Rzboiul stelelor

Arhiepiscopul Lazar Puhalo

Se pare c de cte ori apare un nou film de fictiune putem vedea o eruptie de "jurnalism galben" de atacare a lui n diferite publicatii ortodoxe. Dac ntrebati redactorii dac au vzut filmul respectiv, rspunsul va fi, de obicei: "Binenteles c nu". Din pcate, articolele lor se bazeaz pe ceea ce au citit n presa sectant de tip "osnd si umbr". Adesea, tipetele denuntnd demonicul, perversul si antihristul sunt doar niste reactii automate ale unui negativism religios, rece si morbid, si multi scriitori ai jurnalelor ortodoxe se multumesc s le citeze sau s le rescrie. Din acest motiv, atunci cnd ctiva tineri m-au ntrebat despre obisnuitele recenzii aprute ca reactie la seria "Razboiul stelelor", am vizionat casetele (mai putin, "ntoarcerea lui Jedi" pe care l-am vzut ntr-o sal cu ctiva prieteni). Personal, am fost profund impresionat de seria de filme a crei director este George Lucas si am simtit c originea sa greac este cel putin evident n realizarea materialului. Substratul moral al "ntoarcerea lui Jedi" este dostoevskian si sunt convins c nvtturile ortodoxe si viata sfintilor sunt familiare realizatorului. Punctul de plecare al seriei este simplu: un tiran a cucerit o mic galaxie si a abolit sistemul ei democratic. El s-a proclamat mprat si armata sa ncearc s distrug ultimile rezistente mpotriva ordinii sale. Desi n btlii sunt folosite arme specifice filmelor de fictiune, acestea sunt doar partea de suprafat a povestii, pentru c adevarata lupt este dus cu ajutorul constiintei umane si a vointei. Surprinztor de plcut, povestea este una a imensei nclestri dintre ru si bine, prti ale naturii universale creia i apartine si omul, natura uman deczut si universul. n seria de filme, aceast natur este denumit "forta". n multe recenzii, aceast "forta" este interpretat ca o parodiere de prost gust a lui Dumnezeu. Dup o examinare atent a adevratului concept al seriei, am tras concluzia c este vorba despre firea universal si ca ntreaga tema a filmului si firul povestirii sunt centrate pe nfruntarea din interiorul omului dintre partea ntunecat si cea luminoas, pe acea lege a contradictiei din noi despre care vorbeste Sfntul Apostol Pavel si pe care se bazeaz viata monahal ortodox. Eroul seriei este Luke Skywalker, un tnr pur de o nalt moralitate, care este un adevrat erou, altfel dect imaginea anti-eroului att de des ntlnit n filmele contemporane. El se pstreaza cast tot filmul si

~ un alt punct de vedere ~

transformarea sa n lider spiritual este strns legat de acest lucru. Principalul erou de tip anti-erou al seriei, Han Solo, este modificat si convertit gradat ctre noblete prin influenta direct a purittii morale si sacrificiul de sine, calitti detinute de Luke Skywalker. Este aproape un cadru din paginile volumului Mitropolitului Anthony "Conceptul lui Dostoevski de renastere spiritual". Pe lng Printesa Leia (sora lui Luke, egala sa ca putere de sacrificiu si moralitate), cele mai importante "bune" personaje sunt, n primul rnd, mai vrstnicul pustnic Yoda, "yeronda". Aceast creatur plin de dragoste este, n mod clar, o reproducere a unui avv, btrn din Tebaida de Nord. El poate fi la fel de bine Serghei de Radonej, Chiril de la Lacul Alb sau Pavel din Obnora. El este principalul catalizator al ntregii dezvoltri a temei ce st la baza acestei serii minunate de filme. Urmtorul personal principal este Obi-Wan-Kenobi. Este clar c este un monah si suspectez c numele lui (Kenobi) este un joc de cuvinte pornit de la grecescul kenobia (desi sunt constient de mai orientalul joc de cuvinte pornit de la obi-wan). In film, el este un sfnt-cugr, care transmite mai departe nvtturile lui Yoda si directioneaz dezvoltarea spiritual a mai tnarului frate Luke. De-a lungul ntregii serii, ne sunt artate contrastul dintre bine si ru, formarea spiritual a lui Luke si transformarea lui Han Solo dintr-un aventurier necinstit n soldat nobil. Cel mai impresionant n aceast cltorie este episodul aparitiei lui Jaba, zis Coliba, o mare si hidoas greseal a naturii,care este un depravat. Locuieste ntr-o fortareat ntunecoas (jumtate aflat sub pmnt), din care organizeaz o serie de activitti criminale. Desi este independent, mpratul nu l consider o amenintare pentru c Jaba este, deja, un supus al prtii ntunecate a naturii umane. El este nconjurat de creaturi bizare si diforme a cror distractie, dup mncatul fr limite, este s priveasc cum o bestie hidoas devoreaz prizonieri si sclavi nefericititi. Jaba, un veritabil simbol al lacomiei, este desprins din "Scara dumnezeiescului urcus". Sfntul Ioan Scrarul l descrie foarte bine si prevesteste cu acuratete joasa lui conditie. Acest degenerat transform n sclave femei cu corpuri frumoase si le forteaz s danseze aproape goale la captul unui lant. Apoi, n loc s profite sexual de ele, si mreste plcerea nchizndu-le dup o us-capcan de sticl si urmrindu-le agonia n timp ce sunt devorate de bestia amintit. Relatia strns ntre lcomie si depravarea interioar este clar ilustrat; legtura dintre pasiune si un hidos sadism, dintre pasiuni sexuale si moarte si tortur sunt subliniate n mod dramatic. Jaba este nssi personificarea pasiunilor si a decderii. Practic, el si companionii si sunt un rezumat al nvtturilor printilor pustiei si n particular al Sfntului Ioan Scrarul n privinta acestui subiect. n sfrsit, Raithau, buclucasa Treapt a 5-a din "Scara dumnezeiescului urcus" pare realist. Jaba si lumea sa de pasiuni este distrus de Luke Skywalker. Fratele Luke urca pe o alt treapt spre a fi un adevarat monah, un cavaler Jedi - primind schima duhovniceasc. Nu pot trece n revist ntregul film pas cu pas, dar scena final din "ntoarcerea lui Jedi", n care Luke capt statutul de Jedi (sau lupttor n numele binelui si a luminii) este misctor de profund. Principalele dou personaje negative din film sunt Lord Darth Vader, un cavaler Jedi corupt, care amgindu-se, devenise sclav a prtii ntunecate a fortei, stpnit de pasiunile sale. mpratul, un om btrn si ru, care si vnduse sufletul prtii ntunecate de dragul puterii, se comport ca unul dintre conductorii pgni romani sau papi ai inchizitiei, ncercnd s perverteasc martiri si victime, nti prin vorbe frumoase si mgulire, apoi prin amenintri si siretenie. Luke este convins ca Darth Vader, fostul Jedi, are, nc, suficient constiint moral n el ca s se mntuiasc. Sensul valorii salvarii si nsntosirii acestui crud si nenduplecat inamic depseste orice sentiment de rzbunare sau ur care ar putea exista n sufletul lui Luke. Atunci cnd muribundul Yoda i dezvluie c Darth Vader este, de fapt, tatl su si c el si mpratul au plnuit s i ntind o curs si sl fac asemenea lor servil fortei rului, Luke nu simte ura sau nevoia de a se apra, ci compasiune si iubire. I se spune c trebuie s lupte pe viat si pe moarte cu Vader, dar el si ofer viata pentru a-si salva tatl din ghearele rului. Luke se pred lui Vader si este dus n fata mpratului. Scenele ncordate care urmeaz sunt extraordinare. Cum poate mpratul s supun pe Luke fortei rului? Fortndu-l s se lase prad pasiunii si s transforme dragostea pentru tovarsii si din rezistent ntr-un act al urei si rzbunrii. mpratul, ca si stpnul su, cel ru, si permite s fie urt, ntrucat cel care se las purtat de ur si rzbunare este deja servitorul lui chiar si cand l urste. mpratul ncearc s-l provoace pe Luke s-si foloseasc arma (o sabie de lumin - un fel de armlaser) si s-l atace fie pe el, fie pe Vader. In sfarsit, cnd Vader l atac ntr-un acces de frustrare, Luke se apr fr vlag, fiind atent s nu-l rneasc si s nu profite de Vader. n timpul luptei, el ncearc s trezeasc n Vader constiinta ascuns, despre care stie, instinctiv, c exist. Desi nu vedem de la nceput, Luke nu se nseal. Lupta nceteaz, fr vreun avantaj pentru mprat pentru c Luke nu face altceva dect s se apere fr pasiune. Acum, Vader si Luke au iesit din cmpul auditiv al mpratului. El nu poate auzi cnd Vader i spune lui Luke: "Dacnu te putem corupe, atunci va fi foarte usor s o corupem pe sora ta." Auzind acestea, Luke se arunc n lupt cu fort. mpratul este cuprins de o

plcere lasciv. "Ah, tinarul Skywalker s-a lasat cuprins de pasiuni" - si zice el - "Lupt din furie si rzbunare. Este al nostru acum!". Dar nfrngerea mpratului este pecetluit. El nu ntelege ca Luke lupta din dragoste - el ofera viata sa pentru securitatea moral a sorei lui - nu pentru viata ei fizic, ci pentru cea spiritual, de dragul sufletului ei. Darth Vader ntelege asta si forta moral atotcuprinztoare a acestui lucru l converteste. Cand mpratul ntelege ce se ntmpl si intervine s-l ucid pe Luke, Darth Vader se transform, nc o dat, de data asta n tat si si d viata pentru a-l salva pe Luke. El l ucide pe mprat, dar este rnit mortal, la rndu-i. Tot timpul filmului, Vader poart o masc inuman si urt. Cnd moare, l roag pe Luke s-i descopere fata astfel nct s se poate privi unul pe cellalt. Cnd masca este nlturat, Vader redevine om. Expresia i se schimba. Pe masur ce si priveste fiul, ochii si reci si nendurtori se topesc n tandrete, tensiunea fetei devine senintate, iar el pronunt o final si constient pocint si alegerea binelui. Cu aceasta, Darth Vader moare mpcat. ntre timp, Luke este presat s fug din sala tronului care este atacat de rezistent si trebuie s prseasc "steaua mortii", pe care se afla, altfel va fi ucis de proprii si prieteni. El si-a riscat nc o dat viata pentru a-si salva tatl. Abia dup ce tatl su este mort, Luke

se gndeste la propria persoan. n scena final a filmului, aliatii srbtoresc victoria final - neconstientiznd c victoria a fost cstigat, de fapt, de nfrangerea propriilor pasiuni de ctre Luke Skywalker si de alegerea final a compasiunii n defavoarea puterii, mniei si ruttii. Luke urmreste de la distant srbtoarea - el este rupt de toate astea, lipsit de pasiune, deja pe un plan superior, grandoarea sa morala si castitatea pstrat, el devine un Jedi, un adevrat cugr. El a primit schima si adevratele victorii n galaxie va fi cstigate de el si cei care i urmeaz. El este acum Btrnul. Pe masur ce se ndeprteaz de festivitati, el are viziunea Batrnului su, Yoda, a printelui su spiritual Kenobi, devenit sfntul su protector dup moartesacrificiu, si a tatlui su, Darth Vader - toti zmbind binevoitori. Darth Vader lng cei doi sfinti? Desigur, la fel de mare este forta pocintei ca si iubirea, at pentru cei ntorsi n ceasul al unsprezecelea ca si pentru ceilalti sositi la prima or. Deja pot auzi indignarea unor colegi de ai mei jurnalisti fat de interpretarea acestei serii de filme. Dar tinerii vor vedea filmul, fie dac ne place sau nu si Razboiul Stelelor va fi difuzat la televizor. Este unul din putinele filme ale ultimelor decenii n care vedem un triumf al virginittii si moralittii asupra fortelor ntunecate ale pasiunii. Problemele care pot aprea n interpretarea "fortei" sunt minore n raport cu

frumusetea pozitiv a filmului. Dect s ne nfierbntm si s hulim fiecare productie care apare, mai bine ar fi s privim aspectele pozitive ale acestor lucruri si s le folosim ca puncte de plecare pentru a educa tinerii. Altfel, putem doar s-i facem s ne priveasc pe noi si ortodoxia ca pe o insiruire de negativisme victoriene si morbide atacnd constant orice si vznd rul n orice. n sfrsit, ntreb pe acei care vd att de mult ru rece, morbid si lugubru n att de multe lucruri: "De ce parte a globilor oculari exist toat aceast perversiune si rutate?" Dup vizionarea filmului "ntoarcerea lui Jedi", m-am simtit debordnd de bucurie. A fost o experient recompensatoare, si dac tinerii nostri vor vedea acest film atunci s avem ct mai multe filme de acest gen pe care ei s le poat vedea. Si fie ca noi s folosim aspectele pozitive pentru a instrui tineretul, dect s-i aruncm ntr-un fel de disperare cu limitarea noastr si inventatele noastre alambicri.

Traducere din lb englez de Liliana Cucu

http://www.nistea.com/