Micoze cutanate

Pot fi : a) Superficiale 1. Dermatofitii ale - scalpului - pielii glabre - unghiilor

2. Pitiriasis versicolor 3. Candidoze cutaneo-mucoase

b) Profunde
1. Micetomul 2. Sporoticoza 3. Actinomicoza

1. Dermatofitii
Sunt fungi (lat. ciuperci) pluricelulari,au evoluat spre a

trai pe pielea umana si determina manifestari cutanate Pot fi: - fungi saprofiti (Candida si Malassezia ) - fungi zoofili. Agenii etiologici aparin genurilor -Trichophyton, -Epidermophyton -Microsporum. Au drept gazad omul, animalele i solul. Ei pot afecta pielea, prul i unghiile.

Factori care duc la aparitia infectiilor fungice: Nutritia si igiena deficitara Climatul umed Imunosupresia Contactul cu alte persone sau animale contaminate.

Toate dermofitozele se mai numesc TINEA urmata de denumirea zonei afectate.

1.1. Pilomicozele (afectarea fungic a firului de pr)

La copii, localizarea de electie este scalpul (pielea

proas a capului) i se numete Tinea capitis

La adult este barba (Tinea barbae).

1.1.a. Pilomicozele capului (Tinea capitis)

Pot mbrca 2 forme: - forma uscat (Microsporia, Trichofitia, Favusul) - forma supurat (Kerion Celsi). Apare la copii prin contaminarea firului de pr de ctre

sporii desprini de la indivizii parazitati

Cel mai frecvent sunt afectati sunt copiii intre 3 si 7

ani

Forma uscate: a. Microsporia

Este produs de Microsporium canis si audouinii Afecteaz copiii de vrst colar, producnd mici

epidemii n colectivitate; Este de 4 ori mai frecventa la biei. Contaminarea se produce direct sau prin intermediul obiectelor: cciul, fa de pern, instrumente de frizerie. Apar plci alopecice rotunde, puine i mari cu suprafata scuamoasa.

Microsporia:
Perii se rup la cativa milimetri de emergenta (aspect de tondanta). Nu d alopecie definitiv, se vindec spontan, la pubertate.

b. Tricofitia
Este produs de fungi antropofili: Trichophytum violaceum si tonsurans. Apar sub form de plci mici multiple, eritemato-scuamoase cu fire de pr rupte la diverse nlimi.

c. Favusul
Este produs de Trichophyton Schoenleinii Este puin contagios

Este favorizat de igiena deficitar, lipsa alimentaiei

corespunztoare, imunitate sczut. Apar plci inflamatorii pe suprafaa crora se observ scuame galbene (ca sulful) n form de disc sau farfurie Leziunile au miros neplcut comparat cu cel al urinii de oarece.

Favusul
Nu se vindec spontan la pubertate
Se soldeaz cu alopecie cicatriceal datorit afectrii profunde a foliculului pilos, cu aspect de tunsoare de clugr catolic (cu respectarea bordurii periferice).

 Forma supurata:
a. Kerion Celsi
Este o formaiune pseudotumoral inflamatorie, cu peri rari pe suprafa, firele sunt uor de ndeprtat, din foliculii piloi se evacueaz puroi. Se nsoete de adenopatie inflamatorie locoregional. Vindecarea se face cu alopecie definitiv.

1.1.b.Sicozis micotic (Tinea barbae)

Apare la adult n barb i/sau musta.
Apar leziuni inflamatorii pustuloase foliculare.

Perii parazitai sunt uor detaabili prin pensare.

1.2. Dermatofitozele pielii glabre 1.2.1. Tinea pedis (afectarea picioarelor) :

Este mai frecvent la aduli dect la copii Apariia e favorizat de maceraia pielii spaiului

interdigitoplantar, prin nclminte de cauciuc, ciorapi din fibr sinetic, transpiraie excesiv, i se transmite prin folosire n comun a bilor, piscinelor, trandurilor

 Sunt ntlnite 3 forme:

a. Forma hiperkeratozic uscat

- plantele sunt pruriginoase, eritematoase, acoperite de scuame fine; - cnd tinea cuprinde i faa dorsal apare aspectul in mocasini;

b. Forma intertriginoasa - Tegumentele interdigitale sunt macerate, fisurate i se descuameaz. - Pruritul este prezent i este accentuat de cldur. - Se poate suprainfecta;

c. Forma exudativ, vesiculo-buloasa (dishidrozica) - Apar vezicule, bule intens pruriginoase pe ntreaga plant sau mai ales lateroplantar.

- n evoluie, veziculele se rup i genereaz mici leziuni inflamatorii, mrginite de un gulera scuamos.

1.2.2. Tinea cruris

Este afeciunea dermatofitic a pliurilor inghinale.
Se mai numete i Eczema marginatum (Hebra). Este mai frecvent la brbai;

Contaminarea este favorizat de umiditatea ridicat

din zona inghinal. Infectarea se produce prin autoinoculare de la un alt focar dermatofitic propriu sau prin heteroinoculare prin folosirea n comun a obietelor de uz personal i rareori prin contact sexual.

 Clinic, apar plci eritem atoase cu contur policiclic, bine delimitate, cu margini supradenivelate cu tendint la extindere n regiunea lombosacral, organele genitale externe, fese, abdomenul inferior. Din cauza umiditii, prezena scuamelor este inconstant. Periferia leziunilor poate fi marcat de noduli inflamatorii i pustule. Leziunea este pruriginoas.

1.2.3. Tinea manum

Sursa de dermatofiti este un animal parazitat sau o alt

regiune infectat a corpului.

Infecia este favorizat de maceraia tegumentelor i de

o circulaie periferic deficitar.

Clinic, pot fi 3 forme:

a. Forma hiperkeratozic cu afectare difuz a minii, fisuri i accentuarea pliurilor,unilaterala

b. Forma exudativ veziculoas

c. Forma uscat cu descuamare accentuat

1.2.4. Tinea faciei

Clinic apar plci circinate, cu margini supradenivelate, leziuni eritematoase,nodulare cu sau fr scuame sau leziuni papuloase.
Este nsoit de prurit i senzaie de arusr, iar simptomele sunt exacerbate de expunerea la soare.

1.2.5. Tinea corporis

Este dermatofitoza pielii glabre de pe trunchi i

membre, inclusiv de pe dosul minilor. Sursa de contaminare o reprezint animalele: pisicile, cinii, bovinele, oarecii. Aspectele clinice realizate pot fi:
leziuni inelare cu centrul palid, cu tendin la

vindecare datorit eliminrii centrale a fungilor i periferia activ, eritematoas, elevat i bogat n dermatofii. Leziunile se extind centrifug i pot conflua n plci cu contur policiclic;

 leziuni inflamatorii burate cu vezicule i/sau pustule; leziuni eritematoscuamoase cu aspect de cercuri concentrice; perifoliculite, nodozitati inflamatorii pe gambe i coapse la femei postepilare.

1.3. Onicomicoze (Tinea unguium)

Sunt afeciuni cronice ale unghiilor, determinate de invadarea lor prin fungi patogeni, prin gratarea leziunilor micotice ale pielii glabre sau cu pr (la mini), iar la picioare, prin extensia unor leziuni de tinea pedis, sau de pe sol.
Invazia dermatofitic se produce de la captul distal sau de la repliurile unghiale laterale.

 Debutul este printr-o pat albicioas ce se extinde progresiv, iar n timp, lama unghial se ngroa, i pierde luciul i transparena, devine friabila i uneori e detaabil. n lipsa tratamentului se ajunge la interesarea tuturor unghiilor. Subtipurile clinice sunt: subunghial distal,proximalsubunghial, alb superficial, lateral. Necesit tratament sistemic.

Tratamentul dermatofitiilor
Se poate face topic i/sau sistemic. Ventilarea si uscarea zonelor intertriginoase dupa baie

si aplicarea unei pudre sicative pe baza de talc si oxid de zinc avand si o substanta antifungica exemplu ketoconazol.
Se recomanda puratea de incaltaminte neocluziva de

preferat din piele cu evitarea incaltamintei din plastic.

 Pacientii vor utiliza ciorapi de bumbac,ciorapii se

fierb iar in cazul prezentei hiperhidrozei principala masura locala este folosirea solutiei de aluminiu chloride hexahidrat 20% timp de 7-10 zile pentru scaderea maceratiei,mirosului,avand un efect sicativ si bactericid.
Necesit tratament sistemic: localizrile unghiale cele din scalp leziunile inflamatorii leziunile ce afecteaz o suprafa importanta cutanat.

Substanele de uz sistemic sunt:

Griseofulvina = 10-11 mg/kg corp, - copiii intr 14-23 kg vor lua 125-250 mg/zi - cei peste 23 de kg = 250-500 mg/ zi.

Ketoconazolul
- are proprietatea de a fi excretat si in sudoare - are un grad de toxicitate hepatica (1/10000-15000 de

cazuri, inclusiv risc de necroza hepatica); - doza de administrat este de 200-400mg/zi x 4-6 sapt.

 Fluconazolul - are o absorbtie orala buna

- este bine tolerat si se fixeaza in tesuturile keratinizate

atingand concentratii de 50 de ori mai mari decat in plasma, aceasta permitand in anumite cazuri administrarea o data pe saptamana Exemplu 150 mg pe saptamana 4-6 saptamani pentru piele , 3 luni pentru unghiile de la maini si 6 luni pentru unghiile de la picioare, - se poate folosi conform FDA din primele luni de viata (6 luni).

 Terbinafina - este o alilamina de a doua generatie si reprezinta tratamentul de electie in onicomicoza, tinea capitis. - nivelul terapeutic atins in unghie ramane acelasi si la 36 de saptamani dupa intreruperea tratamentului sistemic - deoarece este metabolizat hepatic este nevoie de ajustarea dozei la cei cu disfunctii hepatice precum si la pacientii cu clearance la creatinina sub 50 ml/min; - doza recomandata uzual este de 250 mg/zi. - la cei peste 40 kg poate fi de 125 mg/zi - la cei intre 20-40 de kg poate fi de 62,5 mg/zi - la cei cu greutatea sub 20 de kg medicamentul interactioneaza prin intermediul citocromului P- 450 cu rifampicina, cimetidina, terfenadina, cafeina, ciclosporina.

 Itraconazolul - este un triazol sistemic utilizat in puls terapie adica 400 mg/zi 7 zile pe luna pentru tinea corporis/ cruris/pedis/ manum, timp de o luna=un puls; - doua luni pentru onicomicoza mainilor =doua pulsuri; - trei luni pentru onicomicoza picioarelor si tinea capitis. - concentratiile terapeutice de itraconazol sunt prezente in unghii si la 11 luni urmand unui tratament cu trei pulsuri. - durata de tratament variaz ntre 4 sptmni i 12 luni n funcie de localizare,imunitate raspuns , varsta, agresivitatea contaminarii fungice. - tratamentul local se realizeaz timp de 4 8 sptmni.

 Dintre topicele utilizate amintim: Natamicina-Pimafucin Econazolul-Amicel Naftifina Clotrimazolul Isoconazolul-Travogen Fenticonazolul-Lomexin topice cu acid salicilic si benzoic-Pomada Dubreuillh uree 20-40% mai ales sub ocluzie in onicomicoze.

 Pomada Dubreuillh Rp: Acid salicilic

1g

Acid benzoic Vaselina q s ad

Pomada White filed Rp: Acid salicilic Acid benzoic Vaselina q s ad

2g 30g

2g 4g 60g

2. Pitiriazisul versicolor
Este o micoz superficiala, cronic recurenta produs

de o levur numit Pityrosporum sau Malassezia Furfur si mai recent de Malassezia Globosa. Predomin la persoanele ntre 20 i 40 de ani. Este un saprofit al pielii la 85% din populaie; regiunile obinuit afectate sunt scalpul, zona cervical, toracele superior. Apariia se datoreaz multiplicrii florei n condiii favorabile: mediu umed, transpiraie abundent, imunosupresie, determinism genetic.

 Apare sub form de macule bine delimitate, izolate sau confluate n plci i placarde de culoare cafenie, roz sau alb, ce sunt acoperite de scuame furfuracee, fine, ce se detaeaz uor la grataj (semnul talasului) Cand apare sub forma acromianta depigmentarea este secundara expunerilor solare si secretiei de catre fung a acidului azelaic cu rol intens depigmentant. Are un caracter recidivant.

Tratament:
Ca tratament cel mai adesea topicele sub form de soluii sau creme sau ampoane cu antimicotice aplicate de la baza gatului in jos intrucat leziunile

clinic inaparente la un moment dat se pot extinde si pot disemina. Se pot folosi Ketoconazol crema sau sampon , sulfura de selenium ,zinc pyrithion,alte crme antifungice: ciclopiroxolamina, bifonazolul, isoconazolul, fenticonazolul toate pe o perioada de 7-14 zile.

 Uneori e necesar utilizarea ca tratament sistemic a

Fluconazolului in monodoza de 400 mg , sau doua doze a 150 mg pe saptamana, doua saptamani.
Itraconazolul 200 mg pe zi, 7 zile este eficient in formele

extensive.
Terbinafina nu are eficienta pe Pityriazisul versicolor.

3. Candidoze cutaneo-mucoase
Sunt afeciuni produse de levuri din genul Candida albicans. Se gsete ca un comensal al mucoaselor, tubului digestiv i vaginului (n echilibru ecologic cu ali germeni). Cnd se perturb acest echilibru, candida prolifereaz i devine din comensal patogen si determin manifestri clinice cutaneomucoase.

 De exemplu: - dup prizele prelungite de antibiotice (Metronidazol, -

Ampicilina) dup corticoterapie, citostatice n cadrul unor boli ce determin imunosupresie: anemie, diabet, la 30 40% din gravide. reactivitatea imuna la Candida este redusa la copiii sub 6 luni,la cei cu boli limfoproliferative si in SIDA.