Definii i explicai diferenele dintre contractele comutative i contractele aleatorii.

Dai cte un exemplu de contractele comutative respectiv contractile aleatorii. Contractul comutativ este acel contract la incheierea caruia partile cunosc intinderea prestatiilor in care se obliga, iar cel aleatoriu este un contract cu titlu oneros in care, spre deosebire de cel comutativ, intinderea sau chiar si existenta obligatiei pentru una dintre parti sau ambele parti contractante nu se cunoaste in momentul incheierii contractului. Spre deosebire de contractele aleatorii, in contractele comutative partile sunt in masura sa aprecieze, chiar din momentul realizarii acordului lor de vointa, ca prestatiile la care se obliga sunt echivalente. Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voina prilor, ofer cel puin uneia dintre pri ansa unui ctig i o expune totodat la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor i incert. Exemple de contract comutativ: contract de vanzare-cumparare, de arendare.Exemple de contracte aleatorii: c. de asigurare, c. de renta viagera. Explicai noiunea de rezoluiune (rezoluie) i precizai efectele juridice urmrite prin nserarea unei clauze de rezoluiune ntr-un contract. Termenul de rezolutiune inseamna desfiintarea, cu efecte retroactive, a contractelor sinalagmatice (partile se oblige reciproc) din cauza neexecutarii culpabile a obligatiei uneia dintre parti. Desfiintarea poate avea loc pe cale conventionala sau judiciara, dupa caz. Ambele parti isi restituie reciproc prestatiile. Efectele juridice urmarite prin inserarea acestei clauze constau in: solicitarea de daune interese, avand in vedere ca, de regula aceasta rezolutiune intervine din culpa uneia dintre partile contractante. Pentru a fi admisibil rezoluiunea, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: una din pri s nu-i fi executat obligaiile ce-i revin; neexecutarea s fi fost imputabil prii care nu i-a ndeplinit obligaia; debitorul obligaiei nexecutate s fi fost pus n ntrziere, n condiiile prevzute de lege. Explicai ce nelegeti prin urmtorii termeni juridici:oneros,cu titlu gratuit.caracterul intuitu personae (caracterul personal),bunul nu este scos din circuitul civil,inalienabil. oneros - Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj. cu titlu oneros - cu condiia de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini. cu titlu gratuit - nu presupune obtinerea unui beneficiu material din oferirea unui avantaj unei alte persoane; Contractul gratuit sau de binefacere este acela in care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte; (exemple: donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, legatul, mandatul gratuit, depozitul gratuit); caracter intuitu personae - caracterizeaza sau desemneaza un contract sau un alt act juridic, la a carui incheiere consideratia persoanei contractantului sau calitatile lui personale au fost determinante. In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile, calitatile sau pregatirea profesionala a unei persoane, de exemplu contractul de munca, contractul de editare, contractul pentru executarea unei picturi, a unei sculpture, etc. bunul nu este scos din circuitul civil - (circuit civil - Segment al circuitului juridic ce cuprinde totalitatea faptelor si actelor juridice care genereaza raporturi juridice civile). Sunt in circuitul civil toate bunurile si valorile susceptibile de a fi dobandite, conservate, administrate sau instrainate prin acte juridice civile.

inalienabil - Lucru care nu poate fi instrainat prin act juridic civil, contract de vanzare-cumparare, act de schimb, etc. Interzicerea instrainarii unor bunuri se justifica prin interesele superioare de a se asigura apararea si dezvoltarea proprietatii sociale, folosirea cat mai corespunzatoare a bogatiilor tarii. Astfel, sunt bunurile inalienabile: bunurile care, potrivit Constitutiei Romaniei, apartin intregului popor (bogatiile solului, terenurile din fondul funciar de stat, padurile, apele, izvoarele de energie naturala etc.; terenurile agricole , cu exceptia celor ce se afla in proprietate privata. Explicai i definii diferenele dintre rezoluie,reziliere respectiv nulitate. O prima diferenta dintre rezolutiune si reziliere consta in faptul ca prima se aplica contractelor cu executare imediata, iar cea de-a doua se aplica contractelor cu executare succesiva. Rezolutiunea produce efecte retroactive si repune partile in situatia anterioara incheiereii actului juridic. Ambele parti isi restituie reciproc prestatiile. Spre deosebire de rezoluiune, rezilierea face s nceteze efectele contractului numai pentru viitor lsnd neatinse prestaiile care au fost fcute anterior rezilierii, ea aplicndu-se n cazul neexecutrii unor contracte cu execuie succesiv. De exemplu n cazul contractului de nchiriere dac la un moment dat una din pri nu-i mai execut obligaiile, celalat parte va putea cere rezilierea lui, fr ca aceasta s aib vreo influen asupra a tot ce s-a executat pn atunci. Nulitatea contractului este sanctiunea de drept civil care intervine ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale cu privire la conditiile de validitate ale contractelor si care le lipseste de efectele urmarite de parti la incheierea lor. Posibila nulitate a oricarei clauze nu prejudiciaza puterea celorlalte clauze ale prezentului Contract. II Contractul de vnzare-cumprare Privind obligaiile vnztorului Potrivit codului civil, vanzatorul are doua obligatii: sa predea lucrul cumparatorului si a raspunde pentru acel lucru, adica sa il garanteze pe cumparator in privinta lucrului dobandit. Cele doua obligatii reprezinta principalele obligatii ale vanzatorului. Aceasta inseamna ca partile, prin acordul lor de vointa, pot conveni si alte obligatii in sarcina vanzatorului. Datorita caracterului supletiv al dispozitiilor Codului civil incidente, partile pot aduce modificari obligatiilor reglementate de lege. Prin predare se intelege punerea efectiva a bunului la dispozitia cumparatorului, astfel incat acesta sa poata sa-si exercite toate prerogativele care i le confera de dreptul de proprietate asupra lucrului. Obiectul obligatiei de predare il constituie lucrul vandut, asupra caruia au convenit partile contractante; bunul individual determinat trebuie predate in starea in care se afla in momentul incheierii contractului. Obligatiile vanzatorului: Sa puna la dispozitia CUMPARATORULUI produsele comandate la termenele stabilitae de comun acord de catre cele doua parti, procesele verbale de predare primire, de receptare si de punere in functiune; Sa asigure necesarul de piese de schimb in perioadele de garantie si de post-garantie pentru produsele vandute CUMPARATORULUI. Sa comunice in timp util orice modificare de pret pentru produsele sale, survenita in timpul derularii contractului. Sa asigure existenta bunului in circuitul civil, sa nu fie gravat de sarcini, sa nu aiba vicii ascunse. Privind obligaiile cumprtorului Prinicpala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul la ziua si la locul determinat prin contract. Pretul trebuie sa fie sincer si serios adica sa fie real, nu stabilit in mod fictiv. Daca partile declara la notarul public un pret mai mic pentru a plati taxe mici exista riscul ca in cazul anularii contractului cumparatorul sa piarda diferenta de pret, vanzatorul ramanand cu aceasta si cu imobilul. Obligatia de a lua in primire imobilul vandut la locul unde se afla acesta. In caz de neexecutare, dupa punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorul poate cere instantiei obligarea cumparatorului de a prelua bunul cu daune cominatorii sau de a cere rezolutiunea contractului. Obligatiile cumparatorului:

Sa receptioneze bunurile in momentul primirii lor si sa achite contravaloarea lor conform prevederilor din contract (in maxim 30 zile de la primirea produselor). Sa ia toate masurile pentru pastrarea si conservarea in stare buna a produselor ce ia-u fost incredintate. Sa notifice vanzatorului viciile ascunse ale marfii in termen de 5 zile de la data constatarii, dar nu mai mult de 6 luni de la data livrarii, fiind decazut din dreptul de a pretinde daune pentru viciile constatate daca nu a anuntat vanzatorul in termenele prevazute. 2) Redactai i explicai urmtoarele clauze contractuale: Drepturile vnztorului De a primi pretul convenit prin contractla locul si in timpul stabilit Drepturile cumprtorului De a primi bunul obiect al contractului. De a fi asigurat de lipsa viciilor ascunse. De a modifica oricare dintre sugestiile propuse de PRESTATOR cu conditia ca acest lucru sa fie anuntat cu 5 (cinci) zile inainte de activitatea propusa de Prestator. i explicai cauza de fora major i/sau caz fortuit. Prin Forta Majora se inteleg toate evenimentele si/sau imprejurarile independente de vointa partii care invoca Forta Majora, imprevizibile si de neinlaturat, si care, survenind dupa incheierea Contractului, impiedica sau intarzie, total sau partial, indeplinirea obligatiilor izvorand din acest Contract. Forta Majora va include si orice act normativ sau individual al administratiei publice sau orice alt act cu putere obligatorie, inclusiv lege sau ordonanta a guvernului Romaniei, ce ar avea ca efect imposibilitatea realizarii obiectului prezentului Contract. Partea care invoca Forta Majora va fi exonerata de raspundere, dar numai in masura si pentru perioada in care aceasta indeplinire este impiedicata sau intarziata de situatia de Forta Majora. Daca un eveniment de Forta Majora dureaza mai mult de 30 (treizeci) de zile calendaristice fiecare parte are dreptul sa rezilieze Contractul fara nici o compensatie sau obligatie de justificare. Spre deosebire de fora major, cazul fortuit cuprinde: fenomenele naturale, dac nu au caracter extraordinar, absolute imprevizibil i de nebiruit; mprejurrile sau fenomenele interne, adic acelea care i au originea i se produc n sfera de activitate a persoanei chemat s rspund, cauzele anonime i faptele neculpabile. Aadar, cazul fortuit este de regul un fenomen intern, care i are originea n cmpul de activitate a prtului. De asemenea, cazul fortuit poate fi i un fenomen extern obinuit, cum ar fi grindina, bruma, o ploaie torenial, etc. Dimpotriv, fora major, avnd ntotdeauna un caracter extern, este un fenomen extraordinar, absolut imprevizibil i invincibil. Pentru ca un eveniment sau o mprejurare s poata fi calificat caz de for major este necesar s prezinte urmtoarele trei condiii: s fie extern, imprevizibil i inevitabil. Explicai n ce situaie prile contractante pot cere fie rezoluia contractului, fie reducerea preului pltit de cumprtor vnztorului. Pentru a fi admisibil rezoluiunea, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: una din pri s nu-i fi executat obligaiile ce-i revin; neexecutarea s fi fost imputabil prii care nu i-a ndeplinit obligaia; debitorul obligaiei nexecutate s fi fost pus n ntrziere, n condiiile prevzute de lege. n cazul exercitrii defectuoase a ndeplinirii prestatiilor contractuale cu ocazia transportului sau in cazul existentei viciilor ascunse, CLIENTUL are dreptul s renune la contract (RENUNARE DE CONTRACT), fie va putea revendica reducerea preului (REDUCERE DE PRE). Ce semnificaie juridic are intabularea dreptului de proprietate tranzacionat. Dreptul de proprietate este pe deplin recunoscut de orice autoritate a statului si este opozabil fata de terti prin inscrierea sa in cartea funciara si intabularea dreptului de proprietate. Nici un imobil nu se poate instraina fara intabulare. Aceasta se obtine de la Oficiul de Cadastru si Publictate Imobiliara de

catre un delegat imputernicit de notar sau de catre un expert autorizat. De regula aceasta se obtine odata cu dosarul cadastral. Legea nr. 7/1996 cu privire la cadastru i publicitate imobiliar prevede obligaia intabulrii n cartea funciar a transferului dreptului de proprietate asupra imobilelor n scopul asigurrii opozabilitii acestuia fa de ter. Orice intabulare a unui contract de vanzare-cumparare (echivalentul transcrierii in Registrul de inscriptiuni si transcriptiuni imobiliare) trebuie precedata de deschiderea Cartii funciare. Deschiderea cartii funciare nu este conditionata de o vanzare putand fi solicitata si in alte cazuri, dar se realizeaza cel mai adesea in aceasta situatie. Extrasul de carte funciara cuprinde toate datele de identificare si situatia juridica actuala a imobilului: descrierea imobilului numele si prenumele proprietarilor actele in baza carora acestia au dobandit drepturi depline asupra proprietatii sarcinile bunului: ipoteci, comandamente, interdictii de instrainare, privilegii etc Cum se poate ncheia un contract de vnzare-cumprare daca imobilul nu are carte funciar? Explicai. Dupa ce se intocmeste un set de copii legalizate dupa actul/actele de proprietate si se legalizeaza o copie dupa certificatl fiscal eliberat in ultimile 30 de zile, se intocmeste o cerere in doua exemplare din partea Asociatiei de locatari care va trebui semnata si stampilata de administrator. Prin aceasta cerere se solicita deschiderea Cartii Funciare collective si se atribuie numarul cadastral. Pentru deschiderea Cartii Funciare individuale trebuie intocmita o cerere personala in doua exemplare. Dupa 7-10 zile se finalizeaza intabularea. III Contractul de nchiriere 1) Redactai i explicai urmtoarele clauze contractual: Obligaiile proprietarului (locatorul) Potrivit dispoziiilor art. 1420 Cod civil, locatorul este obligat: s predea locatarului lucrul nchiriat sau arendat; s menin lucrul n stare de a se putea servi la utilizarea pentru care a fost nchiriat sau arendat; s asigure folosina nempiedicat a bunului pe toat durata locaiunii. n cazul n care n timpul locaiunii, bunul nchiriat se stric n totalitate sau devine nentrebuinabil de ctre locatar, contractul de nchiriere se consider de drept reziliat, ns pentru aceasta trebuie s se constate imposibilitatea ntrebuinrii bunului fie de ctre pri, de comun acord, fie prin intermediul instanei de judecat. Dac deteriorarea bunului este parial, locatarul are posibilitatea de a solicita reducerea chiriei sau rezilierea contractului. Redactare: Sa predea chiriasului imobilul in stare normala (buna) de folosinta, impreuna cu inventarul pentru care va intocmi un proces verbal (daca este cazul ) ; Sa achite taxele legale ale imobilului; Sa suporte cheltuielile de reparatii pentru partile comune ale cladirii. Obligaiile chiriaului (locatar) de a ntrebuina lucrul ca un bun proprietar i potrivit destinaiei sale; de a plti chiria convenit; de a restitui lucrul la ncetarea contractului; de a apra lucrul nchiriat contra uzurprilor; de a rspunde pentru incendii (pentru locatarul unei cldiri); Redactare:

Sa asigure exploatarea imobilului pentru si in scopul precizat in contract ; Sa nu subinchirieze imobilul decat cu acordul expres in scris al proprietarului ; Sa mentina in buna stare imobilul si bunurile de inventar Sa accepte vizitarea imobilului de catre proprietar o data pe luna si numai in prezenta sa ; Sa prezinte proprietarului,la cerere,facturile de plata ale platilor curente aferente imobilului; Sa suporte cheltuielile pentru degradarile de bunuri sau de instalatii ale imobilului provocate numai din cauza chiriasului. 2) Redactai i explicai urmtoarele clauze contractuale: Drepturile proprietarului Sa viziteze imobilul o data pe luna, cu anuntarea prealabila a chiriasului si numai in prezenta acestuia. Sa accepte sau sa respinga propunerile de modificari ale imobilului propuse de chirias. Sa verifice achitarea obligatiilor de plata curente privind imobilul ale chiriasului. Drepturile chiriaului Sa utilizeze imobilul in exclusivitate pe perioada derularii contractului ; Sa faca imbunatatiri necesare scopului inchirierii, fara sa modifice structura de rezistenta a imobilului, doar cu acordul prealabil scris al proprietarului ; Sa foloseasca, daca este cazul, locul de parcare/garajul proprietarului cu acordul acestuia. 3) Redactai i explicai clauza de reziliere n cazul contractului de nchiriere. Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit, se face n urmatoarele conditii: 1. La cererea proprietarului atunci cand: - chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii n care este situata aceasta, instalatiilor, precum si a oricaror alte bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale acestora. - chiriasul are un comportament ce face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei. - chiriasul nu a respectat clauzele contractuale. 2. La cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce ii revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, daca au fost stabilite prin contractul de inchiriere, n sarcina chiriasului. IV Contractul de arendare 1) Redactai i explicai urmtoarele clauze contractuale: Obligatiile arendatorului Potrivit art.8 alin.1 "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract. Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract, se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art.1454 C.civ.). Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, exploatarii agricole, iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina arendasului (de exemplu, reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice), fiind aplicabile dispozitiile art.1425 C.civ. Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (art.10). b) Obligatiile arendasului 1. Obligatia de a intrebuinta bunurile arendate ca un bun proprietar se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto), tinand seama si de faptul ca arendasul este un profesionist (agricultor - vz. art.3 si 11).

2. Plata arendei. Arendasul trebuie sa plateasca arenda, in natura si/sau bani, la termenele si la locul de plata prevazute in contract. 3. Restituirea bunurilor arendate. La incetarea contractului arendasul trebuie sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit conform inventarului (proces-verbal) facut la predare 4. Alte obligatii. Legea mai precizeaza ca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare sunt in sarcina arendasului (art.6 alin.3). Obligatiile arendatorului sunt urmtoarele: s predea terenul agricol arendaului la termen i n condiiile stabilite de prezentul contract; s l garanteze pe arenda de eviciune total sau parial, precum i de viciile ascunse ale lucrului pe care l arendeaz; s nu ia niciun fel de msuri n legtur cu exploatarea terenului arendat, de natur s-l tulbure pe arenda; s plteasc taxele si impozitele datorate pentru terenurile arendate; s l ncunostinteze n scris pe arendas de intentia sa de a rennoi sau nu contractul cu cel putin un an nainte de a expira prezentul contract; Drepturile arendatorului: s controleze oricnd modul n care arendasul exploateaz terenul arendat. Pe timpul controlului, arendatorul va fi nsotit de arendas sau de un mputernicit al acestuia. n caz de tulburri ale tertilor n exploatarea normal a terenului, s actioneze mpreun cu arendasul, potrivit legii, pentru ncetarea actelor de tulburare; s primeasc, la ncetarea contractului, terenul care a fcut obiectul acestuia. Obligatiile arendasului sunt urmtoarele: s ntrebuineze terenul pe care l-a arendat ca un bun proprietar, n condiiile stabilite prin contract; s menin potenialul de producie i s nu degradeze terenul arendat; s nu schimbe categoria de folosin a terenului arendat fr acordul scris al arendatorului; s plteasc arenda la termenul i n condiiile prevzute la cap. V; s cear acordul arendatorului pentru efectuarea eventualelor investitii pe teren s suporte taxele de redactare si nregistrare a contractului; s ncunostinteze n scris pe arendator de intentia sa de a rennoi sau nu contractul cu cel putin un an nainte de a expira prezentul contract; la ncetarea contractului, are obligatia de a restitui terenul arendat n starea n care l-a primit de la arendator; s plteasc impozitele datorate pe veniturile realizate din exploatarea terenului arendat; Drepturile arendasului s primeasc terenul arendat la termen si n conditiile stabilite de prezentul contract; dreptul de preemptiune n cazul nstrinrii prin vnzare de ctre arendator a terenului prevzut prin prezentul contract. 3) Ce condiii trebuie s ntruneasc arendaul persoan fizic respectiv arendaul persoan juridic pentru a putea avea calitatea de arenda. Arendasii, persoane fizice, pot fi cetateni romani sau straini. Acestia trebuie sa aiba pregatire de specialitate Agricola sau un atestat de cunostinte agricole ori de practica Agricola, si sa prezinte garantiile solicitate de arendatori. Atestatul este eliberat de organele abilitate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, iar in cazul persoanelor fizice, de autoritatea competent din statul de origine de provenienta.

Arendasul, persoane juridice, pot fi de nationalitate romana sau straina si trebuie sa aiba ca obiect de activitate principal sau secundar de activitate una de profil agricol sau zootehnic, dovada facandu-se prin certificatul constatator emis de O.E.C.-ul unde a fost autorizata societatea. /4) Sintetizai i precizai schimbrile legislative intervenite cu privire la obligaia arendaului de se asigura ,ct i cu privire la modul de plat a amenzii i a penalitii n cazul ntrzierii plii ei de ctre arenda. Asigurarea bunurilor arendate Art. 1.840. - Arendasul este obligat, chiar n lips de stipulatie expres, s asigure bunurile agricole pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamitti naturale. Pentru neplata la timp a arendei, arendasul va plati penalitati de intarziere in procent de ...xx.........% pe zi din suma datorata. "Sub sanctiunea unei amenzi civile stabilite de instanta de judecata pentru fiecare zi de intarziere, arendasul trebuie sa depuna un exemplar al contractului la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla bunurile agricole arendate, pentru a fi inregistrat intr-un registru special tinut de secretarul consiliului local" Care este diferena ntre cesionarea contractului de arendare i ncetarea contractului de arendare n cazul decesului arendaului persoan fizic. Cesiunea de contract poate fi definit ca acea operaiune juridical prin care una dintre prile unui contract (cedentul), este nlocuit cu un ter (cesionarul), n baza acordului intervenit, n cursul executrii contractului, ntre cedent i cesionar, cu consimmntul cocontractantului cedat. Pentru cazul decesului arendasului, legea mai prevede ca, daca sunt mai multi mostenitori, ei pot conveni sa continue in comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. Daca mostenitorii nu se inteleg, la cererea oricaruia dintre ei, judecatoria in a carei raza teritoriala se afla bunul agricol poate desemna, prin ordonanta presedintiala, pe unul dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art.251 alin.2). Legea mai prevede obligatia succesorilor arendatorului, respectiv arendasului decedat, de a incunostinta consiliul local unde contractul de arendare este inregistrat cu privire la subrogatia in drepturile si obligatiile partii decedate (art.251 alin.3).