Argument

Turismul se manifest astzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezen tot mai activ n viaa economic i social, cu o evoluie n ritmuri dintre cele mai nalte. Generator al unor transformri pr o f un d e n di na mi ca s o ci a l , t ur i s mu l s - a a f i r m a t to to da t ca f a c t o r de pr o g r es i ci v i l i za i e, c a promotor al relaiilor internaionale i, mai recent, ca argument al globalizrii i dezvoltrii durabile.Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de important precum cea desfaurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar,antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i sociologi.Tipurile de turism de difereniaz de la ar la ar, asigurnd varietatea i, prin acesta, atraciaasupra turitilor autohtoni i strini.Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului privete studiul elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz activiti turistice tipice anumitor zone, i se pun n evident posibilitile de amenajare complex a acestora.Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial tur istic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larg dezvoltare n teritoriu, practicat p e n t r u c ur a h el i o t er m s a u c l i ma t er i c s a u a v n d a l t e mo ti v a i i ter a pe ut i ce ; tu r i s m ul mo nt a n i d e sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarn; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsu irile terapeutice ale unor factori naturali( i z v o a r e te r m a l i mi n er a l e , n mo l ur i , a er i o ni za t ) ; t ur i s m ul c ul tu r a l , o r g a ni za t p e ntr u v i zi ta r ea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, acrui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional,a v n d c a mo t i v a i e d i f e r i te co mp e ti i i p e di s c i p l i ne s po r ti v e, i n ter n e i i n ter na i o na l e , p n l a manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.);turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, n teritoriile arctice i antartice. Este o form de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat d e s p e ct a c ul o s i i n ed i t a d u ce ma r i pr e j u d i c i i e c hi l i br ul ui e co l o g i c a l p l a n et ei , a me ni n n d c u diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic alTerrei.Romnia are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ara este extrem de diversificat - se pot vizita fortree medievale, mnstiri bizantine, casteluri i case rneti decorate dup specificul regional.

CAPITOLUL I
1.1 Definiii i concepte n turism Termenul de turism ii are originea n semnificaiile urmtoarelor cuvinte latinesti: tornare = a se ntoarce i turnus = o micare circular ce nu presupune schimbarea rezidenei.Turismul este o latur a s e cto r ul ui te r i a r a l e co no m i ei , u nd e a c ti v i t a t ea pr e s t a t a r e c a s co p o r g a ni za r ea i d es f ur a r ea cltoriilor de agrement, recreere sau deplasrilor de persoane la diferite congrese i reuniuni, include toate activitile necesare satisfacerii nevoilor de consum i de servicii ale turitilor. Loisir = petrecerea timpului liber lessure = activitatea prestat n timpul liber.Turismul include activitatea unei persoane care cltorete n afara mediului su obinuit pentru mai puin de o perioad suficient de timp i al crui scop este altul dect ex ercitarea unei activiti remunerate la locul de vizitare.Activitatea turistic are un caracter dinamic, ea modificndu-se odat cu schimbrile ce au loc in cadrul economiei naionale.Turismul este o ramur de interferen (are legturi cu multe alte sectoare de activitate economic) i o ramur de consecin (se sprijin pe rezultatele obinute n alte ramuri de activitate). Subiecii relaiilor turistice Conform recomandrilor Conferinei Mondiale a Turismului, n activitatea turistic se utilizeaz termenul de vizitator. Vizitatorul reprezint orice persoan care se deplaseaz ntr - un loc, altul dect acela al mediului su obinuit pentru mai pui n de 12 luni i al crui scop de cltorie este altul dect exercitarea unei activiti remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include ali 2 termeni specifici, respectiv turistul i excursionistul.Turistul este acea persoan care cltoreste pentru cel puin 24 de ore i care nnopteaza ntr-o unitate de cazare.Excursionistul reprezint acel vizitator temporar al crui sejur este mai mic de 24 de ore. Turismul intern, naional i internaional Turismul intern reprezint o activitate turistic practicat n interiorul unei ri i viziteaz att turismul realizat de rezidenii acelei ri care viziteaz propria lor ar, ct i turismul receptor care include vizitele nonrezidenilor pe teritoriul acelei ri.Turismul naional reprezint activitatea turistic inclus n categoria de turism intern, la care se adaug turismul emitor, care se refer la rezidenii acelei ri care viziteaz alte ri.Turismul internaional include turismul receptor sau exportul de turism i turismul emitor sau importul de turism.

Conceptul de produs turistic Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale, n condiii specifice de producie, care includ activiti ce permit transformarea lor n marf, acesta urmnd sa fie vndut consumatorului potenial. Conceperea i comercializarea produselor turistice se realizeaz n etape succesive,ncepnd de la politicile de marketing i terminnd cu analizele de pre i eficien. Definirea conceptual a produsului turistic are n vedere un ansamblu de bunuri materiale iservicii capabil s satisfac nevoile de turism ale unei persoane,ntre momentul plecrii i momentul sosirii n locul de deplasare.Bunurile materiale la care se face referina sunt concretizate in: -patrimoniul de resurse naturale,culturale,artistice,istorice,arheologice,tehnologice,medicale etc.,care formeaz cadrul fizic de baz i care vor manifesta o atracie pentru turiti; - a n u mi te el em e nt e de i nf r a s tr u ctu r s a u e c hi pa me n te c a r e , de i nu g e ne r ea z mo ti v a i a s a u cer er ea d e t ur i s m , co n tr i b u i e n mo d h o t r to r l a s a ti s f a ce r e a a ces t ei a (ho t el ur i , r es t ur a nt e , terenuri sau sli de sport, de spectacol, de conferine etc.); -unele faciliti de acces,legate de mijloacele de transport(de vehicule i ci de comunicaii)alese de turiti pentru a ajunge la obiectivele dorite. Produsul turistic nu este deci definit prin elementele materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaiile realizate prin intermediul lor(transport,cazare,agrement).Serviciile care dau coninut produsului turistic- denumite servicii turistice-se constituie ntr-un ansamblu de cel puin patru tipuri de baz,total diferite ca natur,cum ar fi:servicii de trasport, de cazare,de alimentaie si de agrement.Dintre toate serviciile care dau coninut produsului turistic, indispensabileste serviciul de agrement, n lipsa cruia, celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.n afara serviciilor de baz, produsul turistic se distribuie i prin viu grai sau prin diferite suporturi (pliante,ghiduri,brouri).Serviciile de intermediere, de genul rezervrilor de locuri n mijloace de transport, n hoteluri irestaurante, la manifestri cultural-artistice i sportive etc,nchirierilor(de mijloace de trasport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi i jocuri), asigurrilor pe timpul cltoriilor etc.,sunt, de asemenea,componente ale produsului turistic.Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceea ce nseamn nu tocmai un lucru uor de realizat.Pentru a crea aa ceva, acesta trebuie s corespund motivaiilor turitilor, care sunt extrem de eterogene. Piaa produsului turistic este compus din bunuri i servicii concepute s satisfac cererea de vacane i cltorii de afaceri.Tour - operatorii lanseaz pachete turistice care sunt vndute direct, prin propria reea de distribuie sau prin ageniile de voiaj(detailiti) pe baza unui comision.Ansamblarea serviciilor turistice n produsul turistic ofer acestuia particularitile care l c a r a ct er i ze a z nd eo s e bi pr i n : i n di v i du a l i za r e l a n i v el ul g r u p ul ui , di n a mi s m

 na l t , s u bs t i t ui r ea e l e m en t el o r co mp o ne n te , e ter o g e n i t a t e, pa r ti c i pa r e a u n ui n um r m a r e de p r es t a to r i l a r ea l i za r ea produsului turistic i consumul produsului turistic ntr-o ordine riguroas. Individualizarea produsului turistic la nivelul grupului este determinat de motivaiile variate alecererii, ca i de comportamentul diferit al turitilor fa de fiecare component a produsului turistic crendu-se produse adaptate specificului fiecrui client. Caracteristica de individualizarea produsului turistic nu exclude,totui, posibilitatea determinrii unor componente standard, n raport cu care sa se stabileasc tipurile de baz ale prestaiei. U r m r i n d n de a p r o a p e ev o l u i a c e r er i i , pr o d us el e t ur i s ti c e s e c a r a ct er i ze a z i p r i n tr - u n dinamism nalt.Deosebit de sensibile la mutaiile nregistrate n dezvoltarea economico-social,dar i la schimbrile comportamentale, serviciile turistice i implicit produsul turistic rezultat cunosc ritmuri superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic.Totodat, ele manifest o puternic fluctuaie sezonier, rezultat al oscilaiilor cererii turistice, al concentrrii acesteia pe anumite perioade. Produsul turistic se caracterizeaz si prin complexitate; el este rezultatul diferitelor combinaii ntre elementele ce decurg din condiii naturale i antropice specifice fiecrei ri sau zone i serviciile furnizate de organizatori .Aceste elemente pot intra n proporii diferite n alctuirea produsului turistic final, dupa cum se i pot substitui. Caracteristica de substituire a unor activiti trebuie fructificat n scopul stimulrii interesului pentru consumul turistic i nu pentru acoperirea unor deficiene organizatorice sau de alt natur. O a l t p a r t i c u l a r i t a t e a p r o d u s u l u i t u r i s t i c , d e p e n d e n a d e s t r u c t u r a s a c o m p l e x , e s t e eterogenitatea i respectiv,participarea unui numr mare de prestatori la realizarea acestuia.Principalele activiti ce alctuiesc produsul turistic pot fi sintetizate astfel: activiti economice implicate n serviciile de cazare-mas; activiti economice implicate n transportul turitilor; activiti i mecanisme privind serviciile de divertisment.Din simpla enumerare a acestor activiti rezult prezena, n structura produsului turistic, att a elementelor specifice, ct i a unora nespecifice,precum i importana i locul fiecruia.Consumul produsului turistic se realizeaz ntr-o ordine riguroas determinat de specificul prestaiei serviciului ce faciliteaz alctuirea lui,de locul i momentul aciunii,de forma de turism etc

1.2. TIPURI I FORME DE TURISM FORME DE TURISM: Turismul cultural Turismul cultural reprezint un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult n ultimele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ n cadrul industriei turistice. Organizaiile culturale, comunitile locale au mbriat acest fenomen caracterizat ca fiind un potenial factor economic generator de activiti economice i noi locuri de munc ntr - un secol XXI, n care datorit evoluiei industrializrii, fora de munc este n continu scdere. n acest sens, muzeele nu trebuie s-i limiteze activitile i aciunile la funciile de baz, ci din contr, trebuie s preia iniiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie s demonstreze importana lor n cadrul comunitii sau a regiunii n care i desfoar activitatea. Agroturismul Agroturismul este acea forma de turism n care persoana (sau grupul) se deplaseaz, cazeaz i i desfoar activitatea ntr-un cadru natural, n mediul rural.Agroturismul este capabil s valorifice excedentul de cazare existent n gospod ria rneasc prin implicarea turitilor n viaa gospodriei i furnizarea acestora de servicii si activiti (mas, cazare,interaciune cu mediul socio-natural) proprii gospodriei rneti, fr a-i conturba acesteia specificul. Turismul de sntate Turismul de sntate (de tratament) este o form specific a turismului c a r e m bi n a d i f er i te f o r m e d e c u r i tr a ta m ent b a l neo - m e di ca l , i s e pr a cti c n s t a i u ni l e b a l neo - medicale i climaterice cu bogate resurse naturale de cur: ape minerale, termale, nmoluri, cu efecte terapeutice, situate de obicei n zonele cu microclimat specific. Turismul de afaceri Turismul de afaceri este cea mai solid ramura a industriei turismului dinRomnia. Acest tip de turism, care include team-building- urile, cltoriile de afaceri, participrile la programe de training, reprezint o important surs de venituri pentru operatorii romni. Turismul sportiv Turismul sportiv este un mijloc ideal att preventiv ct i curativ de pstrarea sntii i constituie o adevrat coal uneori aspr , care impune : disciplin , curaj , abnegaie ispirit de echip Turismul de sejur -de lung durat-peste 30 zile; -de durat medie-4-30 zile; -de scurt durat-1-3 zile Turismul de circuitTurismul de tranzitDup locul de provenien a turistilor exist: 1.Turism naional. emitor (pasiv, de trimitere) = import de turism 2.Turism internaional receptor (activ, de primire) = export de turism

Dup gradul de mobilitate al turismului se practic: 1.Turism de sejur: - rezidenial (staionarea n zon mai mult de 1 lun) -de durat medie (cnd staionarea este mai mic de 30 zile) -scurt (1-3 zile) 2 . T u r i s m i t i n e r a n t presupune o micare permanent. 3 . T u r i s m u l d e t r a n z i t este motivat de necesitatea cunoaterii unei ri. Alte forme de turism: 1 . D u p m o m e n t u l i m o d u l d e a n ga j a r e a p r e s t a i i l o r t u r i s t i c e , exist: -turism organizat (contractual); -turism neorganizat; -turism semiorganizat. 2. Dup modul manifestrii cererii sau dup sezonalitate: -turismul de var; -turismul de iarn; -turismul ocazional (de circumstan). 3. Dup motivaia care genereaza cltoria se practic: a.turismul de odihn i recreere; b.turismul de agrement; c.turismul balnear; d.turismul sportiv e.turismul de reuniuni; f.turismul de afaceri; g.turismul tiintific; h.turismul cultural. 4. Dup caracteristicile social-economice ale cererii: -turismul particular; -turismul social; -turismul de mas. 5. Dup vrsta participanilor: -turism pentru tineret; -turism pentru aduli; -turism pentru vrsta a III-a. 6.Dup perioada cnd se desfaoar: -turism de week-end (itinerant); -turism de vacan. 7.Dup mijlocul de transport folosit: -drumeia; -turism rutier; -turism naval; -turism aerian

Capitolul II Resursele i potenialul turistic al judeului Constana

Valorificarea resurselor turistice, elemente ale cadrului cultural-istoric n turism s-a realizat nca din cele mai vechi timpuri, fie c ne referim numai la apele minerale sau aezmintele religioase din antichitate si evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Dezvoltarea turismului presupune existena unui potenial turistic care, prin atractivitatea sa, are menirea s incite i s asigure integrarea unei zone, cu vocaie turistic intern i international, i care s permit accesul turitilor prin amenajri corespunztoare.Potenialul turistic, n sens larg, cuprinde dotrile tehnico-edilitare, servicii turistice i structura tehnic general. Printre componentele potenialului turistic a unei zone litorale trebuiesc menionate resursele naturale, n primul rnd: frumuseile litoralului, clima, relief, vegetaie, fauna, factori de cura din statiunile balneo-climaterice. ntr-un sens determinat, valorile naturale, sau oferta primara, constituie baza ofertei turistice poteniale a unei zone, considerate ca apte pentru a fi introduse n circuitul turistic. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mna omului, sau oferta turistica secundar, menite s mbogeasc i s faciliteze valorificarea raional a potenialului turistic natural, asigurnd premisele transformarii acestei oferte poteniale ntr-o ofert turistic efectiv. Potenialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice,i culturale, care n urma unei activiti umane, pot deveni obiective de atracie turistic. Prin urmare, este vorba de acele valori, a cror punere n funciune necesit lucrri de amenajare i echipare, investiii de capital i un volum considerabil de cheltuieli, de munca uman. Turismul pe litoralul romnesc a aprut ntr-un cadru organizat n a doua parte a secolului XIX, dar a capatat o mare amploare dup 1956, cnd s-a nceput realizarea unor mari complexe hoteliere,n baza unui plan general de sistematizare. Condiiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex a permis construirea n cele 12 staiuni, a unei puternice baze materiale de cazare, tratament,i alimentaie public, litoralul romnesc fiind considerat prima zon turistic din ar, cu toate c, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaz printr-o accentuat sezonalitate. 2.1 Resursele naturale ale judeului Constana RELIEFUL Relieful se prezint ca un podi suspendat, n raport cu valea Dunrii i bazinul Mrii Negre. Podiul are aspect tabular, este uor nclinat spre nord-vest i are o pant mai nclinat n apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboar pn la 50 metri, pe aripa nordic i sudica se ridic pn la 200 metri. Ca principale uniti naturale se disting: podiul, care cuprinde aproape ntreg teritoriu (podiul Dobrogei), litoralul Mrii Negre (Dobrogea maritim) i valea Dunrii.

Relieful acestui jude este constituit din suprafee de eroziuni dispuse etajat, cu altitudini de 100-200 metri i cu martori de eroziune n partea central a teritoriului. Pe laturile dunrean i marina se ntlnesc, de asemenea, sub forma etajat, mai multe terase de abraziune lcustra i marina ce scad altitudinal spre Dunre i rmul mrii. Aproximativ n partea mijlocie a teritoriului, cu direcia vest-est, se afl un culoar depresionar, tectono eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborat de pe teritoriul judeului. Dupa genez, structura petrografic i aspecte ale reliefului, Podiul Dobrogei se mparte n Masivul Dobrogei de Nord i Podiul Dobrogei de Sud, desprite de o linie tectonic ce unete Hrova cu Capul Midia. Podiul Dobrogei de Sud se afl n sudul Podiului Dobrogei, nvecinndu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca Dunrii, la sud grania cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagr. Podiul s-a format prin sedimentare n neogen, i are o structur de platform cu nclinare de la est la vest. Relieful acestui podi este uor ondulat, ntrerupt pe alocuri de unele abrupturi stncoase i are ca subdiviziuni, n nord Podiul Medgidiei -109 metri, n sud-vest Podiul Oltinei-209 metri, cel mai nalt, mpdurit, fragmentat de mici aflueni ai Dunrii; n sudest Podiul Negru Vod -194 metri, neted i puin fragmentat; paralel cu rmul zona litoral nalt, sub 100 metri, se termin spre mare cu mici abrupturi numite faleze i se prelungete n mare cu platforma continental, (o veche cmpie litoral, invadat de apele mrii n holocen, datorit topirii ghearilor) care pleac lin de la rm, avnd adncimi de 50-200 metri. n nord se afl depresiunea de pe valea rului Carasu, vale inclus n traseul Dunre Marea Neagr (Cernavod - Agigea). Zona marginal dunarean, reprezentat prin terase de abraziune lacustra i fluvial, este de fapt, partea vestic a podiurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin i Oltina. V. Mihilescu denumete aceast zon pe sectoare, Prispa Denilor i Prispa Hrovei (n sectorul podiurilor Casimcei i Medgidiei) i platforma litoral levantina (n sectorul podiurilor Cobadin i Oltina). Caracteristic acestei zone este reeaua de vi ramificate, ce fragmenteaz puternic aceast zon. Pe marginea dinspre Dunre, vile se termin cu limane fluviale, formate n depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca form, prezint aspecte diferite: vi puternic meandrate (limanul Vederoasa), vi alungite, datorita formrii lor la gurile de vrsare n Dunre a rurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme ovalpoligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina). n cadrul cuvetelor limanice se pastreaz umeri de teras, sculptai, n funcie de altitudine, de abraziune lcustr sau de eroziune fluviatil. Zona litoralului maritim, reprezentat prin terasele de abraziune marin i de eroziune, se desfoar ntre limita nordic i cea sudic a judeului. V. Mihilescu denumete aceast unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, n sectorul podiurilor Babadag si Casimcea nordic, Prispa Fntnele, n sud-estul podiului Casimcei, podiul

litoralului, ntre Tasaul i limita sudic a judeului, corespunztor podiului Topraisar i zonei Mangaliei. Minunata riviera romneasc beneficiaz de farmecul deosebit al Mrii Negre (a treia mare european ca ntindere i a doua ca adncime), cu salinitate redus (17-18 la mie la rm) i temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romnesc al Mrii Negre se ntinde pe o suprafa de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), ntre braul Chilia i Vama Veche. Relieful este format din litoral i fundul mrii. Litoralul cuprinde rmul i platforma continental, aceasta fiind o veche cmpie litoral invadat de apele mrii n holocen. Platforma litoral coboar lin de la plaj ( pe o fie de 100- 200 metri), eliminndu-se astfel orice factor de risc. Marile ntinderi de plaj sunt pavate cu nisip auriu de o finee deosebit. Peste tot plajele sunt orientate spre rsrit. Originalitatea Mrii Negre const n lipsa curenilor verticali care ar permite aerisirea apelor din adnc. De aceea, n adncimile apelor Mrii Negre nu exista viata. Se poate concluziona c relieful judeului Constana este format dintr-un podi tabular, nconjurat de apele Dunrii, n partea de nord, sud, i vest i de apele Mrii Negre, n partea de est. Valorificarea turistic cea mai mare o are zona de litoral. SOLURILE Dei nconjurat de ape, judeul Constana se caracterizeaz printr-o larg rspndire de climat arid. Factorii care imprim caracterele generale ale nveliurilor de sol al judeului sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum i situarea geografic a regiunii ntr-o zon de tranziie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaz o serie de trsturi specifice ale solurilor Constanei, soluri ce aparin grupei pedogeografice danubiano-pontic. Solurile automorfe ocup aproape toat suprafaa judeului, solurile hidromorfe i cele halomorfe avnd o rspndire neglijabil. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane i cele castanii de pdure xerofile apar la noi n ar aproape exclusiv n Dobrogea. Aceste soluri se asociaz cu rendzine, rogosoluri i litosoluri. Rocile comune n judeul Constana sunt reprezentate prin isturi verzi, calcare, argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice i cuortoase, nisipul rosu. Resurse naturale, aici se gsesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de construcie, calcare pentru ciment (Hrova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntai).

n concluzie, solurile judeului Constana sunt specifice numai pentru aceast zon, datorit aezrii geografice i reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turiti pentru tratament. CLIMA Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei i respectiv, a judeului Constana prezint anumite particulariti, legate de poziia geografic ntre blile i Delta Dunrii n vest i nord i Marea Neagr n est i de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Caracterul continental al climei se accentueaz n a doua jumtate a verii i la nceputul toamnei, cnd predomin timpul senin i secetos, care rareori este ntrerupt de cte o ploaie torenial de scurt durat. n cursul unui an durata timpului nsorit depeste 2200 de ore (vara mai mult de 300 de ore lunar, iar pe zi, n luna iulie, durat de strlucire a soarelui este de 10-12 ore), iar energia razelor solare nsumeaz peste 125 mii calorii pe centimetri ptrai. n decembrieianuarie, cnd zilele sunt mai scurte energia solar este mai redus. Acesta se intensific n mai-septembrie, cnd zilele sunt mai lungi, valorile maxime nregistrndu-se n zona litoral. Vara regimul metereologic este mai stabil dect n celelalte anotimpuri. Cele mai mari temperaturi ale aerului se produc n a treia decad a lunii iulie. n sezonul rece (toamna-iarna) prezena mrii ridic temperatura aerului, n timp ce n sezonul cald (primavra-vara) o coboar. Temperatura medie anual este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele termice slbesc spre litoral, astfel n sud-estul judeului media lunii ianuarie trece de 0 grade. n sezonul cald, temperatura la suprafaa plajei urc pn la 45 de grade Celsius, ns brizele marine, bogate n aerosoli atenueaz arsa zilelor toride. Pe teritoriul judeului cad anual, n partea de sud i est 400 milimetri, iar n partea de nord 400-500 milimetri de ap sub form de precipitaii atmosferice, n numai 50-75 de zile, asemenea cantitii fiind cele mai mici de pe teritoriul rii. Aici regimul de ploi este neregulat, fiind ntlnite secete frecvente. Zona litoral este limitat de izohieta de 400 milimetri, cu direcia aproximativ sud-nord. Vnturile dominante sunt cele de vest, crivaul uscat i geros i brizele marine. Numrul de zile cu viteza vntului mai mare de 11 metri pe secund, se constat c este redus n lunile extreme (ianuarie, iulie), nregistrandu-se mai multe numai la Constana. Totodat, numrul de zile cu viteza vntului mai mare de 16 metri pe secund este extrem de redus att n ianuarie ct i n iulie.

APELE Pe teritoriul judetului Constanta, litologia, relieful, precipitatiile, evapo-transpiratia si vegetatia sunt factorii principali ce determina caracteristicile apelor (subterane si de suprafata). Apele subterane sunt reprezentate prin panze freatice aproape de suprafata si prin ape de adancime, iar cele de suprafata prin paraie cu caracter permanent si intermitent, dar si prin lacuri (limane fluviatile, fluvio-maritime si lagune). Hidrografia judetului se caracterizeaza prin lipsa aproape completa a unei retele hidrografice permanente. De asemenea, prin adancimea mare la care se afla panza de apa freatica, mai ales in sud-estul judetului, fantanile au aici, in mod frecvent adancimi intre 30-70 metri. In patul vailor si in imprejurimile lacurilor, apa freatica se afla la adancimi mai mari, fapt care a atras stabilirea in aceste locuri a majoritatii asezarilor omenesti din judet. In Dobrogea sudica de platforma, corespunzatoare celei mai mari parti a teritoriului judetului, apele subterane se gasesc in depozitele de la baza loesului, ca si in placa sarmatica, la adancimi foarte variate. Izvoarele aici sunt ascendente si descendente. Pot fi grupate in izvoare de sinclinal, crusta, din depozite aluviale (pe vaile Casimcei, Topologului etc.) Apele curgatoare sunt reprezentate prin paraie cu debite reduse. Pe dreapta, Dunarea primeste din podisul Dobrogei afluenti mici din podisul Oltinei, cel mai important fiind Carasu, (podisul Medgidiei), acesta fiind inclus in traseul canalului navigabil DunareMarea Neagra. Podisul Dobrogei este strabatut de grupa raurilor dobrogene ce se varsa in lacurile de pe litoral: Telita, Slava, Casimcea, Baciu, Topolog, Ivrinezu. Raurile sunt scurte cu un debit scazut in general. Lacurile sunt de litoral si lagune, formate prin bararea unor vechi golfuri si cordoane litorale. De aici face parte complexul Razim-Sinoe cu lacurile: Sinoe, Istria, Nuntasi, Razimul mic. De asemenea, pe teritoriul judetului sunt intalnite limanuri maritime: Babadag, Tasaul, Techirghiol, Mangalia. Limanurile fluviatile se intalnesc in sectorul sud-vestic al teritoriului Dobrogei pe dreapta Dunarii. Printre cele mai importante se numara: Bugeac, Oltina, (ambele lacuri sunt importante centre piscicole pe dreapta Dunarii), Marleanu, Vederoasa, Cochirleni, Carasu, Seimenii Mari si Seimenii Mici, ultimele patru limanuri fiind desecate. De-a lungul vaii Carasu s-a realizat Canalul Dunare- Marea Neagra, pe 64,2 km. Principalele lacuri din judetul Constanta se caracterizeaza prin: Techirghiol este cel mai bogat lac cu namol terapeutic din Romania, compus din elemente organice amestecate cu substante minerale si constituind principalul element in tratarea multiplelor afectiuni, pentru care este atat de solicitata statiunea de pe malurile sale. Este cel mai intins lac salin din tara noastra (11,7 km patrati). Acest liman fluviomaritim (ce a fost candva un golf de mare) formeaza in prezent o rezervatie faunistica (unde traiesc, printre altele, peste 124 de specii de pasari, multe dintre ele raritati). Lacul

reprezinta si o insemnata baza de agrement, fiind dotat cu numeroase barci si salupe. Tascau si Tatlageac sunt 2 limanuri fluvio-marine, unde se pot practica sporturi nautice. Au o importanta deosebita datorita namolului lui cu calitati terapeutice. Sinoe si Siutghiol sunt 2 lagune marine ce reprezinta fostele golfuri marine. In prezent sunt importante pentru piscicultura. Caracteristic pentru reteaua de ape din judetul Constanta este lipsa apelor curgatoare din interiorul judetului, acestea fiind reprezentate de paraie cu debite reduse, insa prezenta apelor se face simtita din plin in jurul judetului prin Delta Dunarii si Marea Neagra. Alaturi de apele Marii Negre, care reprezinta cea mai importanta resursa turistica a judetului, mai sunt valorificate turistic si apele minerale si lacurile din interiorul judetului unde se gaseste namol terapeutic. VEGETATIA, FAUNA, FLORA Vegetatia teritoriului Constanta s-a format si dezvoltat continuu cu incepere de la sfarsitul pleistocenului superior. Este destul de variata din punct de vedere floristic, iar formatiile si asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor floristice tertiare, pleistocene si holocene, care indica, in acelasi timp, istoricul de dezvoltare complexa a vegetatiei actuale in stransa legatura cu ceilalti componenti fizico-geografici. Lipsa apelor de suprafata, natura petrografica, climatul arid, nivelele de apa subterana la mari adancimi determina aspectul general al invelisului vegetal. Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii influentelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din ierburi marunte si arbusti. Stepa dobrogeana se diferentiaza de celelalte tipuri de stepa de pe teritoriul tarii. Tinandu-se seama de compozitia floristica, de gradul de destelenire si de intensitatea pastoritului din trecut au fost separate: pajisti de telina stepica primara, cu paius stepic, pir crestat, colilie si pajisti, parloage stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita, barboasa si alior, cu grupa parloagelor intelenite si a celor neintelenite. Silvostepa, intercalata intre padure si stepa, ocupa spatii restranse in sud-vestul Dobrogei, pe teritoriul podisurilor Oltina si Negru-Voda. Are ca trasaturi specifice participarea masiva a stejarilor subxerofili-termofili, predominanta in subarboret a elementelor submediteraneene cu frunze cazatoare, existenta unor elemente sudice mai rare, a sibleacurilor de diferite tipuri, apare de asemenea si stejarul pufos, formatie submediteraneeana de tip balcanic. Padurea, in comparatie cu stepa si silvostepa, are cea mai redusa extensiune, situandu-se in partea sud-vestica. Padurea se evidentiaza prin participarea redusa a gorunului si prin abundenta speciilor mezofile de amestec. Se face totodata evidenta formatia ceretelor (cereto-garnitete si cereto-sleauri). Se poate aprecia ca este o padure de cvercinee submezofile de tip balcanic. In zonele inalte (podisul Babadagului) se gaseste

etajul stejarului (cer-garnita, stejar pedunculat). Vegetatia intrazonala este formata din paduri de salcam, vegetatie mediteraneeana, (smochini salbatici, iasomie, carpinis) si vegetatia de lunca, de-a lungul Dunarii. Fauna este corelata cu vegetatia, fiind formata din mamifere, pasari si pesti. Ea prezinta un colorit pontico-submediteranean. Printre speciile caracteristice stepei se numara popandaul, iepurele, orbetele mic, sobolanul cenusiu, soarecele saritor si alte rozatoare. Printre pasari se numara: potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar etc. Reptila caracteristica este soparla. Mamiferele sunt reprezentate prin dihorul de stepa si nevastuica. In ceea ce priveste fauna de padure si de silvostepa, aceasta se deosebeste atat cantitativ cat si calitativ fata de cea din stepa, datorita conditiilor de viata mai favorabile. Aici se intalnesc porumbelul gulerat, gugustiucul, fazanul colonizat, soimul dunarean, pajura tipatoare, vulturul codalb, bufnita mare. Mamiferele sunt reprezentate de caprioara, veverita, mistretul, muflon, pisica salbatica ,vulpea rosie, jder, dintre insectivore-ariciul, cartita, liliac si dintre rozatoare-soarece de padure. Marea Neagra este deosebit de complexa mai ales in ceea ce priveste originea ei. Originalitatea ei consta in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita de viata in adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa 35%. Printre acestea se numara guvizii, unele specii de ace de mare si unele scoici de mal. Cele mai multe specii de animale (60% din fauna actuala) sunt venite din Mediterana, dupa ruperea Bosforului. Lista acestora cuprinde pesti, viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faun este format din animale de apa dulce venite de pe rauri si adaptate noilor conditii de viata marina. O valoroasa fauna piscicola de mare importanta economica o constituie pestii migratori care in anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra si intra pentru reproducere in Dunare. Asa sunt: scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu deosebire sturionii (morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre negre. In Marea Neagra mai traieste si o specie de rechin care ajunge pana la 1,70 metri lungime, traind in adanc pana la 70 metri. Intre mamifere mentionam delfinul care poate trece de 3 metri lungime, si o greutate pana la 300 kilograme. In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Dunele litorale de la Agigea - la 8 km sud de Constanta, este o rezervatie naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8-10 km format din depunerea continua a nisipului, rezervatie floristica in cadrul caruia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului romanesc al Marii Negre. Canaraua Fetii - la sud de Oltina, este o rezervatie faunistica.

Padurea Hagieni este o rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un punct de atractie pentru numerosi vizitatori. Canalele de la Harsova este o rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un sarpe urias de tip piton. Pesterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervatie complexa (speologica, paleontologica, geologica, faunistica), situata langa comunele Limanu si Targutor, formata din trei pesteri (Limanu, Liloiecilor si La Adam, renumita prin bogata fauna cuaternara), unde intalnim mari colonii de lilieci. Alte rezervatii pe teritoriul judetului sunt: Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervatii paleontologice si geologice), Cernavod si Reciful de la Topalu, Lacul Techirghiol, Rezervatia Fantanita-Murfatlar (rezervatie floristica la 1 km sud de podgoria Murfatlar) Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul de silvostepa si padure, iar formatiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneen, specifice acestei zone. In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind toate speciile de fauna, mamifere, rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si binecunoscutii pesti de icre negre. Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit, astfel vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet. Harta turistica a Constantei

sursa-www. Infolitoral.ro 2.2. RESURSELE ANTROPICE ALE JUDETULUI Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port maritim, important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea distantei dintre extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea distantei dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul. Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica

inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al lacului Suitghiol. Intemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au fixat aici inca din secolul VI i.e.n., apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile imprejurimilor. Tomisul avea rolul unui mic port comercial, si constituia un punct de escala pentru navele grecesti, care se indreptau spre litoralul nordic al Marii Negre. Probabil ca la inceput a fost un simplu emporion, dependent de Histria, ea insasi de aceeasi origine milesiana. Stiri sigure despre istoria cetatii Tomis avem abia din secolul al II-lea i.e.n., cand, pentru ocuparea ei, izbucneste un conflict intre Bizant si Callatis. Tomisul atinge apogeul infloririi sale in epoca romana, dar migratiile popoarelor si desele razboaie ii grabesc decadenta, trec pe rand gotii, gepizii, dar la sfarsitul secolului VI, avarii nimicesc complet vestita metropola a Pontului. Toate incercarile de reactivare a comertului la Tomis, in epoca bizantina, nu reusesc sa dezmorteasca cetatea. Genovezii sunt ultimii se pare care ii mai dau o licarire de viata. Catre sfarsitul stapanirii bizantine, unele izvoare vorbesc de un contur comercial genovez, de un chei construit tot de acestia, si de farul care dormiteaza si astazi pe marginea falezei. Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe atunci Constantiana, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica de Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astazi- Constanta. Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate. O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei resedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean. O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea la inceputul secolului. Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum si o placa cu inscriptia: Portul Constanta, marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte merita noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .

In municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orasul antic si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se pe o suprafata de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada. Termele romane (B-dul. Marinarilor- pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre intrarea spre Poarta nr.1, in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp cu Edificiul Roman, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri patrati din baile publice ale orasului antic Tomis. Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan, leaga faleza de est cu cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O parte din zid este vizibila si in prezent de pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla si parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de piese arheologice care amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau in perioada romana. Mormantul pictat ( in vecinatatea colegiului national Mircea cel Batran) este cea mai noua descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin picturile ce dateaza din secolul al IV-lea d. Hr. si paseste pana in zilele noastre (nu este inclus in circuitul turistic fiind in restaurare). Bazilicile antice (b-dul Marinarilor, in zona peninsulara), in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresionaza prin frumusetea picturilor murale. Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m. Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost cladita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din Constanta,

stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a apartinut sultanului Abdul Hamid. Geamia Hunchair (B-dul Tomis, in zona peninsulara). Construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil maur, care respecta forma originala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Mineratul sau are o inaltime de 24 metri, iar interiorul geamiei mai pastreaza inca urmele ornamentilor specific orientale Bustul lui Mihai Eminescu, Bd. 16 Februarie, amplasata pe faleza Cazinoului. A fost realizat de sculptorul Oscar Han in anul 1930; a fost montat in apropiere de malul marii, asa cum si-a dorit-o chiar poetul, in celebra sa poezie Mai am un singur dor. A fost inaugurata la 15 august 1934. Pe soclu se profileaza chipul statuar al muzei Caliope. Farul genovez ( strada Remus Opreanu) a fost ridicat de catre compania Danubius and the Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind asezata o cupola metalica. Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihail Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis . Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene. Muzeul de arta populara (b-dul Tomis nr. 32) cuprinde peste 16.000 de exponate din colectia populara, caracteristica intregii tari - in special icoane, tesaturi, ceramica, port popular, obiecte de podoaba, ustensile casnice. Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de sculptura si grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost influentat in opera sa de motive biblice, istorie si mitologie.

 Expozitia Din bogatiile si frumusetile Oceanului planetar (b-dul Mamaia nr.225) adaposteste o colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii. Un loc aparte este rezervat unor curiozitati acvatice: cea mai mare scoica de pe glob, scheletul unei balene ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare, crabi exotici. Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre 1895-1898. Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii Masonice din Constanta. Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu de arta neogotica. Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica Marea Neagra, Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un frumos parc, strajuit de grupul statuar Faun si Nimfa conceput de sculptorul Constantin Baroschi. Cazinoul- construit la inceputul secolului XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stil secession; cladirea a ramas un simbol al orasului Constanta. De-a lungul timpului, Cazinoul nu s-a indepartat de menirea sa, fiind renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de cocteiluri si seri festive. Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce dateaza din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat. Biserica greaca Schimbarea la Fata , la intersectia dintre Str. Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost construita intre anii 1863 si 1865, cu contributia

coloniei grecesti din oras, care a primit aprobarea sultanului Abdul Azis pentru construirea ei. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia. Muzeul Marinei Romane Constanta - Str. Traian nr. 53. Orar: 1 mai 1 septembrie marti - duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti - duminica 09 17. S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi. Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat cronologic si cuprinde arta ro maneas ca modern a si contem porana, de la finele veacului trecut pana in prezent. Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta cele mai de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele, baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura, statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrari de arta. Numeroase sunt statuile reprezentand diferite divinitati, printre care amintim: zeita Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeita Hecate, Dionysos, Hermes, Mithras si reliefuri reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebita produce asupra vizitatorului sarpele Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui animal fantastic cu trup de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt

prezentate, de asemenea, numeroase piese ilustrand perioade de la inceputul feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la Murfatlar, Castelu, Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un lapidariu si o bogata colectie numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi sciti, unice in lume. Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de animale care gazduieste specii din Delta Dunarii. Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului, este dotat cu un observator astronomic si o statie de observatii solare. Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua hidrografica a Dobrogei si anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea Neagra, specii din lacurile litorale. Un loc care nu trebuie uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este locul in care Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in perioada sezo-nului estival, Targul national Tomis Yacht- singurul targ specializat de ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile nautice din statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apaschi nautic, windsurf, inchirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.

Stravechiul Callatis, cu o vechime de peste 2000 de ani, actual municipiul Mangalia are o populatie de 45000 locuitori. Localitatea este si statiune balneoclimaterica permanenta, aflandu-se pe aceeasi latitudine cu renumitele localitati Nisa, Monaco, San Remo. Mangalia, al carui nume deriva din bizantinul Pangalia si inseamna cea mai frumoasa, s-a dezvoltat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Orasul - cetate antica- este totodata si un punct de atractie istoric, datorita vestigiilor sale: Bazilica de tip sirian, descoperita in 1959, necropola romano-bizantina, ruinele cetatii Callatis ( sec. VII i Hr.),

geamia Esmahan Sultan ( sec. VII i. Hr.), Muzeul de arheologie Callatis adaposteste, de asemenea, o importanta colectie de amfore si sculpturi, precum si fragmente de sarcofage din epoca elenistica. Herghelia de la Mangalia ( 3 km. distanta la nord de municipiul Mangalia) este un loc care nu trebuie ocolit de turisti. Aici se afla un centru hipic unde pot fi admirate frumoasele exemplare de cai arabi si pur sange arab. Herghelia nu este doar un punct de atractie turistica dar si centru de agrement, dispunand de un hipodrom care permite initierea in arta echitatiei. Localitatea Limanu, aflata la 9 km. sud de Mangalia, se remarca prin Pestera Limanu, declarata rezervatie speologica ( nu este inclusa in circuitul turistic). Municipiul Medgidia, este un important punct feroviar si rutier al regiunii, avand o populatie de 46.000 mii locuitori. Cunoscut ca important targ al negustorilor de cereale de la mijlocul secolului al XIX-lea, orasul a cunoscut o dezvoltare mai ampla dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Constructia canalului Dunare - Marea Neagra a contribuit la aceasta dezvoltare, orasul devenind un port de tranzit. In localitate poate fii vizitat Muzeul de Arta, care prin lucrarile sale expuse, realizeaza o trecere in revista a peisajului dobrogean. Se remarca sala renumitului artist Lucian Grigorescu, nascut in acest oras. Spiritul artistic al orasului strabate si din ansamblul de opere de ceramica ce impanzesc strazile, aceasta miscare artistica fiind initiata in anii 1970 prin organizarea Taberei de Creatie de la Medgidia, care a adus orasului 50 de opere de ceramica. Medgidia se mandreste de asemenea, cu un modern stadion cu o capacitate de 40.000 de locuri. Nu departe de oras, la Mircea Voda (10 km.) se afla urmele unui castru roman, iar la Castelu (8 km), a fost descoperita o necropola feudala. Oras port, situat la 60 km. de Constanta, Cernavoda este o localitate bogata in vestigii istorice. Intemeiat de geto-daci, orasul este mentionat pentru prima data sub numele de Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante privind comuna primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul de la Cernavoda si Femeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a fost mult influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre marele inginer roman Anghel Saligny. Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian, in anul 103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica Canaralele de la Harsova, un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in localitatea Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia de arta Dinu si Sevastita Vintila, cu un patrimoniu de

228 de lucrari apartinand marilor pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fi vazut si reciful de la Topalu, un complex de corali datand din jurasic, ocrotit de lege. Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica. Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat ca urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si ale namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn construita in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere. Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii noastre, de aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistica a acestui judet. 2.3.TRASEE CULTURAL - TURISTICE IN DOBROGEA

1. CONSTANTA ADAMCLISI - PESTERA SFANTUL ANDREI - MANASTIREA DERVENT (133 km. de-a lungul DN3) Acest traseu ne poarta prin locuri pitoresti presarate cu marturii arheologice ale celor care au trait pe aceste meleaguri si au lasat amprenta asupra istoriei si culturii romanilor. Traversand valea Carasu, drumul trece pe langa Valul lui Traian, unul din cele trei valuri de aparare construite in epoca feudala in aceasta zona, ducand pana la Basarabi. Este o zona cu o variata oferta: turistii pot degusta vinurile din Podgoria Murfatlar, renumite in intreaga lume. La 24 km. de Constanta, Murfatlar se bucura de un climat generos, care face posibila productia unor soiuri remarcabile de vinuri- Chardoney, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Traminier, Riesling Italian. Amplasat in mijlocul viilor, intrun superb cadru natural, punctul turistic al Podgoriei ofera turistilor momente de neuitat. Degustarea vinurilor si a mancarurilor traditionale este asociata programelor artistice care reunesc interpreti de muzica populara din Dobrogea. Cei interesati de curiozitatile naturii pot vizita Rezervatia naturala FantanitaMurfatlar. Nu trebuie uitat ansamblul rupestru de la Basarabi, un important monument arheologic ce atesta prezenta crestinismului in Dobrogea inca din cele mai vechi timpuri. Ansamblul este format din bisericute si cripte sapate in creta in secolele IX-XI d. Hr., fiind remarcabile prin multitudinea de inscriptii cu caractere gotice, germanice, grecesti, slavone

care atesta faptul ca alaturi de populatia autohtona traiau si alte populatii crestine ( nu este inclus in circuitul turistic). Cel mai important monument istoric in cadrul acestui traseu ramane insa Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Monumentul a fost ridicat intre anii 106109 d.Hr. la comanda imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre cele mai sangeroase batalii. Restaurat in intregime in anii 1970, monumentul se aseamana foarte bine Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost realizate de acelasi arhitect Apolodor din Damasc. Monumentul este compus dintr-un soclu cilindric inalt de 30 m., format din 9 trepte, pe care sunt reprezentate scene din luptele cu dacii si din viata militara romana. Soclul sustine o baza hexagonala dublu etajata, cu doua parti componente: trunchiul, ornat cu sculpturi si statuia propriu-zisa ce infatiseaza un costum de lupta roman, cu armura, platosa si coif. La baza piedestalului, trei captivi daci sunt pusi sa priveasca trofeul, pentru a accentua inca o data victoria romanilor, mereu insetati de putere manati de zeul razboiului Marte Razbunatorul, caruia i s-a dedicat monumentul. Considerat cronica in piatra a identitatii poporului roman, monumentul de la Adamclisi ramane una dintre cele mai importante marturii ale istoriei neamului romanesc ce dainuie peste veacuri. Cuvintele de pe altarul funerar din apropiere sunt edificatoare: In amintirea barbatilor prea viteji, care luptand pentru patrie, in razboiul cu dacii, s-au culcat intru moarte. Satul Adamclisi adaposteste Muzeul monumentului, unde sunt reunite obiecte variate, provenite din sapaturile efectuate de-a lungul timpului. Tot in aceeasi zona se afla si ruinele Cetatii Tropaeum Traiani, construita odata cu monumentul. Orasul ridicat la rangul de municipiu cunoaste o dezvoltare infloritoare pana in anul 170 d.Hr., cand in urma atacurilor migratoare, este distrus. In timpul imparatului Constantin cel Mare localitatea este reconstruita, devenind un important centru religios, lucru dovedit de bazilicele crestine scoase la lumina. Atacurile avare din secolele VIVII vor duce orasul la ruina. Ultimii ani de sapatura au scos la iveala zidul de incinta al cetatii, ce poate fi vazut de la sosea, oferind turistilor o imagine de ansamblu. Traseul se continua spre Ostrov, soseaua serpuieste printre dealuri acoperite de plantatii de vita de vie, trecand dupa localitatea Baneasa pe langa rezervatia naturala Canaraua Fetii, deosebita prin aspectul sau de canion, cu pereti calcarosi, adapostind specii rare de flora si fauna (se remarca vulturul egiptean si broasca testoasa).

In dreptul localitatii Ion Corvin, drumul se indreapta catre o padure de tei, care, inca de la intrare, ii inconjoara pe cei veniti cu aerul misterios al locurilor pe care le adaposteste. In inima muntelui, ascunsa de ochii lumii, se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei, locul in care a sihastrit Sfantul Apostol Andrei, fratele lui Simion Petru. Documentele istorice spun ca Sfantul Andrei a ajuns in Dobrogea in jurul anului 60 d.Hr., impreuna cu ucenicii sai si-a facut in stanca chilie si biserica. Considerata primul lacas de cult din Romania, pestera este locul din care Apostolul Andrei a raspandit crestinismul catre romani. In apropierea ei se gasesc si izvoarele cu apa cu care erau botezati stramosii nostri. Sfintita in 1942, pestera a fost amenajata si a constituit pana la cel de-al II-lea razboi mondial locul a numeroase slujbe religioase. Reactivarea manastirii a avut loc dupa 1990, importanta acestui loc considerat sfant, facator de minuni, fiind din nou recunoscuta. Intorcandu-ne in localitatea Ion Corvin, traseul se continua spre localitatea Baneasa, lasa in urma valea Dunarii intesata de ostroave si ajunge la Manastirea Dervent, unul dintre lacasurile religioase renumite ale Dobrogei. Este un alt loc in care a propovaduit Sfantul Apostol Andrei. Denumirea de Dervent, care inseamna lagar i-a fost data datorita faptului ca pe acele locuri exista o garnizoana a romanilor. Manastirea atrage mii de oameni datorita minunilor care se spune ca se petrec aici. Astfel, istoria locului spune ca aici au fost decapitati trei ucenici ai apostolului, pe locul executiei crescand trei cruci facatoare de minuni, la care oamenii vin sa-si caute alinare. Alte doua puncte de atractie ale manastirii sunt icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, precum si un izvor al tamaduirii, din care, spune legenda, curge o apa cu puteri miraculoase. Traseul se termina cu centrul arheologic Pacuiu lui Soare, care din pacate, nu poate fi vizitat de turisti datorita accesului dificil, dar reprezinta o zona cu importante marturii arheologice, incepand din timpul daco-getilor, epoca feudalismului pana in timpul dominatiei otomane. 2. CONSTANTA-CHEILE DOBROGEI (E 60, DN 24, spre localitatea Targusor)

Desi un traseu scurt, este deosebit de pitoresc, strabatand valea raului Casimcea, impresionand prin frumusetea peisajelor - dealuri carstice cu pesteri numeroase, cu o vegetatie si fauna specific de stepa. Incepand cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se afla si aeroportul international cu acelasi nume, de-a lungul soselei pana in localitatea Casimcea, se desfasoara frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervatii care impresioneaza prin varietatea vegetatiei si faunei. Localitatea Targusor adaposteste rezervatia Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar, precum La Adam si Pestera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante, care atesta prezenta vietii omenesti pe aceste meleaguri din timpuri foarte indepartate, inca din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 i.Hr.). Masivul Cheia isi desfasoara cheile pe o lungime de 1,5 km. din localitatea cu acelasi nume pana la Casimcea. Rezervatia este formata din calcare din perioada jurasicului, aici gasindu-se o fauna si flora de interes deosebit. Alaturi de frumusetile naturale, zona este presarata si cu numeroase urme arheologice, in special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica. Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce spre ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale arheologice datand din secolul al II-lea d. Hr. 3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria). Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluviomaritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte Lacul Tasaul, la 35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde pana in apropierea marii. Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt Baile Nuntasi. Plajele intinse, precum si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni pescaresti. Drumul se continua spre Istria, unde, pe malul unui golf linistit, se afla ruinele cetatii Histria, cel mai vechi oras din tara noastra. Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de

vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca - denumire luat de la fluviul Istros = Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizic = gymnasion si cele cultural-artistice = museion cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Intre secolele I si al III-lea e.n. se instaureaza puterea romana pe meleagurile Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilitatilor de a mai face lesnicios negot pe mare, orasul cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet, incet, Histria, a carei viata mai palpaie ca o firava lumina se ruineaza; uitarea ii ingroapa si numele si locul. Dupa descoperirea ruinelor in 1914, numeroase campanii de cercetari arheologice au scos la iveala vestigiile Histriei si au permis totodata degajarea unei parti din cetate pentru a face posibila vizitarea acesteia. Pavajul cu dale mari de piatra al cetatii ne poarta pasii printre ruinele cartierelor de altadata ale Histriei, din care sunt vizibile in prezent bucati de ziduri, fragmente de coloane, socluri inscriptionate, urmele binecunoscutelor terme, pavate cu mozaic, temeliile de calcar ale unui templu inchinat lui Zeus sau Afroditei, toate amintind de orasul infloritor si prosper din antichitate. Nu departe de cetate se afla amenajat muzeul cetatii, in care de-a lungul timpului au fost reunite documentele arheologice cele mai importante provenite de la Histria - amfore grecesti, inscriptii in limba latina, obiecte de podoaba, unelte si arme datand din epoca elena, apoi romana si romano-bizantina. In apropierea cetatii Histria se afla unul dintre cele mai frumoase ansamble lagunare din tara - Complexul Razelm - Sinoe. Peisajele din aceasta zona sunt de o rara frumusete, lacurile comunicand cu Marea Neagra prin Gura Portitei, un loc de mare incantare pentru turisti. 4. CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORAL Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un pamant al fagaduintei, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din totalul de 244 km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se

intinde parca un singur oras, o complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea captivanta metamorfoza a varstelor traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor. Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament, dar si posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi dea lungul tarmului romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Venus, Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific. Pe parcursul excursiei turistii pot servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din statiuni sau ca alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot gusta preparate cu specific pescaresc. Nu in ultimul rand, acest traseu include turul orasului Constanta, vizitandu-se Acvariul si Delfinariul, precum si zona peninsulara a orasului, unde se afla Muzeul National de Istorie si Arheologie si monumentele antice Edificiul Roman cu Mozaic, termele romane sau ruinele cetatii Tomis. Specificul acestui univers pitoresc este dat de impletirea unei multitudini de factori (ambianta deosebit de agreabila, eleganta si distinctia hotelurilor, posibilitati diverse de agrement, factori curativi naturali) ce transforma statiunile in adevarate oaze de relaxare si sanatate. Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului Constanta. Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti. Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei litoralului Marii Negre, de sporirea gamei de actiuni recreative, satisfacerea gusturilor si preferintelor turistilor romani si straini. De asemenea, ar trebui gasite, promovate si valorificate traditiile si creatiile populare specifice Dobrogei, care ar conduce la captarea atentiei potentialilor turirsti romani si straini.