ALIMENTE MODIFICATE GENETIC

A efectuat: Slivciuc Rada Studenta Gr. B-21

In prezent, probabil ca nu exista un subiect din domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si

care sa nasca cele mai mari confuzii in randul

consumatorilor decat organismele modificate genetic (OMG). Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de periculoase, in vreme ce altii le considera solutia

optima in caz de foamete in masa.

Tehnologia care furnizeaza noi proprietati

organismului transferand gene de la un organism la altul sau care interfereaza cu structura sa genetica se numeste tehnologia genei. Prin aceasta tehnologie structura genetica a

alimentelor este schimbata motiv pentru care

aceste alimente se numesc alimente modificate genetic.

Aceasta tehnologie consta in luarea de la organismul donor a genei care intereseaza si introducerea ei intr-o molecula de ADN strain, care se numeste vector purtator. Apoi urmeaza etapa inserarii intregii molecule de ADN in molecula ADN a organismului gazda. In continuare se urmareste celula in care se manifesta genele si apoi se selecteaza produsul care ne intereseaza.

Tehnologia ADN recombinat

Acest produs este greu de controlat,

deoarece genele nu functioneaza izolat, ci

interactioneaza unele cu altele, iar organismul uman are zeci de mii de gene si daca luam in

calcul si faptul ca indivizii sunt entitati distincte,

atunci ne putem da seama ca aceeasi gena poate avea efecte diferite de la un organism la altul.

Produse obtinute prin tehnica de inginerie genetica printre care se numara :

Plante rezistente la seceta si daunatori; Cereale cu un procent crescut de proteine; Cereale fara gluten; Orez cu un continut ridicat de vitamina A; Seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; Tomate cu coacere in timpul transportului;

Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi;

Ce se obtine prin modificari genetice ?

Ameliorarea culorii si aromei fructelor; Cresterea timpului de conservare; Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului; Modificarea calitatilor nutritive : cartofi mai bogati in amidom care absorb uleiul de gatit in cantitati mai mici.

Recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina

recunoaste aspectele benefice ale manipularii

genetice pentru ca astfel s-au obtinut: insulina, unii interferoni, produse de sange (cu potential alergic

scazut), vaccinuri (folosind ca suport cartoful sau

rosia) mai rezistente la transport si pastrare indelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu poate aduce efecte negative care sa depaseasca

efectele benefice. Astfel incat, din punct de vedere ecologic

nu putem spune ca OMG aduc beneficii organismului nostru. In principiu, plantele care exista in prezent, cele nemodificate genetic au fost selectate in mod natural; ele au rezistat cel mai bine la daunatori, in conditiile de mediu din zona/tara respectiva. Creand plante modificate genetic riscam sa contaminam si plantele nemodificate genetic si sa scadem

biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic specialist in

Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

Ca orice alta industrie si industria alimentelor modificate

genetic prezinta avantaje si dezavantaje. Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de

dimensiunea economica , nicidecum de protectia

sanatatii omului. Timpul si costurile cultivarii acestor alimente au fost

micsorate. Legumele mutante au fost concepute astfel

nct sa fie rezistente sau chiar tolerante la erbicid, substanta chimica destinata uciderii buruienilor

daunatoare agriculturii. Mai mult dect att, acestea au

dezvoltat rezistenta n fata insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic.

Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide, substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii, lucru care a dus la scaderea costurilor de ntretinere a recoltelor. De asemenea, efortul depus de fermieri este mai redus, iar sanatatea acestora nu mai este pusa n pericol de substantele chimice folosite. Impactul

agriculturii asupra mediului este mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide
folosite se reduce.

Datorit aspectului foarte plcut, aceste produse atrag tot mai muli clieni ducnd astfel la creterea profiturilor comercianilor. n plus, produsele modificate genetic au beneficii mai mari privind durabilitatea sau valoarea nutritiv.

Cand microorganisme alterate genetic sunt consumate impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal . Aceasta combinatie poate cauza pierderi , metamorfoze sau alte organisme ciudate ;

Daca in urma interventiei genetice se creaza alumente

rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea

transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte nocive pentru sanatate . Antibioticele prescrise in scopuri

curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul

scontat ;

Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :

Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite; Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol; Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante fertile; Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar daca este surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului .

Astfel se poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol ce poate cauza dezechilibre ;

In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de rezistenta ;

Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora; Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi influentate de alimentele modificate genetic;

Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri;

Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra sanatatii

consumatorilor? 1. Efectele alergice Genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul anilor '90

cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin introducerea

unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.

2. Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta omului sau a animalelor fata de antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistente la neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul

semintelor de bumbac. In general, riscul variaza in functie de originea

genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic nu trebuie sa contina gene de rezistenta la antibiotice.

3. Modificari la nivelul metabolismului Prin inserarea de gene noi se pot produce alterari

la nivelul genomului - adica totalitatea genelor pe

care le contine un organism - alterari care pot genera in organismul gazda si alte efecte , cum ar fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda.

Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial. Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani suprafetele

cultivate cu plante modificate genetic au crescut de cel

putin 25 ori; cele mai raspandite sunt soia si porumbul (modificate pentru a le creste rezistenta la ierbicide si la

pesticide) iar SUA detin aproximativ 70% din totalul acestor

suprafete. Romania are un procent mic alaturi de Australia, Franta, Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva plante

modificate genetic. In Europa exista organizatii deosebit de

active care militeaza pentru reglementari clare in aceasta privinta.

Publicul a fost profund tulburat de doua mari scandaluri in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea alimentara cu dioxina au provocat panica si neincredere in sistemele de control ale alimentatiei publice. Ca raspuns guvernele au

admis necesitatea etichetarii alimentelor intr-un limbaj

adecvat intelegerii tuturor care sa precizeze ce continut de modificare genetica are alimentul respectiv. Comisia

Europeana admite 1% si 0% pentru alimentele destinate

copiilor. Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat sa inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.

Germania, Frana, Ungaria, Polonia, Grecia i Italia au interzis deja cultivarea de organisme modificate

genetic. Bulgaria a impus condiii att de stricte pentru

cultivatori nct nici n ara vecin nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810. n fruntea listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic se afla Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane i Spania cu aproximativ un milion i jumtate de hectare.

Boli cauzate de soia modificata genetic

Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au aceasta afectiune. Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de Home Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata. Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.

 De

asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune precum Hashimoto sau Graves. In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile. Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea bune pentru organism, in cazul in care suferiti de hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice. Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui evitate.

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii i Sntii, n cadrul unui

seminar tiinific ce a avut loc n Viena, indic faptul c organismele modificate genetic pot afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialitii cer retragerea acestor produse.

Studiul indic faptul c fertilitatea oarecilor de laborator hrnii cu porumb modificat genetic a fost serios afectat, acetia putnd procrea doar ntr -o mic msur, comparativ cu cei hrnii cu mncare natural. oarecii de laborator hrnii cu mncare ce nu coninea organisme modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest efect poate fi atribuit diferenelor dintre sursele de hran.

Cercettoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie i Studiul Activitii Nervoase Superioare de pe lng Academie Rus de tiin. Nou femele de cobai au fost mprite n 3 grupe de cte 3: un grup de control, un grup n a crui hran s-a adugat fin de soia modificat genetic i un grup care a consumat alimente amestecate cu fin de soia obinuit. Au fost numrate femelele care au nscut i numrul de cobai nscui i mori. Dup primul stagiu, cobaii au fost mprii n dou grupe, una hrnit cu fin de soia modificat genetic, cealalt hrnit cu fin de soia obinuit. A rezultat un numr anormal de mare de decese printre urmaii femelelor hrnite cu soia modificat genetic. n plus, 36% dintre aceiai cobai cntreau mai puin de 20 de grame, fapt care evidenia starea lor de extrem slbiciune.

Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependen clar ntre hrnirea cu alimente modificate genetic i starea de sntate a urmailor. Morfologia i structurile biochimice ale cobailor snt foarte asemntoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de ngrijortor n ce privete efectele asupra mamelor i bebeluilor nenscui, mai ales n contextul n care se urmrete introducerea de ct mai multe OMG n alimentaia uman, din raiuni comerciale, a declarat n concluzie Ermakova. Putei vedea, n mod sintetic, rezultatele experimentului n tabelul de mai jos:
Femele care au nascut Grup de control Cu soia MG Cu soia comuna Cobai nascuti 44 45 33 Cobai morti in 3 sapt 3 25 3 Procent Cobai in viata 6,8% 55,6% 9% 41 20 30

n imagine, doi cobai din acelai grup de vrst . Cel de jos este un cobai din grupul

hrnit cu soia
modificat genetic, n mod

vizibil extrem
de debilitat.

Unul dintre nenumratele studii cu rezultate negative fcute pe mncarea modificat genetic a fost realizat de cercettorul de origine maghiar Dr. rpd Pusztai, care a hrnit cobai cu cartofi modificai genetic. Experimentul su a demonstrat c astfel hrnii, cobaii ajungeau s aib creierul, ficatul i testiculele mai mici, precum i sistem imunitar deficient.

Cartofi modificat genetic. S-a mai observat i prezena unui numr ridicat de celule precanceroase n mai multe esuturi ale organismului. La dou zile dup publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr. Puszai a fost dat afar din postul pe care l ocupa la Rowett Research Institute, n urma unui telefon, se spune, primit direct de la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercettori a fost desfiinat i s-a nceput trrea membrilor ei ntr-o serie de procese care urmreau intimidarea acestora i stoparea dezvluirii a i mai multe adevruri cumplite.

Recunoasterea produselor modificate genetic !!! Cum putem afla daca fructele/legumele de pe rafturile marilor magazine sunt sau nu modificate genetic. Nu este deloc greu sa inveti sa recunosti fructele/legumele modificate genetic/ bio, iar problema e, ca si in cazul E-urilor, cifrele de pe ambalaj. Fii informat si nu risca sa cumperi alimente imbibate de chimicale. Asadar, intregul secretul consta in citirea etichetei, adica acel autocolant lipit direct pe coaja legumei/fructului sau, dupa caz, pe punga in care sunt ambalate acestea (de ex. la portocale). Orice eticheta are intre 4-5 cifre: - daca produsul are 4 cifre (de ex. 4021) inseamna ca a fost crescut intr-un mediu normal, insa nu BIO. Produsul insa NU a fost modificat genetic. - daca produsul are 5 cifre iar prima cifra incepe cu 9 (de ex. 96584) inseamna ca este BIO. - daca produsul este format din 5 cifre iar prima cifra este 8 (de ex. 86584) inseamna ca acesta a fost modificat genetic.

CONCLUZII:

Una din realizarile geneticii contemporane o constituie ingineria genetica. Astazi a devenit posibil ca, prin tehnici complexe de laborator, sa introducem o gena care apartine unei specii in genomul altei specii. S-a reusit chiar obtinerea unor organisme hibride intre specii foarte diferite, sau chiar intre specii apartinand la regnuri diferite (de exemplu intre rosie si porc). Numai ca, in toate aceste cazuri, hibrizii au manifestat o accentuata instabilitate genetica, avand tendinta ca dupa un numar de generatii sa reconstituie genomul uneia din speciile initiale. Asadar, nici pe aceasta cale nu s-a reusit sa se obtina specii noi si, chiar daca s-ar reusi vreodata sa se creeze o specie noua prin inginerie genetica, teoria evolutiei speciilor nu ar fi demonstrata nici pe aceasta cale, deoarece nu ar fi vorba despre o evolutie naturala, ci despre o interventie dirijata din partea unor fiinte inteligente (oameni). In schimb, ingineria genetica, fiind o practica nefireasca, ridica numeroase probleme de bioetica.