STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei

trebuie sa fie ntotdeauna prezente. 1. Introducerea:

In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce subiectul pe care arede gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori:

Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziiear putea fi una provocativ sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu. Pentru muli pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu. 2. Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei

Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt mprtite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului. Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi, dovezi, exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extrag concluzia . O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). E de asemenea posibil sa se nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc prerii sale. 3. Concluziile

In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli autori de argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra poziiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc. De aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de ndreptita.

Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt: Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt principalele puncte ale argumentului. Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza.

Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii: Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului

Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua perspectiva asupra subiectului

De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia i se adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu va fi mai eficienta.

Va propun si un model de argumentare, creat de o fosta eleva:

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre ur, pornind de la ideea exprimat n urmtoarea afirmaie: Pe cnd iubirea, de oriice fel ar fi ea, lumineaz viaa i-o ndulcete, ura o-ntunec, o umple de amrciune i-o face nesuferit. (Mihai Eminescu, Opere)

Introducere: Cine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii?... M numr printre cei care susin ideea enunat n citatul dat i anume aceea c iubirea, de orice fel, este sentimentul care lumineaz i face viaa mai frumoas, pe cnd ura nu face altceva dect s aduc amrciune i frustrare n viaa oamenilor.(opinie proprie+ipotezaatentie, relationare cu citatul!!!) Cuprins n primul rnd, att iubirea pe care o druim ct i cea pe care o primim, ne face s privim viaa i din alte puncte de vedere i s uitm de lucrurile materiale. Aa, noi oamenii, ne dm seama c avnd iubire avem o via frumoas i nvm s preuim momentele cu adevrat minunate. Acest lucru l poate face orice tip de iubire, fie ea printeasc, pasional, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii notri, dar consider c dac n viaa unui om se regsesc toate acestea, acel om poate spune c este cu adevrat mplinit. Firete c iubirea aduce i suferin, dar numai cunoscnd toate tririle pe care iubirea le aduce ne vom da seama c nu exist sentiment mai nltor ca acesta.(argument 1 cu exemplificare ) n al doilea rand, sunt de parere c ura nu ar trebui s existe n viaa noastr ntru ct ne face s uitm de noi, s nu acordm atenie lucrurilor frumoase din via i s ne concentrm doar pe a le face ru celor din jurul nostru. Astfel nu vom deveni dect nite oameni frustrai care i vor da seama n final c viaa a trecut pe lng ei i nu s-au bucurat de lucrurile cu adevrat importante.(argument 2/contraargument cu sustinere) Concluzie Aadar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaa lui dar n cele din urm toi ne vom da seama c, asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior, prin iubire toate lucrurile frumoase sunt posibile, c acest sentiment ne face mereu s tresrim de emoii i ca nu mai exist vreunul care s dea mai mult frumusee vieii, pe cnd ura ne va aduce doar o via trist i ntunecat.(reformularea ipotezei+perspectiva generalizatoare asupra temei eseului) Va mai aduc in plus o lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau

locuiuni conjuncionale, structuri verbale); acestia ajuta la exprimarea ideilor de:

succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o parte... pe de alt parte, n plus, de asemenea contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la urma urmelor