ADOLESCENTA

Adolescenta, etapa a vietii care se situeaza intre copilarie si varsta adulta (de la 12-13 la 18-20 de ani). Se detaseaza preadolescenta (12-15 ani) si postadolescenta (18-22 ani). La fete, adolescenta intervine mai devreme decat la baieti. Adolescenta se caracterizeaza printr-o importanta crestere si transformare corporala si psihica, asociata cu pubertatea. Notiunii de pubertate I se dedica un articol special (11-15 ani).ca fenomen biopsihic integral adolescenta este dependenta, in aparitia si desfasurarea ei, ca factori genetici, geografici, sociali, culturali si aducationali. Este de aceea contraindicata tratarea unilaterala a adolescentei in sens numai biologic sau numai psihosocial. Intre strucurarea sau maturizarea organica sic ea psihologica este un raport de interdependenta. Totusi ritmurile dezvoltarii organice si psihologice nefiind egale, intre aceste doua serii de fenomene si inlauntrul fiecareia din ele intervin disproportii, decalaje, contradictii. Starile conflictuale sau critice nu fac parte din insasi desfasurarea normala a adolescentei. Fenomenele de criza si sindroamele psihopatologice pot fi insa prevenite si evitate. M. Mead a constatat ca in unele colectivitati australiene nu se cunoaste fenomenul de criza pubertala, dat fiind regimul de viata impus in culturile respective. De asemenea, fenomenele de criza generate de lipsa de idealuri, frustratia educationala, deficultatile de integrare sociala pot fi eliminate in masura in care se elimina susmentionatele cause. Tranzitoriu crizele pot intervenii din cauza carentelor affective si educationale, a insingurarii adolescentului si a slabei sau eronatei lui pregatiri pentru viata. Sub raport psihologic, adolescenta se caracterizeaza prin hipersensibilitate, trecerea in stadiul superior al dezvoltarii intelectuale, al cel al operatiilor formale, care permite o combinatorica abstracta si largeste posibilitatile gandirii teoretice si reflexive, prin expasiunea fanteziei si a sentimentelor odata cu aparitia unor conflicte motivationale si afective. Adolescentul redescopera lumea, datorita posibilitatilor sale de interpretare si problematizare, si este intens preocupat de propriul sau destin. Este etapa in care intervin indelungate si intense meditatii asupra valorilor. Se elaboreaza un sens de viata si dobandeste contururi conceptia despre lume si viata. Constiinta de sine se adanceste mult, sporesc eforturile de autocunoastere si autoapreciere. Adeziunea sincera si neconditionata la idealuri poate sa fie asociata cu manifestari de realism brutal si extravagant. Adolescentul este frecvent, pus intr-o situatie echivoca intrucat el a deposit copilaria de care se desparte demonstrative, dispune de capacitate similare cu cele ale adultilor, dar inca nu

este acceptat ca un egal in cercul acestora. In aceste conditii el se integreaza in grupele celor de aceeasi varsta cu care are mari afinitati. Grupele de adolescenti sunt foarte coezive, cultiva toleranta reciproca si exercita o puternica influenta asupra personalitatii tinerilor. Facandu-si aparitia ca personae deplin responsabile in mediul social, adolescentii sunt intens preocupati de nota de originalitate pe care o prezinta individualitatea lor si prin care pot spori valoarea integritatii lor sociale. H. Wallon vorbeste chiar de o criza a originalitatii juvenile constand din insatisfactia fata de statul roman si din dispozitia catre adoptarea unor pseudovalori ce genereaza comportamente numai formal originale, uneori chiar negative, dar in orice caz frapante. Preocuparile de originalitate ale tinerilor trebuie sustinute prin valori autentice si incurajate in sensul integrarii celor mai inalte si noi forme de cultura. Integrarea personalitatii se realizeaza si se desavarseste prin integrarea sociala care, la randul ei, este mijlocita prin adaptarea sociala si calificarea profesionala.

Dezvoltarea psihic a adolescentului Planul psihic suport la vrsta adolescenei prefaceri profunde. Este vorba de acele transformri care vor conduce treptat la cristalizarea i stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Dei traseele pe care evolueaz acest proces sunt sinuoase, complicate, presrate cu numeroase bariere i dificulti, dei procesul ca atare poate fi mai calm sau mai nvalnic, cu devansri spectaculoase, dar i cu ntrzieri descurajante, la sfritul acestui proces ne vom afla n faa prezenei unor structuri psihice bine nchegate i cu un grad mare de mobilitate. Acum au loc dramaticele confruntri dintre comportamentele mpreunate de atitudinile copilreti i cele solicitate de noile cadre sociale n care acioneaz adolescentului i crora el trebuie s le fac fa, dintre aspiraiile sale mree i posibilitile nc limitate de care dispune pentru traducerea lor n fapt, din ceea ce dorete societatea de la el i ceea ce d el sau poate s dea, dintre ceea ce cere el de la via i ceea ce i poate oferi viaa. Totodat, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile i trebuinele pe care el le resimte, att de nevoile aprute nc n pubertate, dar convertite acum sub alte forme, ct i de noile nevoi aprute la acest nivel al dezvoltrii. Nevoia de a ti a colarului mic, converit n nevoia de creaie a puberului, devine i mai acut la adolescent, lund forma creaiei cu valoare social, nu doar subiectiv. Nevoia de a fi afectuos se amplific, lund la nceput forma unui nou egocentrism afectiv, pentru ca pe parcurs, acesta s lase locul unei "reciprociti" afective; are loc o
2

senzualizare a individului, reapare agitaia instinctual, se instituie nevoia de a i se mprti sentimentele. Nevoia de grupare se "sparge",se destram pentru a lsa loc nevoii de prietenii efective, nevoia unui cerc intim de prieteni. Relaiile dintre sexe sunt foarte strnse, mai mult platonice, romantice, cu mare ncrctur de reverie i fantezie; au loc furtuni afective, "ruperi" spectaculoase i dramatice de prietenie. Nevoia de distracie a puberului se continu i n adolescen, dar distraciile se intelectualizeaz, sunt trecute prin filtrul personalitii; alegerea distraciilor este electiv n funcie de propriile preferine. Aspectele de ordin cultural, estetic trec pe prim plan. Nevoia de independen i autodeterinare a puberului se convertete n nevoia de desvrire, autodepire, autoeducare a adolescentului care "dispune" ntr-o mai mare msur de sine. Nevoia de imitaie a colarului mic convertit n nevoia de a fi personal, a puberului, suport noi metamorfozri n adolescen. La nceput , dorina adolescentului de a fi unic se exacerbeaz mult lund forma nevoii de singularizare, de izolare, tnrul fiind preocupat i absorbit aproape n exclusivitate de propria persoan, pentru ca spre sfritul adolescenei s ia forma nevoii de a se manifesta ca personalitate, ca subiect al unei activiti socialmente recunoscut i util, valoroas. Nevoia de a fi personalitate se manifest adeseori prin tendina expres a adolescentului spre originalitate, cele dou forme ale sale: creaia, producerea a ceva nou, original, i excentricitatea. Din dorina de a iei din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul i ntrece prietenii n comportamente sociale i deviante. Impulsionat de aceste nevoi, adolescentul i elaboreaz instrumentarul psihic necesar satisfacerii lor. Astfel, nevoia de cunoatere i de creaie poate fi satisfcut datorit faptului c n aceast etap inteligena general a copilului se apropie de ncheiere. Se consolideaz structurile gndirii logico-formale, capacitatea de interpretare i evaluare, de planificare, de anticipare, de predicii, spiritul critic i autocritic. Gustul excesiv pentru raionament, accesul la noiunea de lege, reactivarea curiozitii oriental spre explicarea raional, cauzal a fenomenelor i relaiilor dintre ele, vor conduce spre abordarea mai ampl, filozofic a realitii, la apariia atitudinilor critice fa de valori. Ca urmare, se dezvolt caracterul de sistem al gndirii, dar i unele instrumente ale activitii intelectuale (capacitatea de argumentare i contraargumentare, de demonstrare, de elaborare a unor ipoteze etc.). La aceast vrst se dezvolt mult debitul verbal, fluena verbal, flexibilitatea verbal. Se adopt un mod propriu de isclitur, se elaboreaz algoritmi i stereotipii verbale ce servesc n soluionarea diferitelor situaii (ca introduceri ntr-o conversaie, ca modaliti de ncheiere a convorbirilor etc.). Contientiznd valoarea de influenare a cuvntului, vorbirea devine mai nuanat, plastic, se desfoar n funcie de particularitile situaiilor (oficiale sau intime ).
3

Bibliografie: Psihologia Copilului Adolescena . Dac vrem s-o definim strict din punct de vedere tiinific,atunci putem s spunem c adolescena este o perioad n dezvoltarea organismului uman,care urmeaz pubertii i precede starea de adult.Este cuprins,n general,ntre 14 i 18 ani,avnd multiple aspecte particulare de la individ la individ.Se caracterizeaz prin dezvoltarea fizic i neuropsihic pronunat,explicabil prin faptul c sistemul neurovegetativ i cel endocrin ajung n faza lor final de dezvoltare. O definiie rece,seac,care se dorete exhaustiv i care contrasteaz puternic cu focul care arde n trupurile n plin transformare,n sufletele care iau prima dat contact cu dragostea,cu puterea infinit pe care i-o d incontiena i inocena acestei vrste. Adolescena,pentru cei ce n-au ajuns la ea,e ceva ndeprtat,dar care te atrage cu o for irezistibil,pentru c este este viitorul,sperana,iar pentru cei care au trecut de ea,adolescena e acea perioad fantastic din viaa unui om,n care totul e posibil,n care stelele i stau n palm,iar lumea ateapt s fie cucerit de ctre tine,adolescentul cu sufletul deschis i mintea limpede. Fiecare a simit acel fior de team,cnd i-a dat seama c n trupul lui,aproape de copil,au aprut semnele schimbrii.Pentru mine ca biat,umbra fin de sub nas,vocea care scpa de sub control i m fcea s vorbesc cnd ca o sopran,cnd ca un bas,micii vulcani de pe nas,de pe obraji,care erupeau cnd mi-era lumea mai drag,pantalonii care trebuiau lungii din ce n ce mai des,toate au fost semne c s-a ncheiat o etap din viaa mea : COPILRIA. i m ntreb : mi pare bine sau ru,regret sau m bucur. Regret lipsa de griji a copilriei,dar m bucur c voi avea un cuvnt de spus,c voi avea responsabiliti . Regret ingenuitatea copilriei,dar tiu c viaa nu este roz,c oamenii sunt i buni i ri i c pentru nimeni nu exist un clopot de sticlv sub care s poat tri ferit de tot rul din lume. Regret simplitatea i sinceritatea relaiilor de prietenie dintre copii,dar m bucur de profunzimea noilor relaii care se vor crea. Regret incontiena copilriei,dar m bucur c-n aceast perioad m voi descoperi pe mine,cel din adncuri,c voi ncerca s m cunosc ct mai bine,s aflu ce-mi place la mine i ce nu,i s lupt pentru a deveni cineva cu care s m simt bine i de care s fiu mulumit. Regret lumea fantastic a povetilor,i nc nu tiu dac s renun definitiv la ea sau s-o pstrez bine ascuns ntr-un colior,i atunci cnd voi fi dezamgit de lumea real,s m pot refugia n ea,pentru c sunt la mine acas.Ca orice lume fantastic,resursele ei sunt inepuizabile,aa c sper s mi ajung toat viaa. Dac e s revenim la definiia tiinific i anume la faptul c n aceast perioad sistemul endocrin ajunge n faza final de dezvoltare,atunci putem s
4

traducem : roeaa i cldura n obraji,bubuiturile de tob ale inimii,care st s sparg pieptul,furnicturile din mini,toate au un singur nume: Iubirea. Oare este ntmpltor ca adolescena corespunde perioadei de liceu? Oare este ntmpltor c cele mai frumoase amintiri sunt din aceast perioad? Oare este ntmpltor c cele mai trainice prieteni se leag acum? Nu poate fi dect un rspuns : Nimic nu e ntmpltor. Este adevrat c epoca informaional n care trim,noi adolescenii de astzi,i pune puternic amprenta asupra noas-tr. Este adevrat c nu ne place s citim,dar ndemnai de prini,de profesori,nu aruncm la co valorile universale i n momentul cnd le descoperim,constatm c nu suntem singuri n Univers,i mai ales c tot ceea ce trim noi au mai trit i ali adolesceni,c istoria se repet. Unul dintre cei mai iubii adolesceni prezentai n literatura romn,este Ionu Jder,din romanul lui Mihail Sadoveanu : Fraii Jderi. Dei nu era frumos,c avea nasul cam mare,ca i tatl su Jderul cel btrn,l plceau toi.Chipul su era atrgtor,un bieandru subiratic,strin i orfan,un pui vrednic de printele su.Muierile au bgat de seam c-i stngaci.Surprins n schimbrile vieii,era fr linite,i plceau toate zburdlniciunile. n romanul Cimigiu & Comp.,de Grigore Bjenaru,e prezentat numai adolescena autorului, elev la liceul Gh.Lazr,i ne face cunotin cu atmosfera din liceu,cu relaiile dintre elevi i profesori,cu frumuseea acelei perioade interbelice.Este o carte despre,cu i pentru adolesceni. Schackespere cu Romeo i Julieta,a adus cel mai frumos omagiu acestei vrste,surprinzndu-i esena : iubirea, apropiindu-se de eroi cu dragoste,tandree,nelegere,facnd din doi eroi simbolul iubirii adolescentine dus pn la sacrificiul suprem.

Goldstein Claudia Sofia Facultatea de Drept i Stiine Administrative An 4,Grupa 10