Anda di halaman 1dari 14

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor organimului . Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el poate fi impartit in : o sistemul sanguin reprezentat prin: -inima -vase sanguine o sistemul limfatic reprezentat de: -vasele limfatice -ganglioni limfatici

A).

INIMA

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui interstitial. * Asezare : Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului stang.

*Forma si dimensiuni: Are forma aproximativa a u n u i c o

n turtit antero-posterior, marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g * Configuratia externa a inimii : Inima prezinta : o fata anterioara, o fata inferioara a marginii, un varf si o baza.

Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul. Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.

Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventriculele : -stang (bicuspida) -si drept (tricuspida). Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice : -pericard; -miocard; -endocard. Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care pornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala. intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice.

Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin reteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.

Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.

*Vascularizatia inimii Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere si vene.

Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga si artera coronara dreapta. Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera circumflexa. Venele inimii sunt : -venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena interventriculara posterioara si mica vena cororiala; -vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept. Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici. * Inervatia inimii Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plevul cardiac. Fibrele simpatice provin din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului. Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul excitoconductor. * Proprietatile muschiului cardiac Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice. -Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv succesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial. -Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul. -Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la stimulii adecvati. -Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile - diastole.

* Activitatea mecanica a inimii Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate. Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau un ciclu cardiac. Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii, umplandule din nou. In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule creste pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde. Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza , inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.

B. ARBORELE CIRCULATOR

Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in care este inchis si prin care circula sangele. in functie de structura si functiile pe care le au, sunt trei feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene. 1. ARTERELE Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Ele pornesc din ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza. Dupa dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici artere, care se continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare variabila. Arterele mari sunt asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt superficiale. In drumul ei, artera formeaza ramuri, care poarta denumirea de colaterale iar la capat formeaza ramuri terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si formeaza anastomoze. STRUCTURA ARTERELOR Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici. a) Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule turtite, numit endotelin. Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre elastice, colagene si de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care poarta denumirea de limita elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesuturi. b) Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si fibre musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o separa de tunica externa, limitanta elastica externa. c) Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic

si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii se gasesc atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei. In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase vegetative. La nivelul capilarelor, tunica mijlocie si cea externa au disparut.

2.VENELE Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin confluenta capilarelor sanguine si care se termina la inima, in atrii. Prin ele sangele circula de la periferie spre inima. Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele fiind de aproximativ 2:1. In functie de dispozitia lor in organism, venele sunt: profunde si superficiale. O alta caracteristica o formeaza marele numar de anastomoze, legaturi prin ramuri colaterale. In functie de grosimea lor, venele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici. Cele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si se formeaza prin unirea capilarelor.

SRUCTURA VENELOR Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor este oval, turtit,in timp ce arterele au un contur circular, regulat. Peretele unei vene este format din trei tunici: a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat conjunctiv elastic, asezat in jurul endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea. Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare, numite valvule venoase. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos in sus. Si se numesc vene valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvulare. b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a arterelor si are o structura variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in care 1sunt cuprinse si fibre musculare.Tesutul conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si proportii foarte variate. c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si este constituita tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibre conjunctive si elastice, si elemente musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in continuarea tesutului conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta. Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza cu diferitele tipuri de vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene musculoase.

Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele membrelor. 3. VASELE LIMFATICE Vasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor limfatice mici,care, prin confluenta, formeaza vase limfatice mari, iar aceasta dau nastere, la randul lor, la trunchiuri limfatice, care comunica cu sistemul vascular sanguin. Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt mai subtiri decat venele.

CIRCULATIA

SANGUINA SISTEMATICA

Circulatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si teseturi prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.

Circulatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera, aorta, din care se desprind apoi toate arterele mari ->artere->arteriole-> capilare apoi prin venele>vene->venele->atriul drept.

Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din ventriculul drept fiind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc schimbul de gaze, dupa care revine prin venele pulmonare in atriul stang.

* CIRCULATIA LIMFATICA Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in vene o parte din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia limfatica are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari, si, in final formeaza doua colectoare limfatice mari, care se desachid in venele subclaviculare.

C.REGLAREA ACTIVITATII CARDIOVASCULARE

Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci. 1. Reglarea prin mecanisme intrinseci O reglare a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa din organism, lipsita deci de influente nervoase si imorale. 2.Reglarea prin mecanisme extrinseci Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala: a) Reglarea reflexa Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si fibre parasimpatice.Fibrele simpatice sunt postganglionare si provin din plexul cardiac.Fibrele parasimpatice provin din nervul vag si sunt fibre premergatoare. Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul accelereaza contractiile cardiace si mareste intensitatea, pe cand parasimpaticul(vagul) incetineste ritmul contractiilor cardiace si scade intensitatea lor. Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoartei cerebrale. Este stiut ca starile emotionale pot provoca modificarea activitatii cardiace : frica, mania, bucuria etc. pot determina o accelerare a contractiilor cardiace. b) Reglarea umorala Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica prin actiunea unor substante pe care le produc diferite organe si pe care sangele le aduce la inima.Dintre aceste substante, cele mai importante sunt hormonii.De exemplu adrenalina,hormonul medulosuprarenalei, provoaca o intensificare si o accelerare a contractiilor cardiace (obisnuit cantitatea de adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in hiperteroidism se produce o accelerare a ritmului cardiac. Acetilcolina, produs al sistemului nervos parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri care intra in compozitia plasmei au actiune asupra activitatii cardiace. Importante din acest punct de vedere

sunt sarurile de calciu, care accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu, care incetinesc ritmul cardic. Datorita reglarii reflexe si reglarii umorale se produce o adaptare fina a travaliului cardiac la nevoile organismului.

Anda mungkin juga menyukai