P. 1
Zooigiena

Zooigiena

|Views: 301|Likes:
Dipublikasikan oleh Dorian Radu

More info:

Published by: Dorian Radu on May 01, 2013
Hak Cipta:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2015

pdf

text

original

Unii dintre factorii care acţionează asupra solului îi pot afecta
capacitatea bioproductivă sau pot determina apariţia unor îmbolnăviri
la om şi animale. Sursele de impurificare a solului pot fi de natură
organică sau anorganică, după cum urmează:
- reziduuri menajere din mediul urban – se estimează că anual se
produc cca 200 kg de reziduuri pe cap de locuitor, care ajung să fie
prelucrate la nivelul solului;
- dejecţii animale provenite din exploataţiile zootehnice;
- microorganisme patogene, inclusiv paraziţi intestinali
- reziduuri din industria extractivă, metalurgică, chimică;
- substanţe organice şi minerale din plantele moarte şi cadavrele
oamenilor şi animalelor;
- pulberi şi gaze toxice din aer, ajunse pe sol în urma precipitaţiilor;
- substanţe chimice (inclusiv cele pentru combaterea dăunătorilor) şi
radioactive.

Efectele dăunătoare ale factorilor poluanţi apar, în general, după
un ciclu de producţie. Gradul de salubritate a solului poate fi apreciat
cu ajutorul unor indicatori subiectivi şi obiectivi precum:

50

- Indicele Hlebnicov – este raportul dintre azotul organic teluric şi
azotul organic total; exprimă gradul impurificare a solului cu substanţe
organice şi stadiul de autopurificare (transformarea azotului total în
azot teluric) (tab. 3).

Tabelul 3

Indicele Hlebnicov

Gradul de impurificare a solului

Indicele Hlebnicov

Sol foarte impurificat

sub 0,70

Sol mediu impurificat

0,85-0,70

Sol slab impurificat

0,98-0,85

Sol neimpurificat

0,98-1,00

- Indici subiectivi: miros de amoniac, hidrogen sulfurat, metan,
culoarea mai închisă sau mai deschisă a solului.
- Examene chimice precise: conţinutul solului în cloruri, oxigen,
bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat, metan, ş.a.
- Indici biologici: titrul de enterococi, examenul ouălor şi larvelor de
geohelminţi (Ascaris, trichocefalus), prezenţa germenilor sporogeni,
prezenţa şi densitatea colibaciclului.
Aceşti indicatori sunt specifici tipului de poluare a solului, care
poate fi: poluare biologică, radioactivă sau chimică.
Poluarea biologică a solului este produsă în urma diseminării
pe sol a germenilor patogeni. Aceştia pot proveni din diferite reziduuri
de la exploataţii zootehnice, abatoare, spitale, unităţi de ecarisaj, de la
secreţii şi excreţii patologice, de la cadavre îngropate necorespunzător,
precum şi de la ape reziduale neepurate, utilizate pentru irigaţii.
În funcţie de provenienţă şi modul de transmitere a germenilor
patogeni, contaminarea poate fi de două tipuri:
Contaminarea animal-sol-om, este determinată de germenii
patogeni excretaţi de animale (oameni) şi transmişi prin intermediul
solului. În această categorie intră bacilul tetanic, bacilul antracis,
germenii gangrenei gazoase, leptospirele, brucelele, pasteurelele,
riskettsia burnetti. O parte dintre aceşti germeni (leptospirele,

51

pasteurelele, brucelele), deşi nu prezintă forme de rezistenţă, pot
supravieţui în sol între 4 şi 10 săptămâni şi se pot transmite atât prin
contactul direct cu solul cât şi indirect prin intermediul apei şi
alimentelor. Germenii care pot trece în forme de rezistenţă (spori) în
condiţii nefavorabile se transmit prin contactul direct cu solul (bacilul
antracis, clostridium tetanic, cl.welhi, cl.septicul, cl.histoliticum).
Contaminarea om-sol-om, este determinată de germeni patogeni
ai oamenilor şi transmişi prin intermediul solului. Acest tip de
contaminare este caracteristic germenilor de provenienţă intestinală
precum bacilul tific, bacilii paratifici, dizenterici, virusurile
poliomielitice, virusul hepatitei, strepto-stafilococi, micrococi. Acesţi
germeni au rezistenţă scăzută pe sol: (viabilitatea enterobacteriilor este
de 10-30 de zile, iar cea a enterovirusurilor de 4-6 săptămâni) şi se
transmit prin intermediul apei sau alimentelor contaminate pe sol.
Solul este un vector de transmitere şi a unor germeni care se
găsesc în mod natural în sol, la suprafaţa solului sau pe vegetaţie
(ciupercile, actinomicetele) şi a căror prezenţă nu este determinată de
poluare. În acest caz este vorba despre contaminarea sol-animal, sau
sol-om
, transmiterea făcându-se prin inhalarea de spori sau
pătrunderea prin leziunile pielii.
Poluarea radioactivă a solului apare cu predilecţie în
apropierea exploatărilor miniere şi a locurilor de depozitare a
deşeurilor radioactive, în urma depunerilor pe sol a reziduurilor cu
conţinut bogat în izotopi. Cei mai periculoşi radionuclizi sunt cei cu
viaţă lungă, cum sunt stronţiu - 90 (28 de ani) şi cesiu-137 (30 de ani),
dar şi cei emişi de reactoarele nucleare, care contribuie la radiaţia
gama globală (iod-131,ceriu-144, ruteniu – 160, bariu – 140).
Stronţiul radioactiv se concentrează în sol în urma precipitaţiilor
abundente, fiind menţinut prin forţe electrostatice în straturile
superficiale, de unde este antrenat în cazuri de eroziune.

52

Cesiul radioactiv reţinut în sol, poate trece la unele plante,
precum lichenii-principala sursă de hrană a renilor. În urma
cercetărilor efectuate în anii 1962-1963 asupra locuitorilor de la Polul
Nord, s-a remarcat o încărcătură de 10 ori mai mare cu cesiu
radioactiv faţă de alte grupe de populaţie nordică.
În ultimii ani s-au extins cercetările asupra efectului nociv al

carbonului C14

, care se formează în aer plecând de la azot, sub
influenţa radiaţiilor cosmice. Acesta se poate depozita în sol, de unde
intră în ciclul metabolic al plantelor şi ajunge apoi la animale şi oameni.
În prezent se caută soluţii pentru depozitarea deşeurilor
radioactive, care emit radiaţii un timp îndelungat. Una dintre metode
este stocarea acestora în minele de sare părăsite; riscul acestei metode
constă în posibilitatea contaminării apelor subterane.
Deoarece în ultimul timp radioactivitatea naturală a crescut cu
10 – 30 % în emisfera nordică, s-a propus ca radioactivitatea solului
să fie utilizată ca indice de poluare radioactivă pentru întreg mediul
ambiant.

Poluarea chimică se realizează prin intermediul reziduurilor
din industrie şi agricultură (dejecţii, substanţe fertilizante, erbicide,
pesticide) precum şi cel al reziduurilor menajere. Unele dintre aceste
reziduuri (zootehnice, menajere, provenite din industria alimentară)
produc o poluare organică. Poluarea organică se menţine la nivelul
solului un timp limitat, datorită capacităţii solului de degradare a
solului pe baza microorganismelor telurice. Prin descompunerea
materiei organice în substanţe minerale se realizează un circuit natural
al elementelor chimice (cu precădere azotul şi carbonul), care trec din
sol în plante şi animale şi revin apoi din nou în sol şi reiau ciclul.
Procesele de descompunere pot fi aerobe sau anaerobe, după cum
solul în care au loc este bine aerat sau nu, conţine cantităţi reduse sau
ridicate de poluanţi.

53

Reziduurile chimice determină degradarea severă a solului şi
reintegrarea dificilă a acestuia în circuitul agricol. Majoritatea
reziduurilor chimice industriale sunt toxice şi odată răspândite pe sol-
şi ulterior în apele subterane, pot fi concentrate de diferite organisme
din lanţul alimentar al omului. Sunt deosebit de periculoase atât
reziduurile chimice rezultate din activitatea industrială- precum
metalele grele (plumb, cadmiu, mercur, cupru, zinc, nichel, seleniu),
cât şi cele rezultate din agricultură – îngrăşăminte, antidăunători,
biostimulatori, ape reziduale din zootehnie. Interes deosebit pentru
poluarea mediului prezintă substanţele organoclorurate, care, fiind
ieftine au fost utilizate excesiv pentru combaterea dăunătorilor;
deoarece aceste substanţe pot fi greu biodegradate, folosirea lor s-a
redus treptat, existând tendinţa de a se renunţa la ele.

Asanarea solurilor insalubre

Solurile umede, mlăştinoase, puternic încărcate cu substanţe
organice, precum şi cele infectate sau infestate cu agenţi patogeni sunt
considerate insalubre şi trebuie igienizate (asanate).
Solurile umede (cu bălţi şi mlaştini) se asanează prin diferite

metode:

- supravegherea, regularizarea şi corectarea cursurilor de apă în
vederea prevenirii revărsării, inundării şi infiltrării apei pe şi în
solurile vecine;

- realizarea de baraje şi captări de apă în locurile unde este

necesar;

- construirea de canale, bazine colectoare sau diguri de

protecţie;

- drenarea apei cu şanţuri deschise sau acoperite;
- desecarea terenurilor mlăştinoase prin înfiinţarea diverselor
culturi, sau prin ridicarea lor deasupra nivelului apelor (colmatarea).

54

Solurile acide pot fi asanate prin aplicarea de tratamente cu
substanţe alcaline (carbonat de calciu).
Solurile contaminate cu germeni patogeni pot fi dezinfectate
prin mijloace chimice (clorură de var) - eficiente în viroze şi formele
vegetative ale bacteriilor, dar ineficiente asupra sporurilor.
Solurile infestate cu gazde intermediare pentru Facsiola
hepatica şi Dicrocelium lanceolatum se tratează cu soluţie de sulfat de
cupru, luând măsuri de protecţie pentru animalele care păşunează.
Solurile insalubrizate prin exces de substanţe organice pot fi
asanate prin dispersarea materialului impurificat în strat
subţirea,erarea solului prin arătură adâncă şi cultivarea lui (Man, C.,
1986).

În general, metodele de prevenire a poluării solului sunt mult
mai economice şi eficiente faţă de cele de salubrizare.

Întrebări recapitulative

1. În ce constă influenţa solului asupra vieţii şi producţiilor
animaelor ?
2. Care sunt componenţii minerali ai solului ?
3. Care este provenienţa compuşilor organici din sol ?
4. Ce este capilaritatea solului ?
5. În ce constă prevenirea salubrităţii solului ?

Teme recapitulative

1. Proprietăţile fizice ale solului.
2. Asanarea solurilor insalubre.

Alcătuiţi un Referat cu tema “ Prevenirea poluării solului –
deziderat major în protecţia mediului înconjurător ”.

55

III. IGIENA APEI

Apa reprezintă elementul indispensabil existenţei vieţii. Primele
forme de viaţă au apărut în apă, iar pe parcursul evoluţiei, organismele
terestre şi-au desfăşurat existenţa doar în prezenţa apei în organism.

You're Reading a Free Preview

Mengunduh
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->