Guineea-Bissau

Denumirea oficial: Republica Guineea-Bissau Capitala: Bissau (125.000 loc.) Limba oficial: portugheza; limbi vorbite: creolo-portugheza, dialecte sudaneze Suprafaa: 36.125 km2 Locuitori: 1,2 mil. (30 loc./km2) Religia: animism 60%, islamism 33%, catolicism 4% Moneda: peso Forma de guvernmnt: republic Ziua naional: 24 septembrie Geografia: G-B. n vestul Africii (partea continental, plus aprox. 60 insule). Limite: Senegal (N), Guineea (E i SE), Oc. Atlantic (V). G. fizic: Terit. este o cmpie ngust de 318 km; cam o zecime este periodic sub maree; cea mai sczut altitudine medie din Africa. Principalele cursuri de ap sunt: Geba, Corubal, Cacheu (200 km navigabil), care formeaz estuare. Lacuri cu ap dulce. Clima: este tropical; umed i uscat alternativ, cu temperaturi ntre 21C, n februarie, i 30C, n aprilie. Precipitaii: 1600 mm/an i 2160 mm/an. Flor i faun: Principala form de vegetaie este pdurea tropical, n general de-a lungul apelor; pe coast, pduri tropicale umede. Fauna specific acestor zone. Populaia: concentrat pe coast, este format n majoritate din negri sudanezi; balantas, peuli, manjocos, mandinga, mulatri; portughezi i btinai asimilai acestora. 75% din pop. activ este ocupat n agric. Resurse i economie: mei, orez, manioc, arahide de pmnt, nuci, ulei de cocos, banane; cauciuc, lemn, gum arabic; animale, piei. Export: nuci, ulei de cocos, lemn, arahide, cauciuc, piei. Transporturi i comunicaii: autovehicule, drumuri tranzitabile, piste militare. Nu are ci ferate. Aeroport la Bissau. Orae: Bafata, Gabu. Istoria: n sec, al XV-lea portughezii descoper ara, populat de mandinga musulmani i de alte populaii animiste, cucerind-o treptat i transformnd-o ntr-o surs de sclavi pentru Brazilia. In 1879 devine colonie portughez. n 1941 Bissau devine eful coloniei. n 1956, Amilcar Cabrol devine eful micrii naionaliste. n jurul anului 1962, ia natere gherila antiportughez. n 1973 este proclamat republica Guineea-Bissau. n 1974, Portugalia recunoate independena GuineeiBissau. n 1980, lovitur de stat. n 1991, se trece de la partid unic la multipartitism. Instituii n curs de democratizare. Statul: este republic prezidenial, potrivit Constituiei din 1984. Puterea legislativ este exercitat de preedinte i de Adunarea Naional Popular; cea executiv de Consiliul de Stat numit de preedinte. Multipartitism.