea urmrete corectitudinea pronunrii, fidelitatea reproducerii, expresivitatea, gradul de nelegere a textului de ctre fiecare copil solicitat. Recitarea colectiva nu permite acest control individual, n cazul unor copii aceasta recitare reducndu-se la reproducerea unui cuvant sau chiar a silabei finale a unitatii reproduse. Recitarea colectiv se poate folosi numai n ncheierea activitii, dac poezia n-are versuri-refren sau versuri care pot sugera ecouri, onomatopee s. a. ( exemplu: in poezia Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu, ultimul vers al fiecarei strofe fiind o urare, aceste versuri pot fi reproduse in cor, cu intensitatea vocii din ce in ce mai scazuta ). n recitirea individuala, copilul solicitat trebuie sa spun titlul si autorul poeziei, sa reproduc versurile cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv. Copiii trebuie stimulai prin aprecieri individuale, prin aplauze sau alte procedee de motivare a nvrii:

nregistrarea pe caseta, selecionarea pentru programul serbrii, pentru un concurs de recitri, ntrecere intre grupuri de copii s.a. n activitatea de consolidare a memorrii se pot realiza: recitri pe roluri, procedeu prin care se ajunge la recitirea corecta si la fixarea coninutului de idei sau a unor elemente de limbaj poetic; mbinarea recitrii individuale cu cea colectiva, ca in cele expuse mai sus sau prin intermediul unui personaj ndrgit de copii; recitarea selectiv, ca modalitate de verificare a gradului de concretizare a memorarii. Pentru dezvoltarea diciei si pentru sesizarea muzicalitii si frumuseii limbajului, se utilizeaza urmatoarele procedee: analiza, mpreun cu copiii, a unor versuri; folosirea unor elemente de joc prin care se releva ritmul si rima poeziei; mimarea unor stri sufleteti; reproducerea unor onomatopee sau a unor micri specifice unor fenomene ale naturii s.a. 3. ncheierea activitii are ca obiect prioritar fixarea celor nvate. Trebuie utilizate acele procedee care trezesc si ntrein interesul copiilor pentru poezie: intonarea unui cantec cu tema asemanatoare; redarea in desen a unor aspecte ale coninutului poeziei; folosirea unui disc, a unei nregistrri pe caseta video si audio; executarea unor micri imitative; aprecieri colective si mai ales individuale s.a.

Memorizarea activitate de fixare

Memorizarea ca activitate de fixare ( repetare ) a poeziilor are ca scop asigurarea unei memorri temeinice a textului si consolidarea deprinderii de citire clara si expresiva. Structura acestei activiti cuprinde: 1. Organizarea activitii 2. Desfurarea activitii, cu urmtoarele secvene: Introducerea n activitate: 7 anunarea activitii;

reamintirea poeziei ce urmeaza a fi repetata; reproducerea poeziei de ctre copii.

Fixarea cunotinelor: 3. ncheierea activitii Formele artistice ale poeziilor sunt receptate de catre copii si, prin memorarea acestora, pot fi introduse in limbajul lor activ. Educatoarea trebuie sa sublinieze frumuseea limbii romane, muzicalitatea ei, sa-i solicite pe copii sa redea ei nii astfel de expresii artistice. De multe ori e bine sa asociem poezia cu muzica, cu scopul de a sensibiliza copiii. Activitatea se poate ncheia cu un concurs ,, Cine recita mai frumos ? Se vor exemplifica, n continuare, diferite modaliti pe care educatoarea le are la ndemn pentru nsuirea coninutului de idei, pentru memorarea contient a poeziei Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu. Cuvintele si expresiile ce necesita explicaii sunt: izvoarele suspina, codrul negru tace, feerie, totu-i vis si armonie. Se poate explica personificarea izvorului prin cuvintele: susura, fac zgomot redus, incet. Versul Pe cnd codrul negru tace se poate explica prin imaginea unei pduri ntunecate, unde psrile au adormit, nu mai ciripesc, deci in pdure este ntuneric si linite. Cuvntul feerie se asociaza frumusetii. Versul Totu-i vis si armonie se asociaza cu starea de liniste, pace si frumusete. Imaginile sugestive folosite mpreun cu explicaiile necesare si chiar asocierea versurilor cu muzica contribuie la participarea activa si afectiva a copiilor la nvarea poeziilor. Dup nvarea propriu-zisa a poeziei, se pot desfura scurte jocuriexerciiu pentru fixarea noilor cuvinte in vocabularul copiilor: a) s construiasc propoziii cu cuvintele: lebda, codru, trestii; b) s gseasc sinonime pentru cuvintele: se aduna, feerie; c) s spun antonime pentru cuvintele: tace, aproape, noapte, feerie; d) s despart in silabe cuvintele: cuiburi, gradina, feerie, dorm, vis, armonie; e) s gseasc cuvntul pereche /( cuvntul care rimeaz cu cel dat ) : psrelermurele, tace-pace, feerie-armonie. Astfel de scurte jocuri-exerciiu se pot desfura la orice activitate de memorizare, in special la grupele mari pregtitoare. Ele au drept scopninsusirea cuvinteloir

noi, activizarea vocabularului, fixarea unor reguli fonetice sau gramaticale. Ele fac legtura ntre activitatea de la grdini si leciile de la coala.

POVESTIREA Povestirea este una dintre activitile de educare a limbajului cele mai plcute copiilor, ntruct le satisface nevoia de cunoatere si de afectivitate, le stimuleaz imaginaia si constituie cadrul optim de exersare a capacitii de comunicare. Ca activitate specific nvmntului precolar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice: gndirea logic, copiii trebuind sa rein desfurarea evenimentelor si sa le expuna pe baza unor procedee si mijloace specifice ( de exemplu, pe baza intrebarilor formulate de educatoare, pe baza unor ilustraii sau desene s.a. ); imaginaia, proces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrarii reprezentarilor si a experientei cognitive anterior formate; limbajul, ca mijloc fundamental de comunicare. Limbajul si gndirea se intercondiioneaz, se constituie ca unitate intre comunicaional ( transmitere de informaie ) si cognitiv. Gandirea se dezvolta avand ca suport limbajul, iar limbajul este expresia nivelului de dezvoltare a gandirii. povestirea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ateniei datorita creia copiii memoreaz numele personajelor, fragmente de povestiri si povesti, rein succesiunea ntmplrilor, trsturi si comportamente ale personajelor s.a. n grdinia de copii se desfoar doua tipuri de povestiri: povestirile educatoarei; povestirile copiilor. Povestirile educatoarei Povestirile educatoarei sunt expuneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri), realizate de ctre educatoare. Aceste activiti se organizeaz cu ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul jocurilor si activitilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. Prin coninutul ei, aceasta activitate lrgete sfera de cunotine ale copiilor. Acetia urmresc cu atenie ntmplrile basmului sau ale povestirii, memoreaz, descoper trsturi si comportamente ale personajelor, analizeaz si compara, stabilesc anumite relaii intre fapte si personaje, ajung la generalizri. Receptarea atenta a povestirilor contribuie la 9

familliarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limbjului; ei i nsuesc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, expresii poetice, formule specifice acestor creaii literare, construcii ritmate si rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale. Povetile au att valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea contiinei morale; copiii descoper trsturi de caracter, i aleg modele de viaa, cunosc ntruchipri si manifestri ale binelui si ale rului ( de exemplu, in Scufia Roie de Charles Perrault, Pungua cu doi bani, Capra cu trei iezi si Ursul pclit de vulpe de Ion Creanga, Povesti de Hans Christian Andersen s.a.) Copiilor de trei ani le sunt accesibile att povestirile realiste, ct si cele fantastice, care corespund nevoii lor de cunoatere si de afectivitate si care le pot influena comportarea. Povetile si povestirile au teme variate: lumea copilriei si viaa adulilor; povestiri despre vieuitoare; poveti in care elementele realiste se mbin cu cele fantastice. Multe basme au ca tema relaia dintre copii si prini ( de exemplu: mama vitrega, mprteasa rea din Alba-ca-Zapada si cei apte pitici de Fraii Grimm, baba din Fata babei si moneagului de Ion Creanga s.a. ). Tematica operelor literare expus in activitatea de povestire se difereniaz de la o grupa de vrsta la alta. La grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa dezvolte sentimente si stri afective pozitive. La grupa mijlocie se pot folosi opere literare care sa-i familiarizeze pe copii cu diverse aspecte la vieii si sa le influeneze comportamentul. La grupa mare pregtitoare povestirile devin mai complexe, au ca scop sesizarea planului real si a celui ireal, stimularea creativitii copiilor, exersarea capacitii de comunicare. Structura activitii de povestire Aceste activiti trebuie proiectate conform finalitilor procesului instructiveducativ din nvmntul precolar. Educatoarea trebuie sa planifice povestirile ealonat, dea lungul ntregului an de nvmnt, in strns relaie cu celelalte activiti de educare a limbajului; trebuie selectate judicios coninuturile in funcie de obiectivele cadru si de referin. Pregtirea activitatii, in afara de planificarea calenndaristica, cuprinde: stabilirea obiectivelor; selectarea coninuturilor;

10

 studierea atent a textelor literare, adaptarea acestora la particularitile de vrst ale copiilor; alctuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor, identificarea trsturilor personajelor, stabilirea pasajelor si a expresiilor literare de memorat; pregatirea materialului didactic. Etapele activitii de povestire: 1. Organizarea activitii cuprinde: - asigurarea cadrului adecvat desfurrii activitii; - pregtirea si expunerea materialului didactic si a mijloacelor audio-video s.a. 2. Desfurarea activitii presupune mai multe secvene: Introducerea n activitate este o parte parte foarte importanta pentru succesul activitii. De modul in care este captat interesul copiilor pentru subiectul abordat depinde in mare parte realizarea obiectivelor propuse. Metodele si procedeele alese de educatoare pot fi diverse, in funcie de vrsta copiilor sau subiect6ul povestii: se pot utiliza jucrii, siluete de personaje, marionete de la teatrul de ppui, un cadru din poveste sau se poate utiliza conversaia libera ori pe baza de ilustraii, mai ales atunci cnd este nevoie sa pregtim copiii pentru nelegerea coninutului. Astfel, la grupa mica, in introducerea activitii de povestire cu tema Csua din oala ( basm popular ) educatoarea poate realiza momentul de captare a ateniei copiilor cu ajutorul personajului Ric-Iepuric care anuna cteva surprize pentru copii, dar le da si o sarcina: copiii trebuie sa fie ateni si sa spun la sfrit de ce s -a numit aa povestea si ce personaje au ntlnit in ea. La grupa mijlocie si chiar mare se poate utiliza in activitatea de povestire Legenda ghiocelului de Eugen Jianu, iar introducerea in activitate se realizeaz cu un personaj simbolic Primvara- sau cu ajutorul unei plane ce ilustreaz primvara. Se poate apela si la cateva versuri: Eu sunt fiica anului /Trimisa de Mos Timp / Anotimpul sa il schimb / Tara toata s-on cuprind, / Cu brate de flori /Fluturinsi cantari, / Albine in floare / Iarba pe ogoare. Acestea constituie punctul de plecare intr-o scurta discuie pentru prezentarea coninutului povestii. Expunerea povetii / povestirii de ctre educatoare: 11

educatoarea anuna titlul si autorul povetii / povestirii sau basmului; expunerea trebuie sa fie clara, accesibila si expresiva pentru a capta atenia, pentru a trezi emoii si pentru a asigura motivaia nvrii.

Expresivitatea expunerii se brealoizeaz prin: modularea vocii; schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii; accentuari si scaderi ale intensitatii vocii:; repetiii; mimica si gesticulaie; mijloace imitative si intuitive: diafilm, caseta audio-video, siluete si machete. Expunerea poate alterna cu dialogul succint cu copiii sau cu ntrebri retorice, menite sa le ntrein atenia, sa creeze tensiunea emoional si dinamism. Educatoarea trebuie sa verifice pe parcursul activitatii daca se menine interesul copiilor pentru poveste / povestire, dar si sa sublinieze intelesul cuvintelor, propoziiilor si frazelor. Educatoarea trebuie sa se transpun in rolul personajelor, sa ncerce sa le transmit permanent emoii copiilor. Pe msur ce se deruleaz expunerea, li se prezena copiilor si imagini ce sugereaz coninutul sau se deruleaz un diafilm, n caseta video, se mnuiesc siluete, ppui, marionete sau se folosete un alt procedeu modern. Expunerea trebuie adaptata nivelului de nelegere al copiilor, pstrndu-se ns stilul autorului, chiar unele cuvinte mai vechi, mai puin utilizate in zilele noastre, dar care dau farmec basmelor. Nu se recomanda atenionarea copiilor prin formule: ,,Fii ateni!, ,,Ascultai!, ,,Nu mai vorbi! etc., ci trebuie folosite metodele si procedeele care sa le capteze interesul acestora pentru poveste / povestire: ton, mimica, intonaie, ntrebri retorice, material didactic adecvat, formule de genul:,, Sa vedem ce s-a mai ntmplat! sau: ,,Oare cine l va ajuta? etc. 3. ncheierea activitii se axeaz pe fixarea coninutului povetii. Aceasta se poate realiza prin: reinerea momentelor principale ( pe baza de imagini si ntrebri ). Exista pericolul ca unele educatoare sa prelungeasc prea mult aceasta parte, punnd prea multe ntrebri, dorind sa cunoasc tot ce au reinut copiii si astfel sa transforme ncheierea intr-o repovestire, ceea ce va conduce la plictisirea copiilor, la scderea interesului pentru activitate si 12

poate chiar anula efectul mesajului transmis de coninut. Astfel, pentru povestea Legenda ghiocelului, ntrebrile pot fi de genul: ,, Cine s-a suprat pe ghiocel si a vrut sa-l pedepseasc?, ,,Ce reprezint ghiocelul si de ce l numim astfel?. Precizarea personajelor principale cu trasaturile lor reprezentative. Educatoarea poate pune doua-trei ntrebri cum ar fi: ,,Ce personaje v-au plcut si de ce?, ,,Ce personaje nu v-au plcut si de ce?, ,,Care sunt personajele pozitive? ( ntruchipri ale binelui ), ,,Care sunt personajele negative? ( ntruchipri ale rului ), ,,Cu ce personaj ai dori sa semnai si de ce?, ,,Cu ce personaj ai dori sa nu semnai si de ce? etc. - integrarea noilor cunotine in sistemul celor nsuite anterior si asigurarea reteniei si a transferului. Educatoarea poate face permanent referire la povesti care au acelai mesaj, personaje sau ntmplri asemntoare. Exemplu: ,,n ce alta poveste ai ntlnit personajul mama vitrega? sau ,,Spunei titlul unei alte povesti/povestiri neascultarea (sau lenea, ngmfarea, egoismul etc. )! Retenia si transferul se pot realiza in cadrul povestirii Legenda ghiocelului prin solicitarea copiilor de a gsi modaliti de a-l apra pe ghiocel de frigul iernii. - mimarea unor aciuni ce definesc anumite personaje alese de copii. Aceasta este o modalitate des ntlnit la grupele mici. Exemplu: ,,Cum cnt lupul la ua iezilor?, ,,Artai cum mergea cocosul ano cnd se ntorcea de la curtea boierului cu alaiul de psri dup el. redarea prin desen, la alegere, a unor secvene din povestire, care i-au impresionat. in care este pedepsita

Povestirile copiilor Povestirile copiilor apar sub form:

A. repovestire; B. povestiri create de copii. Prin toate activitile de educare a limbajului desfurate in grdinia de copii, se urmrete formarea capacitii de exprimare exacta, inteligibila, cursiva. Copiii preolari trebuie sa fie capabili de a-si exprima trebuinele, gndurile si sentimentele, sa fie capabili sa comunice intre ei si cu adulii. 13

A. Repovestirea Prin activitatea de repovestire a textelor literare ( povesti, povestiri ) expuse de educatoare, se dezvolt gndirea logica si memoria copiilor, se exerseaz vorbirea. Copiii trebuie: s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor; s desprind trsturi ale personajelor-, s aprecieze fapte ale acestora; s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si personaje; s aleag personajul care le-a plcut sau pe care-l considera model, motivndu-i preferina. n repovestire contribuia copiilor este restrns. n funcie de vrst, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat coninutul literar; reproducerea trebuie sa fie exacta, cu mijloace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical si gramatical. Activitatea de repovestire se poate organiza ncepnd cu grupa mica, dar povetile si povestirile trebuie sa fie simple, accesibile. Reuita activitii de repovestire depinde de gradul de nsuire a povestirii de ctre copii, adic de: nsuirea contient; nsuirea temeinica a povestirii. Pentru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea r epetrii povestirii n afar activitii obligatorii si necesiitatea expunerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustraii ce redau coninutul povestirii. Atat repovestirea unui text literar, ct si povestirea creat de educatoare se pot realiza in forme diferite: a.repovestirea pe baza unor tablouri/ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii; b.Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunztor fragmentelor logice ale povestirii; c. Repovestire liber; d. Repovestire pe baza unui text citit. Repovestirile pe baza de tablouri / ilustraii si cele pe baza unui plan verbal le ofer copiilor puncte de sprijin. a.Repovestire pe baza unor tablouri / ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii 14

Desfurarea repovestirilor pe baza de tablouri / ilustraii conine urmtoarele secvene: Introducerea n activitate - educatoarea anun titlul si autorul; Expunerea, pe scurt, a coninutului povestirii Repovestirea - copiii repovestesc coninutul pe baza tablourilor care redau cte un episod al povestirii; daca este cazul, pot fi solicitai copiii sa completeze expunerea; Repovestirea integral -unul sau doi copii realizeaz repovestirea integral; cu ct se vor folosi mai putin de tablouri, cu atat repovestirea devine libera.

b. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii Acest tip de repovestire face trecerea spre povestire libera. Educatoarea trebuie sa realizeze in prealabil un plan verbal accesibil si succint, care delimiteaz secvenele povestirii. n funcie de grupa de vrst si de nivelul copiilor, planul este simplu sau mai amplu: la grupa de patru-cinci ani, planul trebuie sa fie mai amnunit. Planul verbal poa avea forma unor intrebari, accesibile copiilor. Educatoarea expune planul verbal pa baza cruia copiii realizeaz repovestirea. La grupa mare pregtitoare se poate urmri prezentarea unor detalii semnificative, unele ntrebri pot solicita explicaii si aprecieri ale faptelor. Povestirile scurte trebuie sa fie repovestite in ntregime de un singur copil,

povestirile mai dezvoltate pot fi redate de doi-trei copii. La grupa de cinci-sapte ani, se recomanda stimul.larea repovestirii libere prin care se exerseza vorbirea libera a copiilor. Etapele activitii de povestire pe baza unui plan verbal sunt: 1. Organizarea activitii presupune asigurarea unui cadru adecvat desfurrii activitii si pregtirea materialului didactic. 2. Desfurarea activitii Introducerea in activitate const in: prezentarea unor imagini din poveste sau povestire, pe care copiii trebuie sa le identifice spunnd titlul si autorul; 15

prezentarea unui personaj din poveste / povestire; audierea unui fragment din poveste / povestire; expunerea unei machete sau a unui decor, care nfieaz locul de desfurare a aciunii s.a.

Repovestirea coninutului povestii / povestirii, pe fragmente, se realizeaz pe baza unui plan verbal.

EXEMPLIFICARE Plan de ntrebri dezvoltat pentru povestirea Ursul pclit de vulpe de Ion Creanga. Unde se afl vulpea? Cine venea pe drum? Cum i-a fcut rost de mncare vulpea? Ce a facut taranul cnd a vzut vulpea in mijlocul drumului? Cum l-a pacalit vulpea pe urs?

La grupa mare, planul de ntrebri este mai redus: Cum a reuit vulpea s-i gseasc hrana? Cum l-a pclit vulpea pe urs?

Planul verbal pentru basmul Alba -ca- Zpada si cei apte pitici de Fraii Grimm. 1. mprteasa dorete sa aib o feti. 2. mprteasa mama vitrega hotrte sa scape de Albaca Zpada. 3. Alba ca Zpada ajunge la casa piticilor. 4. mprteasa cea rea ncearc sa o omoare pe prines. mprteasa cea rea este pedepsita. 5. Prinesa este salvat de un fiu de mprat. 6.

3. ncheierea activitii se poate realiza prin: - povestirea integral a coninutului povestii / povestirii; aprecierea faptelor personajelor din poveste / povestire ( fapte bune fapte rele si motivarea acestora ); alegerea unui personaj preferat si motivarea alegerii; redarea, prin desen, a unei secvene din poveste / povestire sau a unui personaj ndrgit;

16

recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste / povestire ( puzzle ).

c. Repovestirea pe baza unui text citit Prin lectura expresiv a unui text literar, educatoarea i ajuta pe copii sa descopere frumuseea limbii literare, stimulndu-le interesul pentru carte, prin aceasta pregtindu-i pentru activitatea colara. Pentru copii este dificil aa urmreasc lectura unui text literar, aceasta presupunnd atenie si memorie de lunga durata. Dupa citirea textului literar, educatoarea accesibilizeaza nelegerea mesajului prin intrebari adecvate, clarte si simple. ntrebrile trebuie formulate astfel nct rspunsul sa nu se reduc la cuvintele monosilabice: ,,da, ,,nu. Prin ntrebri si rspunsuri, se stabilesc momentele principale ale aciunii, personajele si trsturile acestora desprinse din faptele lor. Concomitent cu prezentarea coninutului textului literar se explica cuvintele si expresiile necunoscute sau cu diferite conotaii in text. Dup familiarizarea cu textul literar, se recomanda recitirea integrala ( daca textul n u este de dimensiune mare ) sau pariala a acestuia. Demersul didactic urmtor este desprinderea / nelegerea mesajului. n ncheierea activitii, se reactualizeaz alte texte literare nrudite tematic, ca tip de personaje si ca mesaj, mcar prin simpla menionare a titlului si a autorului. d. Repovestirea liber Repovestirea liber se caracterizeaz printr-o mai mare libertate a imaginaiei copiilor. Ei repovestesc in funcie de preferin si de receptarea afectiva. Totui, este necesar sa se asigure o succesiune logica a repovestirii si sa se acorde atenie exprimrii corecte, nuanate. B. Povetile create de copii Povestirile create au evident valoare formativa, contribuind la dezvoltarea gndirii si a imaginaiei creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive. n grdinia de copii povestirile create de copii au diverse forme: a. povestire creata pe baza unui sir de ilustraii; b. povestire cu nceput dat; c. povestire pe baza unui plan dat; d. povestire dup modelul educatoarei. 17

Cele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in grdinia de copii sunt povestirile copiilor create pe baza unui sir de ilustraii si povestirile cu nceput dat. a. Povestire creata pe baza unui ir de ilustraii n povestirile create pe baza ilustraiilor este necesar ca numrul ilustraiilor sa se situeze intre 3 si 5, sa fie necunoscute copiilor, sa nfieze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte personajele principale. Ilustraiile trebuie sa ndeplineasc si urmtoarele condiii: s fie simple si accesibile copiilor; s nfieze aspecte cat mai apropiate de experiena de via a copiilor; s aib valoare educativa si estetica; s emoioneze; s fie vizibile pentru toi copiii. n construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustraiei ( cadrul aciunii, personajele, aciunile acestora, gesturile, eventual stri sufleteti ale acestora ); povestirea sa conin evenimente in succesiune logica; ntmplrile si personajele sa corespunda temei si coninutului ilustraiei. Etapele activitii de povestire creata de copii pe baza de ilustraii sunt: 1. Organizarea activitii presupune asigurarea cadrului optim si pregatirea materialului didactic. 2. Desfurarea activitii conine urmtoarele secvene: Introducerea n activitate, moment la fel de important ca si la celelalte tipuri de povestiri, ntruct trebuie sa trezeasc interesul copiilor si dorina unei participri active. Acest moment se poate realiza prin: discuii libere pe tema aleasa; prezentarea unui personaj cunoscut dintr-o poveste / povestire, desen animat, din teatru de ppui; folosirea unor jucrii; nfiarea unui cadru de poveste, a unei machete.

Expunerea tuturor ilustraiilor ce urmeaz a fi folosite n aceast activitate. Dirijarea observaiei copiilor. Cu ajutorul ntrebrilor, educatoarea orienteaz atenia copiilor spre fiecare imagine, ei trebuind sa retina cadrul actiunii, personajele principale, ntmplri importante si fapte ale personajelor din care se desprind trsturile lor. 18

Se vor surprinde emoiile si sentimentele personajelor, prin aceasta realizandu-se participarea afectiva a copiilor, dezvoltarea unor trasaturi de caracter. Educatoarea trebuie sa stimuleze creativitatea acestora si formarea unei opinii personale, prin ntrebri ca acestea: ,,Ce ntmplri pot avea loc?, ,,Cum pot aciona personajele?, ,,Ce ai face tu in aceste mprejurri?. Compunerea povestirii de ctre copii Aceasta secven a activitii se poate desfura astfel: crearea povestirii pe fragmente, corespunzator teblourilor, moment in care sunt antrenati mai multi copii; povestirea integrala realizata de un singur copil. n funcie de nivelul grupei, povestirea integrala poate fi reluata de alt copil. Copiii sunt solicitai sa dea un titlu corespunztor povestirii. 3. ncheierea activitii consta in actualizarea unor povestiri nrudite prin tema cu povestirea creata de copii si sublinierea mesajului. Activitatea se poate finaliza cu un joc de micare sau cu un joc muzical.

b. Povestirile cu inceput dat n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze, cu mijloace lingvistice proprii, o povestire al crei nceput este dat de educatoare. Specificul acestei activitati consta in schimbarea rolului copiilor; din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea nceput de educatoare. Realizarea acestei activiti impune ndeplinirea urmtoarelor obiective: s asculte cu atenie expunerea educatoarei; s sesizeze si s rein elementele semnificative ale naraiunii; s prezinte corect, logic, coerent evenimente si personaje cu trsturi adecvate; s-i imagineze ntmplri si personaje adecvate nceputului povestirii. Reuita activitii este determinata de calitile nceputului dat si de deprinderile copiilor formate n activitile anterioare. nceputul dat trebuie: s trezeasc interesul copiilor; s le strneasc imaginaia;

19

s sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte in expunere; de aceea se recomanda sa fie inspirat din viata copiilor, a adulilor, a animalelor.

Reuita activitii este condiionata si de momentul in care educatoarea ntrerupe expunerea; acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si atractiv. La ntreruperea relatrii, educatoarea trebuie sa pun cteva ntrebri ajuttoare sau sa dea sugestii suplimentare. n ncheierea activitii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind-o pe cea mai reuita. n cazul in care nici o povestire nu ndeplinete cerinele didactice, educatoarea trebuie sa compun o povestire care sa fie model pentru copii.

Exemplificare Povestirea cu nceput dat, cu titlul Ursuleii neastmprai. 1. Organizarea activitii 2. Desfurarea activitii cuprinde mai multe secvene: Introducerea in activitate se realizeaz printr-o scurta discuie fie despre viata urilor, fie pe baza unor povestiri cu personaje copii sau pui de animale care trec prin diferite panii fiindc nu asculta sfatul printesc ( exemplu: Scufia Roie, de Charles Perrault, Puiul de Ioan Alexandru Btescu-Voineti, Capra cu trei iezi de Ion Creanga si altele ). n discuie se subliniaz consecinele nefaste ale neasultarii parintilor care pot fi retinute pentru viaa. Prezentarea nceputului povestirii Educatoarea trebuie s creeze un cadru adecvat temei alese, sa expun suficiente elemente despre personaje si situaii posibile pentru a le facilita copiilor imaginarea unui coninut in concordanta cu logica temei si a mesajului urmrit. nceputul povestirii trebuie ntrerupt ntr-un moment care poate trezi curiozitatea si interesul pentru povestire, care solicita imaginaia creativ si starea emoionala a copiilor. De exemplu: ,,La marginea Pdurii de Argint strlucete in soare csua celor trei ursulei. n deprtare se zrete un deluor plin cu tufe de zmeura si de mure. La poalele dealului curge nvolburat rul Repedea.

20

Ca in fiecare diminea, mama-ursoaica i cheam ursuleii de la joaca si le spune sa nu se ndeprteze de casa in lipsa ei. Dar ursuleul cel mare, pe nume Tomi, vrea sa culeag mure de pe vrful dealului... Crearea povestirii de catre copii Educatoarea orienteaz imaginaia acestora prin ntrebri ajuttoare: ,, Ce credei ca a fcut Tomi?, ,,Ce e au fcut ceilali doi ursulei?, ,,Prin ce peripeii a trecut?, ,,Cum vrei sa se ncheie povestirea? Educatoarea va ndruma povestirea fiecrui copil. Pot fi valorificate in structura aceleiasi povestiri interventtiile mai multor copii, astfel povestirea va deveni mai complexa. 3. ncheierea activitii const in aprecierea creaiei fiecrui copil, evideniindu-se bogia si originalitatea coninutului, coerenta si corectitudinea expunerii. Se pot selecta acele povestiri care ar putea alctui o crticica ilustrat ( cu desene ale copiilor sau cu imagini decupate ) cu titlul Sa ne ascultam prinii sau cu un titlu propus de copii.

Varianta Li se cere copiilor sa deseneze / picteze secvene din povestirea lor, astfel li se dezvolta deprinderile artistico-plastice. Cu cele mai reuite creaii sa se alctuiasc un album cu titlul ales de ei.

c. Povestire pe baza unui plan dat Ca structura, activitatea reia cele trei etape principale ( organizarea, desfurarea si ncheierea activitii ). Specific este faptul ca povestirea copiilor se realizeaz pe baza unui plan dat, care i orienteaz pe acetia spre aspectele caracteristice ale temei alese, asigura succesiunea logica a ntmplrilor si reliefarea trsturilor personajelor implicate in povestire. Planul poate fi mai dezvoltat ori mai succint, in funcie de nivelul copiilor. Temele alese vizeaza experienele lor de via. De exemplu: La bunici, Duminica in familie, Jocurile copilului etc. Planul de idei poate fi construit sub forma de propoziii enuniative, interogative sau sub forma de titluri.

21

Exemplificare Plan de idei sub forma de propoziii interogative pentru tema La bunici. 1. Unde triesc bunicii ti? 2. Cum sunt bunicii ti? 3. Ce ntmplri ai trit in casa bunicilor? 4. Ce sentimente ai fa de bunici?

Plan de idei sub forma de titluri pentru tema Jocurile copilului 1. Jocuri ndrgite 2. Jocul preferat 3. Copii participani la joc 4. Rolul jocului in viaa copilului d. Povestire dup modelul educatoare O astfel de activitate se organizeaz la grupa de cinci-apte ani. Structura acestei activiti conine si secvene comune cu alte tipuri de povestire: 1. Organizarea activitii 2. Desfurarea activitii Introducerea in activitate - anunarea temei si a unor obiective; Expunerea povestirii-model de catre educatoare Povestirea trebuie sa aib un subiect simplu, apropiat de experiena de via a copiilor, sa aib valoare educativa. Expunerea povestirii create de copii, de obicei un eveniment trait de ei Aprecierea povestirii Tematica povestirilor create de copii dup modelul educatoarei poate fi legata de: fapte cotidiene, ntmplri, momente trite de copii. De familia acestora sau d e prieteni; ntmplri din viaa animalelor. Copiii trebuie s-i imagineze locuri, ntmplri, fapte care s-au petrecut sau se pot petrece in viitor, ca in lumea reala, ca in filme de desene anemate ori ca in vis etc. Educatoarea are sarcina didactica de a stimula imaginaia si de a ncuraja originalitatea copiilor. Va urmari, in acelas timp, educarea moiral-civica prin mesajul pe care copiii trebuie sa-l transmita prin povestirile lor.

22

3. ncheierea activitii presupune creativitatea din partea educatoarei, disponibilitatea pentru nou si atractivitate.

Lectura pe baza de imagini

Lectura pe baza de imagini este o activitate de educare a limbajului specifica nvmntului precolar. Desfurarea acestei activiti conine doua componente: observarea dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacitilor de receptare si exprimare a mesajelor. Prima componenta consta in perceperea organizata si dirijata de catre

educatoare a imaginilor pe baza analizei, sintezei si a generalizarii datelor, prin relevarea cauzelor si relaiilor dintre elementele constitutive ale imaginilor. Percepia se realizeaz prin metoda conversaiei, pornind de la elementele cunoscute de ctre copii, de la experiena lor cognitiva; sunt actualizate reprezentri stocate in memoria copiilor, de la experiena lor cognitiva; sunt actualizate reprezentari stocate in memoria copiilor, pe baza crora se realizeaz noi achiziii de cunoatere. Componenta verbala a activitii se realizeaz concomitent cu perceperea imaginilor. Copiii trebuie sa analizeze imaginile; trebuie sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, folosind un limbaj propriu. Materialul intuitiv are coninut variat, legat de diverse aspecte ale realitii. Prin natura sa, materialul intuitiv contribuie la mbogirea si sistematizarea percepiei si a reprezentrilor copiilor, la dezvoltarea gndirii acestora. Activitatea de lectura pe baza de imagini duce la: dezvoltarea capacitilor intelectuale; dezvoltarea proceselor psihice; exersarea si mbuntirea deprinderilor de exprimare corecta si coerenta; dezvoltarea unor triri afective, morale si estetice. Metodica lecturilor pe baza de imagini este determinat de particularitile de vrst ale copiilor si de scopul activitii. Particularitile de vrst ale copiilor sunt: percepie nesistematica, izolata a unor elemente adesea nesemnificative, fara sesizarea relaiilor dintre acestea, incapacitatea de a recepta esenialul; de aceea se impune dirijarea percepiei si interpretarea datelor sub ndrumarea educatoarei; atenie de scurt durat; experiena de via redusa. 23

Materialul intuitiv trebuie sa ndeplineasc anumite condiii: 1. Sub aspect tematic: s asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective; s corespund programei, fiind accesibil si interesant; s ndeplineasc cerine didactice ( accesibilitate, vizibilitate, claritate, atractivitate s.a. ); s aib valoare estetica. 2. Din perspectiv scopului didactic: s asigure formarea unor reprezentri corecte; s contribuie la exersarea capacitii de comunicare orala, prin care copiii trebuie sa descrie, sa explice relaii, sa relateze aciuni etc.; s aib dimensiuni corespunztoare, pentru a permite analiza si compararea elementelor componente, pentru a fi vizibile, pentru a fi percepute fr dificultate. n lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe ilustrai i, pentru a nu dispersa atenia copiilor. Ilustratiile sunt studiate temeinic, in prealabil, de catre educatoare, pentru a elabora chestionarul pe baza caruia se ajunge la formularea ideilor principale. Planul de ntrebri trebuie sa orienteze atenia copiilor, sa dirijeze percepia lor ctre elemente eseniale si ctre detalii semnificative, organiznd gndirea. ntrebrile trebuie sa asigure nelegerea unitara a tabloului, sa conduc spre concluzii pariale si finale. ntrebrile trebuie sa creeze situaiiproblema, sa aib funcii cognitive si educativ-formative; sa ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie clare; s fire precise; s fie accesibile; s nu sugereze rspunsul si sa nu necesite rspuns monosilabic ( ,,da, ,,nu ). Planul de ntrebri se poate realiza si pe parcursul desfurrii activitii, pe msura ce se trece de la un aspect principal la altul. Rspunsurile copiilor trebuie: s fie corecte; s fie clare; s fie concise; s fie complete; 24

 s fie o formulare contienta, bazata pe nelegerea aspectelor principale ale ilustraiilor. Structura activitii de lectura pe baza de imagini Ca orice activitate cu precolarii, si lectura pe baza de imagini presupune: 1. Organizarea activitii pregtirea slii de grup ( aerisire, asezarea mobilierului corespunzator: in careu, pe doua rnduri sau in semicerc ); pregtirea si aezarea materialului ilustrativ pe suporturi si adunarea copiilor. 2. Desfurarea activitii conine urmtoarele secvene: Introducerea in activitate, realizata prin anunarea temei, prezentarea imaginilor si pregtirea pentru perceperea acestora. n aceasta secven se folosesc mai multe procedee pentru captarea ateniei si ntreinerea interesului copiilor. Este recomandabil sa se conceap elemente-surpriza ( imagini aflate pe stativ / pe tabla sunt acoperite sau aezate ntoarse, dezvluindu-se treptat la momentul potrivit ). n prealabil, se poate realiza o convorbire, se poate prezenta o poezie sau o ghicitoare. Se mai practica realizarea unei scurte povestiri cu caracter pregatitore. Folosirea unor jucrii sau a unor elemente de teatru de papusi creeaza dispoziii intelectuale si afective optime pentru desfurarea activitii, determina motivaia participrii la activitate cu atat mai mult cu cat copiii pot fi anuntati ca aceia care sunt activi si rspund corect se pot juca cu aceste ,materiale dup ncheierea activitii. Reuita activitii depinde de calitatea dialogului cu copiii. Perceperea / intuirea ilustraiilor prin analiza, descrierea, compararea si interpretarea acestora, prin convorbirea dintre educatoare si copii si prezentarea sintezelor pariale, prin expuneri narative, descriptive sau explicative. Pentru perceperea imaginilor, educatoarea orienteaza atenia copiilor de la detalii la impresia de ansamblu; ntrebarea ,,Ce vedei in tablou / imagine? necesita ca rspuns al copiilor o enumerare; aceasta ntrebare satisface curiozitatea copiilor si este adaptata particularitilor de vrst. Dup acest prim contact cu imaginea, educatoarea orienteaz dirijeaz percepia ctre planul central, apoi ctre celelalte planuri ( identice ) componentele, sa 25

denumeasc, sa enumere, sa descrie / sa relateze aciuni, sa descopere relaii, cauze si efecte, sa interpreteze, sa evalueze, parcurgnd ntreaga scara taxonomica pentru a ajunge la concluzii. Fixarea coninutului principal al imaginilor si sinteza finala. Cea mai atractiva si mai frecvent folosita formma de concluzii este povestirea prin care se releva semnificatia ansamblului. Ori de cate ori este posibil, dup sinteza finala li se poate cere copiilor sa dea un titlu semnificativ fiecrei ilustraii. 2. ncheierea activitii consta in integrarea noilor cunotine in sistemul celor nsuite anterior si asigurarea reteniei. Teme pentru lectura pe baz de imagini Familia mea; Camera copiilor; Copiii i ajuta pe prini; Copiii se joaca ( la grdini, in camera copiilor, iarna, vara ); Micul gospodar; Prietenii omului ( biectele de uz personal ); Despre o meserie frumoasa; De ziua celor dragi; De ziua mamei ; Toamna in parc; n livada; Despre o meserie frumoasa; In excursie; In parc; La ferma de psri / animale; Frumuseile tarii; Obiceiuri de iarna; La spectacol; O zi in grdini; Copii, oocrotiti Pamantul!; Copiii Romaniei; Ce imagine urmeaza?

CONVORBIREA Convorbirea este o activitate care i pune pe copii n situaia de a exprima independent, folosind cuvinte intrate in vocabularul lor activ, n urma unor activiti de observare, povestire, jocuri didactice, lecturi pe baza de imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii nconjurtoare.. Ei au posibilitatea de a se exprima si de a-si susine prerile in faa unui colectiv, dezvoltndu-si curajul opiniei, caliti ce le sunt necesare la intrarea in clasa nti. Caracteristici: este o activitate complex de evaluare a limbajului; se bazeaz pe cunotine nsuite anterior in alte activiti; reuita acestei activiti este condiionat de volumul de cunotine

acumulate si de temeinicia nsuirii lor; se folosete cu precdere metoda conversaiei, pe o durata mai lunga, fr suport intuitiv; 26

 se organizeaz un numr relativ redus de activiti de convorbire, la grupa de cinci-apte ani; prin aceasta activitate se actualizeaz si sistematizeaz cunotinele, se dezvolta la copii capacitatea de a-si ordona si sistematiza reprezentrile despre lumea reala; aceasta activitate contribuie la exersarea exprimrii copiilor; pentru a rspunde ntrebrilor, copiii trebuie sa selecteze lexicul adecvat, sa utilizeze anumite structuri gramaticale, concomitent cu urmrirea desfurrii discuiei, pentru a completa rspunsurile colegilor si pentru a continua logic dialogul; participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa, constnd in: concentrarea ateniei pentru a recepta mesajul ( pentru a intelege intrebarea ); selecionarea cunotinelor in vederea formulrii rspunsului potrivit; selectarea mijloacelor lingvistice pentru formularea corecta, logica a rspunsului; efectuarea generalizrilor necesare pe baza analizei, sintezei, comparaiei si a abstractizarii; astfel este dezvoltata gandirea prin exersarea operaiilor si prin antrenarea calitatilor ei; prin tematica si coninutul convorbirilor se formeaz si se consolideaz reprezentri tiinifice si morale, se formeaz sentimente si atitudini morale ( ex.: Cum sa ne comportam in grdini si acas?, Cum ii ajutam pe prini?, Sa spunem adevrul!, Sa fim harnici si cinstii! s.a. ); prin modul de desfurare a convorbirii se creeaz condiiile exersrii unor deprinderi de comportare civilizata n colectiv, se formeaz caliti morale precum politeea, stpnirea de sine, curajul, spiritul de cooperare si prietenie etc.; convorbirea prilejuiete afirmarea opiniei, contribuie la dezvoltarea capacitii de a exprima si de a susine prerile proprii n cadrul colectivului, la dezvoltarea limbajului contextual si la educarea ateniei voluntare. Convorbirea se organizeaza, in general, cu ntreaga grup, dar se poate realiza si cu grupuri mici sau individual. Eficientizarea convorbirii impune: planificarea activitii din timp;

27

 alegerea temei, care trebuie sa fie accesibila si atractiva, sa corespunda intereselor si preferinelor copiilor; crearea unor situaii diverse de via; accentuarea caracterului formativ; elaborarea unui plan de ntrebri adecvat temei, permind concluzii pariale si finale. Convorbirile se pot clasifica astfel: 1.Dupa scopul didactic a. convorbiri pentru fixarea cunotinelor, realizate dup anumite evenimente: o observare, o plimbare in parc, o excursie s.a.; b. convorbiri pentru sistematizarea cunotinelor, cnd tema permite sistematizri si generalizri, de exemplu: Natura; Familia mea; c. convorbiri pentru verificarea cunotinelor, de exemplu:

Anotimpurile.

2.Dupa tematica: a. tematica referitoare la natura: anotimpurile, animale, plante etc.; b. teme de viaa cotidiana: comportarea copilului la grdini, in familie, in societate etc.; c. teme referitoare la evenimente sociale, care pot fi interesante si educative pentru copii; d. teme abordate in unele opere literare ( povesti, povestiri despre copilrie si despre vieuitoare s.a.).

Structura activitii de convorbire

Organizarea si desfurarea activitii de convorbire impune pregtirea temeinica a educatoarei, adic planificarea convorbirii la intervale optime si in numr restrns, corespunztor nivelului grupei de vrsta, elaborarea planului de discuie, sub forma de ntrebri care sa actualizeze cunotine ale copiilor, alegerea procedeelor, care sa asigure participarea acestora pe tot parcursul activitii. Activitatea de convorbire cuprinde aceleai etape ca si alte activiti de educare a limbajului; intervin elemente specifice, care in de obiectivele, de coni nutul, de metodele si procedeele caracteristice acestei activiti cu precolarii. 28

1. Organizarea activitii consta in asigurarea cadrului potrivit 2. Desfurarea convorbirii Introducerea in activitate Introducerea n activitate este orientata spre evocarea unor impresii, a unor triri afective puternice, care trebuie sa creeze motivatia participarii la activitate. Este recomandat utilizarea unor materiale emoionale: ghicitori, poezii, povestire succinta, urmate de comentarii, care sa fac introducerea in subiectul convorbirii. Se pot folosi proiecii de diapozitive si filme menite sa le creeze copiilor disponibilitate afectiva. Aceste proiecii nu trebuie sa conin detalii care pot dispersa atenia copiilor de la tema centrala, identica cu tema convorbirii. n aceasta secven se mai pot realiza scurte discuii, audierea unui fragment de cntec, o nregistrare pe caseta s.a. Se mai poate alterna discuia introductiva cu jocul de rol; de exemplu, o convorbire cu tema Oraul meu poate alterna conversaia cu jocul de rol, un copil fiind ghid, alii vizitatori care cer explicaii ghidului, i mprtesc impresii s.a. Aceleai procedee se pot folosi la o convorbire pe tema Ce-as vrea sa fiu? Sau Mijloace de transport etc. Convorbirea propriu-zis Convorbirea propriu-zis secvena principala a activitii se realizeaza pe baza succesiunii intrebarilor educatoarei si a rspunsurilor copiilor. Planul de ntrebri poate fi comunicat copiilor la nceputul discuiei sau pe parcursul desfurrii ei, in funcie de caracteristicile grupei la care se realizeaz aceasta activitate. Tot in funcie de nivelul grupei, pot fi antrenai copiii in instruirea planului de ntrebri. Caracteristicile planului de ntrebri: Planul de ntrebri trebuie sa conin ntrebri principale, crora li se pot adaug ntrebri ajuttoare. ntrebrile vizeaz: scopul activitii; coninutul convorbirilor; complexitatea tematica; volumul de cunotine actualizat.

29

 ntrebrile difer in funcie de scopul activitii: a. convorbirea de verificare - care solicita in primul rand memoria - presupune: enumerare: ,,Ce legume se culeg toamna?, ,,Ce mijloace de transport care circula pe uscat cunoatei?, ,,Ce i pune un elev in penar?; reproducerea unor evenimente sau aciuni: ,,Cum v-ai petrecut vacan?, ,,Cum i ajuta copiii parintii in gospodarie?, ,,Ce e activiti desfoar copiii in grdini?; b. convorbirea de sistematizare - care solicita in principal operaiile gndirii: ,,De ce nghea apa iarna?, ,,De ce cad frunzele copacilor toamna?, ,,Cum sunt zilele si nopile vara?, ,, Cum este iarna?( comparatie ), ,,Cum putem denumi cu un singur cuvnt ploaia, vntul, bruma, ninsoarea?, ,,Cum se numesc animalele care triesc pe lng casa omului ( generalizare ). ntrebrile de evaluare necesita motivarea fenomenelor, a aciunilor, sesizarea cauzelor si a consecinelor, interpretarea si clasificarea fenomenelor si a aciunilor, de asemenea solicita generalizarea. ntrebrile trebuie sa ndeplineasc anumite criterii: s fie accesibile, innd seama de nivelul grupei; s vizeze experiena de viaa a copiilor; s fie formulate simplu, corect, succint, clar. Succesiunea ntrebrilor si a rspunsurilor alterneaz cu sublinieri, repetri ale unor aspecte principale, cu sistematizri ale rspunsurilor in forma concluziilor pariale si finale. Concluziile se realizeaz oral, fie cu copiii, cel mai adesea de ctre educatoare, in alta forma dect s-a desfurat discuia, de aceea se pot folosi si elemente de joc, se pot reconstitui tablouri sau machete, aciunea fiind dublata de verbalizare, se pot comenta unele proverbe etc.

3. ncheierea activitii ncheierea activitii adesea este inclusa in concluzii. Pentru diversificarea si antrenarea tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desfurarea unui

30

joc aplicativ, dramatizarea unor aciuni discutate, premierea rspunsurilor foarte bune si ncurajarea celorlali copii, audierea / vizionarea unor programe artistice etc.

JOCUL DIDACTIC

Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire i educare a copiilor de vrst precolar, deoarece rezolv ntr-o form cu totul adecvat vrstei, sarcinile instructive complexe programate n grdini. Teoria i practica precolar contemporan consider jocul didactic o activitate ce contribuie n mod deosebit la formarea profilului intelectual i moral al viitorului colar, dar i la lrgirea orizontului su de cunotine. Prin introducerea i folosirea jocului didactic ca mijloc de baz n activiti de educare a limbajului i activiti matematice se realizeaz una din cele mai importante cerine ale educaiei precolare, aceea de a-i nva pe copii destul de multe lucruri ns nu prin metode colreti, ci sub form de joc. Spre deosebire de celelalte jocuri, jocul didactic este creat de pedagog, este orientat i subordonat ndeplinirii sarcinilor instructiv-educative i intr n fondul mijloacelor pedagogice fiind nsuit treptat de ctre copii i apoi preluat, prelucrat i integrat n activiti de ctre copii, influennd sistematic coninutul acestora. Jocul didactic este o activitate care se deosebete prin structura sa specific de celelalte activiti cu un coninut asemntor prin unitatea deplin ntre sarcina didactic i aciunea de joc, forma distractiv pe care o mbrac i o pstreaz permanent. Putem trage concluzia c jocul didactic ne ajut s organizm activitatea intelectual a copiilor n forme ct mai atrgtoare, accesibile i de o vdit eficien. Dei rolul su este mai nensemnat n privina transmiterii noilor cunotine, jocul didactic are o contribuie larg n precizarea, consolidarea, adncirea, verificarea, sistematizarea i evaluarea cunotinelor, iar ntre mijloacele instructiv-educativ ocup locul cel mai important prin influena pe care o exercit asupra celor mai profunde laturi ale personalitii copilului. Fiind tipul de activitate prin care se urmrete fixarea, sistematizarea i consolidarea cunotinelor, trebuie reinut faptul c jocul didactic se desfoar dup activitile de observare, lecturi dup imagini, memorizri, povestiri, deci este necesar s se asigure legtura i continuitatea cu activitile care constituie rezerva de cunotine necesare jocului didactic.

31

Dup cum bine tim, nainte de a tri i a aciona n lumea ideilor, individul triete i acioneaz n lumea lucrurilor, a obiectelor i fenomenelor din lumea real. Viaa psihic a copilului ncepe prin contactul senzorial cu obiecte i fenomene, iar primele sale aciuni apar ca reacii de rspuns la incitaiile lor. Prin urmare, ntreaga evoluie a activitii i comportamentului uman poate fii interpretat ca un proces continuu de acomodare la obiect i de asimilare a obiectului, acest proces avnd la baz permanenta semnalizare senzorial. Nu puine sunt jocurile didactice care se desfoar n grdini i urmresc distingerea culorilor i nuanelor asemntoare, actualizarea cunotinelor despre anumite nsuiri ale obiectelor i fenomenelor : Gsete culoarea potrivit, Te rog s-mi dai, Ce form au? etc. Fiind pregtite n cadrul jocurilor alese prin exerciiile senzoriale sau jocuri-exerciii, jocurile didactice contribuie la dezvoltarea sensibilitii auditive, gustative, olfactive, tactilokinstezice. Trecerea de la perceperea nedifereniat spre perceperea organizat i sistematic a mediului nconjurtor nu se face rapid i nici spontan, ci presupune un proces de educaie i instrucie relativ ndelungat, prin organizarea unor activiti complete cu obiectele i substitutele acestora. Pentru a cunoate ndeaproape rolul i locul jocului didactic n cadrul activitilor instructiv-educative din grdini, trebuie s cunoatem coninutul cunotinelor care se consolideaz, se adncesc, se sistematizeaz i se verific prin jocul didactic. La vrst precolar copilul este n plin dezvoltare deci, i procesele psihice se dezvolt, jocul didactic contribuind la dezvoltarea gndirii logice care opereaz cu noiuni, judeci, raionamente. Tot acum, gndirea copilului se ridic treptat la un nivel mai nalt, se dezvolt operaiile gndirii, copilul comparnd fructe, legume, animale, scoate n eviden deosebiri i asemnri, face analize i sinteze ajungnd la generalizri i abstractizri. n strns legtur cu dezvoltarea gndirii se dezvolt i limbajul astfel sunt prevzute n program jocuri didactice care ajut la mbuntirea pronuniei unor sunete mai greu de rostit Spune cum face?, Rspunde repede i bine, la folosirea corect a numrului substantivelor Eu spun una, tu spui multe i a acordului gramatical Spune mai departe. Jocul didactic are o larg contribuie i la stimularea i dezvoltarea ateniei, memoriei, imaginaiei, la conturarea personalitii copilului precolar, la pregtirea lui pentru coal.

32

Numai cunoscnd coninutul i varietatea jocului didactic, educatoarea poate s se orienteze cu uurin n alegerea i conducerea metodic a jocului didactic, la utilizarea lui pentru formarea i educarea copilului de vrst precolar. Reflectnd la maxima lui M. Eminescu fiecruia-i dat de natur msura de minte, pe care a fost dat s-o aib. Educaia poate s dezvolte puterile minii existente, nu poate pune ns ceea ce nu-i1, consider c jocul didactic prin coninutul su i obiectivele ce le urmrete prin cele trei tipuri de activiti are o puternic valoare informativ-formativ asupra copilului precolar i propun astfel creterea valenelor informativ-formative ale jocului didactic n nvmntul precolar prin folosirea, n cadrul activitilor matematice i de educare a limbajului bazate pe joc didactic, pe lng metodele tradiionale i a unor metode activ-participative, metode care solicit copilului mai mult efort de gndire, imaginaie, memorie, voin, implicndu-l pe acesta n procesul de redescoperire a cunotinelor.

33