ARGUMENT

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumtate a secolului XX. Acesta se datoreaz preponderent evoluiei modalitilor de transport, dar si a creterii nivelului de trai, precum si speranei de viata a oamenilor. In decembrie 1989, Romnia a devenit din nou naiune libera, astfel poate primi turiti din ntreaga lume pentru a se bucura de bogiile ce le ofer. Romnia are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortree medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dup specificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate Micul Paris, cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza. Mai mult dect att, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale. Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acetia pot opta pentru drumeii pe traseele turistice ce strbat Carpatii romanesti un lan de muni primitori in toate anotimpurile, att pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna. Toate aceste trasaturi fac din Romnia o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romnia este cunoscuta mai ales pentru particularitile geomorfologice unice in lume. Prin acest proiect, voi ncerca sa le enumr. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurata in alte sectoare-chei din economia mondiala. Turismul devine un complex fenomen de masa la sfritul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul nconjurtor. Activitatea turistica este bine susinuta de un valoros potenial turistic - natural antropic - difereniat de la tara la tara, in funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului romanesc sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avnd alte motivaii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumeie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin 1

care se valorifica nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizri ale activitati umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionata de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional si internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne si internaionale.

CAPITOLUL 1: FORME DE TURISM N ROMNIA

1.1. Turismul montan

n ara noastr, amenajarea turistic a zonei montane are deja o experiena de peste un secol. Numeroase grupri, asociaii i societi de turism care au funcionat ncepnd cu sfritul secolului al XIXlea au avut contribuii remarcabile la echiparea turistic a zonei montane romneti. De activitatea acestora se leag propagarea i dezvoltarea turismului de munte, primele aciuni concrete de creare a dotrilor turistice (case de adpost, cabane, refugii, apoi drumuri, osele, marcaje pe traseele montane), a posturilor de prim ajutor. Astfel masivele montane cel mai bine dezvoltate i promovate au fost Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Fgra, Ceahlu, Parng i Cindrel, de acestea din urm fiind legat apariia primei staiuni montane din Romnia, Pltini. Odat cu reorganizarea activitii de turism din ara noastr, prin nfiinarea n 1936 a Oficiului Naional de Turism i mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial, s-au realizat numeroase investiii pentru dezvoltarea staiunilor: Sinaia, Buteni, Predeal, Pltini, Poiana Braov, Bora, Semenic, Stna de Vale, Duru i altele. De asemenea au fost construite numeroase alte puncte de atracie turistic n zona montana: cabane, hanuri, popasuri turistice, zone de agrement. Se poate spune aadar c, de-a lungul timpului, zestrea turistic a Munilor Carpai i-a sporit atractivitatea prin echipamentele i amenajrile specifice, menite s atrag ct mai muli turiti. Actualul grad de valorificare reflect preocuprile statului i ale agenilor economici n domeniul amenajrii i dezvoltrii acestei zone turistice, ns sub puternica amprent a schimbrilor economico sociale din ultimii ani, care au generat i multe neajunsuri privind valorificarea turistic a zone montane. Tendinele pe care oferta turistic montana le-a cunoscut pn n prezent au fost permanent corelate cu cele nregistrate n domeniul cererii turistice, ceea ce a constituit esena evoluiei continue i n ritmuri nalte a pieei turismului montan i n special a turismului pentru practicarea sporturilor de iarn. 3

Situaia actual a turismului montan n Romnia va fi analizat prin intermediul ofertei, al cererii, precum i prin luarea n considerare a problemelor de ordin social i ecologic. n zona noastr montana , oferta turistic prezint unele trsturi specifice, conferite att de particularitile fizico geografice ale Carpailor, care i difereniaz de alte lanuri montane europene, ct i de contextul economic i social n care s-a situat valorificarea lor turistic. Astfel, principala trstur a ofertei montane romneti pare s fie discrepana ntre valoarea i atractivitatea potenialului turistic i gradul actual de valorificare, cu minusuri cantitative i mai ales calitative. Configuraia variat a teritoriului rii noastre, cadrul natural complex i armonios structurat fac Romnia s dein un potenial turistic deosebit de valoros, ca premis a dezvoltrii unei activiti turistice eficiente. Zona montana, una dintre cele trei componente definitorii ale structurii peisagistice din ara noastr (alturi de fluviul Dunrea i de Marea Neagr, cu fia de litoral), contribuie ntr-o foarte mare msur la aceast diversitate i complexitate a potenialului turistic al Romniei.

COPIATE DIN TURISM MONTAN GABRIELA TIGU

PEISAJ DIN VALEA PRAHOVEI

MUNTII APUSENI

MASIVUL FAGARAS

1.2. Turismul litoral

Litoralul

a constituit din cele mai vechi timpuri un spaiu de locuire propice. Prezenta

apei ca element fundamental al vieii,climatul favorabil si posibilitile de deplasare au fcut ca de la an la an aceasta suprafaa sa fie din ce in ce mai cutata. Aici au loc o serie de alte activiti cum ar fi cele portuare, de extracie de petrol,pescuit,comerciale. Astfel,o prima caracteristica a turismul de litoral este operarea sa concomitent cu alte activiti economice. O a doua caracteristica se leag de suportul fizic al activitii si anume fragilitatea mediului nconjurtor. Aici avem in vedere puternica antropizare,eroziunea din ce in ce mai accentuata a solului,precum si calitatea apelor pasibile a fi infestate tot mai des din diferite motive. Tot o consecina a condiiilor naturale este si mpletirea activitii de turism litoral cu cea de turism balnear. O activitate care cunoate din ce in ce mai multe aplicaii este talasoterapia, adic tratamentul cu apa de mare. Prezenta unor factorii de cura a determinat construirea unor spatii destinate tratamentelor si prevenirii diferitelor afeciuni. Combinarea acestor forme de turism poate crea dificultati sub aspectul numrului de calatori,in special in zonele in care sezonul pentru cura helio-marina este limitat la 2-3 luni. Riscul aglomerrii plajelor si a staiunilor cu toate consecinele negative pe care la genereaz este o problema de mare actualitate. Adoptarea unor soluii care sa elimine aceste inconveniente se constituie ca un obiectiv in ncercarea de atenuare a unei alte trsturi a turismului de litoral si anume sezonalitatea. O alternativa, cel puin pentru staiunile cu funcie mixta, ar fi ncercarea de reorientare a fluxurilor turistice in perioadele de extrasezon.

In ultimii ani, un concept care a inceput sa ctige teren este cel de dezvoltare durabila. Acesta vizeaz o cretere economica care contientizeaz faptul ca resursele sunt limitate si protejeaz comunitile umane din punct de vedere cultural. In ceea ce privete motivele pentru practicarea turismului de litoral, putem aprecia ca de la an la an acestea sunt mai numeroase si uneori din ce in ce mai sofisticate. Daca in trecut se merge ape litoral pentru factorii naturali de cura,pentru odihna si recreere, astzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetri tiinifice sau pur si simplu de moda.

STATIUNEA MAMAIA

MANGALIA

EFORIE NORD

NEPTUN

OLIMP

1.3. Turismul ecologic

Avnd n vedere faptul c ecoturismul reprezint cltoria responsabil n arii

naturale, care conserv mediul i susine bunstarea populaiei locale, rolul comunitilor locale const tocmai n aceea c ele trebuie s utilizeze resursele proprii pentru a asigura necesitile generaiilor actuale, asigurnd, n acelai timp, resursele necesare pentru generaiile viitoare. Ecoturismul reprezint ansa de a nva respectul pentru natur i pentru cultura local, iar pentru unii o ans de auto-reflecie inspirat de frumuseea mprejurimilor; acest respect ns trebuie s fie impus tuturor vizitatorilor. Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obinerea beneficiilor pentru comunitatea local. Aceasta nseamn angajarea personalului de pe plan local, aprovizionarea cu produse locale, implicarea localnicilor n luarea deciziilor i organizarea activitilor turistice. Ecoturismul contribuie activ la conservarea patrimoniului natural i cultural; include comunitile locale n activitile de planificare, dezvoltare i operare i contribuie la bunstarea lor; implic explicaii complete i interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale i culturale; este destinat n special vizitatorilor individuali precum i grupurilor organizate de mici dimensiuni. Autoritilor le revin cele mai importante sarcini n dezvoltarea ecoturismului. Ele sunt obligate s impun populaiei locale i turitilor s respecte anumite norme i legi cu privire la mediul nconjurtor. Acest lucru se realizeaz cu ajutorul mai multor instrumente de care dispun autoritile: economice (taxe i subvenii), juridice (legislaia naional i deciziile locale), sociale i diverse alte norme sau restricii.

Rolul comunitilor locale n dezvoltarea ecoturismului const n aceea c acestea pun la dispoziie amenajri turistice n zone protejate, ofer posibilitatea de a cunoate culturi noi, de a desfura activiti diverse n mijlocul naturii (drumeii, ascensiuni montane, observarea vieuitoarelor n habitatul lor natural, etc.). Ecoturismul a aprut ca urmare a dezvoltrii turismului iubitor de natur slbatic, n locurile cele mai retrase i fragile ale planetei. Impactul turismului asupra mediului natural i asupra comunitilor locale cu tot ceea ce presupun ele (valori culturale, spirituale) a condus la ideea c este timpul ca oamenii s contientizeze necesitatea limitrii acestui impact. Asociaiile de mediu, ONG-urile, industria turistic s-au ocupat de gsirea unei soluii pentru aceast situaie, iar una din soluii s-a numit ecoturism. Ecoturismul urmrete tocmai s protejeze natura i s contribuie la bunstarea comunitilor locale, adic trebuie s aduc i venituri comunitii respective, dar nu cu orice pre (cu att mai puin cu preul distrugerii mediului natural i cultural). Aceste venituri pe care ecoturismul, ca orice alt activitate economic, le aduce trebuie s rezulte ca urmare a unei activiti turistice pentru care scopul principal este valorificarea i utilizarea adecvat a resurselor turistice, adic pstrarea integritii ecologice. Deci, ecoturismul nseamn n acelai timp obinerea unui profit economic, conservarea naturii i dezvoltarea comunitilor locale din zonele unde se practic. Iar lucrul cel mai greu este s pstrezi un echilibru ntre toate acestea. In Romnia ecoturismul este practicat in Delta Dunrii, zona Bran-Moeciu si in Munii Rodnei.

DELTA DUNARII

BRAN MOECIU

MUNTII RODNEI

1.4. Turismul rural

Teritoriul Romniei prezint o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, tradiii, vestigii istorice - un cadru natural armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valene ale turismului rural romanesc in mod special. Aprute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief nc din vremea traco-dacilor, aezrile rurale romneti au pstrat si mai pstreaz nc in buna msura datinile si obiceiurile strvechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural. Turismul rural in tara noastr se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic, ntmpltor, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezint, ncepnd cu anii 20-30, cazare la ceteni a vizitatorilor ocazionali a unei aezri rurale. Primele ncercri de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turiti aflai pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un nceput promitor, cci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaz ordinal 297/1972, urmare cruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica internaional procedeaz la identificarea si selectarea unor localiti rurale reprezentative pentru satele romneti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun acord cu oficiile judeene de turism si organele administraiei locale s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si internaional circa 118 localiti rurale. 9

Cu ncepere de la 16 iulie 1973, prin ordinul Ministerului Turismului numrul 744/1973 se declarau, experimental, sate de interes turistic, denumite sate turistice, urmtoarele 14 localiti: Letesti (Arge), Fundata si Sirmea (Braov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timi), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Vod (Maramure), Vatra Moldoviei (Suceava), Poiana Srata (Bacu), Vaideeni (Vlcea). In anul urmtor, prin decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turitilor strini in locuinele particulare, satele turistice devenind nefuncionale pentru turismul internaional. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului Naional de Turism Carpai Bucureti si contracte pe piaa externa, se realizeaz o brea prin intermediul unei ordonane a fostei puteri politice (cancelaria PCR) pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.

Scurta perioada de oficializare a turismului nu a fcut posibila organizarea activitii de turism si nici amenajarea corespunztoare a satelor turistice. In multe localiti nu s-au omologat gospodriile care ntruneau condiiile de cazare (Rucar, Vatra Moldoviei, Vaideeni), in altele cazarea turitilor romani se fcea in mod neorganizat si fr o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici excepii, aceasta situaie a dinuit pana in anul 1989. ncepnd cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renate. Iau natere diverse asociaii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federaia Romana pentru Dezvoltare Montana (1990), care i propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaz Agenia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul internaional si Asociaia Naionala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romnia (ANTREC) 1994 -, membra a Federaiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).

10

TISMANA

VATRA MOLDOVITEI

RUCAR

1.5. Turismul balnear

Turismul balnear in Romnia nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale,ci i celor care vor sa se relaxeze sa i regseasc vitalitatea i o buna condiie fizic,mental si spiritual. Datorit acestui fapt n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieei turistice internaionale, spre care se centreaz importante mijloace materiale i umane,cu implicare tot mai profunda a tiinei si tehnicii, a prestrii unor servicii turistice si medicale de o factur complex i de un nalt nivel calitativ,chemate sa satisfac cerinele vitale ale omului modern, determinate de evoluia condiiilor de viat i a strii de sntate a populaiei. In vederea fundamentrii unor direcii de dezvoltare a turismului balnear,in perspectiva integrrii europene,am efectuat in acest capitol o analiz a poziiei staiunilor balneare din Romnia pe baza indicelui de atractivitate, factorilor naturali de cura si a indicaiilor terapeutice,urmat de prezentarea 11 modificrilor structurale ale ofertei

balneoturistice romneti si necesitatea proteciei mediului in arealul staiunilor balneare. Evaluarea industriei turistice romneti indic faptul ca turismul poate deveni una dintre industriile de export puternice ale Romniei, care v-a concura efectiv cu alte ari. Resursele turistice naturale ale Romniei,care o situeaz prin bogie si varietate,printre rile cele mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse in valoare datorita, de pe o parte, acumulrilor semnificative din ultimii ani nregistrate in procesul de reform, care vizeaz descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei naionale, i pe de alta parte, datorita modernizrilor si noilor dotri pe care le-a cunoscut infrastructura turistic si care au efecte benefice asupra calitii serviciilor oferite. In mai multe zone ale arii,recunoscute pentru potenialul lor turistic deosebit,au fost amenajate spatii de cazare in casele ranilor, cu un confort similar celui din diferitele tari europene cu tradiie in acest domeniu. Astfel, la Bran, localitate situata intr-o zon deosebit de pitoreasca,in apropierea faimosului castel care reprezint unul dintre punctele de mare interes din circuitul Dracila, au fost create pensiuni si forme agroturistice ce pot primi oaspei din tara si din strintate. Turitii strini pot sa cunoasc direct tradiiile poporului roman,ospitalitatea acestuia si buctria autentica din fiecare zona a tarii. Pentru a sprijini si ncuraja agroturismul au fost adoptate reglementari privind scutirea de impozite si deschiderea de credite in condiii speciale pentru fermierii care investesc in amenajarea caselor pentru vacanta. Un real sprijin in acest sens este oferit de Asociaia Naionala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romnia(A.N.T.R.E.C), care acioneaz pentru identificarea si punerea in valoare a potenialului rural, pregtirea profesionala a lucrtorilor din acest sector si promovarea produsului turistic in ara si in strintate.

12

BAILE HERCULANE

13

TECHIRGHIOL

1.6. Turismul de afaceri

Turismul de afaceri, reprezint poate cel mai stabil sector in cadrul turismului romanesc, nregistrnd o dezvoltare constanta, in ultimii doi-trei ani. In urma referinelor, oferite mass-media de instituiile acreditate in acest sens, se constata o cretere permanenta a acestui domeniu. Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse, in sfera sa nscriindu-se deopotriv: reuniunile diplomatice la nivel mondial si ntrunirile intre reprezentanii diferitelor state, reuniunile economice si negocierile comerciale, ntlniri pentru schimbul de informaii tiinifice si tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, ntlniri culturale si educative, precum si manifestri specifice diferitelor forme de manifestare culturala, competiii sportive. Turismul de afaceri include, in sens larg, cltoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasrile in interes oficial, comercial sau de alta natura, participrile la diverse manifestri organizate de ntreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanii lor. Turismul de afaceri este cea mai solida ramura a industriei turismului din Romnia. Acest tip de turism, care include team-building-urile, cltoriile de afaceri, participrile la programe de training, reprezint o importanta sursa de venituri pentru operatorii romani. 14

BUCURESTI

1.7. Turismul religios

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaii de ordin spiritual. Noiunea de religios s-a dezvoltat de la nelegerea motivaiilor turitilor. Diferena dintre aceasta forma de turism si altele o constituie motivaia religioasa a turitilor. Astzi turismul religios implica din partea turitilor un nivel de instruire si un grad de cultura ridicate care sa permit aprecierea obiectivelor cultural-religioase din punct de vedere al arhitecturii, construciei, valorii, semnificaiilor spirituale si coninutului de obiecte de arta. Se pstreaz inca pelerinajele determinate de tradiiile religioase din diferite tari, sau cele legate de evenimente si manifestri specifice (moate de sfini, icoane fctoare de minuni). Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaii de ordin spiritual. Noiunea de religios s-a dezvoltat de la nelegerea motivaiilor turitilor. Diferena dintre aceasta forma de turism si altele o constituie motivaia religioasa a turitilor. Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse: - vizite la lacasurile sfinte; - pelerinaje religioase; - tabere religioase pentru tineret. In cazul Romniei, conform strategiei propuse prin programul Orizont 2025, autoritile vor sprijini bisericile de diferite culte, in special pe cele care ajuta tinerii cu probleme sociale. El poate fi individual sau in grup organizat cum sunt pelerinajele si taberele religioase. Se practica de ctre o anumita categorie de persoane si vizeaz att promovarea 15

valorilor culturale, cat si a celor spirituale. De aceea nu se poate face o distincie neta intre turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, si turismul religios. Spre exemplu, turitii care merg la manastiri din curiozitate, din nevoia de a cunoate locuri si lucruri noi, atrai de frumuseea lor prin arta, prin faptul ca sunt situate n locuri mai retrase, pitoreti dar si prin viata deosebita pe care o duc cei ce locuiesc in ele, in momentul ntlnirii cu lcaul de cult ei se transforma subit in pelerini: isi schimba vestimentaia, aprind o lumnare, se nchina la icoane. Impactul a operat ceva in el. ntlnirea cu sacrul modifica motivaia exterioara a cltoriei, vizitatorul descoperind si o motivaie interioara, de alt ordin dect cel pur turistic.

Manastirea Putna

Manastirea Dervent

CAPITOLUL 2: STUDIU DE CAZ TURISMUL MONTAN IN ROMANIA: ZONA TURISTICA SINAIA

2.1. Turismul montan in Romnia

n ara noastr, amenajarea turistic a zonei montane are deja o experiena de peste un secol. Numeroase grupri, asociaii i societi de turism care au funcionat ncepnd cu sfritul secolului al XIXlea au avut contribuii remarcabile la echiparea turistic a zonei montane romneti. De activitatea acestora se leag propagarea i dezvoltarea turismului de munte, primele aciuni concrete de creare a dotrilor turistice (case de adpost, cabane, refugii, apoi drumuri, osele. Marcaje pe traseele montane), a posturilor de prim ajutor. Astfel masivele montane cel mai bine dezvoltate i promovate au fost Bucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Fgra, Ceahlu, Parng i Cindrel, de acestea din urm fiind legat apariia primei staiuni montane din Romnia, Pltini. 16

Odat cu reorganizarea activitii de turism din ara noastr, prin nfiinarea n 1936 a Oficiului Naional de Turism i mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial, s-au realizat numeroase investiii pentru dezvoltarea staiunilor: Sinaia, Buteni, Predeal, Pltini, Poiana Braov, Bora, Semenic, Stna de Vale, Duru i altele. De asemenea au fost construite numeroase alte puncte de atracie turistic n zona montana: cabane, hanuri, popasuri turistice, zone de agrement. Se poate spune aadar c, de-a lungul timpului, zestrea turistic a Munilor Carpai i-a sporit atractivitatea prin echipamentele i amenajrile specifice, menite s atrag ct mai muli turiti. Actualul grad de valorificare reflect preocuprile statului i ale agenilor economici n domeniul amenajrii i dezvoltrii acestei zone turistice, ns sub puternica amprent a schimbrilor economico sociale din ultimii ani, care au generat i multe neajunsuri privind valorificarea turistic a zone montane. Tendinele pe care oferta turistic montana le-a cunoscut pn n prezent au fost permanent corelate cu cele nregistrate n domeniul cererii turistice, ceea ce a constituit esena evoluiei continue i n ritmuri nalte a pieei turismului montan i n special a turismului pentru practicarea sporturilor de iarn. Situaia actual a turismului montan n Romnia va fi analizat prin intermediul ofertei, al cererii, precum i prin luarea n considerare a problemelor de ordin social i ecologic.

2.2. Turismul in staiunea montana Sinaia

Oraul Sinaia face parte din staiunile turistice si balneo - climaterice, fiind prima ca importanta in cadrul localitilor - staiune din judeul Prahova. Statutul de staiune se aplica ntregului ora, datorita mpletirii funciilor unei staiuni cu a unui ora. Profilul staiunii este complex, aceasta oferind posibiliti de desfurare a mai multor activiti: turism montan, turism de odihna si recreere, turism itinerant cu valene culturale, turism de afaceri si reuniuni, turism de tranzit, turism la sfrit de saptamana, turism de vanatoare, turism tiinific. De asemenea, Sinaia ofer posibilitatea desfasurarii activitilor de tratament sanatorial, datorat bioclimatului si resurselor hidrominerale. Regimul de funcionare al staiunii este permanent, cu solicitare deosebita iarna si vara. In planul de amenajare a judeului Prahova, elaborat de URBANPROIECT in 1995, staiunea Sinaia este nscrisa in categoria "staiunilor de importanta internaionala". 17

Potenialul economic al activitilor ce se desfasoara in Sinaia l constituie "oferta turistica" bazata in principal pe urmtorii cinci factori: Calitatea cadrului natural; Calitatea resurselor necesare tratamentului (resurse climaterice si hidrominerale); Calitatea bazei materiale de cazare, tratament si servicii; Existenta unor elemente de atracie din domeniul monumentelor de arhitectura, memoriale, istorice; Prezenta unor structuri de primire si a unor spatii adecvate pentru desfurarea ntrunirilor, a ntlnirilor de afaceri si a conferinelor. Sinaia dispune de o aezare si de o poziie excepionala fata de zona muntoasa. Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetaia, fauna, rezervaiile naturale, constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezint oraul Sinaia. Potenialul turistic legat de relief, ofer urmtoarele destinaii turistice: drumeii montane, odihna si recreere, sporturi de iarna, studiu si cunoatere tiinifica. Climatul munilor nali si mijlocii prezeni in zona are un caracter tonico-stimulent; Aerul, la peste 1000 m. altitudine, lipsit de poluani atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa, puternic ionizat, cu valene bactericide si chimice datorate razelor solare ultraviolete, are, de asemenea, un rol terapeutic deosebit. Calitatea climatului local constituie, deci, resursa si oferta pentru activitatea de tratament sanatorial din oraul Sinaia, alturi de resursele hidrominerale. Capacitatea actuala de cazare este de aproximativ 4300 paturi, din care peste 2590 in 16 hoteluri clasificate intre 1 si 4 stele. Sinaia este o staiune de rangul I, in accepiunea internaionala (conform Studiului pentru turism -1996). In afara structurilor de cazare, alimentaia publica aferenta turismului, structurile pentru sporturile de iarna si cele de agrement existente in Sinaia confer intr-un mod realist statutul de staiune acestei localiti. Printre multiplele posibilitati de agrement, se numra cele oferite de unitile hoteliere: piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc. In afara de acestea, Sinaia gzduiete in fiecare an manifestri devenite tradiionale, cum ar fi: Festivalul Toamnei, Festivalul Internaional de Chitara Clasica, Festivalul Internaional Tinerii Dirijori, Raliul Automobilelor de Epoca. Potenialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dup 1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentaie publica ce presteaz servicii competitive pe plan internaional (Palace, Caraiman, Internaional, Holiday Inn, Vila Cocora). Spatiile 18

necesare desfasurarii ntrunirilor, tratativelor, conferinelor de presa, a conferinelor pe diferite teme, se gsesc in cadrul unitatilor de cazare turistica. Sinaia este accesibila turitilor cu microbuzul sau maina personala pe Drumul Naional 1 precum si cu avionul, sau cu trenul. 1. cu avionul cel mai apropiat aeroport este Henri Coanda din Otopeni, la o distanta de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaz majoritatea zborurilor spre/din Romnia. 2. cu microbuzul numeroase linii de microbuz trec prin Sinaia, fie cu traseu lung (ex. Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga Cmpina) 3. cu autoturismul propriu Principala magistrala rutiera ce traverseaz staiunea de la nord la sud este D.N.1, care face jonciunea cu D.N.71, ce vine de la Tirgoviste prin localitile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dup ce traverseaz Muntele Pduchiosul, ptrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si Stadionul oraului. 4. cu trenul pe ruta Bucureti Braov circula numeroase trenuri accelerat,rapid si intercity care asigura transportul in sigurana ctre staiune si condiii plcute in funcie de clasa trenului. Toate trenurile internaionale si cele intercity opresc in gara centrala a oraului, situata intre rul Prahova si D.N.1 (E60), aproximativ in fata Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire att in Gara Centrala cat si in Halta Sinaia Sud. De asemenea, ncepnd cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia. Tradiia culturala a oraului Sinaia s-a conturat odat cu construirea Ctitoriei Cantacuzine, Manastirea Sinaia, acesta fiind momentul iniierii unei serii de activitati culturale prin nfiinarea unor instituii de profil: "Casa de Citit", "Cercul Cultural Mihai Cantacuzino", "secia din cadrul "Ligii Culturale". De asemenea, datorita renumelui sau de "perla Carpailor", Sinaia a atras numeroase personalitati ale vieii culturale, care au vizitat localitatea ca turiti sau au locuit aici si au creat, inspirai de frumuseea locului: V. Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi Menuhin, s.a. Activitatea artistica a marilor personalitati care au ales Sinaia pentru odihna dar si pentru creaie, a condus mai trziu la organizarea unor manifestri devenite tradiionale, dintre care menionam: din anul 1959 - Sinaia se desfasoara cursurile de vara ale Universitatii Bucureti, cu participare internaionala;

19

anual are loc Festivalul Internaional de Chitara Clasica care se desfasoara att la Cazinoul Sinaia cat si sala de concerte a Castelului Peles. Cazinoul, gazda a numeroase conferine, simpozioane, congrese si reuniuni naionale

si internaionale, este, in acelai timp, locul preferat pentru organizarea unor expoziii deosebite de arta plastica si fotografie, lansri de carte, concerte si spectacole. Intr-un cadru intim oferit de sala de concerte a castelului Peles, se organizeaz manifestri specific culturale, seri muzicale, concerte.

2.3. Circuit turistic Sinaia

Pre: pentru grup de 10 persoane: 1450 RON pentru grup de 20 persoane: 1600 RON

Perioada: 01.10.2009 15.01.2009 Durata: 3 zile Categoria: 4* Cazare: hotel Internaional Transport: tren/autocar. Servicii incluse: excursii organizate, cazare si masa, transport, cursuri de schi, vizite la obiectivele turistice, ghid turistic local. Servicii neincluse: orice alt serviciu neinclus in pachet. Ziua 1: Plecare din Bucureti la ora 8:30. Turitii ajung in Sinaia la ora 13:30. Ca staiune montana, activitile de agrement sunt orientate in primul rnd pe excursii montane uoare, trasee turistice montane in Munii Bucegi si Munii Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane uoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin pdurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism, schi randonee, trasee pentru velo tout 20

terrain in timpul verii). Sinaia ofer turitilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. Ziua 2: Ora 8:30 mic dejun. La ora 11vor participa la o excursie organizata in versanii de vest si de est ai staiunii Sinaia. Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versanii muntelui Vrful cu Dor (2030 m): Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul funcioneaz in mod excepional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primete cel mai mare numr de schiori. Regularitatea pantelor si ntinderea lor favorizeaz practicarea unui schi pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare roie si albastra). 17 Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se ntinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, prtia Carp urmrete ndeaproape traseul liniei telecabinei, avnd pante abrupte de aceea fiind marcata cu culoarea neagra. Prtia Vanturis urmrete traseul fostului drum forestier si se prezint sub forma unei benzi relativ omogena in panta si pe lime. Amndou permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totui schiorilor avansai si foarte avansai. Alte domenii (mai limitate ca mrime) au existat. In prezent scoaterea din funciune a transportului pe cablu le face inaccesibile si putem spune ca frecventarea lor este marginala. Ziua 3: Ora 8:30 mic dejun. Turitii vor vizita atraciile turistice ale staiunii: Castelul Peles, Castelul Pelisor, Cazinoul, Casele memoriale. Ora 18:00 turitii vor beneficia de o excursie cu telescaunul. Instalaiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2328 m si Cota 1400-Cota 2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune intre Cota 1400 Cota 1950 cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de funcionare) si Valea Dorului - Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Vrful cu Dor, Furnica - Vrful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Vrful cu Dor Cabana Vrful cu Dor cu o lungime totala de 1484 m si cinci baby schi-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica 250m.

21

Performantele tehnice ale instalaiilor de transport pe cablu sunt de 3345 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9827 m. Ziua 4 : Plecare pe ruta Sinaia-Brasov-Bucuresti. Turitii vor ajunge la punctul de unde au plecat la ora 14:00. Sinaia este una din cele mai importante staiuni de odihna din tara, furniznd cele mai bune condiii de petrecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vrstele. Are un climat subalpin, cu veri rcoroase (media lunii iulie este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o staiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media precipitaiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zpada czut iarna persista de la sfsitul lui septembrie pn la sfritul lui martie. Sinaia ofer locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin, Palace, Sinaia, Montana, Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o prtie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferena de altitudine), multe prtii de schi cu grade diferite de dificultate, prtii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi.

CAPITOLUL 3: CONCLUZII SI PROPUNERI

Vocaia turistic a Romniei este determinat de varietatea i complexitatea reliefului, de bogia apelor de suprafa sau a celor subterane, de climatul continental de tranziie, de vegetaia i fauna bogat i variat, de istoria multimilenar a poporului romn, de ospitalitatea oamenilor. De asemenea poziia geografic a Romniei asigur i funcia de turism de tranzit; teritoriul su este traversat de principalele drumuri ce realizeaz legtura ntre vestul i nordul Europei cu sudul continentului, dar i cu Orientul Apropiat i Mijlociu. Afirmaia Romnia este o ar cu vocaie turistic se bazeaz i este argumentat de diversitatea peisajer, curiozitile naturale, bogia i originalitatea valorilor cultural-istorice, ospitalitatea tradiional a poporului romn. Litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii, Defileul Dunrii la Cazane, zona carstic a 22

Munilor Apuseni, zona colinar a Carpailor, Vulcanii Noroioi i Focurile Vii din zona Berca-Policiori, sunt doar cteva din resursele turistice ale Romniei care motiveaz o circulaie turistic intern i internaional. Pe lng peisajele minunate i pitoreti ale Romniei, turitii au posibilitatea s admire valorile cultural- istorice specific romneti, rare sau chiar unice n lume: mnstiri cu picturi exterioare din nordul Moldovei, mnstiri vlcene, culele olteneti, siturile istorice de la Cuculeni, Hamangia, Sarmisegetuza, sculpturile n lemn din Maramure, Bucovina sau Vrancea. Turitii, cei romni i cei strini, au ocazia s descopere civilizaia strveche, cultura original, arta popular rafinat. Aceste valori ale patrimoniului cultural i natural romnesc sunt nc supuse degradrii datorit unor activiti economice i turistice desfurate necontrolat cu efecte nedorite asupra potenialului turistic al rii. n Romnia exist numeroase organizaii care contribuie la protejarea mediului iar Organizaia Eco World este una dintre ele. Pentru protejarea mediului i promovarea turismului sunt necesare: controlul circulaiei turistice, educaia turitilor, completarea pachetului legislativ de referin n domeniu, practicarea unor forme ecologice de turism. n zilele noastre, este necesar protejarea i conservarea ecosistemelor naturale i a valorilor culturale i istorice, crearea condiiilor de valorificare turistic superioar a acestora, n beneficiul generaiilor prezente i viitoare. nc din 1905 au aprut o mulime de preocupri cu privire la protejarea mediului, n 1930 nfiinndu-se prima comisie a Monumentelor Naturii, promotoare a numeroase studii de specialitate i activiti de protejare a naturii. Anul 1935 a fost anul nfiinrii Parcului Naional Retezat, azi inclus n reeaua mondial a Rezervaiilor Biosferei. Romnia este singura ar din Europa care concentreaz un numr de cinci zone de vegetaie din cele unsprezece existente pe acest continent. Acest impresionant patrimoniu natural trebuie urgent conservat deoarece el este comoara Romniei. Realizarea unor piscine publice in jurul hotelurilor si al motelurilor situate att pe Litoral, cat si in zonele de munte ar putea contribui in mare msura la dezvoltarea turismului din Romnia. Pentru hoteluri, moteluri, dar chiar si pentru pensiuni, o piscina reprezint o necesitate, ntruct poate deveni un punct de maxima atracie pentru turiti, fiind un element important in selectarea destinaiei de vacanta. In bine cunoscuta staiune spaniola Ibiza, 80% dintre turiti prefera sa stea la piscina de langa hotel, datorita faptului ca aceasta dispune de un bar bine dotat, posibilitatea de

23

supraveghere a copiilor este mult mai mare, iar calitatea si temperatura apei sunt tot timpul controlate. In mare intra, de obicei, persoanele care vor sa se plimbe cu hidrobicicleta sau sa fac wind-surf si alte sporturi nautice. Hotelurile care funcioneaz pe toata perioada anului ar trebui sa dispun si de o piscina interioara. Vocaia turistic a Romniei este determinat de varietatea i complexitatea reliefului, de bogia apelor de suprafa sau a celor subterane, de climatul continental de tranziie, de vegetaia i fauna bogat i variat, de istoria multimilenar a poporului romn, de ospitalitatea oamenilor. De asemenea poziia geografic a Romniei asigur i funcia de turism de tranzit; teritoriul su este traversat de principalele drumuri ce realizeaz legtura ntre vestul i nordul Europei cu sudul continentului, dar i cu Orientul Apropiat i Mijlociu. Vocaia turistic deriv i din aportul creator al poporului romn, materializat n prezena numeroaselor vestigii ce atest vechimea milenar a populaiei n acest teritoriu i nivelul ridicat de civilizaie la care a ajuns n decursul diferitelor etape istorice. ntre aceste vestigii pot fi enumerate: cetile dacice, castrele romane, cetile feudale, castelele i bisericile feudale, muzeele, casele memoriale, monumentele de arhitectur.

INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM

In conformitate cu Legea securitii si sntii in munca nr. 319/2006, angajatorul are obligaia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de munca. Angajatorul are obligaia sa ia masurile necesare pentru: asigurarea securitii si protecia sanatatii lucrtorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea si instruirea lucrtorilor;

asigurarea spaiului organizatoric si a mijloacelor necesare securitii si sanatatii in munca; adaptarea la progresul tehnic; 24

nlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos;

adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecie colectiva fata de masurile de protecie individuala; furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor. INSTRUIREA LUCRATORILOR Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor sa primeasc o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitii si sanatatii in munca, in special sub forma de informaii si instruciuni de lucru, specific locului de munca si postului sau: la angajare; la schimbarea locului de munca sau la transfer; la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului existent ; la introducerea oricrei tehnologii sau proceduri de lucru ; la executarea unor lucrri speciale. OBLIGATIILE LUCRATORULUI Fiecare lucrtor trebuie sa-si desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute in articolul de mai sus, lucrtorii au urmtoarele obligaii: sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de producie; sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru prestare; sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice si a cldirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive; sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munca despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sntatea lucrtorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecie; 25

 sa aduc la cunotina conductorului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; sa i nsueasc si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora; sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectori sanitari. INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Pentru instruirea personalului in domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraia, studiu de caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator. Instruirea lucrtorilor in domeniul securitii si sanatatii in munca cuprinde trei faze: o instruirea introductiva generala; o instruirea la locul de munca; o instruirea periodica. MSURI I REGULI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR PENTRU TURITI: n spatiile de cazare: este strict interzis n spaiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de

clcat, reouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezint pericol de incendiu; fumatul este permis numai n locuri special amenajate. la unitatea de cazare se studiaz planul de evacuare n caz de incendiu, care trebuie s se identific traseele de evacuare fa de camera de cazare i butoanele manuale de

se gseasc afiate pe spatele uilor camerelor de cazare. semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde exist); n cazul n care cile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunztor se verific modul de oprire a sistemului de ventilare i climatizare a camerei de cazare

materiale combustibile, se informeaz personalul de la recepie. (n timpul unui incendiu, camera de hotel n care v aflai poate fi inundat cu fum i gaze toxice dac nu se ntrerupe funcionarea respectivelor instalaii). PE TRASEELE TURISTICE: 26

efectuarea focului numai n locurile special stabilite, amenajate i marcate, iar orice

activitate n pdure, indiferent de natura acesteia, va fi desfurat cu respectarea strict a normelor de prevenire a incendiilor; 100 m; orice nceput de incendiu observat trebuie s fie anunat la numrul unic de urgen accesul autoturismelor particulare n pdure, precum i instalarea corturilor pentru cazare n alte locuri dect cele special amenajate este interzis; s nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare s sting jarul cu ap; s nu fac foc pe timp de vnt; o grij deosebit trebuie acordat copiilor crora nu trebuie s li se lase la ndemn s nu se fac foc n imediata apropiere a fondului forestier, la o distan mai mic de

mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);

112 pentru a fi lichidat de ctre pompieri nainte de a produce pagube materiale sau pierderi de viei omeneti. REGULI DE P S I PENTRU UNITILE DE TURISM: Conducerea unitii turistice va asigura n permanen buna funcionare a mijloacelor tehnice de intervenie din dotare (instalaii de hidrani interiori i exteriori, instalaii speciale de semnalizare i stingere a incendiilor, stingtoare, etc.). Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor utilitare

(electrice, de nclzire, ventilaie /condiionare a aerului etc.). Nu se admit modificri sau improvizaii la instalaiile utilitare. Orice lucrri de reparaii sau ntreinere la instalaiile de acest tip se efectueaz numai de ctre personal autorizat. Personalul unitilor de turism va fi instruit periodic asupra modului n care se face alarmarea, anunarea, dirijarea i evacuarea persoanelor spre ieire, precum i asupra modului de folosire a mijloacelor de intervenie. Alarmarea i anunarea n caz de incendiu, se va face n aa fel nct s nu Turitii din fiecare camer, trebuie s aib acces la dou ci de evacuare,

produc panic n rndul turitilor. independente una fa de alta. n camerele de cazare, pe partea interioar a uilor, se va afia schia cu traseul

de evacuare a turistului (spre ieirea principal i cea de serviciu). Pe noptier, la loc vizibil, se vor gsi fluturai cu instruciuni n cel puin 3 limbi de circulaie internaional, privind comportamentul n caz de incendiu. 27

Focurile de tabr sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fr vnt, la

distan suficient de construcii, culturi agricole sau fondul forestier i cu asigurarea supravegherii permanente i stingerii acestora cu ap.

BIBLIOGRAFIE

Pompei Cocean, Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, 2004

Gabriela Stanciulescu, Managementul turismului durabil in centrele urbane, Editura Economica, 2000

Mutihac V., Structura geologica a teritoriului Romniei, Editura Tehnica, Bucureti, 1990

Rodica Minciu, AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI , Editura Iylvy, Bucureti, 1995 28

Daniela Firoiu-Economia turismului i amenajarea turistic a teritoriului, Editura Sylvi, , Bucureti, 2003

Ion Coman, Alpinism odinioar si azi, Editura Consiliului Naional pentru Educaie Fizica si Sport, Bucureti, 1982

Milton F. Lehrer, Sinaia, Editura Meridiane, Bucureti, 1967

Vasile Neagu, Servicii si turism, Editura Expert, Bucureti, 2000

Internet: www.infomontan.ro www.turismalpin.ro www.turism.ro www.montania.ro/ www.sinaiahotels.com/ www.inyourpocket.com/romania/sinaia/en/

29

Prtii de schi, BOB si Sanie

Schi Alpin Sinaia ofer turitilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. Prtii pentru nceptori Schiorii nceptori au la dispoziie prtia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate uoara cu lungime de 250 m si o diferena de nivel de 50 m; Schiorii cu o pregtire medie au la dispoziie prtiile "Vanturis" (care face legtura intre Vrful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a prtiei de 2350 m, o diferena de nivel de 560 m si panta medie de 24,5%); Prtia "Piramida" (face legtura intre Vrful cu Dor si cabana Vrful cu Dor cu diferena de nivel de 100 m, o lungime a prtiei de 450 m si o panta medie de 25,8%); Prtia "Dorului" (face legtura intre Vrful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a prtiei de 600 m, o diferena de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8%); Prtia "Fata Dorului" (face legtura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de 1180 m, o diferena de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8%). Prtii Pentru Avansai Schiorii avansai au la dispoziie si prtii dificile: Prtia "Carp" - face legtura intre Vrful Furnica si Cota 1400, are o lungime de 2500 m, o diferena de nivel de 585 m si o panta 30

medie de 24%; Prtia "Papagal" - face legtura intre arla si telescaun, are o lungime de 450 m, o diferena de nivel de 150m si o panta medie de 35,3%; Prtia "1500" - are o lungime de 450 m, o diferena de nivel de 125 m si panta medie de 28,9%; Prtia "Turistica" - face legtura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2800 m, o diferena de nivel de 450m si panta medie de 16,6%. Schi Fond Pentru cei ce prefera plimbrile turistice sau pentru schiorii de fond este recomandata prtia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m si o diferena de nivel de 100 m. Sniu Pentru practicarea sniuului exista prtia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferena de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica-Sinaia" prtie amenajata pentru competiii cu o lungime de 1500 m si o diferena de nivel de 30 m. Bob si sanie Tradiionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o prtie speciala, situata in partea de vest a staiunii, spre oseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400. Prtia are o lungime de 1500 m. Diferena de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane poate atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaz si concursuri de sanie si skeleton. Din anul 1995 funcioneaz Federaia Romana de Schi, Bob, Sanie si Biatlon.

Trasee turistice TRASEE cu pornire din oraul SINAIA Sinaia, numita si Perla Bucegilor, este o minunata staiune de odihna, dar este cunoscuta si ca o staiune balneoclimaterica, unde pe langa un mare numr de vile,construite in cele mai felurite stiluri arhitectonice, hoteluri bine amenajate, restaurante, dispune si de numeroase prtii de schi pentru bob, o telecabina, dar cel mai important este posibilitatea de a organiza trasee turistice in aer liber si de a admira frumuseile deosebite ale Bucegilor. Traseul 1: Peles Sinaia. La Muzeul Peles = (o jumtate de ora). Desigur cel mai atractiv punct turistic al oraului l constituie grupul de castele Peles, Foior si Pelisor. Construcia Castelului Peles a nceput in 1873 sub conducerea arhitectului vienez Wilhelm Doderer si a fost continuata in 1876 de Johann Schultz din Lemberg. Inaugurat in 1883, castelului i s-au fcut transformri si adugiri intre 1896-1914, de ctre arhitectul ceh Karel Liman. Castelul are peste 160 camere si prezint o construcie din piatra, lemn, crmida si marmura, in care predomina stilul renaterii germane avnd si elemente din renaterea italiana, baroc german, rococo francez si stil hispanmaur. In exterior se afla terase in stilul renaterii italiene, 31

dispuse in amfiteatru, cu statui si fntni. ncperile castelului au decoraii in lemn, pe perei si pe plafoane. Sala mare de arme este nzestrata cu armuri germane din secolele XV-XVI, iar sala mica de arme cu panoplii de arme din India, Persia, Turcia, Arabia si cu piese valoroase incrustate cu aur si pietre preioase. Mai sunt slile de recepie dintre care: sala florentina (cu lemn de abanos), sala coloanelor (in lemn de nuc), sufrageria (in piele de Cordova), sala maura (arabescuri din stuc aurit si mobilier arab cu incrustaii de sidef), salonul francez (mobilier stil Ludovic al XIV-lea ) si salonul turcesc (cu vase orientale pentru ars mirodenii si tapet din mtase). Castelul are numeroase alte ncperi interesante (sala de concerte, apartamentele pentru oaspei, sala de teatru, biblioteca, etc.), in care se afla multe obiecte de valoare (statui, mobilier, vitralii, arme, covoare, tapiserii, etc.). Astzi, Castelul Peles, organizat ca muzeu de arta, este vizitat in fiecare an de sute de mii de turiti.

Traseu 2: Sinaia Cabana Petera Sinaia Cabana Petera = (7-8 h). Din Sinaia, din cartierul Malului urmrim drumul ce traverseaz muntele Paduchiosu, ce leag Sinaia cu oraul Puceasa. nainte de a ajunge la cota 1000 m, unde este si grania de jude a Prahovei cu Dmbovia, cotim dreapta si ne urmam drumul ctre Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Ttarului, Padina, pana cnd ajungem la Schitul Petera si Petera Ialomicioarei unde este punctul limita al traseului nostru. Traseu 3: Sinaia Cota 1400 - C. Valea cu brazi - Vrful Cu Dor Sinaia Cota 1400 m Cabana Valea cu Brazi (1500 m) Vrful Cu Dor = (3-5 h) Marcajul ncepe din gara Sinaia cu trei semne: punct rou, banda roie si banda albastra. Drumul merge pe o sosea larga si pe strdue sau pasaje cu trepte care scurteaz serpentinele oselei, trece prin fata Cabanei Furnica si ajunge la o rscruce. Marcajul cu punct rou va nsoi de aici nainte oseaua larga pana la Hotelul Cota 1400, ntlnind in cale o poteca ce duce la Stanca Sfnta Ana. Pana la Cabana Valea cu Brazi, poteca marcata cu banda roie urca din greu (15 minute)in patru-cinci serpentine aflate pe o singura panta despdurita. De aici se poate vedea frumoasa perspectiva a Sinaiei si masivul Grbova pe care se zrete Cabana Piscul Cinelui. In stnga cabanei se afla poiana La Sfritul Lumii, numita aa pentru ca in deprtate vremi aici era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcam prin pajiti pana ntlnim meterezele de stanca numite La Cetate. La 15 minute, ocolind cetatea poteca se oprete la Cabana Vrful Cu Dor, aezata intr-o panta ce duce in apropiere de Vrful Cu Dor. Traseu 4: Sinaia Vrful Omu Sinaia Vrful Omu (2505 m) = (5-6 h). Urmrind traseul numrul 3 pana la Cabana Vrful Cu Dor. Spre nordul cabanei, peste spinarea Cetii in dreapta se formeaz o adevrata axa centrala sud-nord a masivului, o lunga poteca (marcaj banda galbena), care ajunge la Vrful Omu. Poteca merge pe pantele muntelui Furnica, lsnd in dreaptaValea cu Brazi si Valea cu Zade. In apropierea Vrful Piatra Arsa poteca primete din dreapta o alta poteca marcata cu banda albastra (care vine din Sinaia prin Poiana Stnii) si se apropie de Cabana Piatra Arsa. Apoi, urmnd linia telefonica, putem merge pana la Cabana Babele (o jumtate de ora) si peste Vrful Obria Ialomiei la cel mia nalt pisc al Bucegilor, Vrful Omu.

32

POPAS TURISTIC IN SINAIA SINAIA, ora in centrul Romniei (in judeul Prahova), situat pe rul Prahova, la poalele Munilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m, la 62 de km spre NV de Ploieti (reedina judeului Prahova) si la 121 de km de Bucureti; populaie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Gara. Sinaia este una din cele mai importante staiuni de odihna din tara, furniznd cele mai bune condiii de petrecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vrstele. Are un climat subalpin, cu veri rcoroase (media lunii iulie este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o staiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media precipitaiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zpada czut iarna persista de la sfritul lui septembrie pana la sfritul lui martie. Bucurndu-se de exceleni factori de cura (tonic-stimulani), clima caracterizata de o presiune atmosferica sczuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si ali ageni alergici, bogat in ozon si radiaii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, staiunea Sinaia, numita si "Perla Carpatilor", furnizeaz condiii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburrilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide), a tulburrilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele dup operaii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dup tratament endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburri, dar si pentru odihna si recuperare a potenialului de munca. Cei interesai de tratamente pot suna la Policlinica din staiune pentru a pune ntrebri despre serviciile oferite de personalul medical specializat de la hotelul Paltinis, nzestrat cu aparatura pentru aerosoli si inhalaii, electro, hidrotermo si kinetoterapie, sli pentru gimnastica medicala si izvoare cu ape minerale pentru cyre interne.

33

Sinaia ofer locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin, Palace, Sinaia, Montana, Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o prtie de bob (1500 m lungime, 13 curbe si 132 m diferena de altitudine), multe prtii de schi cu grade diferite de dificultate, prtii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia. Multe terenuri de sport si sali pentru cinema si alte spectacole. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial si de abdicarea familiei regale, Sinaia reprezenta locul de petrecere al verii a aristocratiei romnesti. Primul loc ce merita sa fie vizitat in statiune este Manastirea Sinaia. este inca o mnstire activa, cu cladiri datnd din 1695. Calugarii ce traiesc aici sunt cei mai multi foarte batrni, cu haine traditionale, si sunt foarte bucurosi sa va arate imprejurimile si sa raspunda la orice intrebare pe care le-ati puneo. Multi dintre ei vorbesc germana la fel de bine ca si romna. Urmatorul popas in statiune puteti sa-l faceti la palatul Peles. Acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din Romnia. Palatul este bogat ornamentat atat in interior ct si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentnd scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil la cerere.

Fatada

Vedere interior

The Dining Room Pelisor este situat chiar lnga Palatul Peles. Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera mai mult comfort. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai trziu de dictatorul Ceausescu. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat, dar este interesant sa-l privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu).

34

In centrul statiunii Sinaia, la sud de hotel Montana, se afla telefericul. Aici, de la 8 la 16 in fiecare zi, puteti sa porniti intr-o calatorie cu telefericul pna in vrful muntelui. Odata ajunsi aici puteti admira intreaga panorama. Pentru a cobori puteti sa luati iar telecabina sau sa urmati un traseu marcat ce dureaza aproximativ doua ore. Posibilitati de calatorii la cabanele din Muntii Bucegi (Cota 1500, Vrful cu dor - la 2000 de m altitudine, Cuibul Dorului - 1200 m, Babele - 2206 m, Omu - 2505 m, Padina 1525 m, Piatra Ars - 1950 m, Pestera - 1600 m, Piscul Cinelui - 950 m, etc.) Monumente istorice: Manastirea Sinaia, intemeiata intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino; Castelul Peles, construit intre 1875 1883 in stil german renascentist, cu elemente gotice. Cazarea si masa Restaurantul Mont Blanc ofera preparate specifice bucatariei franceze intr-un oras ce seamana cu unul german. Aici va puteti bucura de o bautura tare facuta dintr-un amestec de ceai si rom. Peste drum de hotelul Palace, acest restaurant este un punct de oprire convenabil pentru un prnz trziu dupa o calatorie in muntii din imprejurimi sau dupa un tur al statiunii. Deschis in 1996 Holiday Inn Resort Sinaia este de departe cel mai bun hotel din Romnia aflat in afara Bucurestiului. Situat in partea de sud a statiunii, hotelul este aproape de toate atractiile turistice ale zonei.

35