ELEMENTE DE EDUCAIE SEXUAL

La 8-12 ani la fete i la 10-14 ani la biei debuteaz pubertatea. PUBERTATEA este acea etapa a vieii in care organismul crete rapid i se dezvolt = se pregtete pentru funcia de reproducere. La fete apare mai devreme deoarece fetele se nasc cu sisteme osoase i nervoase ceva mai mature , iar aceasta dezvoltare se continu treptat i in copilarie.

Schimbrile pubertii
Creterea rapid Aparitia parului corporal (pubian, axilar, pe fa) Glandele sebacee si sudoripare Creterea sanilor si apariia primei menstruaii la fete Creterea organelor sexuale (testicule si penis) , ingroarea vocii i ejacularile nocturne la biei.

1. CRETEREA RAPID
La fete incepe la 10 ani si se termin cam la 14 ani cand fetele ating cam 98% din naltimea pe care o va avea ca adult. Orice cretere vizibil n statur se oprete n jurul vrstei de 18 ani. La biei incepe mai trziu cu 2 ani dect la fete i dureaz pn la 18 ani (98% din nlimea final), creterea incheindu-se cam la 20 de ani. Bieii cresc cam cu 10-15 cm mai mult dect fetele. n anul in care un biat are cea mai rapid cretere el mai adaug, n mod obinuit, nc 8-13 cm la nlimea sa. Creterea oaselor are loc inegal ntre diferitele pri ale corpului adica mai intai cresc minile si picioarele i apoi restul. De asemenea, oasele cresc mai repede dect muchii situaie care determin n aceasta perioad asa-numitele dureri de cretere Sistemul osos se dezvolt diferit la fete fa de baiei. De pild, cutia toracic la baieti e mai dezvoltata in partea de sus, avnd foma unui triunghi cu baza in sus, iar la fete cutia toracic are aspectul unui triunghi cu baza in sus. Oasele bazinului la femei sunt mai subiri, iar bazinul e mai lat ca o adaptare natural pentru sarcin. Dezvoltarea muchilor e mai proeminent la biei dect la fete. esutul adipos (grsimea) la biei are un aspect uniform i putin exprimat pe cnd la fete prezint o anumit topic de repartizare: pe abdomen, olduri, fese, coapse). Deoarece n perioada adolescenei att bieii ct i fetele sunt obsedai de felul cum arat, pot ajunge s refuze s mannce sau s in diet pe furi. Acest fenomen nu e deloc indicat absolut deloc deoarece creterea oaselor i dezvoltarea musculaturii necesit un aport alimentar adecvat (proteine: carne, lapte, ou) i un sport sistematizat.

2. APARIIA PRULUI PE CORP

La 11-12 ani apare prul in zona organelor genitale = parul pubian, iar dup civa ani ani apare prul axilar (la subra) , pe corp, iar la biei i pe fa. Cantitatea fial de pr pe corp pe care o va avea o persoan depinde in mare masur de ereditate.

3. GLANDELE SEBACEE I SUDORIPARE

Apar la sfaritul pubertii spre adolescen. Sunt glande aflate la nivelul pielii i sunt cele care dau mirosul corpului. Glandele sebacee se afla lnga rdcina firelor de pr i secret o substant gras (sebum) care se elimin la exterior ungnd prul si pielea. Din pcate aceste glande cresc difereniat , adica mai intai creste glanda i mai apot canalul excretor. Canalele ramase subtiri uneori se mai si blocheaza (infund) si continutul se infecteaz. Acesta este motivul aparitie acneei i a punctelor negre. Glandele sudoripare produc transpiraia. Cand transpiraia iese prin pori, ea este curat, nu are miros. Ins, n cteva secunde, , apar bacteriile de peste tot i o descompun dnd un miros foarte urt. Este necesar splarea zilnic pentru a scapa de bacterii. Prin aplicarea unui deodorant bacteriile de cateva zile se vor lipi si mai bine, iar peste acestea se vor lipi i bacteriile din ziua curent rezultnd astfel un miros ingrozitor. Uneori ni se pare ca mirosim frumos pentru ca suntem obisnuii cu mirosul, ins cei din jur ii fac vnt la nas. Deci, dac nu e posibil s facem du in fiecare zi, trebuie neaprat s ne splm la subsuori, iar deodorantul trebuie folosit dup. Dar niciodat nu trebuie aplicat deodorantul pentru tranpiraia urt mirositoare pentru ca va rezulta un miros de 10 ori mai urt.

4. CRETEREA SNILOR I APARIIA MENSTRUAIEI

La 11-15 ani la fete incep s creasc snii. Uneori cresc inegal, dar pn la sfritul perioadei de cretere, asimetria dispare. n ceea ce privete dimensiunea, aceasta nu e important, snii au rolul de a produce lapte pentru bebelui iar snii mici produc tot atta lapte ca i cei mari Cnd corpul unei fete ncepe s creasc, el face exerciii pentru mai trziu cnd fata va deveni un om mare. Uterul, exerseaz i el i i formeaz n interior un fel de aternut pentru viitorul bebelu. Acest aternut este fcut din ap, piele moale, cum avem in gur i vase de snge. n fiecare lun, dac in uter nu apare nici un bebelu, el i schimb aternutul, iar cel vechi se scurge incetul cu incetul in vagin si apoi afar. Aceast scurgere e ca nite picturi de snge cu mult, mult ap. Femeile l numesc ciclu dar corect, se numete menstruaie i dureaza 4-5 zile. La nceput menstruaiile pot fi neregulate. De obicei, trebuie s treac 2-3 sau chiar 4 ani, iar la unele femei niciodat. De aceea e recomandat ca fetele s dein mereu un absorbant de rezerv asupra lor, pentru a evita hemoragiile neprevzute.

Cantitatea de snge dar si fluxul cu care este eliminat difer pe parcursul celor 5 zile i difer de la femeie la femeie. Fetele trebuie sa foloseasc absorbante n care s se stng sngele. Alegerea absorbantelor se face in functie de fluxul de snge caracteristic fiecarei fete. Acestea se lipesc pe partea dintre picioare a chilotului i se aeaz exact sub vagin ca s adune toate picturile. Unele absorbante prezint aripioare care au rolul de le fixa mai bine pe chilot (nici ntr-un caz pentru a zbura) Este necesr o igien intim corespunztoare n perioda menstruaiei deoarece bacteriile pot da un miros urt lichidului cnd acesta ajunge afar. Crampele i durerile menstruale sunt datorate nivelului sczut de Ca i Mg din organism. Acesta poate aparea datorit renunrii unor fete la produsele lactate pentru a slbi. Menstruaia nu trebui confundat cu ovulaia. Sunt doua procese complet diferite si separate, dei in mod normal ele trebuie foarte bine corelate. n fiecare lun unul din cele dou ovare produce un ovul = ovulaia. Dac ovulul nu ntalnete un spermatozoid adic nu este fecundat, va fi dizolvat cam la 12 ore dup ce a prsit ovarul. El este format din proteine pe care corpul le va resorbi. In lipsa ovului fecundat, captueala uterului se inlocuiete i are loc menstruaia = eliminarea esutului care captuete uterul mpreun cu o cantitate de snge.

5. CRETEREA ORGANELOR SEXUALE, INGROAREA VOCII I EJACULRILE NOCTURNE LA BIEI

ngroarea vocii este rezultatul creterii laringelui ntre 10-13 ani ncep s creasc testiculele organele reproductoare masculine. Acetia produc spermatozoizii celulele reproductoare masculine. La fel ca i la organismul feminin si cel masculin face exerciii pentru viaa de adult. Prima ejaculare se produce cam la 1o ani. Se produce n somn. Este eliminat o cantitate foarte mic de lichid albicios. Unii biei spun c e ca i cum ar fi transpirat mai mult dect de obicei. Ejacularea nocturn nu trebuie neaprat sa fie pus pe seama unor vise sexy , de fapt nici nu trebuie sa viseze, ci doar sa doarm profund.

Alte informaii despre igiena organelor genitale

- att la fete ct i la biei zonele genitale pot fi lezate foarte uor. De asemenea i esutul din care sunt facui snii. Deci nu trebuie s dunm corpul i mbrcmintea altei persoane. In nici un caz nu va jucai ciupind colegele de sni sau de sfrcuri iar bieii sa nu-i ridice pantalonii pn i taie intre picioare sau mai ru s se atrne unul pe altul in cuier. - la nivelul organelor genitale att feminine ct i feminine produc o substan albbrnzoas numit smegm. Aceasta are rolul de a curaa i a lubrifia organele doar ca poate capata un miros neplcut n contact cu aerul. - este necesar splarea zilnic, numai cu apa (cald) , spun cu pH neutru (pentru bebelui sau special pentru zona intim). Nu se folosesc spunuri dure, fr substane antiseptice, fr parfumuri, fr deodorante, fr aftershave. - este ct se poate de indicat ca fiecare membru al familiei s aib prosopul lui personal pe care sa nu-l impart cu nimeni . Prosopul trebuie s fie uscat, deoarece prosoapele umede pot fi un mediu foarte bun pentru dezvoltarea sau meninerea unor bacterii care s declaneze infecii. n cazul existenei unei infecii, prosopul folosit nu trebuie pus impreun cu celelalte rufe (n coul cu rufe care ateapt s fie splate) ci trebuie splat imediat sau pus separat. - lenjeria purtat trebuie s fie din bumbac. Trebuie evitat lenjeria din materiale sintetice i care sa strng deoarece poate provoca rosturi . Este indicat lenjeria care s permit ventilarea zonei genitale. Dac este prea cald este recomandat schimarea lenjeriei ct mai des pentru a nu transpira. Nu este recomandat statul prea mult in costmul de baie ud, dac nu este soare i acesta nu se usuc natural. Pstrarea umiditii in zona genital ajut dezvolatarea becteriilor. Splarea lenjeriei trebuie facut cu detergeni uori iar cltirea trebuie s fie ct se poate de temeinic pentru a evita urmele de detergent care ar putea s rmn pe lenjerie. - productorii de hrtie igienic au interesul s pun la dispoziia cumprtorilor o gam ct mai larg de produse printre care si cea colorat si parfumat. Ins trebuie inut seama de faptul ca orice prelucrare n plus a hrtiei poate expune organismul la contactul cu substane pe care nu le cunoate i la care poate reaciona negativ.

Formarea bebeluului i naterea

Bebeluul crete in uter. Uterul este un organ de forma unui sac cu pereii facui din muchi puternici. Este situat in spatele vezicii urinare (mrimea lui e ct patru degete adunate). Cptueala uterului = mucoasa uterin va forma in tipul sarcinii placenta . Aceasta e un organ temorar, care realizeaz schimburile de substane nutritive, vitamine si O 2 din sngele mamei la bebelu. Cordonul ombilical conecteaza ftul cu placenta. Bebeluul nu primete mncare adevrat pentru ca stomacul lui nu tie s fac nimic. Iar dac ar mnca mancare adevrat, ar umple de caca acolo inaiuntru i nu ar fi deloc plcut. In interiorul uterului se afl un lichid (lichidul amniotic) n care bebeluul plutete. Dac mama paete ceva, cade sau face o micare brusc, bebeluul este protejat , ele legnndu-se in acest lichid i nu paete nimic. Cnd vine vremea s nasc, pereii uterului se contract. Bebeluul percepe aceste contracii ca pe nite mbriri uriae care-l ajut s respire. Contraciile devenind din ce n ce mai puternice, punga cu lichid se rupe i lichidul curge n afar facnd vaginul alunecos. Astfel bebeluul aluneca afar prin vagin ca pe un tobogan cu ap. Dac mama nu poate mpinge bebelul afar, doctorul i face o tietur in uter pentru a scoate copilul cezarian. Odat ieit, bebeluul poate ncepe s plng din cauza luminii sau din cauza frigului. Ei ncep s respire adnc i cnd respir normal, medicul i moaa taie cordonul cu un foarfece foarte curat. Tierea nu o doare nici pe mama nici pe bebe. Dup cteva zile bucica de cordon se usuc i cade. Astfel buricul se inchide cu o cicatrice i nu se va mai deschide niciodat.Aceasta este prima cicatrice din viaa noastr. Dup cteva minute uterul ncepe s se strng i trebuie scoas placenta afar i restul cordunului. Placenta este un organ temporar i nu rmne n corp pentru urmtoarea natere. Fiecare nou copil are propriul cordon i propria placent.

Igiena menstruaiei
- splarea zilnic trebuie facut cu mult ap cald si cu produse speciale : geluri sau sapunuri de igien intim cu ph-ul neutru. - splarea se face numai dinspre vagin spre anus, iar stergerea cu hartie igienic se face la fel, din fa in spate pentru a nu aduce in vagin produii toxici din anus. - lenjeria intim numai din bumbac, nu din dantele sintetice care pot irita zona - vara nu se recomanda purtarea blugilor - chiloteii tanga de asemenea sunt neindicai deoarece apasa pe zona anal i nu acopera zona vaginal complet putnd favoriza apariia infeciilor - colacul toaletei este plin de microbi, de aceea se recomand neasezarea directa pe acesta cand se utilizeaza o alta toaleta decat cea de acasa pentru a preveni unele infectii - zona organelor genitale e deosebit de sensibila la temperaturi sczute. De aceea in timpul iernii nu sunt recomandate hainele care o expun la frig: pantaloni cu talie joasa, slip tanga, bluze scurte care nu acopera zona rinichilor si favorizeaza infectiile urinare. - si asezarea frecventa pe ciment, zone reci micoreaza temperatura locala, aceasta fiind una din barierele de mentinere a bacteriilor sub control, oricum existente deja in numar mare in caile urinare. Prin urmare bacteriile vor avea un mediu mai propice dezvoltrii. - alegerea absorbantului se face in funcie de cantitatea de snge eliminat. Pe pachetele de absorbante aceasta este specificat printr-un numar de picaturi desenate pe ambalaj, ncepnd de la flux redus (o pictur) pn la un flux abundent (cinci picaturi) - absorbantele se aplica pe partea dintre picioare a chilotului in acea poziie inct s vin exact in dreptul vaginului pentru a se aduna sngele ct mai bine. - dup utilizare se mpturesc intr-o hrtie netransparent i se arunca la coul de gunoi (niciodat in wc) - recomandabil este ca n aceast perioad fetele s poarte pantaloni putin mai largui si de culoare inchis, s nu se expun la soare puternic, s nu fac bi fierbini sau chiar duuri foarte fierbini, s nu fac efort fizic ,s se odihneasc i s se hrneasc echilibrat. - unele femei opteaz pentru folosirea tampoanelor interne. Acestea sunt mici de dimensiunea degetului mic i se introduc in interirul vaginului. In afara rmne numai o a rezistent cu ajutorul creia pot fi scoase. ns, dei reclamele le prezint ca fiind foarte igienice si inofensive exista si pareri contradictorii.

CEL PUIN 6 MOTIVE PENTRU A NU FOLOSI TAMPOANE 1. fiind un obiect strin introdus in organism poate produce o reacie de respingere, crescnd riscul de infectii i rni vaginale 2. scurgerile sunt facute pentru a fi eliminate i nu pentru a fi pstrate in organism. 3. trebuie schimbate mult mai des decat absorbantele 4. Poate fi dureros putin la introducere, dar cand este asezat in pozitia optima in interiorul vaginului, discomfortul dispare. Este si normal deoarece receptorii se afla numai la intrarea in vagin. De aceea se simte dureros la intrare, dupa care nu se mai simte deloc, pentru ca nu exista cu ce. Dar asta nu inseamna ca el nu produce rni sau iritatii pe mucoasa vaginal. Oare daca ar exista receptori pe toata lungimea vaginului tot asa confortabil ar fi tamponul intern? 5. Este facut din bumbac la care se mai adaug unele substate care ajut la absorbie spun productorii Unele femei ins, sunt intolerante la acestea manifestand o infecie bacterian numit Sindromul Socului Toxic 6. n realitate aceste substane nu sunt chiar att de inofensive Productorii introduc AZBEST n compoziia tampoanelor interne. Aceasta pentru ca azbestul determin sngerri abundente i asta conduce la folosirea mai multor tampoane. O alta substan este DIOXINA o substan ce are ca element de baz clorul Este introdus n tampoane pentru nlbire deoarece industria consider c femeile trebuie s vad produsele puternic inlbite pentru a da senzaia de curat. In toamna lui 2004 candidatul la preedenia Ucrainei Victor Iucenko a fost orvit cu dioxin de contracandidaii lui. n cteva zile chipul lui a fost sluit de erupii i bube pe fa. Dioxina este o substan cancerigen , toxic pentru sistemul reproductor, slabind sistemul imunitar. Agenia de protecie a Mediului a informat c nivelul concentraiei de Dioxin este acceptabil i efectul e suficient de lent ca s nu duc la degradare..... ns la folosirea de 4-5 tampoane zilnic, 5 zile pe lun timp de 38 ani de menstruaie, e un risc destul de mare. n fine, o a treia substan este VSCOZA. Aceasta este pentru absorbie. Insa fibrele de vscoz rmase in vagin creeaz uu teren propice pentru aciunea dioxinei.