Cuprins

Capitolul I ...................................................................................................................................................... 1 I.1 Definirea sistemelor de fabricaie flexibil. ......................................................................................... 1 I.2 Tipurile de sisteme flexibile de fabricaie (SFF). ................................................................................ 3 I.3 Flexibilitatea i automatizarea S.F.F. .................................................................................................. 4 I.3.1 Nivele de automatizare in domeniul mainilor unelte si sistemelor flexibile. .............................. 5 CAP II ............................................................................................................................................................. 8 II.1 Resursele SFF-urilor si modulde asigurare al lor. Tipuri de fluxuri de resurse si informationale. .......... 8 II.1.2 Fluxul sculelor ................................................................................................................................. 9 II.1.3 Fluxul programelor ........................................................................................................................ 10 Cap III .......................................................................................................................................................... 12 III.1 Maini unelte utilizate pentru sisteme flexibile .......................................................................... 12 III.1.1 Funcii ce caracterizeaz mainile pentru sisteme flexibile .................................................... 13 III.2 Automatizarea flexibil a proceselor tehnologice de prelucrare. ................................................ 17 III.3 Avantajele utilizrii S.F.F. .......................................................................................................... 19 Bibloigfrafie ................................................................................................................................................. 20

Capitolul I
I.1 Definirea sistemelor de fabricaie flexibil.
S.F.F. reprezint un grup de maini unelte cu comand numeric (M.U.C.N.) legate ntre ele printr-un sistem automat de transport si manipulare a pieselor si sculelor, comandat de calculator, care realizeaz prelucrarea automat n serii mici si mijlocii a oricrei piese aparinnd unei familii de piese cu asemnri morfologice si/sau tehnologice, n limitele unei capaciti si ale unui algoritm de fabricaie prestabilite. Structura general a unui S.F.F., sub forma schemei bloc (fig. 1) permite evidenierea funciilor generale ale sistemului: funcia de prelucrare automat a pieselor; funcia de depozitare, transport si manipulare automat; funcia de comand automat a tuturor componentelor sistemului si de supraveghere, control si diagnostic automate.

Figur 1 Structura general a unui S.F.F.

Funcia de prelucrare automat se realizeaz n cadrul subsistemului tehnologic al S.F.F., avnd n componen posturile de lucru PL (fig. 1) si mijloacele de manipulare a pieselor si sculelor. Realizarea acestei funcii presupune alimentarea automat cu piese si scule a mainii, schimbarea automat a poziiei piesei n dispozitivul de centrare/fixare, prelucrarea propriuzis n comand numeric si, eventual, optimizarea procesului de achiere pe maina unealt. Pot fi incluse aici si posturile de splare automat si mainile automate de msurat. Posturile de lucru PL pot fi si posturi pentru montarea automat. Funcia de depozitare, transport si manipulare automat se refer la fluxul automat al materialelor n S.F.F. si include mai multe funcii pariale:o nmagazinarea automat a pieselor, sculelor, dispozitivelor si materialelor auxiliare; - cutarea si livrarea n sistem a piesei, sculei, dispozitivului. etc. n mod automat; transportul automat al pieselor, sculelor, dispozitivelor si materialelor auxiliare ntre depozite si maini; - manipulare pieselor, sculelor si dispozitivului. n depozite; - colectarea si evacuarea achiilor si lichidelor de rcire-ungere utilizate din sistem. Condiia principal n funcionarea subsistemului de depozitare si transport este ca transferul materialelor s se efectueze totdeauna la locul si momentul potrivit. Funcia de comand, supraveghere, control si diagnostic dintr-un S.F.F. este realizat de subsistemul informaional prin fluxul informaional care se transmite n 2 sensuri: sensul direct, al informaiilor de comand si sensul invers, al informaiilor de supraveghere, control si diagnostic. Funcia de comand automat se realizeaz cu ajutorul unuia sau mai multor calculatoare ce lucreaz n timp real si al unitilor locale de comand (echipamente CNC la MU, automate programabile la sistemele de manipulare si transport, microcalculatoare pentru comanda depozitelor automate etc.). Programele de calculator, furnizeaz ntregului sistem informaiile tehnice si organizatorice necesare pentru comanda procesului de prelucrare pe MU si pentru comanda operativ a produciei (comanda depozitelor de pese si scule, comanda sistemul de transport, tipul pieselor n lucru, mrimea si succesiunea seriilor de prelucrare, ncrcarea MU etc.). Funcia de comand, supraveghere, control si diagnosticare realizeaz monitorizarea S.F.F. si poate include mai multe funcii: - supravegherea strii sculelor; - supravegherea procesului de prelucrare pe MU; - supravegherea funcionrii mainilor si celorlalte componente fizice si diagnosticarea diverselor defeciuni; - supravegherea desfurrii fabricaiei; controlul automat al pieselor prelucrate etc. Informaiile pentru realizarea acestor subfuncii sunt obinute din sistem cu ajutorul unor traductoare, senzori, aparate de msur etc. si se transmit, n sens invers, ctre calculatorul de proces.

I.2 Tipurile de sisteme flexibile de fabricaie (SFF).

Principalele tipuri de sisteme flexibile de fabricaie (SFF), se pot clasifica dup urmtoarele criterii: Dup destinaie a) sisteme automatizate de cercetri tiinifice; b) sisteme automatizate de proiectare constructive c) sisteme automatizate de pregtire tehnologica a produciei; d) sisteme automatizate de conducere a fabricaiei; e) sisteme automatizate de prelucrare; f) sisteme automatizate de transport si depozitare; g) sisteme automatizate de alimentare cu SDV-uri; h) sisteme automatizate de msurare si control; I) sisteme automatizate de evacuare a achiilor. Dup mrime. a) modul flexibil de producie (MFP); b) linie/secie flexibila automata (LFA); c) atelier flexibil automatizat (AFA); d) uzina flexibila automatizata (UFA). Clasificarea n funcie de forma geometric a pieselor prelucrate, este util n proiectarea S.F.F. astfel nct s se obin o cretere a nivelului de tipizare si normalizare a componentelor sistemului. Conform acestui criteriu exist 2 grupe.

Figur 2. Clasificarea SFF dup geometria pieselor.

I.3 Flexibilitatea i automatizarea S.F.F.

Productivitatea maxim si flexibilitatea necesar concepiei si exploatrii S.F.F. se obin prin crearea unui echilibru ntre gradul de flexibilitate si automatizare. Gradul de flexibilitate al unui S.F.F. se apreciaz global prin numrul tipurilor de piese prelucrabile n cadrul sistemului. Acest mod de apreciere nu ia ns n consideraie aspectele calitative, tipul de produse putnd nsemna uneori doar dimensiuni diferite ale unor piese cu forme similare, iar n alte cazuri n grupa respectiv putnd fi introduse att piese prismatice ct si piese de revoluie. O apreciere mai exact a gradului de flexibilitate al S.F.F. se poate face prin numrul strilor diferite ale sistemului, lund n consideraie si timpul si cheltuielile necesare adaptrii sistemului la noua stare. Flexibilitatea unui S.F.F. este practic determinat de dou componente: flexibilitatea structurii hardware a sistemului; flexibilitatea structurii software. Flexibilitatea tehnologic a posturilor de lucru este dat de tipul si numrul operaiilor tehnologice care se pot executa, adic de nr. de scule, de mrimea si forma spaiului de lucru, care este determinat de axele de micare ale mainii si cursele maxime dup aceste axe si de limitele de reglare a regimului de achiere. Aceast flexibilitate se obine prin realizarea posturilor de lucru n concepie modular. Subsistemul de depozitare, transport si manipulare realizeaz flexibilitatea prin utilizarea paletelor de piese n scopul depozitrii controlate,al transportului, manipulrii si prinderii n posturile de lucru. Flexibilitatea subsistemului de comand, supraveghere, control si diagnostic este dat de capacitatea de memorare a unui nr. ct mai mare de programe, de viteza de accesare a memoriilor si viteza si capacitatea de transmitere a informaiilor prin interfa, precum si de posibilitatea de modificare n timp real a programelor de comand. Flexibilitatea structurii hardware a S.F.F. nu se poate realiza fr posibilitatea valorificrii n exploatare printr-un sistem de programe corespunztor, adic printr-o structur software ct mai flexibil. Aceasta se obine prin elaborarea rapid a programelor de prelucrare si n special, printr-o flexibilitate mare a planificrii calendaristice, a programelor de conducere operativ a produciei si a dispecerizrii acesteia (distribuirea flexibil a lucrrilor n funcie de starea real a sistemului). Obinerea unei productiviti ridicate se realizeaz prin automatizarea S.F.F. Gradul de automatizare al S.F.F. poate fi exprimat prin numrul si tipul funciunilor parial automatizate n cadrul sistemului. Prima treapt de automatizare a produciei se obine prin utilizarea MUCN la care doar funcia de prelucrare este automatizat.

I.3.1 Nivele de automatizare in domeniul mainilor unelte si sistemelor flexibile.

Nivelele de automatizare in domeniul flexibil sunt urmatoarele: 1. MUCN Masina Unealta cu Comanda Numerica - limbaj international CNC MT CNC Machine Tools - realizeaza automatizarea operatiei de prelucrat raportata la o scula de prelucrat; -automatizeaza miscarile de avansuri pe axele de coordonate, miscarea principala, functii auxiliare (game de viteze, prindere eliberare scula, blocaje-deblocaje, racire scula, etc). -este condusa de unitatea CNC (Computer Numerical Control) si interfata aferenta. 2. CP Centru de prelucrare - limbaj international MC Machining Center - realizeaza automatizarea prelucrarii piesei de prelucrat cu toate sculele si cu incarcareadescarcarea automata a piesei pe masa masinii; - are in plus fata de nivelul 1. urmatoarele: - schimbarea automata a sculei (ATC Automatic Tool Changer), preluata din magazinul de scule al masinii cu ajutorul manipulatorului schimbator de scule; - schimbarea automata a paletei tehnologice impreuna cu piesa (APC Automatic Pallet Changer), continand manipulator / sistem de schimbare palete si stocatoare de palete; - luarea automata de off-set pentru piese si scule; - durabilitatea programata a sculelor; - diagnoza automata; - functii auxiliare ca: protectia spatiului de lucru prin carenaj, instalatii de racire a sculei prin exterior sau interior si recuperarea lichidului de racire, instalatii de spalare a piesei, evacuare aschii, etc; - este condus de unitatea CNC si interfata aferenta/unitate PLC (Programmable Logic Controller). 3. CFF Celula flexibila de fabricatie - limbaj international FMC Flexible Manufacturing Cell - realizeaza automatizarea prelucrarii unui program de fabricatie la nivel de o unitate prelucratoare; - are in plus fata de nivele 1. si 2. urmatoarele: - reactualizarea automata a sculelor, (ATR Automatic Tool Readjustment), respectiv a continutului magazinului de scule ATC, cu ajutorul unui intreg sistem compus din: manipulatoare sau roboti, navete de scule si sistem de transport si stocare adecvat; - schimbarea automata a piesei (AWPC Automatic Work Piece Changer), ca alternativa la APR, avand robot schimbator de piese si dispozitive modulare tipizate adecvate, navete de piese semifabricat si finite, iar paletele nu parasesc masina; - reactualizarea automata a paletei (APR Automatic Pallet Readjustment), continand sistem de transport si stocare a paletelor (in acest caz paletele parasesc masina);

- schimbarea automata a capetelor de prelucrat detasabile (AAC Automatic Attachment Changing), respectiv extinderea automata a posibilitatilor tehnologice spre flexibilitate tehnologica; - transportul si stocarea pieselor / paletelor; - transportul si stocarea sculelor; - supravegherea automata a procesului, detectia avariilor de scule si luarea automata a dublurii sculei; - sistem ierarhic de conducere DNC (Direct Numerical Control), sau CNC cu rol de Master si retea pe minim 2 nivele ierarhice. 4. SFF Sistem Flexibil de Fabricatie - limbaj international FMS Flexible Manufacturing System - realizeaza automatizarea prelucrarii unui program de fabricatie la nivelul unei linii tehnologice; - are in plus fata de nivelele 1., 2., si 3. urmatoarele: - n x CFP; - reactualizarea automata a piesei (AWPR Automatic Work Piece Readjustment), respectiv alimentarea schimbarii robotizate a piesei cu navete de piese semifabricat si finite; - sistem de transport intern de palete / piese; - stocatoare de palete / piese; - sistem de transport intern a sculelor; - stocatoare de scule; - PID punct de incarcare / descarcare piese; - PIDS punct de incarcare / descarcare scule; - sector de pregatire piese la PID, in exteriorul SFP; - sector de pregatire scule la PIDS, in exteriorul SFP; - calculator central ierarhic DNC (Direct Numerical Control); - retea de conducere ARCNET pe minim 3 nivele ierarhice. 5. CIM Fabricatie integrata cu calculatorul - limbaj international CIM Computer Integrated Manufacturing - realizeaza automatizarea fabricatiei la nivel de sector de fabricatie (incluzand montajul); - are in plus fata de nivelele 1., 2., 3., si 4. urmatoarele: - n x SFP; - sistem de transport uzinal automat pentru piese; - magazie centrala de tip Regal pentru piese, dispozitive, etc - sistem de transport uzinal automat a sculelor; - magazie centrala automata de scule (conveior vertical); - retea ierarhica de conducere si interconectare de tip ETHERNET cuptinzand calculatoare ierarhice pe 4 nivele de conducere si organizare: - nivelul 1 de conducere MASTER; - nivelul 2 de conceptie: CAD, CAM, CAP, CAQ, CAO; - nivelul 3 de distributie: DISPECER (workstation); - nivelul 4 de productie SFP;
6

6. CIE intreprindere integrata cu calculatorul - limbaj international: CIE - Computer Integrated Enterprise - realizeaza automatizarea intregii productii a intreprinderii - contine n x CIM; - are in plus fata de nivelele 1., 2., 3., 4., si 5. urmatoarele: - mijloace de transport pe distante mari, intercontinentale; - mijloace de comunicatie prin satelit; - mijloace economice (banci, filiale de vanzari etc); Notiunile intalnite aici sunt urmatoarele si se refera la nivelele retelei: - MASTER calculator sau subretea pentru functia de conducere (Nivel 1), care realizeaza stabilirea sarcinilor de productie pe fiecare perioada de timp, inclusiv pe orizontul de timp dat; - Nivelul 2 de conceptie, cu subretele CAD, CAM, CAP, CAO, CAQ, din care: - CAD (Computer Aided Design)-proiectare constructiva in spatiul 3D, utilizand programe ca: PROENGINEER, CATIA, I-DEAS, AUTOCAD etc, pentru modelarea si simularea solidului - CAM (Computer Aided Manufacturing) proiectarea tehnologica, modelarea si simularea fabricatiei pe masina data, cu sculele si regimurile de aschiere prescrise, cu SDV- uri alocate si cu post - procesorul adecvat tipului de CNC, rezultand programul piesa CNC. Exemple de programe: MASTERCAM si altele; - CAP (Computer Aided Planning) sau CAPP (Computer Aided Production Planning) planificarea asistata de calculator, modelarea si simularea fabricatiei pe grupul de masini unelte, in timp real sau concentrat, rezultand ordonantarea si programul de conducere DNC; Programe folosite: Taylor - CAO (Computer Aided Organization) logistica asistata de calculator, pe baza diagramelor Gantt sau Pert, pe principiul just in time, sau a stocurilor minime, rezulta datele de lucru pentru aprovizionare, colaborari, vanzari, etc. - CAQ (Computer Aided Quality) calitatea asistata de calculator, respectiv programul tehnologic de inspectare a piesei, in 2 variante: - partiala - pe masina unealta, cu span de proba sau la urma fiecarei treceri, pentru activarea parametrilor din programul CAM, aceasta fiind asimilata in CAM; - totala - pe masina de masurat, cu masurare prin sondaj si ridicarea diagramei de erori statistice. - Nivelul 3 Dispecer, sau workstation, cu transmiterea si gestionarea programelor, supravegherea desfasurarii activitatii automate a procesului in orizontul de timp, fara operatori la alte nivele, avand posibilitate de lucru in regim automat sau semiautomat (operatiuni efectuate de catre operator prin comenzi directe). Permite supravegherea, diagnoza, interventia, oprirea in caz de avarii a nivelelor de productie. -Nivelul 4 de productie pe SFF-uri, prin asigurarea resurselor SFF de catre operatori la PID si PIDS cu schimburile 1 si eventual 2, si cu functionare automata in celelalte schimburi, cu supravegherea procesului de la dispecer. Intreaga filozofie CIM si operatiunile specifice sunt descrise in detaliu in cadrul laboratorului CIM al Univ. Oradea, pe diferite specialitati de inginerie.

CAP II II.1 Resursele SFF-urilor si modulde asigurare al lor. Tipuri de fluxuri de resurse si informationale.
Resursele SFF se refera la tot ce concura la functionarea SFF: materiale (piese, scule, etc), informatii (programe, etc) si auxiliare (lichid racire, span, dispozitive, etc). Fluxul de resurse se refera la fluxurile de intrare-iesire a tuturor resurselor care asigura functionarea SFF. Analiza acestor fluxuri se va face in functie de structura si amplasarea SFF in cadrul uzinei. Astfel, se va analiza situatia pentru SFF singular integrat intr-o uzina cu fabricatie conventionala si respectiv situatia pentru SFF-uri multiple integrate intr-o uzina automatizata CIM. Fluxurile de resurse se impart pe urmatoarele categorii: - fluxul pieselor; - fluxul sculelor; - fluxul programelor; - fluxul materialelor ajutatoare: lichid de racire, span, etc. II.1.1 Fluxul pieselor Acesta se ocupa de circularea pe ambele sensuri (intrare iesire in SFF) a semifabricatelor si pieselor finite, pieselor partial prelucrate, paletele tehnologice insotitoare, dispozitivelor portpiesa, a informatiilor insotitoare ale ansamblului paleta dispozitiv semifabricat (perechile de coduri paleta piesa, off-seturile piesei dispozitiv, cotele de origine ale sistemului de coordonate ale piesei pe paleta, etc. Materialele vehiculate sunt pregatite in afara SFF la punctul de personalizare palete PPP si respectiv punctul de incarcare descarcare al SFF (PID), care este ghiseul de intrare/iesire ale SFF si sunt stocate astfel: paletele tehnologice pe stocatoarele SFF (ele nu parasesc SFF, decat pana la PID), dispozitivele, piesele semifabricat si finite de la o magazie Regal sau un sistem de alimentare al SFF. In cazul functiei AWPC si AWPR, incarcarea descarcarea paletelor este automatizata asistata de robot, iar functia PID se refera la accesul navetelor spre SFF. Deservirea interna a fluxului pieselor in SFF se face de catre robocar, sau alt mijloc de transport intern al SFF. Acesta este condus de catre DNC, prin asamblarea de subprograme PLC de cicluri fixe si subprograme de deplasare, care sa asigure ciclurile de alimentare si de descarcare ale masinilor de lucru ale masinilor unelte din SFF cu palete tehnologice, la si de la stocatoare . Subprogramele ciclurilor fixe ale robocarului, raportate la fiecare post al sau (avand unul sau doua posturi) sunt urmatoarele: - incarcare paleta dreapta; - incarcare paleta stinga; - descarcare paleta dreapta; - descarcare paleta stanga.
8

Combinate cu cicluri de deplasare, din acestea rezulta urmatoarele cicluri: PID MU PID, PID STO PID, STO MU STO. In cazul magaziei Regal si robostivuitorului, ciclurile fixe sunt aceleasi ca mai sus, privind paleta de transport din cadrul magaziei Regal. Combinate cu ciclurile de deplasare in 2 coordonate ale robostivuitorului, vor rezulta cicluri complexe de forma: PPP MAG PPP pentru descarcare la PPP PPP MAG PPP pentru incarcare in magazine Activitatile operatorului la PID si PPP sunt urmatoarele privind incarcarea SFF: - listarea programului de fabricatie; - listarea setului de dispozitive modulare; - apelarea robostivuitorului pentru aducerea la PPP a componentelor de dispozitive din containerele depuse in magazia Regal; - personalizarea dispozitivelor; - montajul dispozitivelor pe palete si personalizarea paletelor; - montajul pieselor semifabricat in dispozitive; - luarea originilor pieselor; - informarea terminalului privind: cod paleta, cod piesa, origine piesa, cod stocator; - lansarea paletelor in sistem pe stocatoare; - validare OK resurse piese. In cazul descarcarii pieselor finite activitatile operatorului sunt: -apelare palete la PID; - desfacere piese finite din dispozitive; - demontare dispozitive (cele care nu se mai utilizeaza la ciclul urmator); - depunere in magazia Regal a componentelor dispozitivelor demontate; - informare terminal.

II.1.2 Fluxul sculelor

Acesta se ocupa de vehicularea in ambele sensuri de intrare-iesire in SFF a sculelor utilizate in proces si pregatite in sectorul de pregatire a sculelor, amplasat in vecinatatea exterioara a SFF prin ghiseul de intrare-iesire PIDS (punct de incarcare descarcare scule). Acesta se refera la urmatoarele aspecte: - alimentarea masinilor cu seturi de scule pentru programul de fabricatie pe orizontul de timp dat; - creerea seturilor de scule pentru toate reperele din programul de fabricatie; - evidentierea gestiunii seturilor de scule, a seturilor de corectii L si R, a durabilitatilor reziduale; - punerea seturilor de scule la dispozitia manipulatorului cu posibilitatea interventiei manuale pentru extinderea ariei in timp a acestuia. Sectorul de pregatire al sculelor (gospodaria de scule) contine: - magazia de scule manuala cu gestiune pe calculator; - prereglare scule; - asamblare scule;
9

- magazinele M1, M2, M3 ale PIDS; - terminal; - monorail cu manipulator schimbator de scule; - magazinele masinilor unelte. Manipulatorul cu brat dublu pe monorail are cicluri PLC de forma urmatoare: - incarcare scula; - descarcare scula; - transport in punctul programat. Prin asamblare cu ajutorul DNC a ciclurilor complexe, se pot obtine traseele urmatoare: PIDS MU PIDS, MU MU, PIDS PIDS. Prin aceasta se realizeaza reactualizarea cu scule a magazinelor de scule ale masinilor (functia ATR). Activitatile operatorului la PIDS sunt urmatoarele: - listare program de fabricatie; - listare scule la fiecare piesa; - listare componente de scule; - asamblare scule; - determinarea lungimilor L si razelor R ale sculelor; - informare terminal; - operare in gestiune; - lansare in proces si alocare locasuri la PIDS; - validare OK resurse scule.

II.1.3 Fluxul programelor

Acesta este asigurat de catre DNC spre CNC-uri si PLC-uri si se refera la: - transfer programe DNC la CNC-uri; - transfer programe si ordine la PLC-uri - primire confirmari de executie si informatii de stare; - control si reactualizari de gestiuni. (sistem distribuit). Functionarea este semiautomata si automata. Exemplu: - Actualizarea programelor DNC stocate in memorie (semiautomat); - actualizarea codurilor sculelor; - actualizarea corectiilor de scule (semiautomat) la PIDS, sau automat pe masina cu palpator; - verificari de sintaxa; - validare OK resurse programe DNC; Fluxul programelor are la baza retelele de calculatoare cu partile de hard si soft aferente si construite in diferite sisteme de lucru si cu arhitecturi diverse. Astfel Siemens produce sistemele FMS 300-10, 300-20, 300-30, 300-40, 300-50, bazate pe PC-uri din categoria Pentium pe 32 biti si RAM 16 Mbyte, diskete 31/2 si 51/4, Harddisk 260 Mbyte, retea
10

ETHERNET sau ARCNET, sistem de baza soft SCO-UNIX, INGRES, X-WINDOWS, MOTIF, TCP/IP. Exemplu: FMS 300-40 Bineinteles ca la ora actuala deja au aparut sisteme noi mai evoluate de retele de conducere a SFF si CIM chiar de la Siemens, dar si de la alti producatori, asta neschimband mult principiul. Circulatia programelor si informatiilor in SFF se efectueaza pe subsisteme si pe subretele, precum si pe ansamblul SFF sau CIM. Astfel avem subretele: CAD, CAM, CAP, CAQ, CAO, si retele macrostructurale ierarhice spre DNC si CNC. Pentru partea de simulare CAP exista produse program specializate GRAFSIM, SIM850 cu reprezentare grafica (primul), sau tabelara Gantt (al doilea) Exista programe utilitare de reactualizare a programelor piesa. Aceste programe se ruleaza la nivel de retele sau subretele si deservesc SFF in ansamblu sau pe parti componente. In cazul retelelor distribuite nu se mai utilizeaza sisteme cu DNC pentru conducerea SFF, ci cu functia MASTER SLAVE. De asemenea, nu este obligatorie dispunerea in retea PC, ci pot sa existe cuplari la nivele PLC. In toate PC-urile se afla programe similare care permit comenzi de la orice PC (mai putin la strung) si pot vizualiza desfasurari de programe identice privind programul de fabricatie, sistemul central de transport, magazia Regal, manipulatoarele de incarcare. Orice comanda de la aceste PC-uri se transmite prin PLC-ul master la PLC-ul unitatii comandate. In cazul strungului si frezei, acestea au PC-uri proprii cu rol de CNC si care au programele piesa rezidente, ce pot fi activate prin coduri corelate cu programul de fabricatie de la CIM sau celelalte PC-uri. In acest fel nu mai exista transmisii ON LINE de programe la distanta, ci activari prin coduri a programelor rezidente in fiecare unitate. La nivel CIM exista un program de supervizare care permite urmatoarele: - pregatirea programului sortimental de fabricatie; - pregatirea programului cantitativ de fabricatie; - actualizarea gestiunii codurilor tuturor materialelor de pe flux (fluxul pieselor); - pregatirea tuturor unitatilor de lucru implicate. De asemenea trebuie pregatite separat fiecare unitate de lucru in sensul actualizarii gestiunilor, comenzilor, luarea originilor fiecarei unitati pentru a fi gata de lucru ,ready to request, sau ready to work. Acest mod de lucru este insuficient pentru sistemele flexibile industriale, unde fluxurile de resurse sunt mult mai ample si unde nu ar putea face fata desfasurarea distrubuita. In plus transmisiile prin PLC-uri implica succesivitate in desfasurarea comenzilor si face ineficienta ordonantarea si desfasurarea paralela a activitatilor. La nivelul DNC se desfasoara functia CAP Computer Aided Planing. Aceasta este rezultatul modelarii si simularii fabricatiei in cadrul SFF si rezulta in final ordonantarea SFF, respectiv ordinea de lucru a tuturor modulelor SFF, ca rezultat optimizat cu ajutorul programului Taylor.
11

Introducand ordine si confirmari din partea unitatilor participante, programul de ordonantare devine program de conducere al functionarii SFF si este gestionat de catre DNC.

Cap III III.1 Maini unelte utilizate pentru sisteme flexibile

Producia flexibila se bazeaz pe maini conduse prin calculator, prin nalt grad de automatizare, cu asigurarea fluxurilor de resurse in mod automat si flexibil, cu o infrastructura modulara (referitoare la SDV-uri, aici incluznd si programele) privind pregtirea acestor fluxuri, cu tehnologia, organizarea, planificarea si controlul calitii asistate de calculator. Ca rezultat, producia flexibila permite o variaie aleatoare sortimentala si cantitativa de produse, cu adaptare si reorganizare rapida (instantanee) astfel ca, att produsele de serie, cat si prototipuri sau unicate sunt tratate la fel, in limitele tehnologice ale produciei respective. Autonomia fata de operator, care este capacitatea mainii de a produce in condiii de flexibilitate cu prezenta pariala sau lipsa operatorului. Se msoar prin gradul de autonomie fata de operator a, care este un raport intre timpul (suma timpilor) de funcionare a mainii fr operator si timpul total de funcionare pe orizontul de timp dat. a = 0 - autonomie nula, cazul mainilor total dependente de operator, sau producia clasica cu maini convenionale; a = 1 - autonomie totala (caz ideal), cnd producia este in totalitate automatizata cu funcionare complecta fr prezenta operatorului. Cazul a = 1 nc nu este atins in sistemele flexibile de prelucrare prin achiere, doar in alte sectoare de producie, unde se preteaz automatizri cu flexibilitate totala si autonomie totala. Orizontul de timp, sau durata de funcionare in regim automat intre doua incarcari consecutive ale fluxului de resurse al mainii / sistemului. Acest orizont de timp este organizat de regula pe intervale de cate 24 de ore, in cicluri de funcionare continua, din care 8 ore, sau 16 ore de funcionare cu prezenta operatorului (operatorilor) si restul autonom. Pe timpul de funcionare in prezenta operatorilor au loc operaiile de incarnare descrcare a mainilor de piese (semifabricate si finite), scule, programe, alte resurse, toate acestea fr oprirea ciclului de prelucrare automata. Activitile operatorului se desfoar nafara mainii / sistemului sau la punctele de interfaare cu exteriorul (PID punct de incarnare descrcare a pieselor, PIDS punct de incarnare descrcare a sculelor, tastatura CNC, pupitru de comanda, etc.), iar intervenia se face prin accesarea unor comenzi in regim semiautomat in timp mascat fr oprirea procesului de prelucrare desfurata in regim automat, comenzi destinate asigurrii fluxului de resurse (descrcarea pieselor finite si incarnarea noilor semifabricate, nlocuirea sculelor ieite din proces cu noile seturi de scule, nlocuirea programelor, etc.). De menionat ca prin proces de prelucrare in regim automat se nelege funcionarea mainii CP CFF / SFF cu uile carenajului nchise si confirmate electric, cu incinta de prelucrare complect izolata de operator.
12

In cadrul mainilor din categoria flexibile intra centre de prelucrare, celule flexibile, sisteme flexibile, linii flexibile, la care ntreg procesul de prelucrare este automatizat si se desfoar asupra unui program de fabricaie prestabilit. Astfel, in cazul centrului de prelucrare se face referire la prelucrarea complecta a unui reper / piesa de prelucrat, din una sau mai multe prinderi, in cantitati lotizate, cu asigurarea ncrcrii la stocatoare (PID) piesa cu piesa de ctre operator. In cazul celulei flexibile de productie (CFF), se prelucreaz un program de fabricaie din mai multe repere lotizate sau individuale, in ordine aleatoare, cu alimentarea automata a ntregului flux de resurse (piese, scule, programe, alte resurse). In cazul sistemului flexibil de producie se prelucreaz un program complect de fabricaie referitor la un numr de maini din cadrul sistemului, coninnd un sortiment variabil de repere / piese de prelucrat si de cantiti individuale (unicate) sau lotizate, fr restricii, cu asigurarea automata centralizata a fluxului de resurse, iar activitatea operatorilor se desfoar nafara sistemului si la punctele de interfaare al acestuia cu exteriorul (PID, PIDS,etc.).

III.1.1 Funcii ce caracterizeaz mainile pentru sisteme flexibile

Pentru nivelele de automatizare enunate mai sus (vezi par.2.2), funciile caracteristice conceptului de flexibilitate sunt urmtoarele: a) MUCN Maina Unealta cu Comanda Numerica; -Automatizeaz operaia de prelucrat (cu o scula), realiznd ciclul cotelor si al micrii principale; -Flexibilitatea se refera la uurina modificrii operaiei prin program tehnologic, operaia aparinnd de prelucrarea cu o anumita scula; -Trecerea la operaia urmtoare implica schimbarea sculei, dar asta se face manual sau semiautomat si impune prezenta operatorului -Schimbarea piesei in dispozitiv, schimbarea prinderii, reglarea sculelor, introducerea off-set-urilor piesei si sculei sunt de asemenea manuale; -Autonomia este redusa, practic se impune prezenta operatorului in mod permanent. Nici in regim continuu CNC maina nu poate lucra fr operator , deoarece ii lipsete funcia de supraveghere automata a procesului (specifica centrelor de prelucrare) b) CP - Centru de Prelucrare - Automatizeaz prelucrarea complecta a piesei de prelucrat dintr-o prindere -Maina este complect carenata si lucreaz cu uile nchise de la introducerea semifabricatului pana la scoaterea piesei prelucrate cu toate operaiile efectuate si cu toate sculele. -Funcii specifice: 1. Schimbarea automata a sculei (ATC-Automatic Tool Changing) avnd toate sculele pregtite necesare prelucrrii complecte a piesei, cu depozitarea sculelor in magazinul de scule; 2. Schimbarea automata a paletei (APC-Automatic Pallet Changing) cu piesa de prelucrat, iar incarnarea descrcarea paletelor de piese se face manual de operator nafara incintei de prelucrare, pe stocatoare (PID).
13

3. Supravegherea automata a procesului (ADS-Automatic Diagnose System), coninnd unele funcii de identificare a avariei, de oprire, sau de ieire automata a mainii din starea de avarie, dar si monitorizarea sculei, preluarea offseturilor, etc 4. Automatizarea unor funcii auxiliare (splare, rcire, evacuare achii, etc.); -Soft-ul nsoitor se refera la CNC-ul si PC-ul din dotare, cu algoritmele specifice Atribuiile operatorului se refera la activitatea nafara spaiului de lucru si nafara ciclului de funcionare (in timp mascat): - prinderea desprinderea pasei la PID; - pregtirea setului de scule in magazinul ATC; - pregtirea programului piesa; - introducerea off-set-urilor de scule si piese. Flexibilitatea se refera la uurina trecerii de la o piesa de prelucrat la alta, lucru care se face fr staionarea mainii. Autonomia este limitata de activitile operatorului in timp mascat, cu prezenta cvasipermanenta. Autonomia fata de operator se refera la funcionarea mainii fr operator pe durate mai lungi de prelucrare a unor piese cu ciclu lung. c) CFF Celula Flexibila de Fabricaie - Automatizeaz execuia unui program de fabricaie compus din mai multe piese de prelucrat, diferite ca sortiment si cantitate, pe o unitate productive (o maina). -Maina se alimenteaz automat cu piese, scule, programe (adic resurse), daca acestea sunt pregtite in prealabil. -Funcii specifice suplimentare fata de nivelul centru de prelucrare (CP): Reactualizarea automata a sculelor (ltr-automatic Tool Readjustment), care nseamn introducerea automata in timp mascat a noului set de scule in magazinul ATC al maini, naintea schimbrii piesei de prelucrat; Reactualizarea automata a paletei (APR-Automatic Pallet Readjustment), care nseamn aducerea automata la maina si punerea la dispoziia APC a unei noi palete cu piesa noua de prelucrat si respectiv preluarea de la APC a paletei vechi si depozitarea acesteia, in mod aleatoriu, in funcie de ordinea prestabilita prin program. Aceasta implica stocarea paletelor nafara mainii, transportul la maina si de la maina, manipularea de incarnare / descrcare separat de APC (care se desfoar la masa mainii / celulei); Schimbarea automata a piesei in dispozitivul multi-cuib (AWPC-Automatic Work Piece Changing),aceasta fiind in general o funcie asistata de robot, care nlocuiete operatorul la punctul PID, si fiind o alternativa la funcia APR, completnd funcia APC; - Activitile operatorului se desfoar in timp mascat nafara celulei la PID si PIDS (acestea pot fi comune) si la CNC sau DNC, pentru asigurarea fluxului de resurse. -Flexibilitatea se refera la uurina asigurrii fluxului de resurse pentru diferite programe de fabricaie, fr staionarea mainii si cu prezenta periodica nepermanenta a operatorului. -Autonomia fata de operator se refera la funcionarea automata pe schimburile 2 si 3, cu alimentarea mainii din resursele asigurate cu prezenta operatorului in schimbul 1.
14

d) SFF Sistem Flexibil de Fabricaie -Automatizeaz execuia unui program de fabricaie la nivel de linie tehnologica cu mai multe maini, astfel ca sa se asigure prelucrarea in regim flexibil, cu variaie sortimentala si cantitativa aleatoare a pieselor. -Alimentarea cu piese, scule, programe si alte resurse se face automat la toate mainile, cu mijloace centralizate comune pentru toate mainile din SFF si conducere prin Retea pe 3 nivele. -Activitile operatorului se desfoar in timp mascat, fr oprirea SFF, n afara SFF si la punctele de interfaare cu exteriorul: PID, PIDS, CNC, DNC, terminale,. -Funcii suplimentare fata de celula flexibila (CFF) : APR, sau AWPR cu deservire centralizata pentru toate mainile din sistem, stocare, transport comun la toate mainile din sistem privind fluxul pieselor., alimentare comuna de la PID. (La mainile care au AWPC in loc de APR, funcia de reactualizare devine Reactualizarea automata a piesei de prelucrat (apr-automatic Work Piece Readjustment), care nseamn aducerea piesei noi din afara mainii si punerea acesteia la dispoziia AWPC pentru incarnarea in dispozitivul multi-cuib de pe masa mainii, si respectiv invers, preluarea piesei vechi de la AWPC si depozitarea acesteia nafara mainii, funcie specifica nivelului SFF). ATR cu deservire centralizata pentru toate mainile din sistem, sistem de stocare, transport comun la toate mainile din sistem privind fluxul sculelor, alimentare comuna de la PIDS. Autoorganizare de rang superior, cu Retea ierarhica, incluznd funcii specifice de diagnoza, teleservice, supraveghere automata a procesului, att la fiecare maina in parte, cat si a ansamblului liniei flexibile. -Flexibilitatea se refera la uurina asigurrii fluxului de resurse pentru ntreaga linie cu diferite programe de fabricaie, cu trecere aleatoare de la unul la altul fr restricii. -Autonomia fata de operator se refera la funcionarea ntregii linii fr prezenta acestuia in schimburile 2 si 3 si respectiv cu operator in schimbul 1. In cadrul noiunii de SFF trebuie distinse urmtoarele categorii : Sistem flexibil cu flexibilitate lrgita pentru diversitate larga de piese, operaii tehnologice, numr de scule, apt pentru producia de unicate si serii foarte mici, avnd funciile ATR, APR, AWPR extinse nelimitat; -Linie flexibila cu flexibilitate limitata pentru diversitate limitata de piese, operaii, numr scule, apta pentru producii lotizate in loturi de mrime mijlocie de piese nrudite tehnologic din aceeai familie si un numr redus de repere pe orizontul de timp, avnd funciile ATR, APR, AWPR limitate. Linie flexibila cu flexibilitate extinsa, apta pentru producii lotizate de serii mijlocii si mari dintr-un singur reper pe orizontul de timp, dar cu trecere relativ uoara (fl exibila) la un alt reper pe orizontul de timp urmtor, avnd ATR lipsa, iar APR sau AWPR limitate. In unele cazuri de astfel de linii flexibile, funcia ATC este limitata, iar linia este organizata cu flux serial, pentru operaii complementare, gen linie de agregate CNC. O tendina noua este cea referitoare la flexibilitatea in direcia universalitii tehnologice, adic celula sau sistemul flexibil apte sa execute practic orice tip de piesa, operaie tehnologica, adic maina buna la toate. Pentru firmele mici si mijlocii este ideal de a avea un singur utilaj tehnologic care sa poat prelucra toate cazurile tehnologice tipice dintr-un domeniu de fabricaie dat. De
15

Pentru firmele mici si mijlocii este ideal de a avea un singur utilaj tehnologic care sa poat prelucra toate cazurile tehnologice tipice dintr-un domeniu de fabricaie dat. De exemplu piese de rotaie cu operaii: de frezare, danturare, canelare, rectificare; precum si: operaii de epos, semifini, fini inclusiv rectificare, operaii de clire locala CIF sau cu flacra; toate intr-o anumita gama dimensionala specifica mainii. Acestea intra in categoria sisteme, deoarece au de regula cel Putin doua unitatea prelucrtoare (de exemplu semifini si fini, sau strunjire si frezare), iar fiecare din acestea pot lucra intr-un mod flexibil utiliznd un numr variabil da axe CNC simultane, fiind deservite de structura ierarhica integrata pentru funcii CAD, CAM, CAP, CAO, CAQ, etc., toate integrate intr-o singura unitate de comanda. La aceste FF-uri obiectivele sunt diversitatea tehnologica nelimitata, precizia, calitatea constanta, iar productivitatea este pe plan secundar. Funciile ATC, APC sau AWPC exista dar limitate si neperformante, in schimb sunt dezvoltate funciile tehnologice, numr de axe, generarea in spaiul cu mai multe axe simultane, iar funcii ca ATR, APR, AWPR sunt reduse sau chiar lipsesc. De fapt, din acest ultim motiv ele nu sunt ncadrate in categoria CIM (dei dein funcii specifice), ci in categoriile CFF si SFF, dup caz. Se va reveni pe parcursul prezentei lucrri cu exemple concludente privind aceasta noua tendina. La mainile la care este prioritara productivitatea (din toate categoriile: CP, CFF, SFF), funciile de baza ATC si APC / AWPC sunt adaptate la performante ridicate, respectiv timpi redui de schimbare scule, palete, piese, iar pentru acest obiectiv mainile sunt dotate corespunztor. e) CIM Fabricaia integrata cu calculatorul. (Si aici se impune aceeai observaie, ca cim-urile moderne acoper funciuni din sfera produciei, si deci mai nimerit este sa se numeasc de producie. De exemplu cim-ul de la uzina STAR din Schweinfurt, care produce ghidajele multi circuit pentru masini unelte si roboti, este extins la nivelul ntregii uzine, si toate activitile, inclusiv financiar-contabile, comerciale, logistica, etc. sunt asigurate centralizat de aceeai Retea ierarhica, de aceeai baza de date). - Conine mai multe SFF-uri, structura de conducere ierarhica pe 4 nivele; - Automatizeaz prelucrarea flexibila la nivel de sector de producie. -Flexibilitatea se refera la ntregul grup de activitatea si uurina de adaptare a fabricaiei la variaia aleatoare de comenzi de la un orizont de timp la altul, precum si in interiorul orizontului de timp dat. - Autonomia fata de operator se refera la unele activitatea, in general pentru nivelul 4 de execuie, cu desfurare fr operator in schimburile 2 si 3, (dar asistate de dispecer pe nivelul 3 in toate punctele de supraveghere a procesului), iar in schimbul 1 se desfoar activitatea complecte asistate de operatori. Ideea autonomiei fata de operator nu este un obiectiv prioritar al flexibilitii, ci mai degrab o consecina, un avantaj al automatizrii, care permite funcionarea continua suficient de sigura, cu o fiabilitate ridicata, rezultata din funcia de supraveghere automata a procesului si diagnoza automata, astfel ca sa permit funcionarea cu prezenta cvasipermanenta a operatorilor la nivelul 4 de execuie din ierarhia reelei, pe timpul schimburilor 2 si 3, duminecile si pe timpul srbtorilor legale. Practic se cere funcionarea fr ntrerupere a SFF, aceasta in special in sectoare ca cel al produciei de automobile, unde ntreruperi pentru revizii, ntreineri, eventuale remedieri, se fac odat pe luna pe timpul unui weekend.
16

Acest mod de solicitare a mainilor pune probleme grele constructorilor de linii flexibile pentru asigurarea fiabilitii, deoarece ntreruperile in astfel de cazuri duc la pierderi enorme. Pe de alta parte, mainile au o durata de viaa de cca 5 ani, dup care ntreaga linie este nlocuita, chiar daca uzura unora dintre maini nu a ajuns inga la maxim. La acest mod de lucru sunt aliniate si activitile comerciale, service, ntreinere, partea financiara, bancara, politica investiiilor, etc. - In industria de automobile se prefera linii flexibile din categoria a 3-a, cu flexibilitate limitata, din motiv ca sunt mai simple si deci mai fiabile, si se prefera uneori sa se investeasc in mai multe linii paralele, indiferent de costurile investiiei, ca sa se acopere necesitatea variaiei sortimentale a produciei, dar cu obiectivul clar al productivitii si al fiabilitii. Agregatizarea rigida s-a demodat datorita fiabilitii reduse, neavnd sisteme de supraveghere automata a procesului cu controlul ruperii si uzurii sculelor, controlul dimensional al cotelor, precum si a altor sisteme, dei flexibilitatea redusa ar fi fost compensata de un numr mai mare de linii. Toate aceste considerente expuse mai sus, conduc la soluii constructive si soft specifice, expuse selectiv in capitolele urmtoare.

III.2 Automatizarea flexibil a proceselor tehnologice de prelucrare.

Deoarece simultan cu creterea flexibilitii sistemului de prelucrare crete i costul cestuia, este de mare importan problema alegerii flexibilitii maxime. Totodat trebuie s se in seama i de timpul de pregtire a fabricaiei pentru un reper nou. Productivitatea unei celule flexibile de prelucrare depinde de numrul de piese, timpul de prelucrare i intensitatea de deservire cu piese i scule a robotului.

17

Figur 3 Circulaia unei piese ntr-un sistem flexibil de prelucrare.

Figur 4 Modulul funcional al fluxului de scule

18

III.3 Avantajele utilizrii S.F.F.

Introducerea si exploatarea judicioas a S.F.F. asigur obinerea unei eficiene nalte si creterea efectelor economice ale produciei. Cele mai importante sunt: - reducerea numrului de muncitori de pn la 5 ori fa de producia convenional; - reducerea personalului pentru pregtirea fabricaiei de aprox. 2.5 ori; - reducerea cu 50% a utilajelor tehnologice; - reducerea cu 20-40% a spaiilor necesare produciei; - creterea productivitii muncii cu 200-400%; - creterea indicelui de utilizare a MU la 90-95% sau chiar mai mult; reducerea rebuturilor si creterea indicelui de utilizare a materialelor; scurtarea ciclurilor de pregtire tehnologic a produciei; - creterea produciei anuale; - creterea gradului de tipizare a MU si dispozitivelor rezultnd micorarea termenelor de proiectare, execuie si ntreinere a S.F.F.; - reducerea cu 50-70% a duratei ciclului de fabricaie; - scderea cu 40-45% a cheltuielilor de producie si a cheltuielilor suplimentare cu pn la 85%; - scurtarea timpilor de prelucrare a pieselor pe MU cu 50% si creterea calitii produciei; - scderea timpilor de reglare a mainilor la modificarea pieselor prelucrate cu pn la 80%.

19

Bibloigfrafie
Dorin Telea, Sisteme integrate de productie, ULBS 2012 Bondrea Ioan, Sisteme integrate de producie n industria constructoare de maini, Editura Universitii din Sibiu Bondrea Ioan, CATIA v5- Prelucrarea asistat pe maini-unelte cu comand numeric, Editura Universitii din Sibiu, www.wikipedia.com

20

21