T

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE DREPT MASTER DREPT PRIVAT APROFUNDA

ANALIZA CONTRACTULUI COMERCIAL INTERNAIONAL DIN PERSPECTIVA CODULUI CIVIL, NOULUI COD CIVIL, CODULUI COMERCIAL I CODULUI EUROPEAN AL CONTRACTELOR MASTERAND : DUMITRACHE ELENA-CLAUDIA -2011CUPRINS I. Aspecte generale privind dinamica ce influeneaza cadrul juridic al dreptului c ontractelor ntreptrunderea dreptului comun cu legile speciale. Norme noi i reguli s pontane i deliberate II. Reguli specifice comerului interanional ncheierea contracte lor Legea aplicabil n absena alegerii reglementrii Condiiile de form i de publicitate le contractului din perspectiva legii 105/ 1992 Mijloacele de prob Coninutul contr actului A) Jurispruden B) Determinarea coninutului contractului Efectele si executa rea contractelor Termenele Tendina practicii judiciare Rezoluiunea i rezilierea con tractului Solidaritatea ntre codebitori Cesiunea contractului III. Soluii diferite fa de dreptul intern Clauzele contractului internaional Motivarea hotrrilor arbitral e Doctrin 2 I. Aspecte generale privind dinamica ce influeneaz cadrul juridic al dreptului con tractelor Aspectul dinamicii social-economice a societatii si, implicit, a cadrului juridi c al acestuia a evoluat si va continua sa evolueze odata cu societatea, aceasta dinamica antrenand si modificari fundamentale in dreptul contractelor. 1.1. ntreptrunderea dreptului comun cu legile speciale Procesul de integrare european a avut un impact profund asupra legislaiilor naional e. n ceea ce privete acest aspect, n doctrina de specialitate s-a afirmat c n dreptul european se ntlnesc dou situaii distincte: prima situaie se refer la armonizarea prin directive a unor domenii contractuale; a doua situaie se refer la posibilitatea a doptrii unui cod european, un cod care ar realiza o unificare fr precedent n materia dreptului privat, al contractelor n special. Msurile ntreprinse n acest domeniu au avut ca punct de plecare Rezoluia Parlamentului european privind efortul de armon izare al dreptului privat al statelor membre din 1989 care a fost urmat de o Rezo luie referitoare la armonizarea anumitor sectoare de drept privat ale statelor me mbre din 1994. Rspunsul a fost Comunicarea Comisiei ctre Consiliu i Parlamentul eur opean privind dreptul european al contractelor (2001). n anul 2002, Comitetul Eco nomic i Social a adoptat un Aviz, iar n 2003, Consiliul a adoptat o rezoluie, prin care aviza favorabil proiectul Comisiei. Instituiile europene au subliniat c proie ctul unui cod european al obligaiilor se va constitui ntr-o reglementare punctual, care s armonizeze unele instituii de drept, n special n materie contractual, dar i a o bligaiilor, n sensul larg al termenului. Dei proiectul se refer la o reglementare ci vil, totui, acesta presupune, n primul rnd, raporturile dintre comerciani i, respectiv , comerciani i consumatori. 2 n aplicarea directivelor au aprut unele probleme soluio nate de Curtea de la Luxemburg n ceea ce privete interpretarea anumitor noiuni, cum ar fi cele de daune, 3 publicitate comparativ sau buna credin 4. Alte dezvoltari ale reptului comunitar au influentat, n mod neasteptat, dreptul civil national din st atele membre. Desi, initial, Comunitatea Europeana a construit Piata

D. M. andru, (2007), Evoluii recente n armonizarea dreptului european al contractel or, n Revista Romn de Drept Comunitar, nr. 3/2007, p. 34 Despre oportunitatea i implicaiile adoptrii codului n cauz a se vedea, W. Kerber, S. Grundmann (2006), An optional European contract law code: Advantages and disadva ntages, n European Journal of Law and Economics, p. 215 i urm. CJCE, C. 203/99, He nning Veedfald i Arhus Amtskommune, hot. din 10 mai 2001. n aceast decizie a fost i nterpretat dreptul francez n materia rspunderii pentru produsele defecte, n special noiunea de daune 4 3 2 CJCE, C. 112/99, Toshiba Europe GmbH i Katun Germany GmbH, hot. din 25 octombrie 2001 3

Interna printr-o serie de strategii ale integrarii negative (abrogarea prevederilo r legale ce constituie bariere n calea comertului liber), institutiile comunitare , si n special Comisia Europeana, au reusit sa alcatuiasca un acquis consistent, n special n domeniul protectiei consumatorilor, ajungndu-se n acest moment la peste 200 de instrumente juridice specifice legislatiei comunitare secundare n aceasta materie. De asemenea, n ultima vreme, Comisia s-a dovedit a fi mai atenta n fata p roblemelor armonizarii ntr-o uniune largita si divergenta si a cautat sa obtina a cordul statelor membre n domenii limitate, cum ar actiunile si caile de atac din directivele privind achizitiile publice, comertul la distanta, comertul electron ic etc. Cooperarea n domeniul dreptului civil a fost facuta posibila de catre Tra tatul de la Maastricht, prin art. K3. Pna la acel moment, cooperarea era limitata de art. 220 din Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana. Conform ac estui articol, statele membre vor negocia unul cu altul pentru a asigura n benefi ciul cetatenilor lor simplificarea formalitatilor ce guverneaza recunoasterea re ciproca si executarea hotarrilor instantelor nationale5. Dificultatea instituirii unui Cod european al obligaiilor a fost recunoscut i prin dispoziiile Tratatului in stituind o Constituie pentru Europa, n care se arta c Uniunea i statele membre acionea nnd cont de diversitatea practicilor naionale, n special n domeniile relaiilor contra ctuale, precum i de necesitatea de a menine competitivitatea economiei Uniunii (ar ticolul III-209). Domeniul contractelor comerciale este deosebit de important n ma teria schimburilor comerciale deoarece reprezint instrumentul direct care face po sibil activitatea comercial 6. Contractele sunt cunoscute n toate rile europene ca avn d, n general, aceleai trsturi. Totui, de la o legislaie naional la alta exist difere umite privine (clauze obligatorii, sanciuni, condiii de validitate etc.), care in de tradiia cultural, economic sau juridic 7. Europenizarea dreptului privat este o pro blem, care, ca efect al integrrii trebuie analizat distinct de textele tratatelor, dar n spiritul acestora i n contextul deciziilor Curii Europene de Justiie. n ceea ce privete contractele, eforturile nu au fost simple i nici nu este garantat un succe s pentru cei care lucreaz la noile modificri. Europenizarea trebuie s i derive legiti mitatea din calitatea normativ a procesului de integrare 8. n rezolutia A5-0384/2001, privind armonizarea dreptului civil si comercial, din 1 5 noiembrie 2001, ce constituie raspunsul la la Comunicarea Comisiei privind dre ptul contractual european, nu mai foloseste termenul de Cod civil european si sa pronuntat pentru crearea unui Institut de drept european. 6 D. M. andru, (2007) , op. cit, p. 34 7 5 S. Weatherill, (2004), Why Object to the Harmonization of Private Law by the EC? , n European Review of Private Law, nr. 5/2004, p. 633-660 Ch. Joerges, (2005), E uropeanization as Process: Thoughts on the Europeanization of Private Law, n Euro

pean Public Law, nr. 1/2005, p. 64 8 4 1.2.Norme noi i reguli spontane i deliberate

n prezent este clar c se opereaz o redistribuire a izvoarelor aa cum sunt ele perce pute n mod tradiional n aciunea de ordonare juridic: nimeni nu mai ignor faptul ca o a tare bulversare se realizeaz preferenial sub egida Europei. Se afirm chiar c atunci cnd ncep modificrile de la Bruxelles, forele dreptul comunitar se dezlanuie: dar aces tea nu sunt ntotdeauna un fel de norme pregatitoaare, ci unele consensuale asa cu m rezulta i din jurisprudena Curii de Justiie de la Luxemburg.9 Autoritile de la Bruxe lles au voina de a pune n practic un cadru comunitar de referin n domeniul dreptului ntarctelor, n care vor fi incluse i cvasicontractele i responsabilitatea, ceea ce v a nsemna c acest cadru nu va fi un instrument constrangtor.10 Aceasta reprezinta un ul din cele mai bogate obiective care se profileaza la orizontul secolului XXI.. II. Reguli specifice comerului interanional Comerul internaional n sens larg cuprind e ntreaga activitate de cooperare economic i tehno-stiintifica internaional. Aceast ac tivitate nu s-ar putea dezvolta dect dac ar fi crmuit numai dup regulile de drept com un in materie (norme drept civil); aceasta ntruct natura, complexitatea i dinamica afacerilor comerciale internaionale, precum i finalitatea comerului internaional (fi nis mercatorum est lucrum) i exigenele acestuia reclam o reglementare special ( adic eguli anume edictate spre a rspunde acestor exigene care pot fi diferite de cele d in dreptul comun). Ansamblul acestor reguli formeaz dreptul comertului internaiona l care conine reguli specifice, indiferent c acestea au fost imprumutate din dreptu l comun (drept civil i procedur civil) dar adaptate i interpretate n lumina exigenelor i rigorilor comertului intenaional modern, ale pieei internaionale i inndu-se seama d dinamica afacerilor comerciale internaionale (foarte acelerat la acea epoc) i de im portant finalitate a cooperrii economice pe plan internaional. n condiiile unei perma nente schimbri a pieei internaionale, participanii la operaiunile comerciale internaio nale nu trebuie pui n situaia s atepte prea mult P. Y. Gautier, Sous le Code civil desfrancais, in L Code civil 1804-2004...",cit. supra, p. 51; idem, L'influence de la doctrine sur la jurisprudence, Dalloz, Par is, 2003,p. 2840; M. Fontaine, La protection du consommateur el I'hartnonisation du droit europeen des contrats, in Liber Amicorum Jean Calais-Auloy", in rudes de droit de la consommation", Dalloz, 10 D. Staudenmayer, Un instrument optional in dreptul contractelor,TnRevuetrimestrielle de droit civil", 2004, p. 629 si urm 9 5 timp; ei trebuie s se decid rapid, uneori imediat( cum este cazul operaiunilor n bur sa de mrfuri sau valori), sa incheie in scurt timp tranzactii de mare valoare far a posibilitatea si timpul necesar constituirii de garantii de drept civil (greoa ie si consumatoare de timp, cum sunt ipotecile); ei nu au timpul necesar nici sp re a-si rezerva probe (sa-si procure probe preconstituite), mulumindu-se adesea c u forme mai simple si chiar cu acorduri verbale, telefonice, pe baza carora pot fi avansate sume mari partenerilor de afaceri, ori unui intermediar, dovada oper atiei urmand a fi facuta. prin orice mijloc de proba. Din aceasta cerinta a rapi ditaii rezulta si o alta, simplificarca operatiilor", ceea ce implica incredere, c ertitudine juridica, securitatea creditului si a tranzactiilor. Toate aceste exi gente au impus unele reglementari specifice, diferite de cele ale dreptului civi l clasic, care se caracterizeaza prin suplee, dar si prin rigurozitate. Aceste re glementari specifice dreptului comertului international au o dubla finalitate: p e de o parte, simplificarea i accelerarea operatiilor comerciale, iar, pe de alt p

arte, ocrotirea creditului (atat in interesul creditorilor, cat si al debitorilo r). Asadar comertul, in general, si comertul international, in special, implica incredere reciproca, buna-credinta in asumarea si executarea obligaiilor, securit atea tranzactiilor in general si, in special, a operatiilor de credit adica, int r-un cuvant, certitudine juridica pe care numai o reglementare foarte riguroasa o poate conferi. Pentru a rspunde unor asemenea exigene s-a optat pentru o mare si mplitate si suplee a regulilor referitoare la incheierea contractelor si, in mod corelativ, pentru o deosebita rigurozitate in privina executarii obligatiilor asu mate, ceea ce, iarasi, nu exclude supleea si adaptabilitatea contractelor la noi imprejurari imprevizibile la momentul incheierii lor. In limita acestor parametr ii ne vom referi, in continuare, la principalele reguli specifice dreptului come rtului international, reguli care, uneori, pot ajunge in situatia admiterii unor solutii - in dreptul comertului international - care, in dreptul intern, sunt d e neconceput ori sunt prohibite, fiind contrare ordinii publice sau, pur si simp lu, normelor imperative.

11 III. 1 .ncheierea contractelor a) In ceea ce privete incheierea contractelor", m ajoritatea contractelor comerciale internationale se incheie pe baza de conditii generale" (cat priveste fondul) sau a unor contracte-tip" (care, adesea, contin s i conditiile generale ale contractului respectiv), pe baza unor formulare sau mo dele, cu clauze standard . n noul Cod civil roman privitor la incheierea contract elor, in art. 1.178. se precizeaz: Contractul se ncheie prin simplul acord de voin al prilor, capabile de a contracta, daca legea nu impune o anumit formalitate pentru n cheierea sa valabil, iar in Codul European al contractelor autonomia contractuala este reglementat de art 2. 11 Revista Dreptul, nr.4/2008, Uniunea juritilor din Romnia 6

Alin.(1): parile pot determina n mod liber, coninutul contractului n limitele impuse de reglile imperative, bunele moravuri si ordinii publice, asa cum sunt stabili te in prezentul cod, in dreptul comunitar sau alte legi nationale ale statelor m embre ale Uniunii Europene, urnnd ca prin acestea parile s nu urmreasc numai prejudic ierea unei persoane. (2) n limitele alineatului precedent, prile pot ncheia contract e care nu sunt supuse reglementarilor prezentului cod, n special prin combinarea tipurilor legale diferite i legatura ntre mai multe acte. n art. 3 Codul European, se precizeaz ca se vor aplica prin analogie contractelor nenumite regulile contra ctelor cu denumire proprie. Potrivit legii 105/1992 privind reglementarea raport urilor juridice de drept internaional privat prile sunt libere s aleag legea aplicabi l. Potrivit articolului 3 din Regulament 12, contractul va fi guvernat de legea a leas de ctre pri. Aceast alegere trebuie s fie expres sau s rezulte, cu un grad rezon l de certitudine, din clauzele contractuale sau din mprejurrile cauzei. Prin alege rea lor, prile pot desemna legea aplicabil ntregului contract sau numai unei pri din a cesta. Prile vor putea conveni, n orice moment, s supun contractul altei legi dect cea care l guverna anterior. Orice modificare efectuat de ctre pri cu privire la legea a plicabil, care intervine ulterior ncheierii contractului, nu va aduce atingere val iditii formei contractului i nu va afecta n mod negativ drepturile terilor. III .2. L egea aplicabil n absena alegerii reglementrii n lipsa unei alegeri, atunci cnd legea a plicabil nu poate fi stabilit nici prin ncadrarea contractului ntr-unul din tipurile specificate, nici ca fiind legea rii n care partea care trebuie s efectueze prestaia caracteristic din contract i are reedina obinuit, contractului ar trebui s i se apli legea rii de care este cel mai strns legat. Pentru a determina aceast lege, ar trebu i s se in cont, printre altele, de faptul dac contractul n cauz este strns legat de un alt contract sau de alte contracte. Astfel, conform articolului 4, n msura n care l egea aplicabil contractului nu a fost aleas i fr a aduce atingere articolelor 5-8 (ar

t. 5-8 stabilesc reglementari speciale pentru contractele de transport, pentru c ele ncheiate cu consumatorii, contractele de asigurare i pentru contractele indivi duale de munc), legea aplicabil contractului se va determina dup cum urmeaz: (a) con tractul de vnzare-cumprare de bunuri este reglementat de legea rii n care i are reedi binuit vnztorul; 12 P. Mayer, V. Heuze (2007), Droit international priv, 9 edition, Editions Montchre stien, Paris, p. 21 7

(b) contractul de prestri servicii este reglementat de legea rii n care i are reedina inuit prestatorul de servicii; (c) contractul privind un drept real imobiliar sau privind dreptul de locaiune asupra unui imobil este reglementat de legea rii n care este situat imobilul; (d) fr a aduce atingere literei (c), contractul de locaiune a vnd drept obiect folosina privat i temporar a unui imobil pe o perioada de maximum ase luni consecutive este reglementat de legea rii n care i are reedina obinuit proprie , cu condiia ca locatarul s fie o persoan fizic i s i aib reedina obinuit n ace ctul de franciz este reglementat de legea rii n care i are reedina obinuit benefici ancizei; (f) contractul de distribuie este reglementat de legea rii n care i are reedi obinuit distribuitorul; (g) contractul de vnzare-cumprare de bunuri la licitaie este reglementat de legea rii n care are loc licitaia, dac se poate stabili care este ace st loc; h) orice contract ncheiat n cadrul unui sistem multilateral, care reunete s au faciliteaz reunirea de interese multiple de vnzare-cumprare de instrumente finan ciare ale terilor, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 17 din Directiva 2004/39/CE, n conformitate cu normele nediscreionare, i care este reglementat de o lege unica, de legea respectiva.13 La formarea contractului, po trivit Codul European trebuie respectate obligatia de corectitudine, de informar e, de rezerva. Prin obligatia de corectitudine negocierile privind incheierea co ntractului nu naste responsabilitatii sau alte obligatii in sarcina niciunei par ti, daca este de buna credinta. Partea care actioneaza cu rea credinta este obli gata sa repare prejudiciul cauzat in cursul negocierilor intreprinse in vederea incheierea contractului si pentru ocaziile similare pierdute. Fiecare parte este obligata reciproc privind informarea referitor la orice chestiune de fapt sau d e drept, vizand valabilitatea contractului si interesul partilor de a-l incheia. Partea este responsabila pentru lipsa de informare sau a declaratiei false, dac a contractul nu a fost incheiat sau daca a fost lovit de nulitate pentru faptul sau. Obligatia de rezerva presupune utilizarea de catre parti a rezervei de info rmatii primite in mod confidential in timpul negocierilor, in caz contrar fiind obligate sa repare prejudiciul cauzat prin plata unei indemnizatii proportionale cu imbogatirea sa , in cazul in care au avut avantaje neloiale de pe urma infor matiei confidentiale . Articolul 24 din Regulament prevede c n statele membre, Regulamentul nlocuiete Conve nia de la Roma, cu excepia teritoriilor statelor membre care intr n domeniul de apli care teritorial al respectivei convenii i crora nu li se aplic Regulamentul. 13 8

In noul Cod civil roman, in art 1.184 privind obligaia de confidenialitate n negoci erile precontractuale se stipuleaza: cnd o informaie confidenial este comunicat de ctr e o parte n cursul negocierilor, cealalt parte este inut s nu o divulge i s nu o folos asc n interes propriu, indiferent dac se ncheie sau nu contractul. nclcarea acestei ob ligaii atrage rspunderea prii n culp. In noul cod civil, art. 1.363. O persoan se po exonera de rspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comerc

ial dovedind c divulgarea a fost impus de mprejurri grave ce priveau sntatea sau sigur ana public. Negocierile in comertul international-intercontinental, partile sunt o bligate sa se conformeze uzantelor generale in vigoare pentru contractele de ace lasi tip si din acelasi sector comercial, partile fiind raspunzatoare in cazul n erespectarii acestei dispozitii.14 Sub aspectul conditiilor de forma, in art. 9 in cazul tratativelor incheierii contractelor in afara unitatilor comerciale, co merciantul are oligatia de a-l informa in scris despre dreptul sau dea rezilia c ontractul si consecintele neinformarii se vor aplica in maniera prevazuta de art 159. Exista in Codul european al contractelor prevederi vizand forma speciala c eruta pentru dovada contractului cat si forma conventionala a contractului (art 36 si art 37). Forma conventionala vizeaza regula ca partile care au convenit in cheierea actului intr-o anumita forma, aceasta se va presupune ca fiind necesara pentru ca actul sa fie valabil, cu exceptia situatiei in care dispozitiile comu nitare sau dreptul national in vigoare la locul unde contractul este incheiat di spun altfel. In Codul civil roman actual intalnim de asemeni aceasta reglementar e . In schimb, in noul Cod civil roman se stipuleaza in art. 1.185. faptul ca , n timpul negocierilor, daca o parte insist s se ajung la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite forme, contractul nu se ncheie pn nu se ajunge la un acord cu privire la acestea. III .3. Condiiile de form i de publicitate ale cont ractului din perspectiva legii 105/ 1992 Contractul cu element de extraneitate s e concretizeaz ntr-un nscris care va cuprinde nelegerea prilor. Condiiile de form c se va supune contractul vor fi stabilite de legea care guverneaz i fondul acelui act. Normele de drept internaional privat acoper i situaiile de excepie care se pot i vi n aceast privin. Astfel, contractul este considerat valabil ca form dac: prile car e gsesc, la data ncheierii sale, n state diferite, au ndeplinit condiiile de form prev ute de legea unuia dintre statele lor sau reprezentantul prii a ndeplinit condiiile de form ale statului unde se afl la momentul ncheierii contractului. 14 Codul European al contractelor, art 10 9 Deoarece pentru anumite bunuri (cum sunt terenurile i cldirile) legea cere efectua rea unor formaliti de publicitate fie pentru valabilitatea propriu-zis a contractul ui, fie pentru a/l face opozabil fa de teri, n art. 87, Legea nr. 105/1992 stabilete i criteriul de determinare a dreptului aplicabil acestora. Asemenea forme de publ icitate, care se refer la contractul prin care se constituie, modific ori transmit drepturi asupra unor bunuri corporale, sunt supuse legii locului de situare a b unurilor (lex rei sitae).15 In genere exista o deplina libertate a partilor, lip sind cerinta unei anumite forme (nu se cere forma scrisa in mod special, lipsesc formalitatile, regula fiind in favorea comertului, impusa de cerinta rapiditati i afacerilor, redactarea unui inscris constituind o cauza de intarziere a inchei erii afacerilor). Dar se tinea seama de faptul ca cei care participa la relatiil e comerciale au, in genere, o anumita competenta profesionala, ca, de asemenea, sunt obligati sa tina registre in care sa consemneze operatiunile lor comerciale si deci aceste registre pot fi utilizate ca instrumente de proba. In mod corela tiv exista regula libertatii probei fara nicio limita de valoare, dovada putand fi facuta prin orice mijloc de proba, inclusiv martori si prezumtii, far a se tine seama de normele restrictive din dreptul civil (proba unui contract poate fi fac uta fara vreun inscris sau inceput de proba scrisa, indiferent de valoarea contr actului; proba impotriva unui inscris sau peste continutul unui inscris este lib era, putandu-se face prin orice mijloc de proba, contrar art. 1191 fi urm. C.civ .; data unui contract comercial se dovedeste, ca si celelalte elemente ale contr actului, prin orice mijloc de proba, contrar prevederilor art. 1182 C.civ., solu tie impusa partial de rapiditatea cu care se incheie, de obicei, tranzactiile co merciale, iar, pe de alta parte de faptul ca, in genere, comerciantii tin regist re in care mentioneaza operatiile pe care le fac; daca este vorba de un act unil ateral nu se mai cere conditia de bun pentru... (atunci cand este vorba de obligat

ia de plata a unei sume de bani, contrar art. 1179 si art. 1180 C.civ.). III .4. Mijloacele de prob Mijloacele de proba cele mai utilizate in comert se exprima p rin scrisori, facturi si alte asemenea documente, precum si cu ajutorul registre lor comerciale care fac proba impotriva celor care le detin, daca este vorba de un contencios intre un comerciant si o persoana fizica oarecare (ilia scripta ni hil probat pro scribentem), dar care pot face proba si in favoarea comerciantulu i daca este vorba de un contencios intre comercianti, iar registrele au fost reg ulamentar tinute. 15 Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor juridice de drept internaio nal privat. 10

In Codul european al contractelor, forma speciala ceruta pentru dovada contractu ui este prevazuta de art 36. contractele trebuie incheiate in forma prevazuta da ca se cerea indeplinirea acestei conditii speciale, contract chiar inexistent la momentul manifestarii dorintei partilor dea imcheia un contract. Pentru contrac tele cu obiect de o valoare mai mare de 5 000 de euro, este ceruta forma scrisa, sa aiba data certa pentru opozabilitate iar acolo unde potrivit regulilor comun itare si dispozitiilor statelor membre ale Uniunii Europene, existenta formei sc rise poate fi inlocuita cu alte mijloace de proba. Exceptie de la regula liberta tii probei exista in privinta contractelor bancare si anume: conturile bancare, cambia, cecul etc., pentru care cerinta unui inscris este impusa ad validitatem. Un oarecare formalism se observe tot mai mult si in privinta unor operatii come rciale care se incheie pe baza de contracte-tip si, tot astfel, exista un formal ism exprimat sub forma de facturi, recipise, tichete etc., explicabil prin exige ntele securitatii creditelor si a tranzactiilor in general. III.5. Coninutul cont ractului In Codul European al contractelor, contractul trebuie sa respecte condi tii relative privitoare a continut (util, posibil, licit, determinat sau determi nabil art 25, 26, 27, 28,30, 31,) in ceea ce priveste lucrurile viitoare contrac tul, potrivit art. 29 Codul european al contractelor, contractul poate avea drep t continut o prestatie relativa a lucrurilor viitoare, cu exceptia interdictiilo r prevazute de prezentul cod sau de dispozitiile comunitare sau nationale. III . 6. Jurisprude n acest sens vom prezenta urmatoarea spe privind societile comerciale, c ntractul de vnzare-cumprare, vnzarea bunurilor viitoare, tranzacia, obligaia asumat su b condiie suspensiv, nendeplinirea condiiei, cererea privind constatarea nulitii contr actului art. 969 i art. 970, art. 1017 C. civ. Vnzarea bunurilor viitoare este per mis sub condiia ca aceste bunuri s intre n viitor n patrimoniul vnztorului i, din ace perspectiv, pn la ndeplinirea condiiei suspensive, creditorul nu poate cere executare a obligaiei de la debitor, deoarece condiia suspensiv presupune c obligaia nu exist, n u este perfectat (art. 1017 C. civ.). Ori, n cauz, litigiul cu privire la dreptul d e proprietate al promitentului asupra celor 825 m.p. teren s-a finalizat prin tr anzacia consfinit de sentina comercial nr. 7313 din 28 mai 2005, potrivit creia SC S.I . SA s-a obligat s vnd suprafaa de teren ctre SC F. SRL i, pe cale de consecin, condi u se poate considera realizat aa cum s-au neles prile, respectiv promitentul s rmn tarul terenului.Cum, n 11

cauz, condiia suspensiv de a crei ndeplinire depinde naterea obligaiei nu s-a realizat (n sensul confirmrii dreptului de proprietate asupra terenului n patrimoniul promit entului vnztor), s-a considerat c obligaia nu a existat, iar prile se gsesc n situai re nu ar fi ncheiat raportul juridic obligaional, i, n acest context juridic, nu se poate imputa promitentului-vnztor nclcarea conveniei. 1. Reclamanta SC F.I.R. P.I.E. SA a solicitat prin aciunea introductiv de instan formulat n contradictoriu cu prtele S.I. SRL i SC F. SRL s se constate nulitatea contractului de vnzare-cumprare autent

ificat sub nr. 63/2004, ncheiat ntre cele dou prte, cu privire la transmiterea dreptu lui de proprietate a suprafeei de teren de 825 m.p. situat n Bucureti i s se dispun ob igarea prtei SC S.I. SRL la ncheierea contractului de vnzare-cumprare pentru suprafaa de 825 m.p. teren cu reclamanta.16 Potrivit susinerilor reclamantei, contractul n r. 63, a crui nulitate a invocat-o, a fost ncheiat urmare a fraudrii drepturilor i i ntereselor sale n condiiile n care, prin antecontractul nr. 513/2002, prta SC S.I. SR L i-a asumat obligaia de a-i vinde suprafaa de teren de 825 m.p., dup soluionarea lit igiului al crui obiect l forma situaia juridic a terenului, litigiu care se purta ntr e prta SC S.I. SRL i o ter persoan juridic SC A. 95 I. SRL. 2. Prin sentina comercial 12923 din 26 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureti, secia a VI-a comercial, a respin s ca nefondat aciunea formulat de reclamant. Tribunalul a reinut urmtoarea situaie de apt i de drept: Prin antecontractul de vnzare-cumprare autentificat sub nr. 513/200 2 prta SC S.I. SRL s-a obligat s vnd reclamantei suprafaa de 3.416 m.p. teren din tota lul de 4.241 m.p. situat n Bucureti i s nu l nstrineze altei persoane. Cu privire la p omisiunea de vnzare-cumprare a suprafeei de 825 m.p., reprezentnd diferena pn la limit celor 4.241 m.p., prile au stabilit un regim juridic distinct, nstrinarea urmnd a se face dup soluionarea litigiului ce se derula cu privire la aceast suprafa de teren, ceea ce impune concluzia c s-a avut n vedere situaia n care, la sfritul litigiului, te renul se afla n patrimoniul prtei, iar o eventual interdicie de finalizare a acelui l itigiu printr-o tranzacie nu a fost prevzut. n acest sens, tribunalul a reinut c prin sentina comercial nr. 73/3/2004 a Tribunalului Bucureti, secia a VI-a comercial, s-a luat act de tranzacia intervenit ntre SC S.I. SRL i SC A95I SRL prin care prile au con venit stingerea litigiilor dintre ele cu privire la construcia situat pe terenul p roprietatea SC S.I. SRL din Bucureti, societatea S.I. obligndu-se prin tranzacie s vn d ctre SC F. SRL terenul n suprafa de 825 m.p. S-a mai reinut c, n aceste condiii, o tual coniven a SC 16 Jurispruden / Decizia nr. 904 din 05-mar-2010 nalta Curte de Casaie i Justiie / Secia omercial pt spea cu contract de vnzare cumprare aciuni 12

A. 95 I. SRL cu prtele din cauz apare exclus i, pe cale de consecin, cerina conivene uduloase a prtelor nu este ntrunit pentru a conduce la nulitatea contractului de vnza re-cumprare nr. 63/2004. 3. Apelul declarat de reclamant mpotriva sentinei fondului a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureti, secia a V-a comercial, prin decizia comercial nr. 207 din 15 aprilie 2009. Instana de control judiciar a const atat c nulitatea contractului de vnzarecumprare ncheiat ntre SC S.I. SA i SC F. SRL pe ntru cauz ilicit nu se justific n condiiile n care ncheierea contractului este urmare celor stabilite prin tranzacia consfinit printr-o hotrre de expedient pronunat de o i stan judectoreasc, iar n cauz nu s-a solicitat i nulitatea tranzaciei ncheiate ntre . SA i SC A. 95 I. SRL. Totodat, instana de apel a apreciat c stipulaia consimit n fa rea lui SC F. SRL prin tranzacie nu ascunde o relaie de interpus a acesteia fa de SC S.I. SA, deoarece societatea beneficiar se afl n raporturi comerciale cu SC A. 95 I. SRL, acionariatul celor dou societi fiind n parte comun. 4. mpotriva deciziei nr. 2 07/2009 reclamanta a declarat recurs ntemeiat n drept pe art. 304 pct. 7,8 i 9 C. p r. civ. n argumentarea crora a susinut urmtoarele: (...) - instana de apel a nclcat di poziiile art. 977-979 i ale art. 982 i art. 984 C. civ. interpretnd pro cauza obligai ile asumate de pri prin antecontractul de vnzarecumprare autentificat sub nr. 513/20 02, respectiv art. 6 din contract, nlocuind sintagma "dup soluionarea litigiului" c u o concluzie artificial, n sensul existenei unei obligaii eventuale determinat de cti area proceselor; - instana de apel a nclcat efectele pe care le produce antecontrac tul ntre prile semnatare, antecontract cu putere de lege i care obliga pe promitenta -vnztoare ca prin aciunile sale s sprijine executarea ante-contractului, respectiv s fac toate demersurile legale pentru ctigarea procesului cu SC A. 95 I. SRL i nu s ren une la dreptul asupra terenului prin tranzacie; - instana de apel a pronunat o hotrre cu nclcarea grav a dispoziiilor art. 969 C. civ., lipsind de eficien juridic antecontr ctul de vnzare-cumprare nr. 513/2002, dei voina real a prilor a fost de a se vinde ct

societate i diferena de teren de 825 m.p.; - contractul de vnzare-cumprare ncheiat cu SC F. SRL este lovit de nulitate absolut n condiiile n care cumprtorul cunotea la dat ncheierii actului despre obligaia asumat de vnztoare prin antecontractul nr. 513/200 2, nelegnd s cumpere pe riscul su, prin nesocotirea dreptului reclamantei. 5. nalta Cu rte a constatat urmtoarele: (...) Cu privire la motivul de nelegalitate prevzut de art. 304 pct. 8 C. pr. civ. De principiu, instanele de fond, precum i cele de ape l, din perspectiva caracterului devolutiv al acestei ci de atac, sunt suverane n i nterpretarea conveniilor deduse judecii, cu condiia ca prin interpretarea dat s nu den atureze clauzele clare i 13

precise, denaturare care semnific o violare a voinei prilor exprimate n mod clar i nen oielnic. n spe, clauza a crei interpretare este criticat pentru denaturare este inser at n art. 6 din antecontractul nr. 513/2002 i prevede obligaia vnztoarei-promitente SC S.I. SA de a vinde reclamantei la preul de 70 USD/m.p. i diferena de 825 m.p. tere n, dup soluionarea litigiului avnd ca obiect situaia juridic a terenului. Potrivit su sinerilor recurentei, obligaia astfel asumat este o obligaie cu termen i nu o obligaie condiional, aa cum a fost interpretat de instan. Susinerile recurentei sunt vdit nef ate. Din coninutul clauzei, nu rezult c prile au convenit suspendarea executrii obliga ei, respectiv amnarea executrii ei pn la mplinirea unui anumit termen, ca eveniment v iitor i sigur c se va produce. n alte cuvinte, obligaia asumat nu este o obligaie pur simpl care este amnat pn la mplinirea unui anumit termen cnd devine exigibil. Obliga umat este condiionat de producerea unui eveniment viitor i incert, respectiv de ndepl inirea condiiei ce ine de clarificarea situaiei juridice a terenului, condiie poziti v n sensul confirmrii dreptului de proprietate al promitentului asupra terenului. P rin urmare, interpretarea dat de instana fondului i confirmat de instana de apel asup ra acestei clauze este n deplin concordan cu voina prilor, circumscris unui comportam de bun-credin, deoarece nimeni nu se poate obliga s vnd ceea ce nu deine n mod legal urtea a subliniat, n acest punct al analizei, c vnzarea bunurilor viitoare este per mis sub condiia ca aceste bunuri s intre n viitor n patrimoniul vnztorului i, din ace perspectiv, pn la ndeplinirea condiiei suspensive, creditorul nu poate cere executare a obligaiei de la debitor, deoarece condiia suspensiv presupune c obligaia nu exist, n u este perfectat (art. 1017 C. civ.).17 Ori, n cauz litigiul cu privire la dreptul de proprietate al promitentului asupra celor 825 m.p. teren s-a finalizat prin t ranzacia consfinit de sentina comercial nr. 7313 din 28 mai 2005 potrivit creia SC S.I . SA s-a obligat s vnd suprafaa de teren ctre SC F. SRL i, pe cale de consecin, condi u se poate considera realizat aa cum s-au neles prile, respectiv promitentul s rmn tarul terenului. Nu s-a reinut, susinerea recurentei c prin ncheierea tranzaciei, deb itorul obligaiei a mpiedicat ndeplinirea condiiei, deoarece tranzacia este un mod leg al de stingere a unui litigiu prin concesiile reciproce pe care i le fac prile impl icate, iar

Jurispruden: Decizia nr. 904 din 05-mar-2010 nalta Curte de Casaie i Justiie/Secia Com rcial pt spea cu contract de vnzare cumprare aciuni 17 14

conformitatea tranzaciei cu legea i ordinea public a fost verificat de instana care a pronunat hotrrea de expedient. n acest sens, raionamentul instanei de apel potrivit c uia nulitatea contractului de vnzare-cumprare ncheiat n executarea tranzaciei este su bsecvent nulitii nsei a tranzaciei, nulitate care nu s-a solicitat, este pe deplin cor ect. 5.2. n ceea ce privete motivul de recurs viznd nclcarea dispoziiilor art. 969 i a t. 970 C. civ., potrivit crora conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile con tractante i ele trebuie executate cu bun-credin, argumentele recurentei sunt o relua re a aspectelor legate de interpretarea clauzei din art. 6, ce au fost examinate n cadrul motivului de la pct. 5.1. Cum, n cauz, condiia suspensiv de a crei ndeplinir

depinde naterea obligaiei, nu s-a realizat (n sensul confirmrii dreptului de propri etate asupra terenului n patrimoniul promitentului vnztor), s-a considerat c obligaia nu a existat, iar prile se gsesc n situaia n care nu ar fi ncheiat raportul juridic o ligaional, i, n acest context juridic, nu se poate imputa promitentului-vnztor nclcare conveniei. Potrivit principiului autonomiei de voin, prile semnatare ale antecontrac tului autentificat sub nr. 513/2002 au condiionat obligaia de a vinde terenul n sup rafa de 825 m.p. de ndeplinirea unei condiii suspensive, condiie care nu s-a realizat , efectele acestei nendepliniri urmnd a fi respectate att de creditorul obligaiei ca re nu poate s mai cear executarea ei, ct i de debitor care trebuie s restituie prestai ile n msura n care au avut loc. Pentru raiunile mai sus nfiate, nalta Curte, n teme . 312 alin. (1) C. pr. civ., a respins recursul ca nefondat.18 III .7. Determina rea coninutului contractului Pentru a se determina continutul contractului (adica drepturile si obligatiile partilor contractante) in materia afacerilor comercia le intemationale se recurge la clauze specifice contractelor de comert exterior (clauze care fie nu sunt necesare in dreptul intern, fie ca impun alte solutii d ecat in dreptul intern). O prima stipulatie specific contractelor din comertul in ternational este cea prin care partile determina sau aleg legea care va guverna raporturile lor juridice (pactum de lege utenda). Potrivit art. 73 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat Contractul este supus legii alese de parti. 18

Jurispruden /Decizia nr. 904 din 05-mar-2010 nalta Curte de Casaie i Justiie/Secia Com rcial pt spea cu contract de vnzare cumprare aciuni 15 O alta stipulatie (devenita clauz de stil) este cea referitoare la modul de solut ionare a litigiului pe calea arbitrajului (aceasta fiind, de fapt, un alt contract , cuprins in contractul principal, sub forma de clauza compromisorie, fiind deci o convenie de arbitraj). Prin art. 180 din Legea nr. 105/1992 se face o referire , indirecta, la incheierea de catre partite contractante a unei convenii arbitrale. Unele clauze au drept scop mentinerea valorii contractului in condiiile de fluct uaie a pietei internationale, ele exprimandu-se sub forma indexarii ori revizuiri i preului ori sub forma unor clauze valutare sau de variaie a schimbului etc. Alte clauze au in vedere adaptarea sau readaptarea contractelor pe termen lung la no ile circumstante imprevizibile la momentul incheierii contractelor. Justificarea admisibilitaii unor asemenea clauze consta in temeiul finalitaii contractelor si complexitatea acestora, care pot afecta interesele partilor contractante si uneo ri, chiar economia unor tari. Asa incat, in practica, au fost cautate solutii ca re sa salveze acest gen de relatii contractuale, printr-o restabilire a echilibr ului contractual si a prestatiilor partilor contractante. Un exemplu de asemenea clauza il constituie clauza de hardship" (clauza de impreviziune), menita sa asi gure riscurile conjuncturale, precum si alte categorii de riscuri. Ea consta in accea ca partile pot cere renegocierea, partiala sau totala, a contractului in c azul in care a intervenit un eveniment exterior imprevizibil care a dus la un de zechilibru major in raporturile obligationale dintre partile contractante, fata de situatia avuta in vedere la incheierea contractului). Alte clauze se pot refe ri chiar si la raportul dintre partite contractante si terti, in aceasta categor ie intrand, de exemplu, clauza clientului cel mai favorizat, clauza ofertei conc urente, clauza primului refuz etc. Clauza clientului cel mai favorizat consta in obligatia pe care si-o iau partile semnatare de a-si acorda reciproc toate avan tajelc pe care le-au acordat sau le vor acorda pe viitor tertilor in cadrul re'a tiilor comerciale Internationale. Clauza ofertei concurente este o clauza care p ermite unei parti contractante (de obicei cumparatorui) sa obtina de la cealalta parte contractanta (de obicei vanzatorul) conditii favorabile celor prevazute i nitial in contractul aflat in curs de executare, cu cele din oferta unei tere per soane. Clauza este specifica (tipica) pentru contractele de aprovizionare si per

mite cumparatorului si beneficieze de schimbarile de pe piata, ulterioare inchei erii contractului. Clauza primului refuz se refera la o optiune in favoarea unui beneficiar, de fapt un contract unilateral, intrucat numai una dintre parti se obliga, promitand ca va incheia contractul imediat ce cealalta parte isi va mani festa vointa in acest sens, iar in caz de refuz (primul refuz) partea care a fac ut promisiunea va putea sa contracteze acea operatiune cu orice alt client. Un e xemplu, din multe altele care pot fi date in legatura cu astfel de clauze, il po ate constitui situatia in care partile contractante care voiesc sa realizeze o o peratiune 16

de cooperare (joint venture), spre a construi o uzina cu o anumita productie, se obliga ca, in cazul in care o parte ar vrea sa realizeze operatiunea cu un tert , sa nu faca acest lucru decat dupa ce partenerul sau initial, avizat, va refuza (primul refuz).19 Clauza primului refuz poate imbraca formele cele mai diverse. De exemplu, dupa primul refuz al partenerului contractual, cel care este liber sa trateze cu un tert, va putea solicita oferte de la tert, dar nu le va putea a ccepta, chiar daca sunt mai favorabile, mai inainte de a propune partenerului in itial o contractare in aceste noi conditii ale ofertei tertului si, numai daca p artenerul initial refuza (deci un alt refuz, dupa primul refuz), este liber sa c ontracteze cu terul care a facut oferta mai favorabila. In alte cazuri, printr-o astfel de clauza a primului refuz" se poate prevedea ca in cazul unui refuz al be neficiarului clauzei, acesta nu va putea incheia un contract cu un tert decat du pa trecerea unui anumit termen de la data cand optiunea intra in actiune. Tot as a, daca societatea A cedeaza societatii B o licena pentru fabricarea unui anumit produs, poate stipula, in contractul de cedare, printr-o clauza a primului refuz , ca in cazul in care societatea B s-ar decide sa exporte o parte din productia sa si intr-o |ara ter|a, anume determinata, sa dea preferin$ (beneficiu al clauz ei primului refuz) unei filiale a partenerei sale, societatea A. In Codul europe an al contractelor, art 32 alin (1) prevede clauzele implicite ale contractului: clauze impuse de cod sau dispozitii comunitare sau nationale, introduse de part i, care decurg din buna credinta, clauze necesare producatoare de efctele voite de parti, adecvate, pe baza raportului de afaceri, negocieri, circumstante, cutu me generale sau locale. Alin (2) prevede faptul ca dispozitiile rezervate care g uverneaza forma isi produc efectele intre partile contractante, in masura in car e ele corespund cu textul contractual, cu declaratiile pe care partile si le fac reciproc in timpul tratativelor/negocierilor sau in momentul incheierii contrac tului in ceea ce priveste o situatie sau o expectativa de fapt sau de drept, rel ativa la subiecte si la continut. In alin. (3), se stipuleaza ca in contractele internationale-intercontinentale, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfe l, ca partile au aplicat cutuma folosita in general in contractele de acelasi ti p si din acelasi sector comercial. In cazul pluralitatii de de raporturi contrac tuale, art. 33 Codul european al contratelor, stabileste ca acestea isi produc e fectele daca nu exista o stipulatie contrara prevazuta de parti. In noul Cod civ il roman, contractul trebuie sa respecte clauzele externe20, standard21 si neuzu ale22. Referitor la proba clauzei, contractul este valabil chiar atunci Revista Dreptul, nr 5/2008, Internaionalizarea raporturilor juridice contractuale , Gheorghe Stancu, p. 52 Noul Cod civil, Art. 1.201. Dac prin lege nu se prevede altfel, prile sunt inute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere. 21 Noul Cod civil, Art. 1.202. (1) Sub rezerva prevederilor art. 1.203, dispoziii le prezentei seciuni se aplic n mod corespunztor i atunci cnd la ncheierea contractulu sunt utilizate clauze standard. (2) Sunt clauze standard stipulaiile stabilite n prealabil de una dintre pri pentru a fi utilizate n mod general i repetat i care sunt incluse n contract n urma negocierii ntre pri. 20 19 17

cnd cauza nu este expres prevzut si existena unei cauze valabile se prezum pn la proba contrar.23 III .8. Efectele si executarea contractelor In aceasta privinta exista deosebiri importante intre contractele comerciale si cele cu caracter civil si aceasta sub mai multe aspecte, si anume: -Punerea in intdrziere (in mora). In ma joritatea sistemelor de drept - in materie comerciala - se prevede ca aceasta av ertizare se poate realiza prin orice act, chiar printr-o simpla scrisoare sau pr intr-o intelegere, fie ea si tacita, a partilor potrivit careia debitorul este p us in intarziere prin simpla ajungerc a dato-riei la scadenta (dies interpellat pro hominem). Potrivit dreptului comun, aceeasi operatiune (de punere in intarzi ere a debitorului care nu-si executa obligatia la timp) se face printr-o notific are efectuata prin tribunalul de la domicihul debitorului, daca partile nu au pr evazut, in mod expres, altfel (art. 1088 din C.civ. roman; situatia fiind identi ca in Franta -art. 1139 C.civ. francez). -dobnda legala In materie comerciala, pe ntru obligatiile care au ca obiect sume de bani, dauneleinterese pentru neexecut area lor sunt mai mari decat cele din dreptul civil (dobanda legala), acest lucr u rezultand din art. 1088 C.civ. roman, care prevede o exceptie in materie comer ciala. De altfel, dobanda conventionala este, in genere, libera intrucat limita instituita prin lege este suficient de larga (acesta este cazul in legislatia fr anceza). Anatocismul (capitalizarea dobanzii) nu este permis in operatiunile de drept civil decat in anumite conditii si anume daca dobanzile sunt datorate pe c el putin un an (art. 1089 C.civ.), in timp ce in materie comerciala, de exemplu in contractul de cont curent, dobanzile se capitalizeaza la fiecare 3 luni. Codu l european al contractelor stipuleaza faptul un contract are forta unei legi int re parti (pacta sunt servanta, art. 969 cod civil roman ) si produce efecte in f avoarea tertilor astfel cum prevd regulile prezentului titlu. Din aceast perspecti va24 contractul produce efecte generate si de factorii extracontractuali25, efec te obligatorii26, efecte reale.27 Noul Cod civil, 1.203. Clauzele standard care prevd n folosul celui care le propun e limitarea rspunderii, dreptul de a denuna unilateral contractul, de a suspenda e xecutarea obligaiilor sau care prevd n detrimentul celeilalte pri decderea din dreptur i ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune excepii, restrnger ea libertii de a contracta cu alte persoane, rennoirea tacit a contractului, legea a plicabil, clauze compromisorii sau prin care se derog de la normele privitoare la competena instanelor judectoreti nu produc efecte dect dac sunt acceptate, n mod expre , n scris, de cealalt parte. 23 Noul Cod civil, Art. 1.239, alin (1) si (2) 24 Cod ul european al contractelor, art 44 si urmatoarele pana la art. 49 25 Codul euro pean al contractelor, art 44, Efectele deriva nu numai din conventiile interveni te intre parti, dar si din dispoziiile prezentului od, din dispoziiile naionale i co munitare, din uzane, buna credin i din echitate. 22 18

III .9. Termenele Termenele de gratie pot fi acordate debitorului, in dreptul co mun, potrivit art. 1101 C.civ., dar nu sunt admise in materie comerciala, cel pu tin in privinta titlurilor de credit, ca masura de securitate a creditului; prin legi speciale insa, in cazuri deosebite, se iau masuri pentru prelungirea terme nelor. In Noul Cod civil Roman, art. 1.413. arata ca termenul profit debitorului, afar de cazul cnd din lege, din voina prilor sau din mprejurri rezult c a fost stip favoarea creditorului sau a ambelor pri. (2) Cel ce are beneficiul exclusiv al te rmenului poate renuna oricnd la acesta, fr consimmntul celeilalte pri. Decderile di n sunt mai frecvente in dreptul comercial decat in dreptul civil. Art. 1.417. (1 ) Debitorul decade din beneficiul termenului dac se afl n stare de insolvabilitate sau, dup caz, de insolven declarat n condiiile legii, precum i atunci cnd, cu inteni dintr-o culp grav, diminueaz prin fapta sa garaniile constituite n favoarea creditor ului sau nu constituie garaniile promise. (2) Starea de insolvabilitate rezult din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executri i silite, fa de valoarea total a datoriilor exigibile. Dac prin lege nu se prevede a

ltfel, aceast stare se constat de instan care, n acest scop, poate ine seama de anumit e mprejurri, precum dispariia intempestiv a debitorului, neplata unor datorii deveni te scadente, declanarea mpotriva sa a unei proceduri de executare silit i altele ase menea. (3) Decderea din beneficiul termenului poate fi cerut i atunci cnd, din culpa sa, debitorul ajunge n situaia de a nu mai satisface o condiie considerat esenial de creditor la data ncheierii contractului. n acest caz, este necesar s se fi stipulat expres caracterul esenial al condiiei i posibilitatea sanciunii decderii, precum i s i existat un interes legitim pentru creditor s considere condiia respectiv drept es enial.28 Partea care are temeri motivate sa creada ca atitudinea celeilalte parti contractante nu este conform cu cerintele prevazute n mod explicit sau implicit i n aliniatul precedent si ca este succesibil de a-i compromite drepturile, poate obtine pe cele judectoreasc, chiar i nainte de expirara termenului prevzut pentru exe cutarea contractului, adoptarea uneia din masurile prevzute n art. 17229 Partile c ontractante pot conveni ca anumite clauze sa produc efecte incepand sau terminnd c u o anumita dat, iar daca asemenea stipulatii nu sunt prevzute, contractul Obligatia de a livra lucrul determinat presupune si livrarea atat a lucrului pri ncipal cat si accesorii, fructele, conservarea, cu exceptia cazului fortuit sau fort majora, despagubirea celeilelte parti in caz promisiun epentru fapta altuia, in caz de nexecutare. 27 Codul european al contractelor, art 46 28 Noul Cod civ il, art 1417 29 Codul european al contractelor, art. 45, alin (5) 26 19

va produce de la data incheierii lui. In cazul contractelor cu executare continu sau periodic, daca nu este stabilit termen final, se poate pune capat de ctre oric are dintre pri printr-o notificare cu preaviz conform cu natura contractului, cu b una credin sau cutuma. Termenele pe zile se calculeaz fr ziua iniial a perioadei stabi ita de pri, la cele pe luni se ia n considerare ziua corespunztoare lunii iniiale., l a ce pe ani, se ia in considerare ziua i luna corespunztoare anului iniial.30 In No ul cod civil renunarea la termen sau decderea din beneficiul termenului face ca ob ligaia s devin de ndat exigibil31 si Decderea din beneficiul termenului a unui debitor chiar solidar, nu este opozabil celorlali codebitori.32 Regulile privind imputati a platilor stabilite prin art. 1110 si urm. din Codul civil nu se aplica in mate rie comerciala, astfel de solutii edictate in favoarea creditorului fiind mai fa vorabile creditorului decat debitorului. Colaborarea dintre creditor si debitor prezinta aspecte specifice in comertul international, in sensul ca orice credito r trebuie sa produca dovada ca a facut tot ce-i sta in putinta spre a evita sau diminua prejudiciile suferite, caci altfel cererea sa va fi respinsa ori pretent ia sa redusa, tinandu-se seama de pagubele care ar fi putut fi evitate sau redus e prin diligenta creditorului (art. 77 din Convenia Natiunilor Unite asupra contr actelor de vanzare internationala dc marfuri, Viena, 1980). III .10. Tendina prac ticii judiciare In aceasta privinta se exprima si prin posibilitatea acordata in stantei sau arbitrajului ca, in cazul unei neexecutari partiale, sa procedeze la refacerea sau adaptarea contractului (refaction), de exemplu sa micsoreze pretu l pentru motivul ca marfa nu are calitatea corespunzatoare. Tot aa, in virtutea u nei conceptii dinamice asupra dreptului comertului international, adeseori, potr ivit unor uzante comerciale, se considera ca prezinta un interes mult mai mare p entru relatiile comerciale internationale stingerea unor raporturi contractuale care nu ar avea viabilitate spre a se putea astfel sa fie incheiate, de catre pa rtea interesata, noi relaii contractuale, cu alti parteneri, pentru aceeasi marfa , relatii mai viabile decat cele precedente, decat sa permita creditorului sa se refugieze intr-o atitudine de pasivitate, asteptand dezdaunarea din partea part enerului care nu-si executa obligatiile asumate, tocmai din motivul neviabilitat ii relatiilor contractuale formate in alte circumstane decat cele prezente ivite in cadrul executarii contractului. Astfel de 30 31

Codul european al contractelor, art. 58 Noul Cod civil Art. 1.418. 32 Coul Cod c ivil Art. 1.419 20

solutie se impune mai ales in cazurile in care este vorba de contracte cu execut are succesiva de oarecare durata.33 III .11. Rezoluiunea i rezilierea contractului Rezolutiunea contractului se face prin simpla declaratie notificata celeilalte parti. In Codul european al contractelor, art 43, contractul poate fi modificat, renegociat sau reziliat prin consimmntul mutual al prilor sa n cazurile prezute de le e, prin dispoziiile naionale sau comunitare. Rezilierea, potrivit art. 114, Codul european al contractelor, opereaz prin somaia debitorului de a executa ntr-un terme n rezonabil, nu mai mic de 15 zile; dac termenul curge inutil, contractul va fi r ezolvit de drept -alin (1). In contractele cu clauze privind neexecutarea contra ctului, partea interesat va notifica celeilalte parti c se va prevala de clauz -ali n (2). Dac creditorul nu mai pretinde executarea contractului dup scurgerea timpul ui sau notificare, debitorul nu mai este inut s se achite -alin (3). Rezilierea po ate fi si parial, cu plata unui pre proporional mai mic -alin (4). n cazul contractel or cu executare uno icto sau succesiv, efectul rezilierii nu are n vedere prestaiil e executate anterior -alin (5). In neexecutarea contractului imputat dintr-un fap t personal al aceluia care dorete s invoce rezilierea, aceasta nu poate oper, dac n u este vorba de o neexecutarea neimportant -alin (6) Executarea cu bun-credin a cont ractelor si teoria aparenelor au capital o dezvoltare in dreptul comercial, pe ca re nu o puteau dobandi in dreptul civil.34 Insi notiunea de buna-credinta" are un a lt continut in dreptul comercial international decat in dreptul intern pentru ca ea include, de exemplu, respectarea obisnuinelor dintre parti ,a uzantelor comer ciale si a cutumelor. In Noul cod civil romn, rezilierea si rezoluiunea contractel or este redat mult mai concret prin art. 1549-1552. Exemplificm: Art. 1.549. (1) D ac nu cere executarea silit a obligaiilor contractuale, creditorul are dreptul la r ezoluiunea sau dup caz, rezilierea contractului, precum i la daune-interese, dac i s e cuvin. (2) Rezoluiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atun ci cnd executarea sa este divizibil. (3) Dac nu se prevede altfel, dispoziiile refer itoare la rezoluiune se aplic i n cazul rezilierii. Art. 1.550. Rezoluiunea poate fi dispus de instan, la cerere sau, dup caz, poate fi declarat unilateral de ctre partea dreptit. 33 G. Ripert, R. Roblot, Traite elementaire de droit commercial, vol. II, Paris, 19 76, p. 421, nr. 2537; R. Thompson, Y. Dentins, Chronique des sentences arbitrate s, Clunet, 1974, p. 903-904, nr. 4.. 34 J. Calais-Auloy, Essai sur la notion d'a pparence en droit commercial, Paris, 1961 21

Art. 1.551. (1) Creditorul nu are dreptul la rezoluiune atunci cnd neexecutarea es te de mic nsemntate. n cazul contractelor cu executare succesiv, creditorul are drept ul la reziliere, chiar dac neexecutarea este de mic nsemntate, ns are un caracter repe tat. Orice stipulaie contrar este considerat nescris. (2) El are ns dreptul la reducer ea proporional a prestaiei sale dac, dup mprejurri, aceasta este posibil. (3) Dac re ea prestaiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul dect la daune-interese . Art. 1.551. (1) Creditorul nu are dreptul la rezoluiune atunci cnd neexecutarea este de mic nsemntate. n cazul contractelor cu executare succesiv, creditorul are dre ptul la reziliere, chiar dac neexecutarea este de mic nsemntate, ns are un caracter re petat. Orice stipulaie contrar este considerat nescris. (2) El are ns dreptul la reduc erea proporional a prestaiei sale dac, dup mprejurri, aceasta este posibil. (3) Dac erea prestaiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul dect la daune-intere se. Tot aici sunt prevzute i efectele rezoluiunii si ale rezilierii.35 III .12. Sol idaritatea ntre codebitori Solidaritatea intre codebitori este prezumata, aceasta

, spre deosebire de domeniul dreptului civil unde regula este inversa, adica nu e xista solidaritate daca nu este expres stipulata" (art. 1041 C.civ. ). Regula so lidaritatii intre codebitori, care opereaza in dreptul comertului international, este de origine cutumiara. Dar in materie de titluri de credit, ea este chiar c onsacrata de dreptul pozitiv. De exemplu, toti debitorii cambiali sunt obligati solidar. n Codul european al contractelor, art 88 prevede executarea obligatiilor solidare i indivizibile. Reglementarea este asemanatoare codului civil actual, d aca nu sunt cuprinse n contract stipulaii contrare, cu exceptia alin. 4 in care se stipuleaz ca somaia impotriva prescripiei se va face impotriva tuturor debitorilor sub sanciunea ineficacitii. Aceste dispozitiii sunt aplicabile sin cazul indivizibi litii legale, convenionale sau naturale a obligaiei. III .13. Cesiunea contractului Noul Cod civil Romn, Art. 1.554. (1) Contractul desfiinat prin rezoluiune se consid er c nu a fost niciodat ncheiat. Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte es te inut, n acest caz, s restituie celeilalte pri prestaiile primite. (2) Rezoluiunea produce efecte asupra clauzelor referitoare la soluionarea diferendelor ori asupr a celor care sunt destinate s produc efecte chiar n caz de rezoluiune. (3) Contractu l reziliat nceteaz doar pentru viitor. 35 22

Cesiunea unor creante se face in dreptul comercial in forme mai simple decat cel e prevazute in dreptul civil, acest lucru invederandu-se, cu deosebire, in cadru l contractului de factoring (contract prin care o persoana, vanzator de bunuri s au furnizor de servicii, numita aderent, cedeaza creantele pe care le are impotr iva cumparatorilor clientii sai unei alte persoane, numita factor, care se oblig a sa incaseze aceste create, fiind subrogat in acest scop, in toate drepturile p e care le are aderentul impotriva debitorilor sai. Aceasta cesiune se realizeaza in baza unui contract - contractul de factoring -, riscul insolvabilitatii debi torilor si al neplatii la termen - riscul de trezorerie - fiind al factorului. D aca operatia de factoring se realizeaza pe plan international, intervine si un a l doilea factor (factorul la import, caruia factorul la export ii recedeaza crea ntele ce-i fusesera vandute de aderent). Inopozabilitatea exceptiilor contra ces ionarului, in cazul cesiunii unei creante, este o regul in materie cambiala, deos ebita de regula din dreptul civil potrivit careia noul debitor al creanei are ace leasi obligatii ca si cedentul, nemo plus juris ad alium transfere potest quam i pse habet (art. 1744 C.civ.). Procedura pentru plata si pentru recuperarea crean telor pentru cazurile cand debitorul este in intarziere (sau dupa protestul unei cambii pentru neplata acesteia) este rapida si de desfasoara, de obicei, in fat a unui tribunal special (comercial). Realizarea gajului de ctre creditorul gajist se face mult mai usor in materie comerciala decat in materie civil. In noul Cod civil , se arat in art. 1582 efectele cesiunii ntre cesionar i debitorul cedat, dup cum urmeaz: (1) Debitorul poate s opun cesionarului toate mijloacele de aprare pe ca re le-ar fi putut invoca mpotriva cedentului. Astfel, el poate s opun plata fcut cede ntului nainte ca cesiunea s i fi devenit opozabil, indiferent dac are sau nu cunotin existena altor cesiuni, precum i orice alt cauz de stingere a obligaiilor survenit nai te de acel moment. (2) Debitorul poate, de asemenea, s opun cesionarului plata pe care el nsui ori fideiusorul su a fcut-o cu bun-credin unui creditor aparent, chiar da au fost ndeplinite formalitile cerute pentru a face opozabil cesiunea debitorului i t erilor. (3) n cazul n care cesiunea i-a devenit opozabil prin acceptare, debitorul c edat nu mai poate opune cesionarului compensaia pe care o putea invoca n raporturi le cu cedentul. In Codul european al contractelor, vis-a-vis de drepturile i obli gaiile subiecilor, cedentul este absolvit de obligaiile sale fa de cedent, stabilite ulterior in persoana cesionarului. Cedatul poate declara c nu l absolv pe cedent, a cionndu-l n caz contrar n 15 zile ncepnd cu ziua cnd a fost constatat, sub sanciunea ps, a reparrii daunelor De altfel cedentul este inut s-i furnizeze cesionarului toat e informaiile referitoare la valorificarea drepturilor si executarea obigaiilor de rivate din contract.

23

Executarea debitorului comerciant in cazul unei incetri de plata se face printr-o executare concursuala si colectiva asupra bunurilor acestuia precum: falimentul , reglementarea judiciara, lichidarea bunurilor, administrarea controlata etc. A ceasta procedura, organizata in favoarea creditului si creditorilor, poate fi de clansata de orice creditor, oricare ar fi natura crean|ei sale, si poarta asupra tuturor bunurilor debitorului, fiind menita sa profite tuturor creditorilor. Su b aspect fiscal actele de comert sunt supuse unui regim special, iar sub aspect penal exista unele infractiuni specifice acestei activitati, cum sunt: bancruta, falsul in acte de comert, concurent,a neloiala, contrafacerea brevetelor si a m arcilor de fabrica. Codul european al contractelor, prin art. 111 scoate in evid en faptul c un creditor poate obine executarea sub rezerva daunelor interese, livrar ea si achiziionarea lucrului cert si determinat, distrugerea prestaiei interzise p e cheltuiala debitorului de rea credin. n cazul ntrzierilor provocate de debitor, ace sta poate fi obligat la plata unor peneliti ntr-ocantitate care s nu depeasc de trei o i valoarea prestaiei datorate, creditorului revenindu-i n proporie de 70% iar statu lui 30%, pentru sume fixe sau pentru fiecare zi de ntrziere.36 IV. Soluii diferite fa de dreptul intern IV. 1. Clauzele contractului internaional d) In dreptul comert ului international sunt unele probleme care dobandesc alte solutii decat in drep tul intern, unele dintre ele fiind chiar contrare ordinii publice", asa cum este ea conceputa in diferite sisteme de drept national. Riscurile contractuale in ca drul unui contract de vanzare-cumparare trece - potrivit dreptului civil - de la vanzator la cumparator n acelai timp cu transmiterea proprietatii, adica in momen tul acordului de vointa al partilor (art. 971 C.civ. roman). In cadrul relatiilo r comerciale internationale riscurile trece de la vanzator la cumparator, indepe ndent de transmiterea proprietatii si, in genere, in. momentul predarii marfii c atre cumparator (art. 67 din Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de v anzare international; de marfuri, Viena, 1980). Clauza compromisorie cuprinsa in tr-un contract este accesorie si urmeaza soarta contractului principal. In drept ul comertului international clauza compromisorie are o oarecare autonomie asa in cat ea nu mai urmeaza soarta contractului principal; asa stau lucrurile, de exem plu, in privinta dreptului aplicabil sau clauzelor de nulitate. 36 P. Mayer, V. Heuze (2007), Droit international priv, 9 edition, Editions Montchre stien, Paris, p. 21 24 In ceea ce priveste excepia de ordine publica relatiile comerciale internationale aceasta exceptie se ridica, de regula, in fata arbitrajului si in fata instante lor de exequatur si are un continut diferit de cel din dreptul comun. Acest cont inut diferit al notiunii de ordine publica" este construit mai ales de practica s i, de obicei, este mai putin restrictiv decat in sistemele de drept natioriale. Se mentine totusi o exigenta in sensul ca ordinea publica interna", pentru a pute a prevala asupra ordinii publice internationale", trebuie sa fie invocate conside rente deosebit de grave. 37 Situatiile in care exceptia de ordine publica prezin ta - in raport cu conceptia mai relaxata a dreptului comertului international de spre aceasta notiune diferentieri fata de conceptia mai rigida din sistemele de drept nationale sunt, in principal, urmatoarele: clauza-aur; capacitatea partilo r de a incheia un compromis in vederea unui arbitraj si motivarea sentintelor ar bitrale. Clauza-aur. In dreptul intern al unor ari, clauza-aur este prohibita, st ipulatiile de acest fel fiind nule, ca fiind contrare ordinii publice a tarilor respective. Cu toate acestea, cand este vorba de un contract international, solu tii le pot fi diferite. Astfel, intr-o speta din practica judiciara franceza s-a pus problema dobanzii unui imprumut contractat in Canada, a carei plata a fost stipulata in aur, clauza prohibita, potrivit legii canadiene. Instanta franceza

sesizata cu judecarea acestui caz a statuat in sensul ca pretentia partii care a sustinut ca acest contract trebuie sa fie in mod necesar atasat la legislatia u nei anumite tari" nu este intemeiata deoarece in materie de tranzactii internati onale conventiile din care rezulta o stipulatie de plata in aur fac legea partil or". In recurs, Curtea de Casatie franceza dupa ce a renuntat principiul ca orice contract international este, in mod necesar, atasat de legea unui stat", a deci s, totusi, ca in materie de contracte internationale, partile pot conveni, chiar impotriva normelor imperative ale legii interne, o clauza de valoare-aur, aceast a nefiind prohibita, intrucat nu este contrara ordinii publice intemationale"38. Capacitatea statelor de a incheia un compromis in vederea unui arbitraj. Legile nationale din diverse tari interzic si persoanelor juridice de drept pubhc sa i ncheie un act de compromis prin care si se supuna controlului arbitral, astfel d e dispozitii fiind de ordine publica. Cand este insa vorba de contracte comercia le intemationale, incheiate pentru nevoile comertului sau conform uzantelor mari time, asemenea prohibitii nu se mai aplica, compromisurile respective nefiind co ntrarii ordinii publice Internationale39. Prin Conventia de la Washington din 18 martie 1965 referitoare la litigiile unui stat cu resortisanti ai altor state, aceasta solutie a fost consacrata si pe planul dreptului 37 P. Lerebours, Pigeonniere, Y. Loussouarn, Precis de droit international prive, n r. 373 si urm.; P. Lagarde, Recherches sur I'ordre public en droit international prive, Paris, 1959. 38 Curtea de Casatie (franceza), decizia din 21 iunie 1950, Dalloz, 1950,1, p. 749 cu nota de G. Hamel. 39 Curtea de Casatie franceza, deci zia din. 14 aprilie 1964, Dalloz, 1964, p. 537 cu nota de J. Robert 25 pozitiv, prin aceasta conventie prevazandu-se arbitrajul ca mod de solutionare a litigiilor dintre un stat si persoane fizice sau juridice din alte state. O dis pozitie similara si chiar mai exacta o regasim si in Conventia europeana de arbi traj comercial international adoptata la 21 aprilie 1961 la Geneva, cu ocazia Co nferintei Natiunilor Unite privind Arbitrajul Comercial International (din 10 iu nie 1958). Potrivit art. II pet. 1 din Conventie persoanele juridice calificate, prin legea care le este aplicabila, drept persoane juridice de drept public, au fa cultatea de a incheia valabil conventii de arbitraj" (Conventia europeana asupra arbitrajului comercial international, adoptata la Geneva la 21 aprilie 1961, a fost ratificata de Romania prin Decretul nr. 281 din 25 iunie 1963). IV.2. Motiv area hotrrilor arbitrale e). Una dintre problemele care pun in evidenta diferentie rea dintre notiunea de ordine publica" interna si cea intemationala priveste moti varea hotararilor arbitrale. n dreptul intern lipsa de motivare a unei hotarari j udecatoresti este considerate ca fiind contrara ordinii publice si ca atare hota rarea respectiva este nula.. Motivul pentru care s-a statuat in acest sens este faptul ca obligatia de motivare a hotararilor judecatoresti constituic o masura dc garantie impotriva arbitrajului instantelor, deci o garantie fundamental a dre ptului de aparare, atat in privinta fondului, cat si in privinta procedurii. In dreptul comercial international s-a conturat oarecum o alta practica in legatura cu motivarea hotararilor arbitrale in sensul ca partile sunt prezumate a se fi i nteles ca hotararea arbitrala sa fie motivata, in afara de cazul cand: partile a u declarat in mod expres ca hotararea nu trebuie sa fie motivata sau daca ele sau supus unei proceduri arbitrale in cadrul careia nu exista uzanta de a se moti va hotararile si niciuna dintre parti nu cere, in mod expres, mai inainte de aud ienta sau mai inainte de redactarea hotararii (pentra cazurile cand nu a existat audienta), ca hotararea sa fie motivata" (Conventia europeana asupra arbitrajul ui comercial international, Geneva, 1961, art. VIII). De exemplu, intr-o speta d edusa in fata instantelor franceze s-a pus problema cu privire la o hotarare arb itrala data in Anglia, unde nu se cere ca hotararile sa fie motivate, spre deose bire de Franta, unde hotararile interne trebuie sa fie motivate, chiar dac ele su

nt pronuntate de un arbitru care judeca in calitate de amiable compositeur". In c auza respectiva s-a decis ca lipsa de motivare a hotararii nu este prin ea insas i contrara ordinii publice40. Curtea de Apel din Aix, decizia din 20 noiembrie 1961, in Juriclasseur pe-riodiqu e - Semaine juridique", 1961, II, 12412; si Curtea de Casajie franceza, decizia din 14 iunie 1960. in ..Revue de 1'Arbitrage", 1960,97. 40 26 IV.3 .Doctrin In doctrina se inclina spre opinia potrivit careia vointa partilor (mai ales) i regulile procedurale edictate de arbitrii ori consacrate prin uzante suplinesc legea statala, fie ea chiar imperativa. Aceasta autonomic a practicii nu-si gaseste limita decat intr-un riguros principiu general, cel al respectarii drepturilor apararii", cu aplicare generalizata pe plan international, in numel e ocrotirii acestor drepturi; la aparare poate fi inlaturata si legea statala co mpetenta, apreciandu-se ca o ordine publica cu adevarat internationala va fi pre ferata in locul unei dispozitii legale inadmisibile dupa principiile generale al e dreptului. 27

BIBLOOGRAFIE D. M. andru, (2007), Evoluii recente n armonizarea dreptului european al contractel or, n Revista Romn de Drept Comunitar, nr. 3/2007, p. 34 W. Kerber, S. Grundmann (2 006), An optional European contract law code: Advantages and disadvantages, n Eur opean Journal of Law and Economics, p. 215 i urm. CJCE, C. 203/99, Henning Veedfa ld i Arhus Amtskommune, hot. din 10 mai 2001. n aceast decizie a fost interpretat d reptul francez n materia rspunderii pentru produsele defecte, n special noiunea de d aune CJCE, C. 112/99, Toshiba Europe GmbH i Katun Germany GmbH, hot. din 25 octom brie 2001 S. Weatherill, (2004), Why Object to the Harmonization of Private Law by the EC?, n European Review of Private Law, nr. 5/2004, p. 633-660 Ch. Joerges, (2005), Europeanization as Process: Thoughts on the Europeanization of Private Law, n European Public Law, nr. 1/2005, p. 64 P. Y. Gautier, Sous le Code civil d esfrancais, in L Code civil 1804-2004...",cit. supra, p. 51; idem, L'influence de la doctrine sur la jurisprudence, Dalloz, Paris, 2003,p. 2840; M. Fontaine, La p rotection du consommateur el I'hartnonisation du droit europeen des contrats, in Liber Amicorum Jean Calais-Auloy", in rudes de droit de la consommation", Dalloz, D. Staudenmayer, Un instrument optional in dreptul contractelor,TnRevuetrimestrie lle de droit civil", 2004, p. 629 si urm. Revista Dreptul, nr.4/2008, Uniunea ju ritilor din Romnia P. Mayer, V. Heuze (2007), Droit international priv, 9 edition, Editions Montchrestien, Paris, p. 21 Legea nr. 105/1992 privind reglementarea ra porturilor juridice de drept internaional privat. Jurispruden/Decizia nr. 904 din 0 5-mar-2010 nalta Curte de Casaie i Justiie/Secia Comercial pt spea cu contract de vnz cumprare aciuni Revista Dreptul, nr 5/2008, Internaionalizarea raporturilor juridi ce contractuale, Gheorghe Stancu, p. 52 Noul Cod civil Ripert, R. Roblot, Traite elementaire de droit commercial, vol. II, Paris, 1976, p. 421, nr. 2537; R. Tho mpson, Y. Dentins, Chronique des sentences arbitrates, Clunet, 1974, p. 903-904, nr. 4.. J. Calais-Auloy, Essai sur la notion d'apparence en droit commercial, P aris,1961 P. Mayer, V. Heuze (2007), Droit international priv, 9 edition, Edition s Montchrestien, Paris, p. 21 P. Lerebours, Pigeonniere, Y. Loussouarn, Precis d e droit international prive, nr. 373 si urm.; P. Lagarde, Recherches sur I'ordre public en droit international prive, Paris, 1959. Curtea de Casatie (franceza), decizia din 21 iunie 1950, Dalloz, 1950,1, p. 749 cu nota de G. Hamel. 28

Curtea de Casatie franceza, decizia din. 14 aprilie 1964, Dalloz, 1964, p. 537 c u nota de J. Robert Curtea de Apel din Aix, decizia din 20 noiembrie 1961, in Jur iclasseur periodique - Semaine juridique", 1961, II, 12412; si Curtea de Casajie franceza, decizia din 14 iunie 1960. in ..Revue de 1'Arbitrage", 1960,97. Codul civil Codul comercial Codul european al contractelor 29