Relatiilor obsedante cu Mona si cu Albertine

Protagonistii lui Proust si Miller sunt asemanatori in multe privinte. Nu doar ca isi doresc sa devina scriitori si sunt constienti de talentul lor, ori ca literatura ii intereseaza, drept pentru care citesc foarte mult, sau ca se remarca prin inteligenta iesita din comun, ci sunt asemanatori intr-o privinta ce nu poate fi considerata comuna celor care se viseaza scriitori, aceea ca iubesc acelasi tip de femeie. De-a lungul perioadelor din viata lui Marcel si a lui Henri ce ne sunt prezentate in romane putem recunoaste cu usurinta afinitatea pe care o au cei doi pentru femei misterioase, a caror existenta sa nu depinda numai de ei. Alegerile celor doi sunt variate, insa in esenta si iubirile de pana la relatiile care ocupa cea mai mare parte din romane si au cea mai mare influenta asupra naratorilor au calitati comune, care-i atrag pe cei doi. Chiar si inceputul relatiilor cu femeile din viata lui Marcel este asemanator, la fel cum si misterul acestora este la inceput datorat doar numelor pe care le aude in diferite conversaii. Cum numele de Gilberte il aude pentru prima data din gura mamei ei, atunci cand a se plimba prin imprejurimile Combrayului, la fel si Alberte apare invaluita intr-o aura de mister cu mult ianinte de a o fi vazut, numele ei fiind din intamplare auzit intr-o conversatie tot a Odettei. Daca jocul de pe Champs-Elysees cu Gilberte l-a facut pe Marcel sa simta placerea primelor atingeri, acelasi joc a fost folosit i pentru a o face pe Albertine sa se apropie de el. i spune ca nu este deloc gdilicios, iar fata se aeaz n patul su, la fel cum prima iubit s-a aruncat deasupra lui pentru a-i lua scrisoarea. Acum Albertine ii spune ca un sarut nu e o catastrofa, iar aceasta invitatie i prilejuieste o mare placere tnrului, care pentru prima data simte fr s se mai poat nela c Albertine i e accesibila. Cu toate c accesibilitatea ii provoaca placere, naratorul o descrie pe femeia interesanta drept opusul celei accesibile: De aceea, femeile mai puin accesibile, pe care nu le posezi numaidect, despre care nici nu tii dac le vei putea poseda vreodat, sunt singurele interesante.1 Dintre femeile lui Henri doar Mona i Una Gifford se incadreaz in aceasta categorie a femeilor interesante, insa ultima doar pentru ca Henri nu a fost in stare la cincisprezece ani sa i cear sa fug cu el, cu toate c mai tarziu a intalnit-o si aceasta nu i s-a mai parut fermecatoare, ea avnd deja un copil si fiind cstorit. Celelalte femei din viata lui au sfarsit prin a nu-l mai interesa, el fiind cel care s-a desprit de ele. Gilberte si-a pierdut farmecul pentru Marcel doar din cauz c nu s-au mai intalnit, iar timpul a facut ca suferinta lui sa se diminueze. La fel cum Albertine facea parte din grupul fetelor de pe plaja, de care s-a indragostit Marcel si pe care a sfarsit prin a o considera cea mai atragatoare, si Mona facea parte dintr-un grup de femei, atunci cand Henri a vazut-o prima data, al dansatoarelor de la salonul de dans. Primul impuls atunci cand Mona l-a abordat a fost s-o respinga, caci i era teama, iar naratorul
1

guermantes 361

consider acest gest drept primul semn c atractia incepuse sa lucreze. Faptul ca a refuzat-o si chiar a jignit-o prin acea scuturare viguroasa a capului l-a facut sa-i fie team c niciodat nu se va mai uita la el si ca nu-i va mai oferi un dans si a simtit o puternica atractie fata de ea, atractie asemanatoare cu cea pricinuita lui Marcel de fetele pe care le vedea n primul an la Balbec pentru scurte perioade si carora nu le putea vorbi din cauz c se afla alaturi de bunica sa, ori era in tren sau in trasura doamnei de Villeparisis. Acest gest poate fi asemanat si cu prima reactie a copilului Marcel cand a vazut-o pe Gilberte si ar fi vrut sa iasa cu orice pret in evidenta, iar gandul ca jignind-o s-ar face cu usurinta cunoscut il facea sa-si doreasca sa-i spuna ca-i urata. Si atunci am tiut c o doresc, c aveam s-o urmresc fr rgaz, chiar dac ea nu o s m vrea. Am prsit marginea ringului i m-am retras ntr-un col ca s fumez. Tremuram tot. Stteam cu spatele la ring, nendrznind s-o privesc. Gelos de pe atunci, gelos pe oricine ar fi ales ca partener de dans...2 ntalnirea aceasta a reprezentat o cotitura n viaa sa. Avea 30 de ani cand s-a decis sa renunte la orice pentru dansatoare. Cu inima pur i obsedat de o singur idee - s o am cu orice pre. Cnd am traversat parcul, m frmntam ce fel de flori s-i trimit mpreun cu cartea pe care i-o fgduisem (Winesburg - Ohio). M apropiam de treizeci de ani, vrsta lui Hristos rstignit. O ntreag viat nou se deschidea n fata mea, dac aveam curajul s risc totul. De fapt, nu aveam mare lucru de riscat: m gseam la treapta cea mai de jos a scrii, un ratat n toate sensurile cuvntului.3 Nimic de pana la ea nu mai conta, viata avea acum un nou scop, iar acesta era Mona: orice ambiii avusesem vreodat se volatilizaser; nu exista nimic ce-a fi dorit s fac, dect s m predau cu totul n minile ei.4 Cu aceasta decizie incepe Trilogia trandafirie, cea mai consistenta si mai inchegata parte a operei lui Henry Miller, scrisa in partea a doua a vietii sale. Cele trei romane voluminoase prezinta in mare parte viata diferita de a multora pe care a trait-o alaturi de Mona. Lipsa unor surse de venit sigure, traiul de pe o zi pe alta nu au facut din perioada petrecuta alaturi de aceasta femeie decat o aventura pe care nu o regreta. Cu ajutorul ei a reusit sa devina un scritor, ea fiind cea care-l convinge sa renunte la slujba destul de buna de la o firma importanta de curierat, unde se ocupa de angajari, find sef de personal si sa se dedice scrisului si perfectionarii talentului pe care ea i-l pretuia, fiind convinsa de el in urma citirii scrisorilor de multe pagini pe care i le trimitea la inceput, dar si dupa ce i-a lecturat un manuscris. Mona, care la inceput ne este prezentata drept Mara, este o femeie misterioasa, care ascunde multe lucruri pe care Henry incearca sa le descopere, insa de cele mai multe ori accepta nevoia ei de a nu-i spune anumite lucruri si nu se cramponeaza in a o chestiona sau a o face sa stie ca nu-i crede nascocirile. Faptul ca nu stie nimic despre familia ei, doar ceea ce ii spune si nu poate crede, faptul ca ea ascunde ca e evreica nu fac decat sa sporeasca dragostea lui Henry.
2 3

sexus 283 sexus 5 4 5