ATITUDINEA

Introdusa la sfarsitul secolului al XIX-lea in psihologia experimentala si devenita rapid unul din conceptele centrale ale psihologiei sociale, notiunea de atitudine califica dispozitia interna a individului fata de un element al lumii sociale (grup social,probleme ale societatii etc.), orientand conduita adoptata in prezenta, reala sau simbolica a acestui element: O atitudine este o stare de pregtire mintal i neural, organizat prin experien, care exercit o influen diriguitoare sau dinamizatoare asupra rspunsului individual la toate obiectele i situaiile cu care este n relaie (G.W. Allport,1935, 4). Alice H. Eagly i Shelly Chaiken : Atitudinea este o tendin psihologic, exprimat prin evaluarea mai mult sau mai puin favorabil sau nefavorabil a unei entiti determinate ( The Psychology of Attitudes , 1993, 1, apud A.S.R. Manstead, 1996, 35). Emory S. Bogardus (18821973) Fundamentes of Social Psychology (1931): O atitudine este o tendin spre aciune, pentru sau contra a ceva din mediu, care devine astfel o valoare pozitiv sau negativ. O atitudine are semnificaie numai n relaie cu unele valori ( apud A. Chircev, Atitudinile sociale. Cu privire special la romni , 1941, 52). Introduction to Sociology ( 1913 ) Essentials of Social Psychology ( 1917 ) Immigration and Race Attitudes ( 1928 ) William I. Thomas (18631931) Florian Znaniecki (18821958) The Polish Peasant in Europe and America (1918-1920): Atitudinea o stare mintal a individului orientat de o valoare; Atitudinea este duplicatul valorii sociale. Daniel Katz (1903 1998) Atitudinea este o predispoziie a individului fa de aprecierea unui obiect, a simbolului acestuia sau a unui aspect al lumii, ca fiind pozitiv sau negativ. Opinia este expresia verbal a atitudinii, ns aceasta din urm se poate exprima i n comportamentul neverbal. Atitudinile cuprind elemente afective (sentimentele generale de simpatie sau antipatie) i cognitive (care reflect obiectul atitudinii, caracteristicile lui, legturile cu alte obiecte (1960, 168). Social Psychology ( 1938 ) The Social Psychology of Organizations ( 1978 ) Alice H. Eagly -Eagly, A.H. i Chaiken, S. (2007) . The advantages of an inclusive definition of attitude . Social Cognition, 25, 582-602 O atitudine nu poate fi surprinsa direct, astfel incat masurarea ei necesita recurgerea la un anumit instrument numit scala de atitudini, compusa dintr-un ansamblu de intrebari care permit explorarea diferitelor fatete. Ne asiguram de coerenta opiniilor exprimate ca raspuns la aceste intrebari inainte de a le combina intr-un indice cantitativ unic.una dintre primele scale a fost propusa de E.S.Bogardus pentru masurarea distantei sociale interetnice. Majoritatea autorilor concept atitudinea ca pe o structura integrativa tridimensionala avand un caracter in acelasi timp cognitiv(judecati, credinte, cunostinte), afectiv(sentimente favorabile sau defavorabile) si conativ (tendinta de actiune). Componenta conativa ar prezice mai bine comportamentul individului, cu conditia ca atitudinea si conduita sa fie legate de un element al lumii sociale bine specificat. Teoriile sunt divergente in privinta originii atitudinilor: intrinseca, pentru cei care, ca T.W.Adorno, fac apel la variabile ale personalitatii; extrinseca , pentru cei care postuleaza modurile de achizitie, cum ar fi conditionarea sau invatarea sociala. Desi relativ stabila, o atitudine se poate modifica, iar numeroase lucrari consacrate acestei probleme arata ca: a) o comunicare este cu atat mai persuasiva cu cat sursa emitatoare este mai competenta, credibila si simpatica;

E xperiment ul lui Carl I. Hovland i W. Weiss (1951) S-a transmis studenilor un mesaj despre posibilitatea c n anul desfurrii experimentului (19501951) s se construiasc primele submarine atomice. Mesajul a fost atribuit, o dat, savantului Robert J. Oppenheimer (surs foarte credibil) i alt dat ziarului sovietic Pravda (surs slab credibil). n primul caz, aproape 95 % dintre studeni au considerat corect argumentaia, fiind de acord cu mesajul; n cel de-al doilea caz, prezentndu-se aceleai argumente, doar circa 6 % dintre studenii inclui n experiment le-au acceptat. Concluzia: influena sursei nalt credibile este puternic i imediat . b) este mai eficace sa se prezinte in acelasi timp argumentele pro si contra; Carl I. Hovland, A.A. Lumsdaine i F.D. Sheffield ( 1949 ): mesajele unilaterale, ct i cele bilaterale (privind durata rzboiului contra Japoniei, dup armistiiul cu Germania) au avut acelai efect asupra soldailor americani (400 de soldai cuprini n studiu). F actorul nivel de instrucie condiioneaz efectul mesajelor: mesajele bilaterale au avut un impact mai mare asupra soldailor instruii, iar cele unilaterale asupra celor cu nivel de colaritate mai redus. Septimiu Chelcea ( 1982) : experiment de teren . Mesajele cu o latur (prezentarea n exclusivitate a argumentelor pro) au influenat mai puternic muncitorii dect mesajele cu dou laturi . c) este mai bine,in caz de pericol, sa se expuna mijloacele de a face fata, mai degraba decat de a se limita la apelarea la frica. Principalele teorii ale schimbarii de atitudine o considera fie din perspectiva neobehaviorista( Scoala de Yale, din care fac parte C.I.Hovland si W. McGuire), fie dintr-un punct de vedere strict cognitivist(teoria coerentei si, in special, cea a disonantei cognitive propusa de L. Festinger).

ALLPORT G. W.(1935),,Attitudes, in C.M.Murchinson (Ed.), a Handbok of Social Psychology(784884), Clark University Press, Worcester, Mass. ROLAND DORON / FRANOISE PAROT ,,DICTIONAR DE PSIHOLOGIE, Humanitas, Bucuresti, 2006