Cristache

Gheorghiu

as
FOR
isme
(Un fel de cugetări)
Braşov, 2009

2
Desenul de pe coperta 4 de
Carmen Chiperea

Descrierea CIP a Bibliotecii

Naţionale a României

GHEORGHIU, CRISTACHE
asFORisme /
Cristache Gheorghiu, -
Braşov, 2009

3
 ISBN 978-973-0-
06480-3

4
 Verba volant, scripta
manet

Scrisul îşi află justificarea în

efemeritatea
vorbei.

Astăzi,
situaţia s-a schimbat:
vorbele se pot
înregistra
şi altfel.

Şi nu numai vorbele . .

5
Hârtia nu este decât un
suport oarecare.
Şi scump, pe deasupra.

6
 Copy rights

Unii oameni au scris pe hârtie

şi au multiplicat
hârtiile.

Alţii au scris în mine.

Din nefericire,
au probleme cu
multiplicarea.

Sau, poate,
din fericire

7
8
 Progres

Pe când eram schior

începător,
mă bucuram nespus
de fiece progres.
An după an,
în mod firesc,
am avansat.
Şi tot în mod firesc,
loc de progres
era tot mai puţin.
Eram nemulţumit, fireşte,
iar de cădeam,
era o tragedie.
Morala:
progresul poate dăuna
fericirii noastre.

9
 Poezie modernă

De câtva timp, poezia a

devenit proză,
deşi ar fi fost de dorit
invers.

Sau poate că m-am uitat eu

prea mult
în oglinda apei, unde
totul se vede
invers.

Uneori, tremură!
Apa, fireşte!
Şi oglinda.

Poate că tocmai asta-i

frumuseţea ei.

10
 A poeziei!
Tremură proza
din ea.

Ce frumos ar fi fost invers!

11
 Post

Post factum
post festum
post mortem.

Prea multe posturi strică.

12
 Claustrofobie

A fost o vreme când credeam

în vorbele ilustrului
seducător:
„Trăind în cercul vostru
strâmt,
norocul vă petrece”
Cu cât mai strâmt,
cu-atât mai mult
noroc m-aşteaptă.
Era morala cea
firească.

Dar nu-ş’ ce demon m-a

’ndemnat
mereu să nu-mi găsesc
odihna’n orice cerc.
Nu c-ar fi fost prea strâmt,
Doamne fereşte!

13
 Dar nu era al meu.
Ba nici rotund nu prea era,
. . . şi nici măcar închis.

14
 Alertă la coastă

La Facerea Lumii,
tocmai atunci când
Cel de Sus
se străduia
să-şi perfecţioneze
proiectul
şi săi aducă lui Adam
un ajutor,
Paza de Coastă
n-a fost la
datorie.

15
16
 Virgina Sofia

„Filosofia îşi păstrează

virginitatea
în ciuda numeroaselor
violări.”
N-am spus-o eu, ci y Gasset.

Declar, deci, platonică

dragostea mea pentru
Sofia.

Nu de altceva, dar
nu-mi plac gesturile
inutile.

17
18
 De la sublim la ridicol

De la Socrate până azi,

filosofia a parcurs
drumul
complet de la sublim
la ridicol.
Probabil că, la început,
n-a fost chiar sublimă,
dar şi-a propus să
fie.
Sublimare înseamnă
trecerea din stare
solidă
direct în stare
gazoasă.
Aşa se explică dispariţia ei,
fără ca noi s-o
remarcăm.

19
Păcat! Şi-o iubeam atât de
mult…

Mai ales în stare fluidă!

Deal, vale . . .

Deal, vale, deal, vale.

Dacă aţi recunoscut plaiurile

mioritice,
înseamnă că
v-aţi întâlnit cu
Blaga.

20
La televizor tocmai s-a
terminat
o telenovelă şi începe
alta.

Ne-au furat filosofia,

nenorociţii!

21
 New York

New York – ul e fascinant

pentru prima dată.

A doua oară
cauţi poarta de ieşire.

De n-ai găsit-o,
te fixezi, şi
newyorkez rămâi.

Cu „n” mic
şi şapcă VIP

22
 Critica

Se spune că
doar oamenii mari
pot avea defecte
mari.

Nu este cazul meu, aşa că

nu mă mai criticaţi
atât!

23
 Trecutul

Degeaba ochii îi închizi

trecutul să-l
îndepărtezi.

Mai clar îţi vei aduce-aminte

chiar şi de ce nu vrei să
vezi.

Asumă-ţi, deci, faptele tale,

învaţă din trecut ce poţi
şi,
cu privirea cât mai clară,
fă-ţi cel puţin un
viitor frumos.

24
 Ignoranţă

- Ignoranţa duce la
- lipsa respectului faţă
de
adevăratele
valori,
- impunerea valorilor
proprii,
- obrăznicie şi, şi ….

25
- Încet, că ajungem în
comunism!

26
 Talent

Talentul multor artişti plastici

s-a consumat
la examenul de

admitere.

27
 Orfeisme

A uita . . . a se uita . . .

Legenda spune că Orfeu,

uitându-se înapoi,
a regretat
şi n-a mai
uitat.

Te poţi uita ’nainte, dacă vrei,

dar nu uita,
căci vei regreta.

28
 Regula jocului

Regulile jocului se respectă la

jocuri.

Politicienii,
din păcate,
nu ştiu să se
joace.

29
 Don’t translate every
word

As everywhere,
a ticket toward Santa
Fe
is more
expensive
single as

return.
There are also some cheaper
tickets
for children and the
elder
persons.

All these are true, as long

you don’t translate all
words

30
 and leave them
as they are.

Santa Fe, for example!

31
 Autostrada vacanţei

„Route 66” – şosea de vis,

vis de vacanţă.

Chicago e în spate.

Santa Monica ’n faţă,

în minte şi în suflet.

Invers, e drumul către casă.

Vechi amintiri păstrate şi în

cântec.

32
 Disjuncţie

Dacă Marx ar fi fost om de

ştiinţă,
şi-ar fi experimentat
sistemul
pe animale.

George Orwell a făcut-o în

literatură,
dar fără efect în
politică.

Morala:
politica şi literatura
sunt
disjuncte.

33
34
 Umbre şi lumini

E nevoie de o rază de lumină,

pentru a da strălucire
unui obiect.

În schimb, nimic nu
străluceşte
în lumina orbitoare a
zilei;
atunci e nevoie
de
puţină
umbră.

35
 Da şi nu

Exprimarea acordului
este diferită de la o
limbă la alta:
da, oui, si, yes
şi multe altele,
pe care nu le cunosc.

Negaţia, în schimb,
are măcar un ‚n’
în orice limbă.

Să fie doar o simplă

întâmplare?

36
 Accident

O maşină, numită România,

a părăsit şoseaua,
plonjând în abis.
Era 23 august 1944.
Doamne, ce frumos era:
şi munţi şi văi treceau
pe lângă noi……
Şi ce plăcut pluteam…
…
De-odată, zborul nostru lin s-
a frânt.
Un hurducăit teribil a
urmat,
iar la sfârşit,
s-a dezintegrat
şi maşina.
Prăpastia avea un fund.
Ce tragedie!!!

37
Cine s-ar fi gândit?!

38
 Ghicitoare

Procentul de răufăcători
este egal pe pământ.

Spărgători de bănci
există doar acolo
unde sunt bănci.
Nu sunt bănci, nu sunt
spărgători.

Doamne, ce deştept sunt!!!

În România socialistă erau

puţini hoţi.
Firesc! N-aveau nici ce
fura!
Şi atunci, răufăcătorii
cu ce se ocupau?

39
Ghici, ghicitoarea mea!

40
 Alternative

E bine când există soluţii

alternative.

Chiar şi apa este o bună

alternativă a vinului, dar nu
în fiecare zi.

41
 Asemănări şi diferenţe

Civilizaţia occidentală
este comună cu a
noastră.

Aspectele necivilizate diferă.

42
 Hopa, Mitică

Câştigi
când pierzi,
de ştii
să te ridici.

43
 Postmodernism

Am păscut ce am păscut
(N-aş spune că nu mi-a
plăcut).

La rumegat m-am descurcat.

Acum, că timpul s-a

schimbat,
am aparat dentar.

Rumeg cu mult mai

„intelectual”.

44
 Omul real

Între egoismul extrem

şi altruismul extrem,
omul real îşi
găseşte
drumul lui

propriu.

Egoismul este natural;

altruismul dobândit;
drumul, fireşte,
chinuit.

45
 Destin?

De la o utopie la alta,
plutim în derivă
la nesfârşit.

46
 Ambiţii feminine

Femeile care doresc

să fie egale cu bărbaţii
nu au ambiţie.

47
 Risipă

Cu toată penuria de
inteligenţă, oamenii nu se
sfiiesc s-o risipească şi pe
aceea puţină pe care o au,
încercând să afle ce rost au ei
pe pământ, când este evident
pentru oricine că n-au.

48
 Inteligenţa

La furnici, albine şi altele

asemenea lor, inteligenţa
colectivă este mai eficientă
decât cea individuală.

Luate câte una, nu au minte

aproape deloc. În ansamblu
însă societăţile lor sunt
complex organizate şi
funcţionează perfect.

La oameni, e invers: indivizii

sunt inteligenţi şi
colectivităţile distrugătoare.

De unde se vede că prea

multă inteligenţă strică.

49
Sau poate că însuşi cuvântul
„inteligenţă” nu este bine
definit.

50
 T-shirt

Bluza cu mânecă scurtă

a fost inventată de
Venus din Milo.

51
 Ştiinţa politicii

Dacă ar exista
o ştiinţă a politicii,
n-ar mai exista
politicieni.

52
 Căldură mare

Pe firele de telegraf,
păsările pun pe note
căldura zilei.

Mare lucru şi tehnica . .

.

Fără fire, n-ar exista portativ,

fără portativ, nu ar
exista note,
iar fără note,
păsările
ar cânta
pe limba lor,
neînţelese de oameni.

Oare!

53
Măcar de-ar fi mai răcoare . .
.

54
 Ne vor uniformi

Pentru că suntem diferiţi,

ne îmbracă în uniforme,
în convenienţe,
în reguli.

Dar noi nu suntem uniformi.

De aceea
purtăm uniformele
în mod diferit.

55
 Drumul

Drumul cel mai scurt

între două piscuri de
munte
nu este linia
dreapta.

Este nevoie să cobori de pe

un pisc,
pentru ca să urci pe
altul.

După o victorie
nu poţi să ţopăi direct
într-o altă
victorie.

Cine crede că poate,

56
 n-a cunoscut cu
adevărat
nici una dintre
ele.

Apropo,
ţoapa este cineva care
ţopăie?

57
 Idei

Şi ideile proaste sunt bune

. . . ca îngrăşământ
pentru filozofie.

58
 Democraţie

Monarhia are avantajul că

după un monarh prost poate
veni unul deştept.
Democraţia, nu. Ea decade
iremediabil.

Întregul sistem este gândit cu

polii inversaţi.

Seamănă cu o piramidă ce
vrea să stea cu vârful în jos.

Din cauza educaţiei greşite,

cu fiecare generaţie,

59
conducerea va fi din ce în ce
mai coruptă.

60
 Civilizaţie

Ce poţi să zici despre

societatea în care
omul civilizat este
neputincios
în faţa celui
necivilizat?

61
 Fără aripi

Aripile oricărei societăţi sunt

intelectualii săi.

„Otez les ailes à un papillon;

c’est une chenille”
(Chamfort).

Iată ce a devenit România,

după ce ruşii
i-au decimat
intelectualit
atea.

62
 Din copilărie

Mentalitatea oricărei
persoane
se formează în copilărie
şi - mai ales – la

adolescenţă.

Restul este spoială!

Spune-mi ce-ai citit atunci,

şi-ţi spun ce eşti.

Spune-mi ce-ai învăţat

atunci,
şi-ţi spun cine eşti.

63
64
 Universul „fericit” al
copilăriei

Vai, ce tare mă dureau

genunchii
când cădeam,
şi ce mult îmi
doream
să mă fac
mare!

Oamenii mari
nu se lovesc la
genunchi,
observasem eu.

În schimb, sunt ingraţi. Ei

cred că sunt singurii care au

65
probleme, că numai
problemele lor contează, că
numai ei sunt stresaţi, când,
de fapt, ei ne stresează pe
noi, copiii.

66
 Pasiuni

Pasiunea este imanentă

oricărui om.

Hazardul face din el artist sau

criminal, savant sau
politician, poet sau hoţ.

Dar, ”Le hasard ne favorise

que les esprits préparés”.
(Pasteur)

- Şi cu spiritul cine se ocupă?

- Tot hazardul, fireşte!

Asta doar pentru că omul

este în primul rând spirit, şi
abia la urmă materie.
- Şi dacă ar fi invers?

67
- Invers suntem cu toţii . . .
ceea ce suntem.

68
 Mafia

Mafia?
O naivitate!
Noi am etatizat-o.

69
 Noi şi Kant

Königsberg este oraşul în

care s-a născut şi a trăit Kant.

Kaliningrad este noua lui

denumire,
dată de către Stalin,
în cinstea lui
Kalinin.

Cine a spus că doreşte să

scape de comunism? Poate
de Kant, mai ales că nu ştim
cum se consumă!

Cred că unele lucruri mai

trebuie de-Kant-ate.

70
Sau de-kalini-zate?

71
 Momente de răscruce

Există momente
când oamenii cred
că tocmai atunci
a pogorât inteligenţa
peste capetele lor.

Ce-i drept, unii, nu toţi,

dar întotdeauna
prea mulţi!

Cum se pot numi asemenea

momente?

Dar asemenea oameni?

72
 Locuitori

În unele oraşe mi-au plăcut

muzeele,
în altele, oamenii.
În unele oraşe mi-au plăcut
doar oamenii.
Nu există oraş în care să nu-
mi fi plăcut
ceva.

În unele oraşe
nu mi-au plăcut
muzeele.
În altele,
nu mi-au plăcut
oamenii.
Nu există oraş în care
să-mi fi plăcut totul.

73
Ca să-mi placă, ar fi trebuit
să fi fost construit şi populat
după gustul meu, deşi pe
acesta încă nu l-am definit.

Există oraşe! Ba chiar şi sate!

Sunt locuite.
De aceea li se spune
localităţi.

Dacă localităţile nu sunt

locuite,
sunt situri arheologice.

Nu mi-ar plăcea
să locuiesc
într-un sit
arheologic,

74
 nici ca
exponat.
Ca unic locuitor, m-aş simţi
vinovat de toate
erorile, care
cu siguranţă
există.
Suntem suma erorilor
noastre.

Bine că, măcar, suntem ceva,

dacă nu putem fi
cineva.

75
 Sunt cineva

Am sacrificat ce-aveam,
ca să obţin ce mi-am
dorit.
Am obţinut ce am dorit
şi-am devenit altcineva.
Sunt mai sărac prin ce-am
pierdut,
dar nu regret ce-am
devenit.
Pe ambele de le-aş avea,
aş fi un nou altcineva,
de-ar fi cu
putinţă!
Altcineva, în locul meu, ar fi
făcut-o.
Acela însă nu puteam fi
eu.

76
Şi dacă n-a fost să fiu
altcineva,
mă mulţumesc să fiu
doar cineva.

77
 Tranziţie

Trăim într-o perioadă de

tranziţie.
Este vremea
schimbării.
Vorbe!
Generaţia expirată
s-a dovedit
neputincioasă.
Generaţia nouă
se va dovedi
neputincioasă
Cei noi nu vor să ştie
de unde vin.
Neştiind de unde
vin,
nu ştiu unde se află,
deci nu au ce schimba.

78
Este o tranziţie de nicăieri,
ce duce în altă parte,
adică tot nicăieri.
Asta să fie Istoria românilor?

79
 Între altruism şi
egocentrism

Lupta pentru existenţă este

esenţa oricărei fiinţe.
De la cea mai mică celulă şi
până la cele mai complexe
organisme, viaţa este o
neîncetată încercare de
dezvoltare a individului pe
seama mediului.
Ea nu se opreşte decât atunci
când îşi epuizează resursele,
sau întâlneşte un individ
similar, cu care trebuie să
împartă aceleaşi resurse.
Idealul individual este deci
unul egoist.

80
Acceptarea aproapelui vine
din contactul cu mediul şi se
învaţă.

Egocentrismul este genetic.

Altruismul este dobândit.

81
 Între extreme

Dacă ne-ar învăţa cineva

care-i calea cea
dreaptă,
n-ar mai trebui
să căutăm
adevărul
între două extreme
la fel de imposibile.

82
 Raiul? Cum arată?

Avem o imaginaţie foarte

fecundă
în privinţa grozăviilor
Iadului.

Suntem însă jalnici

în imaginarea Raiului.

Chestiune de specializare!

83
 Societate

Omul trăieşte în grup şi

moare singur.

De ideea morţii
se ocupă religia.
Problema individului este
aşadar rezolvată.

De viaţă
nu se ocupă nici o religie.

Iată de ce avem atât de

multe probleme sociale.

84
 Din Haos, Doamne . . .

La început a fost Haosul,

adică ceva fără formă,
fără limite.
Ceva în care,
deşi orice este posibil,
nu se întâmplă
nimic.

Dar a venit Dumnezeu.

El, mai întâi, a făcut cerurile

şi pământul,
deci a trasat o limită
între ele.

85
Până aici,
el nu a creat,
ci a delimitat.

86
Nu se spune nicăieri,
nici în Biblie şi nici în
altă parte,
că cineva ar fi
creat Haosul.

În toate religiile,
Haosul a existat
dinainte.

Pantocratorul,
impropriu denumit
astfel,
n-a creat,
ci a
separat.

Trasând o line de demarcaţie

între pământ şi cer,

87
divinitatea a creat două
restricţii:
o pământul nu mai
putea fi cer,
o iar cerul nu mai
putea fi pământ.

88
Şi lucrurile nu s-au oprit aici.

În continuare,
a separat lumina de
întuneric,
pământul de ape etc.

A impus limite după limite,

restricţii peste restricţii.

Şi nu s-a oprit nici aici.

Pe spaţii din ce în ce mai

mici,
a organizat materia în
entităţi tot mai ciudate,
chiar mici monştri.

Printre ei, şi pe noi, oamenii.

89
Ne-a obligat să luptăm
cu tot ceea ce ne
înconjoară,
chiar şi între noi.

Limitele impuse de Creator

au devenit din ce în ce mai
sufocante.

Şi toată chestia asta ar trebui

să ne placă!

90
 Entropică

- Motorul vieţii
este inegalitatea.

- Ştiu, chestie de entropie.

- Asta ca să nu se prindă
toată lumea.

- Ce-ar mai fi democraţia,

atunci?

91
 Eu şi El

Orice „Eu”
vrea să-şi extindă
hotarul
peste cel al
vecinului.
Dacă se poate
să-l înglobeze
cu totul.
„Noi” este o noţiune
abstractă,
existentă doar în
gramatici.

„Tu” nu exişti.

Nu există decât „Eu” şi „El”.

„El”, cel ce trebuie asimilat

92
 şi „Eu”,
singura entitate
cu sens.

Arta negocierii

Fă Doamne să ploaie,
că fac şi eu o jertfă.

93
 Credinţa spărgătorului

Doamne-ajută!
Poate nu mă prinde!

94
 Religie / Biserică

Cu toată opoziţia bisericii,

oamenii îşi vor religia
înapoi.

Şi o vor dobândi!

95
 Religia?

Ceva care să dea un sens

vieţii şi
în care să poţi crede.

96
 Schisma

Dacă
Isus Cristos bănuia
că va produce o
schismă,
ar fi studiat
Ştiinţele politice.

Sau, poate, botanica,

că şi la plante e la fel.

97
 Alternative

Prost, dar fericit? / Deştept

şi nefericit?
Nu există cale de mijloc!

- Nu, cât timp n-ai găsit-o.

- Te crezi deştept?.
- Unii cred că au şi găsit-o.
- Ăştia sunt doar ignoranţi.
- Nu ai o soluţie mai
rezonabilă?
- Să cauţi este destinul tău.
- Omenirea va găsi o soluţie
rezonabilă numai după ce va
epuiza toate celelalte
posibilităţi, iar acestea sunt
infinite.

98
- Ştiu asta. A mai spus-o
cineva, e drept, în alt
context.
- Am o idee: să recunoaştem
că suntem proşti.
- Eşti exagerat de optimist.

99
 Impozitul pe profit

Cine munceşte plăteşte.

Cine chiuleşte
primeşte.

Fie numele statului

binecuvântat!

100
 Legea

Nu pot exista
fărădelegi
fără legi.

Iată ceva la care am putea

medita.

101
 Pedagogică

Pedagogia este un har, pe

care îl ai sau nu.

Ar trebui ca universităţile
făcătoare de dascăli să
verifice talentul solicitanţilor,
aşa cum o fac cei de muzică.

102
 Devenire

„Omul a început prin a fi

vierme”
ne spune Geoffroy,
într-o viziune
evoluţionist
ă.

Reciproca ar fi să ajungem
acolo,
admiţând că
am fost concepuţi
de către Creator,
ca fiinţe superioare.

Personal prefer o variantă

mai statică:
să rămânem,

103
dacă se poate,
oameni!

104
 Haiku la mare

Soarele arde
răcoarea valurilor
zi de
vacanţă.

105
Pseudo haiku african

Gâtul lung
capul departe
girafă.

106
 Ludică

Gândim diferit,
dar râdem la fel,
când
râdem.

107
 Teatru

Cămilele,
deşi au feţele
expresive,
nu joacă teatru.

108
 Inteligenţă infantilă

Numai puii animalelor

inteligente
se joacă.

Adulţii, mai puţin.

Înseamnă că şi-au consumat

inteligenţa?

Cred că doar şi-au tocit-o.

109
 Dis de dimineaţă

Cine se scoală cu noaptea în

cap
riscă să rămână toata
ziua aşa.

110
 Bunul gust

Gusturile sunt diferite.

Bunul gust ar trebui totuşi să
fie comun.

111
 Nona
(a noua parte)

În Evul Mediu,
era partea de recoltă
ce trebuia dată
feudalului.

Ce vremuri!

112
 Calea cea dreaptă

- Biserica este ce care ne

arată calea.
- Chiar şi în economia de
piaţă?
- Mai ales!
- Cum?
- Prin exemplul său. Avari ca
preoţii mai rar.

113
 Teoria, ca teoria

O teorie T nu poate conţine

proba propriei sale
consistenţe; este nevoie de o
altă teorie, T1, ce o conţine
pe T, care însă are nevoie, la
rândul ei, de o altă teorie, T2,
şi aşa mai departe. (Teorema
a doua a lui Gödel)

Speculaţie tâmpă: un sistem

are nevoie de alt sistem
pentru a se înţelege pe sine
însuşi. (Autor necunoscut)

Meta-sistemul T1 poate
explica sistemul T. Nu şi
invers! Eu pot să explic cum
funcţionează maşina pe care

114
am construit-o. Maşina însă
nu-şi poate explica de ce
funcţionează, nici dacă mă
urc pe ea.

115
 Doi gânditori

Gânditorul lui Rodin

are o atitudine pozitivă.
Îl preocupa viitorul,
pentru care caută
soluţii.

Gânditorul de la Hamangia
are o atitudine tragică.
Nu caută soluţii.
Imploră cerul să facă o
minune.

116
 Diletanţi

Scriitorii unei singure cărţi

rămân diletanţi?

Unii dintre ei sunt totuşi

celebri!

117
 Cum citim?

La recomandarea
ambasadorului Spaniei,
George Sand l-a dus pe
Chopin în Majorca, deşi clima
de acolo era improprie pentru
sănătatea lui, în acel
anotimp.

Chopin, venit din Polonia, nu

era informat.

Ambasadorul Spaniei făcea,

probabil, publicitate turistică.
Puţin îi păsa lui de un amărât
de polonez, despre care nu
bănuia că va deveni celebru.

118
George Sand se cuvenea să
cunoască clima din insulele
Baleare. Dacă ştia, gestul ei a
fost criminal. Dacă nu,
înseamnă că era ignorantă.

Orice scriere a ei aş citi acum

se subsumează întrebării
„Cât de deşteaptă / informată
era autoarea?”.

Valabil oriunde şi oricând!

119
 Dilemă

Unele persoane se supără pe

mine,
deşi nu le spun nimic
nou.

Dimpotrivă,
le spun ceea ce ştiau
şi ei,
chiar mai bine
decât mine.

Se pare că tocmai asta îi

deranjează,
dar tot nu înţeleg
de ce se supără
pe mine.

120
121
 Vivat democraţia!

Hitler a ajuns la putere

prin alegeri libere,
cu o largă
susţinere
populară.

Pe bune!

122
 Scriitorul Montesquieu

Dacă un absolvent de liceu ar

fi întrebat ce ştie despre
Montesquieu, ar răspunde
ceva de genul: scriitor
francez, secolul 18,
„Scrisorile persane”. Dacă
are memorie bună, poate că
va menţiona şi „Spiritul
legilor”, despre care însă nu
va putea spune mare lucru,
fiindcă nu a citit-o. Este o
carte de specialitate.
Montesquieu a fost magistrat.

Fiind un clasic recunoscut al

literaturii universale, nimeni

123
nu-i pune la îndoială calităţile
şi se mulţumeşte cu ceea ce
se spune. La o analiză mai
atentă însă, apare un
paradox. Din punct de vedere
strict literar, lucrarea sa de
căpătâi, „Scrisorile persane”,
este, în cel mai bun caz, o
carte nostimă. Nu este un
monument al literaturii, în
măsură să justifice prezenţa
autorului pe lista monştrilor
sacri. Montesquieu însuşi ar fi
fost profund nemulţumit dacă
toată activitatea lui s-ar
rezuma la această carte de
puţin peste 200 de pagini.

El era însă pasionat de

filosofie, adept al lui Hobbs şi

124
Lock, şi îşi propusese să
aplice ideile lor în societatea
timpului său, ceea ce a făcut
în „Spiritul legilor”.
Implicarea lui în literatură se
înscrie în efortul de a
transmite aceste idei unor
cercuri cât mai largi de
oameni.

„Scrisorile” sunt mici eseuri şi

doar titlurile dau aparenţa
unei corespondenţe. Fără ele,
Montesquieu ar fi rămas un
magistrat-filosof necunoscut
lumii literare. În schimb,
numai cu „Scrisorile persane”
nu ar fi intrat nici măcar în
literatură.

125
Personalitatea lui complexă l-
a plasat în ierarhia marilor
oameni, pentru că – în ultimă
instanţă – un scriitor este
cineva care are ceva de spus,
deci unul care comunică cu
lumea. Fie el şi magistrat.

126
 A nutri, nutriţie

Fiece om nutreşte ceva.

Unii doar să mănânce.
Poate de aici şi
confuzia.

127
 Filo-sofia

Că filosofia nu ne foloseşte
este indubitabil.
Problema e că,
fără ea,
nu putem trăi.
Asta nu înseamnă
că suntem cu toţii nişte
înţelepţi.
Nu, nu.
Cu înţelepciunea ne
descurcăm.
(De fapt, mai mult cu absenţa
ei.)

Dragostea pentru
înţelepciune
e cea care ne macină.

128
Asta pentru că ne dorim
întotdeauna ceea
ce nu avem.

129
 Filosofia savantă

Filosofia savantă e
ceva ca o raza
de lumină
reflectată
pe unele capete
fără lumină
proprie.

130
 Dali

- Am auzit că arta lui Dali

ar fi o formă de
rezistenţă
împotriva
nebuniei.

- Şi eu,
care credeam
că este
nebunia
însăşi.

131
 Paradigme

Fiecare civilizaţie
are paradigma ei,
dăinuie atât timp cât
paradigma este
credibilă
şi piere imediat ce-şi mistuie
paradigma.

132
 Felix

A fi fericit (felix) însemna la

romani
să fii roditor şi plin de
succese.
Obiectiv oarecum realizabil!

Astăzi,
fericit înseamnă să curgă
peste tine
tot ceea ce crezi că ţi-ar face
plăcere,
fără ca tu să faci ceva pentru
asta.
Rodnicia este un arhaism.

Cum
dorinţele

133
depăşesc întotdeauna
posibilităţile,
rezultă că
fericirea
a devenit un
obiectiv irealizabil.

134
 Pace vouă!

“Pacalis” în latină este

adjectiv şi înseamnă „de
pace”.
Aşa erau numiţi solii ce
anunţau pacea.

De aici şi românescul „a
păcăli”.

Poate şi Păcală.

135
 Precizie

Un ceas care stă

indică ora exactă
de două ori pe zi.

Un ceas care merge

indică ora cu
aproximaţie.

Care dintre ele este de

preferat?

136
 Idei geniale

Unele idei geniale pot veni la

beţie;
niciodată după.

137
 Prostia

Prostia nu este inteligenţă cu

semnul minus, ci lipsa
inteligenţei, aşa după cum
întunericul nu este un alt fel
de lumină, ci lipsa ei.

Iată de ce marile prostii

aparţin marilor deştepţi, nu
marilor proşti.

138
 Sfânta Sofia

Se pare că
înţelepciunea era sfântă
cândva.

139
 Urmele contează

Pe teritoriul României
au trecut multe
valuri de barbari
şi non-
barbari.

Şi unii şi alţii au lăsat urme.

Opiniile noastre despre ei

sunt diferite.

Cu unii ne mândrim,
de alţii ne este ruşine.
Pe unii îi privim cu simpatie,
pe alţii cu despreţ.
Pe unii chiar îi urâm.

140
Toate în funcţie de urmele
lăsate.

141
 Mediocritate

E mult mai grav să ai iluzii

mediocre
decât să trăieşti
mediocru.

Pentru o viaţă mediocră

există scuze şi
justificări.

Pentru mediocritatea iluziilor,

nu!

142
 În cuplu

În unele cupluri, oameni se

asemănă prin faptul că ambii
umblă cu capul în nori.

Se deosebesc doar prin

aceea că au capul în nori
diferiţi.

În funcţie de deplasarea
norilor, comportarea lor este
şi ea variabilă: uneori se
ceartă, alteori se împacă, dar
întotdeauna la nivelul norilor
şi nu pe pământ.

Mai există o expresie: „cu

picioarele pe pământ”. La

143
acest nivel – al picioarelor -
au şanse mult mai mari să se
înţeleagă.

144
 Egalitate

Egalitatea este de gen

feminin.

Nu merge la bărbaţi,
oricât de homo-geni ar
fi.

La un moment dat,
unul este activ şi altul
pasiv.

145
 Profesori

În extremis, profesorii sunt de

două feluri:
- cei care îi învaţă pe copii
lucruri pe care nu le-au
cunoscut în realitate, ca de
exemplu istoria sau a
geografia;
- cei care, mai întâi, au
experimentat subiectul şi
abia apoi predau copiilor ce-
au înţeles, precum cei de
fizică.

Primii pot fi savuroşi, ceilalţi

sunt, de obicei, plicticoşi.

146
De unde se vede că neştiinţa
este mai simpatică.

Cei mai atrăgători sunt însă

cei care nu ştiu despre ce
vorbesc.

147
 Fiesta – siesta

Odată cu vârsta,
pronunţia devine mai
puţin clară.

Astfel, „f” poate deveni „s”,

„m” se transforma în
„p”,
şi aşa mai
departe.

Aşa se explică de ce
„siesta”
devine adesea
mai lungă decât
„fiesta”.

148
 Opinii

Când nu eşti sigur de ideile

tale,
nu-ţi suprasolicita
prietenii;
încearcă-ţi
puterile
cu cei ce nu sunt
toleranţi cu tine.

149
 Verificare

Dacă vrei să-ţi verifici ideile,

încearcă să le expui
cuiva;
le vei corecta
chiar înainte de a le
exprima.

150
 Cum ne vin ideile

Pentru unele lucruri

trebuie să ne luptăm:
pentru bani,
pentru
femei/bărbaţi,
pentru poziţii
sociale
şi câte şi mai
câte.
Doar ideile ne vin singure,
nechemate de nimeni.
Cu o condiţie:
să ne fi luptat pentru
ceva.
Corolar banal:
ai ideile
pe care ţi le-a dat
lucrul

151
 pentru care ai
luptat.

152
 Diferenţe

Ceea ce ne face diferiţi

nu sunt numai
adevărurile
pe care am reuşit să le
aflăm
şi pe care le cunosc
şi mulţi alţii,
ci căile parcurse
pentru a ajunge
la ele.

153
 Încrederea în noi înşine

Ştim adesea
ce vor alţii
de la noi.

Rareori ştim însă

ce vrem noi înşine.

Iar atunci
când credem că ştim,
ne înşelăm
cel mai
tare.

154
 Vechi sau etern?

Dintre lucrurile vechi,

unele sunt eterne: idei,
concepte, . . .
Cele eterne
nu se învechesc.
Cum le distingem?
Asta este una dintre
artele vieţii.
Pentru unii este un har.
Alţii învaţă s-o facă
în timpul vieţii.
Unii mai repede,
alţii mai încet
sau deloc.
Pentru aceştia din urmă,
totul pare învechit,
chiar şi viitorul.

155
 Libertate

Condiţia libertăţii este

absenţa oricărei
dependenţe.

Dependenţa
se naşte atunci când
plăteşti oferta cu
sufletul,
pentru că n-ai
putut
să-ţi stăpâneşti
tentaţiile.

156
 Artişti „neînţeleşi”

Arta este o formă de

comunicare
cu mijloace specifice.
Toată lumea este de acord
cu aceasta afirmaţie
generală.
Comunicarea presupune că
ideea exprimată de
emiţător
a ajuns
nevătămată
la receptor.
Mijloacele sunt diferite şi,
prin ele,
artistul este mare sau
mic.
Dacă însă nu reuşeşte să
comunice,

157
 înseamnă că el nu
există
ca fiinţă
inteligentă.
Pretenţia de „artist neînţeles”
este,
de aceea,
o minciună.

158
 Omul social

Pentru că trăim în societate,

gândurile noastre
trebuie să ia o
formă

transmisibilă.

159
 Înţelepciunea cere
detaşare

Căpătăm abilităţi
în contact cu lucrurile.

Ne descurcăm
în problemele vieţii.

Înţelepciunea însă o
dobândim
numai după ce ne
distanţăm
de toate acestea.

Dar nu ne putem detaşa de

ele, decât după ce am
devenit experţi în rezolvarea
lor, ceea ce presupune că am

160
aprofundat domeniul în toate
detaliile lui.

161
 Forme de exprimare

Artiştii caută
noi forme de
exprimare.

Tinerii o fac chiar înainte

de a avea ceva de
exprimat.

162
Originalitatea mai presus
de orice

Cel mai nepotrivit

mijloc de a deveni
original
este să-ţi doreşti
acest lucru.

163
 Iubire şi timiditate

Timiditatea
denotă o anumită
nobleţe
sufletească.

Rareori, poate că niciodată,

cei ce iubesc cu
adevărat
îşi pot exprima
iubirea.

Iubirea este nobleţea însăşi.

Poate de aceea
este greu de
exteriorizat.

164
 Iubirea poetului

Poetul vorbeşte uşor despre

iubire
pentru că n-a cunoscut-
o
cu adevărat.

165
 Abuzul de sexualitate

Abuzul de sexualitate
în arta şi literatura
zilelor noastre

reflectă tendinţa
de reîntoarcere
la natură.

166
 Reîntoarcerea la natură?

Pentru oameni,
reîntoarcerea la natură
înseamnă
reîntoarcerea
la
animalitate.

Suntem oare conştienţi de

asta?

Dacă da,
înseamnă să
recunoaştem
că am parcurs
un drum
greşit.

167
Când am comis eroarea?

168
 Visuri

Visul este al nostru.

Realitatea a tuturor.

Respectă visurile
altora!

169
 Conştiinţa conştiinţei

Suntem inconştienţi
dacă ne imaginăm că
avem conştiinţa
conştiinţei
noastre.

Dacă am fi cu adevărat
conştienţi,
ne-am construi altfel
viitorul.

170
 Dezvoltarea tehnologică

Acuzăm dezvoltarea
tehnologică de
îndepărtarea omului de
filosofie şi religie.

Dar dezvoltarea tehnologică

a existat dintotdeauna.

Inventarea roţii, utilizarea

focului
au fost chiar mai
revoluţionare
decât electronica sau
cucerirea
cosmosului.

171
Înseamnă că omul primitiv
era mai filosof decât
noi?
”Filo”, poate.
”Sofos”, mă îndoiesc.

Se pare că,
în evoluţia noastră, a
existat un
punct de
optimalitate.
Dacă da,
acela a fost
momentul
în care s-a greşit.

Iată un paradox:
să fi făcut
cea mai mare

172
 greşeală
în momentul de
vârf
al gândirii.

173
 Portret în oglindă

Mă uit în oglindă şi văd

portretul unui om ce cântă.

Nu mă recunosc pe mine. Eu
nici nu cânt.

Stilul este al lui Picasso.

Nu recunosc nici melodia.

Mai am o speranţă: poate

oglinda-i spartă.

Bine că nu era un Rubens?

174
 Talentul şi fata

Am cunoscut o fată
foarte revoltată.
că lumea se lăsa
înşelată
de talentul unei
artiste.

Ce-i drept,
era celebră,
dar nu putea fi
mai
talentată.
E clar!
Doar fuseseră colege
de bancă
în şcoala
generală.

175
Aveau – se înţelege - drepturi
egale.

176
 Noi şi Literatura

Vecinul meu de bloc, Andrei

Barna,
a intrat în literatură.

Asta pentru că Andrei Bodiu

i-a pomenit numele
într-o poezie.

Dacă acest text este poezie,

atunci se poate spune
că
Andrei Barna a intrat în
literatură
de două ori.

Dacă nu, nu!

177
Dacă da, însemnă că eu sunt
poet.

Analele Literaturii Române

încă nu m-au înregistrat
ca poet.

Nici măcar cele ale

Literaturii Universale.

Nimic nu-i perfect pe lumea

asta!

Ce-i drept, nici eu n-am scris

poezie,
dar asta se poate
corecta.
Am făcut eu
prostii şi
mai mari.

178
Şi ce vină are Barna?

179
 Deciziile

Deciziile
sunt cu atât mai uşor
de luat,
cu cât pricepi mai
puţin
complexitatea
problemei.

180
 Odihna

Un muncitor se poate odihni

citind o carte.

Un intelectual se poate odihni

efectuând o activitate
manuală.

Spune-mi cum te odihneşti,

ca să-ţi spun cine eşti.

Asta în cazul în care

nu te odihneşti la
serviciu.

181
 Sabia

Este mai uşor să scoţi

sabia din teacă
decât s-o pui la
loc.

Cred că am citit asta

cândva, în copilărie,
dar
ceea ce
redescoperi
pare întotdeauna
mai înţelept.

182
 Concentrare

Nu lăsa neplăcerile vieţii

să-ţi pună stăpânire
pe gânduri.

Păstrează-ţi gândirea
curată şi liberă.

Numai aşa o poţi dirija

către ceea ce merită

183
 Stilul

Stilul nu este un adaos, o

pălărie,
ci esenţa.

184
 Gândirea

Gândirea noastră
este asemenea
pământului
în care încolţesc
ideile.

Ideile ne vin din

contactele cu semenii,
din cărţi şi altele.

Multe seminţe pier,

pentru că nu găsesc
pământul potrivit.

Reciproca nu este adevărată.

185
 Receptivitate

Recepţionăm doar acele idei

care se grefează pe
cunoştinţele
existente,
asemenea
unui
Lego.

Unele idei mai vechi,

sunt stimulate în acest
mod.

Paradoxal,
pe primele le
considerăm
sugestii,
iar pe cele vechi

186
idei originale.

187
 Viaţă

Sfârşitul vieţii
face parte din
viaţă.

188
 Suflet

La sfârşitul unui concurs de

alergare,
îţi ”tragi sufletul”.

Înseamnă că îl lăsaseşi
undeva, în urmă.

Fusese doar un exerciţiu.

La sfârşitul vieţii,
nu mai ai posibilitatea
să-ţi tragi sufletul.

L-ai pierdut cumva în timpul

vieţii?

189
 Curente artistice

În orice epocă există un

curent artistic
dominant,
identificabil prin
forma de exprimare.

Fondul rămâne cel etern.

Iată de ce,
înregimentarea, fără
discernământ,
într-un curent la modă
nu dobândeşte valoare.

190
 Iubirea

Dacă am şti
de ce iubim, poate,
n-am mai iubi.

191
 Dragostea este oarbă

Se spune că
dragostea este oarbă.

Cred că noi suntem orbi.

Dragostea vede acolo unde

raţiunea noastră nu
ajunge.

192
 Prostia

Cu cât o prostie
este mai mare,
cu atât mai
greu
poate fi
combătută.

193
 Poetica prostiei

Există poezie proastă.

N-am auzit să existe prostie

poetică,
deşi unii încearcă.

194
 Nobleţe

Mulţi aruncă nobleţea în

derizoriu,
fără să-şi dea seama
că devin astfel
ignobili.

195
 Curente artistice

Unele curente artistice

sunt ca moda;
se demodează şi
dispar fără
urmă.

Altele inventează
noi posibilităţi
de exprimare.

Modernism, postmodernism
etc.
nu sunt nici măcar
curente,
ci doar perioade
de
căutări, din păcate,

196
sterile.

197
 Cultura

Cultura
- unei persoane, a unui
popor –
se reflectă cel
mai fidel
în capacitatea de
exprimare a
noţiunilor
complexe.

198
 Infinit

Între infinitul mare şi infinitul

mic,
ne aflăm noi,
o cantitate

infinitezimală.

199
 Eroarea

În drumul nostru către

oriunde,
erorile sunt inevitabile.

Succesul depinde de
cât de repede
le recunoaştem şi
le
corectăm.

200
 Ruşii

De ce sunt atât de mulţi ruşi

răspândiţi prin lume?

Pentru că învaţă limba

engleză după ureche,
confundă „Moscow” cu „must
go” şi pleacă.

Cum se face că au succes?

Fondatorul lor avea un nume

predestinat: Dolgoruki, ceea
ce înseamnă „mână lungă”.

201
 Exemplul bun

Ne corectăm, uneori,
prin exemplul rău;
aproape niciodată,
prin cel bun.

202
 Evoluţie

Nu poţi evolua
fără să te schimbi.

Începe cu lenjeria de corp.

203
 Opozant

Dintre cele cinci degete ale

mâinii, doar unul este
opozant. Fără el, mâna n-ar
mai fi mână, ci picior.

Ce-am fi devenit cu mai

multe degete opozante?

Cu toate nu se putea, fiindcă

ar fi fost tot picior, dar pentru
mersul înapoi.

204
 Modestia?

Modestia?
Să fim serioşi;
unde aţi văzut-o?

Orgoliul?
Fără el nu am fi existat.

205
 Prezent

Ne aflăm între
”a fost” şi ”va fi”.

Ceea ce se află între ele

face diferenţa dintre
”ar putea deveni”
şi
”ar fi putut
deveni”.

206
 Constatare

Europenii au început prin a fi

eretici
şi au ajuns
erotici.

207
 Lauda inoportună

Am lăudat într-o zi pe cineva,

pentru ceea ce am considerat
eu că, într-adevăr, merita.

Omul era însă obişnuit cu

linguşelile şi a considerat
lauda mea o ofensă faţă de
grandoarea lui.

Am înţeles atunci că fapta

pentru care îl lăudasem
fusese un accident în viaţa
lui. Sau viaţa lui a fost un
accident. Depinde din ce
unghi priveşti.

Indiferent de unghi, gestul

meu a fost o eroare, şi nici

208
măcar nu pot să-mi cer
scuze, fiindcă ar însemna să
comit o nouă eroare.

209
 Aur?

Heraclit:
”Între aur şi paie,
măgarul
preferă paiele”.

Nimic nou sub soare.

210
 Arivistul

Un arivist a încercat să se
urce în vârful piramidei,
îndepărtându-i pe cei ce-i
stăteau în cale şi uitând că ei
construiseră piramida. A
reuşit, doar că, îndepărtându-
i pe cei mai valoroşi decât el,
piramida a devenit atât de
mică, încât a dispărut.

211
 Filosofare

Toată lumea filosofează;

instrumentele diferă.

212
 Deosebire

Există o deosebire între

geniu şi stupiditate:
geniile au limite.

213
 Veşnica reîntoarcere

Vechii grecii au intuit infinitul

numai în privinţa timpului.

Spaţiul era, pentru ei, finit.

De aici ideea că, în infinitatea

timpului, toate combinaţiile
posibile ale atomilor,
existenţi în număr finit, se
vor repeta de un număr
infinit de ori.

După mai bine de două mii

de ani, Nietzsche a prins şi el
ideea. I-a scăpat însă faptul

214
că, între timp, ştiinţa
progresase.

215
 Contagiune

Numai bolile se transmit.

Sănătatea, nu.

Nici faptele bune

nu sunt molipsitoare.

Dacă ceva se ia
– şi nu e ruj de buze -
trebuie să dea de
gândit.

216
 Amorul

Uşor e să te-îndrăgosteşti.
Mai greu e să
mărturiseşti.

217
 În încurcătură

Inteligentul ştie cum

să iasă dintr-o
încurcătură.

Deşteptul ştie cum

să nu intre în ea.

Oare de aceea se spune că

românii
sunt inteligenţi?

218
 Prietenii

Prietenii ne seamănă.
Doar i-am ales!

Atunci când îi blamezi,

ia seamă!

Te uită la căţelul
ce latră cu faţa la
oglindă
de vrei să afli
impresia
ce-o laşi.

219
 Defectele virtuţii

”Fiecare are defectele

virtuţilor sale.”
(George Sand)

Morala:
Feriţi-vă de marii
virtuoşi!

220
 Muzica şi vorbirea

Muzica este limbajul

sentimentelor.
Vorbirea este limbajul
raţiunii.

Muzica programatică şi
vorbirea poetică apropie
sentimentele de raţiune, dar
le îndepărtează de esenţe.

221
 Dorinţa

Trebuie să ai grijă ce îţi

doreşti.

S-ar putea întâmpla

să se
împlinească.

222
 Riscurile roboticii

Din religia sumeriană, aflăm

că zeii, plictisindu-se să
muncească pentru
satisfacerea nevoilor zilnice,
s-au gândit să rezolve
problema cumva.

Atunci, Enki a avut o idee

genială: din argilă şi apă, a
făcut o fiinţă menită să
lucreze pentru ei. Robotică
curată!

Astăzi, roboţii se cred zei.

Există un risc în orice!

223
224
 Politeism

Având mai mulţi zei şi mai

multe legende, unele
contradictorii, anticii erau
dispuşi să accepte existenţa
mai multor posibilităţi. Erau
astfel mai receptivi, aveau
vederi mai largi.

225
 Culte

Modernii au înlocuit
cultul antic al falusului
cu cel al tunului.

Ideogramele lor
sunt asemănătoare.

Ambele reprezintă puterea.

Deosebirea este de ordin

etic:
- primul era creator,
- al doilea distructiv.

226
 Libertate

Orice om e liber să
gândească orice vrea, dar nu
îi este permis să facă tot ce
gândeşte, dacă faptele sale i-
ar leza pe semenii săi.

Ce este, atunci, libertatea?

227
 Balauri

În basme, balaurii au mai

multe capete.

În viaţa reală au mai multe

cozi.

228
 Pământul e rotund

Deşi pământul e rotund,

ba chiar şi mărul,
oamenii fac
dragoste
pe la
colţuri.

Şi nu numai dragoste. . .

229
 Conştiinţă

Aş vrea să-l cunosc pe

americanul pacifist, care-şi
abandonează locul de muncă
şi renunţă la salariu, pentru
că şi-a dat seama că
produsele fabricii în care
lucrează sunt folosite într-un
război nedrept.

230
 Arta

Pentru a transmite ceva, arta

trebuie să se facă înţeleasă

Ce-ar fi un roman scris într-o

limbă inexistentă, sau o piesă
de teatru în care actorii stau
nemişcaţi pe scenă şi rostesc
sunete neinteligibile?

231
 Disertaţie

Uneori, în scrierile cele mai

savante, autorul îşi încheie
demonstraţia cu un proverb,
menit să confirme justeţea
demersului său logic.

Îi scapă faptul că, procedând

astfel, dovedeşte că
înţelepciunea populară
cunoştea demult ceea ce el
tocmai descoperise.

232
 Speranţa

Comunismul i-a luat

bogatului bogăţia,
dar nu i-a putut lua
şi spiritul.

Săracului însă i-a luat totul:

speranţa.

233
 Versuri

De la Voltaire ştim că
”Versurile bune sunt acelea
pe care le înveţi fără să vrei”.

”Căţeluş cu părul creţ . . .”

sunt primele pe care mi le
amintesc. Pe ultimele le-am
uitat.

234
 Durerea

Durerea este doar

un semnal de alarmă.

Ea ne spune că ceva nu este

în regulă
şi trebuie să luăm
măsuri
urgente.

Fără ea am fi mai puţin

informaţi.

Suferinţa indică o boală mai

lungă.

Dacă e şi sufletească,

235
 atunci e clar că ar fi
trebuit
să ne tratăm mai
demult.

Nu-i târziu niciodată.

236
 Uter sensu

În stricto sensu vezi cam

strâmt.

În lato sensu nu vezi mai lat,

ci mai confuz.

237
 Studii

Există persoane fără studii,

cu studii medii şi
cu studii
superioare.

Nu există persoane
cu studii inferioare.

Aşi! V-am păcălit. Există!

Ba chiar mai mult:

există persoane
inferioare
cu studii
superioare.

238
 Scris şi citit

Când scrii,
te gândeşti la cel ce va
citi.

Când citeşti,
nu te gândeşti la cel ce
a scris,
ci de ce a scris.

239
 Aprecierea

Doar cei superiori nouă

ne pot aprecia.

Nu numai pentru că
au capacitatea necesară,
dar şi pentru că,
sunt singurii
dispuşi s-o facă.

Desigur, uneori,
nu totdeauna.

240
 Forţa

Aţi remarcat că
persoanele puternicie
au mişcări
delicate?

Reciproca este şi ea
adevărată.

241
 Cura de slăbire

Aţi auzit că
se poate slăbi
prin
rugăciune
între două mese
abundente?

242
 Scrieri filosofice

Filosofii relatează,
într-o manieră aridă,
ceea ce toată
lumea
ştia
dinainte.

243
 Cultura generală

Într-o vacanţă la Eforie Sud,

am constatat că majoritatea
locuitorilor nu ştiau că
localitatea lor s-a numit
cândva ”Carmen Silva”.

Cei mai mulţi nu ştiau nici

cine a fost Carmen Silva.

Ştiau însă că s-a numit

”Vasile Roaită”, deşi acesta
nu fusese niciodată pe-acolo.

Eu uitasem.

244
 Trecutul ca o umbră

Trecutul începe azi.

Cel ce va începe mâine

poate fi diferit,
fiindcă în el
intră şi azi.

Fii atent ce faci azi!

Trecutul
te va urmări
în viitor
ca o umbră.

245
 Respect

Între două persoane

ce se respectă reciproc,
un gest drăguţ din partea
unuia
este răsplătit cu un alt
gest drăguţ din partea
celuilalt.

În lipsa respectului,
gestul primului
este privit de celălalt ca
o oportunitate
ce poate fi speculată
în avantajul propriu.

246
 Oferta occidentală

Occidentalii şi-au schimbat

oferta.

Dacă în trecut exportau

religie,
acum oferă
”drepturile
omului”.

Preoţii au generat războaie.

Nu ştim ce vor genera
homosexualii.

247
 Inteligenţa dobândită

Prostia este mai evidentă

la cei bogaţi.

Săracii,
în lupta pentru
existenţă,
capătă unele
abilităţi.

Păcat că le trece
după ce se îmbogăţesc.

248
 Limitele raţiunii

Matematica,
cea mai raţională dintre
ştiinţe,
a inventat
numerele
iraţionale.

N-a vrut, dar a reuşit astfel

să demonstreze că
raţiunea are
limite.

249
 Asocierea

Uneori, de obicei după o

îndelungată suferinţă,
oamenii buni se
unesc
în faţa unui
pericol major.

Cei răi, o fac ori de câte ori

au ocazia.
(Iar dacă n-o au, o
forţează.)

Şi comunicare dintre ei este

diferită.

Primii au nevoie de
tratative îndelungate.

250
Ultimii se înţeleg
dintr-o privire.

251
 Şes / munte

Oamenii de la şes, pentru că

nu au pe ce să-şi proptească
privirea, se ocupă cu ceea ce
le oferă imediata vecinătate.
Departe este, pentru cei mai
mulţi, prea departe.

Muntele, pentru cei ce

vieţuiesc la poalele lui, este,
fie un obstacol de netrecut,
fie o tentaţie, pentru cei mai
curajoşi dintre ei. Potecile
urcă sau coboară, în funcţie
de direcţia de mers.

Şi oamenii, la fel.

252
253
 Orient / Occident

Europa are nevoie de martiri.

Socrate şi Isus au fost primii.

Budha şi Confucius au murit

de bătrâneţe.

254
 Lucrurile simple

Nimeni nu-şi bate capul

cu lucrurile simple.

De aceea,
ele
rămân
neînţelese.

255
 Calea de mijloc

Calea de mijloc
nu înseamnă
jumătate de măsură.

256
 Şarpele

Simbol al vicleniei,
şarpele a căpătat
acest renume
nu pentru
că
se târăşte,
ci pentru că
şerpuieşte.

257
 Suspiciunea

Rareori, un om devine
suspicios după ce a fost
înşelat, şi – dacă o face – va fi
numai faţă de înşelător.

În general, naivii rămân naivi.

Adevăratul suspicios este cel

obişnuit să-i înşele pe alţii.
Crezând că şi ceilalţi gândesc
la fel, se întreabă permanent
dacă nu este, la rândul său,
înşelat.

258
 Prietenul

Prieten este cel care, dacă îl

lezezi cu ceva, se întreabă
prin ce anume a greşit el faţă
de tine şi este gata să-ţi
ceară iertare.

259
 Upanişade

Sensul cuvântului sanscrit

este ”Vino şi stai lângă
mine”. şi dacă tot şezi, hai să
vorbim, că aşa le şade bine
unor oameni dornici să-şi
cultive intelectul.

260
 Iluzii

Deseori,
credem ceea ce dorim.

Privesc clădirile înalte din

oraşul meu,
le consider foarte înalte
şi
mă mândresc cu
ele.

Le fotografiez şi constat că
nu sunt nici pe departe
atât de înalte ca
în

261
 imaginaţia
mea.

262
 Scrierea

La început, omul gândea doar

pentru el.
Când şi-a propus să comunice
ceilalţi, a inventat vorbirea.
Cu timpul, vorbirea i-a
influenţat gândirea. Subiect,
predicat etc.

Scrierea i-a amplificat

metoda de gândire:
secvenţială, riguroasă. Nu-i
uşor să parcurgi un text,
literă cu literă, cuvânt cu
cuvânt, uneori fraze şi
paragrafe întregi pentru a
afla ce-a vrut autorul să
spună. Numai cei bine
antrenaţi o pot face.

263
 Acum, suntem victimele
acestei metode.
Cum gândesc cei care scriu
altfel?
Şi dacă nu ştiu să scrie?

264
 Religie şi civilizaţie

Religia cere să fim buni unii

cu ceilalţi.

Civilizaţia cere să ne
respectăm unii pe ceilalţi.

265
 Statul de drept

Orice sistem artificial

cu pretenţia de a fi
perfect
este o utopie.

Statul de drept şi comunismul

sunt identice,
din acest
punct de vedere.

266
 Ajun

Ajunul sărbătorilor
este mai important
decât
sărbătoarea.

În timpul zilelor
premergătoare,
omul se apropie de
sacru
se gândeşte la el.

De îndată ce începe
să sărbătorească,
cel mai adesea

267
 a uitat
pentru ce
o
face.

268
 Accidente

Datele statistice arată că,

în Europa,
numărul maxim
de
accidente a
fost
în
Portugalia,
iar cel minim
în Suedia.

E clar că
zăpada
face bine

269
 la
circulaţie.

270
 Greşelile copiilor

Copiii nu repetă
greşelile părinţilor.

Fac altele,
potrivit educaţiei
primite
de la
părinţi.

271
 Indiscreţie

Dacă Dumnezeu
a tras o perdea între el şi noi,
pentru a se ascunde de
privirile noastre indiscrete,
ar trebui
să-i respectăm dorinţa.

272
 Ateism

Primii creştini
erau consideraţi atei,
pentru că
nu respectau
ritualurile timpului.

273
 Ghicitoare

Izmănuţă-ntr-un picior
Ghici . . .
Sau, mai bine
lasă.

274
 Metoda experimentală

Scrie în Biblie:
<<Dumnezeu a zis „Să fie
lumină”. Şi a fost lumină.
Dumnezeu a văzut că lumina
este bună; şi Dumnezeu a . .
.>>

Şi textul continuă în acelaşi

stil.

De unde se vede că
metoda experimentală
este
de la Dumnezeu.

El a verificat de fiecare dată

că

275
 ceea ce făcuse era
bine.

276
 Proiectul

Asupra realizărilor lui

Dumnezeu din primele zile,
suntem asiguraţi că a
verificat de fiecare dată ceea
ce a făcut şi, numai după ce
a constatat că este bine, a
mers mai departe (vezi
primul capitol din Geneza).
Nu ni se spune însă
nimic despre activitatea sa
ulterioară. A fost Dumnezeu
la fel de mulţumit şi după ce
i-a făcut pe Adam şi Eva? Nu
ştim! Ştim doar că a
continuat, ceea ce mă
îngrijorează.
Şi se mai vede de aici
că el nu avea un proiect de

277
anvergură, ci a mers din
aproape în aproape. Rezultă
că, probabil, El încă mai
lucrează la opera sa. De-o fi
mulţumit sau nu, iarăşi nu
ştim.

278
 Îndrumar pentru poeţi
modernişti

Nu încercaţi în limba
maternă; este mult prea greu
chiar şi pentru un creier
normal.

Folosiţi o limbă necunoscută,

din care luaţi cuvinte la
întâmplare, pe care le aşezaţi
in pagină mai mult pe
verticală decât pe orizontală.
Toţi criticii literari se vor
minuna de ineditul
asociaţiilor de cuvinte

279
realizate şi vă vor lăuda
talentul.

Nu vă aşteptaţi la aprecieri
din partea persoanelor
normale; oricum, ei nu vă vor
băga în seamă.

Variantă: amestecaţi cuvinte

din limbi diferite. Numărul
snobilor ce vor aprecia
„erudiţia” dumnevoastră se
va reduce simţitor, aşa că
veţi face parte din elita
elitelor, imposibil de criticat,
pentru că lipseşte subiectul.

280
 Excepţia

„Excepţia întăreşte regula”,

pentru că îi precizează
domeniul de
valabilitate.

281
 Urme

Nu căuta pe cer
urma păsării ce zboară.

282
 De nu eşti statuie, încă

De ţi-a căzut din cer ceva ce

doar statuile suportă,
stai blând.

Numai în repaos pasărea-şi

alege locul;
în zbor, e doar o
întâmplare
că s-a nimerit
să-i stai în
cale.

283
284
 Noi

Doar când spun „NOI”

mă simt cu adevărat
mândru.

285