Anda di halaman 1dari 12

an univ.

2011,2012
SEMINAR NR. 3, REZOLV

ARI
Algebr a liniar a si Geoemetrie analitic a
2. SPA TII LINIARE (VECTORIALE)
2.1. Spatii liniare. Denitii. Exemple
Denitie: Fie (K, +, ) un corp comutativ cu elementul unitate notat 1
K
si
elementul nul notat 0
K
. Fie X ,= O o multime oarecare. Se numeste spa tiu liniar
(vectorial ) peste K (sau K-spatiu liniar) cvadrupla ordonat a (X, , , K) unde
: X X X
\(x, y) X
2
, (x, y) x y
este o operatie intern a pe X (numit a adunarea vectorilor) si
: KX X
\(c, x) KX, (c, x) c x
este o operatie extern a pe X indus a de K (numit a nmul tirea vectorilor cu
scalari ), ce veric a axiomele:
a) (X, ) este grup abelian , adic a
(G
1
) \(x, y, z) X
3
: (x y) z = x (y z);
(G
2
)
X
X (numit vectorul nul ) astfel nct
\x X : x
X
=
X
x = x;
(G
3
) \x X, (x) X (numit opusul vectorului x) astfel nct
x (x) = (x) x =
X
;
(G
4
) \(x, y) X
2
: x y = y x.
b) (o1
1
) \(c, ,, x) K
2
X : c (, x) = (c ,) x;
(o1
2
) \(c, ,, x) K
2
X : (c +,) x = (c x) (, x);
(o1
3
) \(c, x, y) KX
2
: c (x y) = (c x) (c y);
(o1
4
) \x X : 1
K
x = x.
Exercitiul 1. Fie (R, +, ) corpul comutativ al numerelor reale si R

+
= x R; x 0.
Denim operatiile:
: R

+
R

+
R

+
,
\(x, y)
_
R

+
_
2
: x y = x y
: R R

+
R

+
,
\(c, x) R R

+
: c x = x

.
S a se arate c a R

+
are o structur a de R-spatiu liniar n raport cu operatiile
denite anterior.
Rezolvare. X = R

+
, K = R. Se observ a c a , sunt operatii corect denite.
n plus, se veric a axiomele (G
1
) (o1
4
).
a)
_
R

+
,
_
este grup abelian , adic a
(G
1
) \(x, y, z)
_
R

+
_
3
:
(x y) z = (x y) z = x (y z) = x (y z);
(G
2
)
R

+
= 1 R

+
(este vectorul nul pentru
_
R

+
,
_
) astfel nct
1
\x R

+
: x 1 = 1 x = x;
(G
3
) \x R

+
, x = x
1
R

+
(este opusul vectorului x relativ la
_
R

+
,
_
)
astfel nct x x
1
= x
1
x = 1;
(G
4
) \(x, y)
_
R

+
_
2
: x y = y x.
b) (o1
1
) \(c, ,, x) R
2
R

+
:
c (, x) =
_
x

= x

= (c ,) x;
(o1
2
) \(c, ,, x) R
2
R

+
:
(c +,) x = x
+
= x

= (c x) (, x);
(o1
3
) \(c, x, y) R
_
R

+
_
2
:
c (x y) = (x y)

= x

= (c x) (c y);
(o1
4
) \x R

+
: 1
R
x = x

= x.
Exemple de spatii liniare standard:
1. (K
n
, +, , K) este un K-spatiu liniar.
2. (/
mn
(K) , +, , K) este un K-spatiu liniar.
3. (T (', X) , +, , K) este un K-spatiu liniar, dac a (X, +, K) este un K-spatiu
liniar.
4. (K
n
[t] , +, , K) este un K-spatiu liniar;
_
K
[a;b]
n
[t] , +, , K
_
este un K-spatiu
liniar.
A se vedea enunturile exercitiilor 2, 3, 4, 5.
Exercitiul 6. S a se precizeze care dintre urm atoarele perechi de operatii de-
nesc pe R
2
o structur a de spatiu liniar real:
a) + : R
2
R
2
R
2
,
\(x, y)
_
R
2
_
2
: (r
1
, r
2
) + (j
1
, j
2
) = (r
1
+r
2
, 0
R
)
: R R
2
R
2
,
\(c, x) R R
2
: c (r
1
, r
2
) = (cr
1
, cr
2
) .
Rezolvare. Veric am axiomele (G
1
) (o1
4
) si observ am c a + nu e operatie
comutativ a, adic a (x, y) X
2
astfel nct
(r
1
, r
2
) + (j
1
, j
2
) = (r
1
+r
2
, 0
R
) ,= (j
1
+j
2
, 0
R
) = (j
1
, j
2
) + (r
1
, r
2
).
De exemplu, pentru x = (2, 7) si y = (5, 11).
x +y = (2 + 7, 0
R
) ,= (5 + 11, 0
R
) = y +x.
2.2. Subspatii liniare. Denitii, exemple, operatii
Denitie: Fie (X, +, K) un K-spatiu liniar. Se numeste subspa tiu liniar al lui
X o submultime V _ X ce satisface axiomele:
(i) \(x, y) V
2
: x +y V;
(ii) \(c, x) KV : c x V.
Exercitiul 7. S a se precizeze care dintre urm atoarele submultimi ale R
n
sunt
subspatii liniare ale (R
n
, +, , R) standard:
a) V = x R
n
; x = (r
1
, ..., r
n
) , r
1
= 0
R
;
2
b) V = x R
n
; x = (r
1
, ..., r
n
) , r
1
= 1
R
.
Rezolvare. a) Veric am axiomele:
(i) \(x, y) V
2
: x +y V.
Fie \(x, y) V
2
=[x = (r
1
, ..., r
n
) , r
1
= 0
R
si y = (j
1
, ..., j
n
) , j
1
= 0
R
] =
[x +y = (r
1
+j
1
, ..., r
n
+j
n
) , r
1
+j
1
= 0
R
+ 0
R
= 0
R
] =x +y V.
(ii) \(c, x) R V : c x V.
Fie \(c, x) R V = [c R si x = (r
1
, ..., r
n
) , r
1
= 0
R
] = [cx =
(cr
1
, ..., cr
n
) , cr
1
= c0
R
= 0
R
] =cx V.
V e subspatiu liniar al (R
n
, +, , R) .
b) Nu se veric a (i) =V nu e subspatiu liniar al (R
n
, +, , R) .
Exercitiul 8. Fie a
ij
R, i = 1, :, , = 1, :. Fie sistemul liniar omogen
(+)
n

j=1
a
ij
r
j
= 0, i = 1, :.
S a se arate c a multimea solutiilor acestui sistem formeaza un subspatiu liniar
real al spatiului (R
n
, +, , R) standard.
Rezolvare. (+) =
_
_
_
a
11
r
1
+... +a
1n
r
n
= 0
...
a
m1
r
1
+... +a
mn
r
n
= 0.
Not am o = x R
n
; x = (r
1
, ..., r
n
) , r
1
, ..., r
n
veric a (+). Veric am:
(i) \(x, y) o
2
: x +y V.
Fie \(x, y) o
2
=[
_
_
_
a
11
r
1
+... +a
1n
r
n
= 0
...
a
m1
r
1
+... +a
mn
r
n
= 0.
si
_
_
_
a
11
j
1
+... +a
1n
j
n
= 0
...
a
m1
j
1
+... +a
mn
j
n
= 0.
] =
_
_
_
a
11
(r
1
+j
1
) +... +a
1n
(r
n
+j
n
) = 0
...
a
m1
(r
1
+j
1
) +... +a
mn
(r
n
+j
n
) = 0.
=x+y = (r
1
+j
1
, ..., r
n
+j
n
) V.
(ii) \(c, x) R o : c x V.
Fie \(c, x) R o = [c R si
_
_
_
a
11
r
1
+... +a
1n
r
n
= 0
...
a
m1
r
1
+... +a
mn
r
n
= 0.
] =
_
_
_
a
11
(cr
1
) +... +a
1n
(cr
n
) = 0
...
a
m1
(cr
1
) +... +a
mn
(cr
n
) = 0.
=cx = (cr
1
, ..., cr
n
) V.
Observatie. La examen, se poate p astra acelasi enunt pentru sistemul
_
_
_
r
1
+ 2r
2
+ 3r
3
r
4
= 0
3r
1
+ 2r
2
+r
3
r
4
= 0
2r
1
+ 3r
2
+r
3
+r
4
= 0
iar rezolvarea exercitiului poate ca anterior, f ar a a explicita solutiile sistemului.
Exercitiul 9. Fie K un corp comutativ de caracteristic a diferit a de doi (K
poate considerat R sau c). Not am cu /
s
n
(K) multimea matricelor p atratice
simetrice cu elemente din K sicu /
a
n
(K) multimea matricelor p atratice anti-
simetrice cu elemente din K. S a se arate c a ele sunt subspatii liniare ale lui
3
(/
n
(K) , +, , K) si c a orice matrice p atratic a se poate descompune n mod
unic ca suma dintre dou a matrice, una simetric a si una antisimetric a, adic a
/
n
(K) = /
s
n
(K) +/
a
n
(K), iar descompunerea este unic a.
(sau /
n
(K) = /
s
n
(K) /
a
n
(K))
Rezolvare. Fie
/
s
n
(K) =
_
A /
n
(K) ; A
T
= A
_
=
=
_
A /
n
(K) ; A = (a
ij
)
i=1;m
j=1;n
, a
ji
= a
ij
, \i = 1, :, , = 1, :
_
,
/
a
n
(K) =
_
A /
n
(K) ; A
T
= A
_
=
=
_
A /
n
(K) ; A = (a
ij
)
i=1;m
j=1;n
, a
ji
= a
ij
, \i = 1, :, , = 1, :
_
.
Ar at am ca /
s
n
(K) este subspatiu liniar al lui (/
n
(K) , +, , K). Veric am
axiomele:
(i) \(A, B) (/
s
n
(K))
2
: A+B V.
Fie \(A, B) (/
s
n
(K))
2
= [A
T
= A si B
T
= B] = [(A+B)
T
= A
T
+
B
T
= A+B] =A+B /
s
n
(K) .
(ii) \(c, x) K/
s
n
(K) : c A /
s
n
(K) .
Fie \(c, x) K /
s
n
(K) = [c K si A
T
= A] = [(cA)
T
= cA
T
=
cA] =cA /
s
n
(K) .
Ar at am ca /
a
n
(K) este subspatiu liniar al lui (/
n
(K) , +, , K). Veric am
axiomele:
(i) \(A, B) (/
a
n
(K))
2
: A+B /
a
n
(K) .
Fie \(A, B) (/
a
n
(K))
2
= [A
T
= A si B
T
= B] = [(A+B)
T
=
A
T
+B
T
= (A+B)] =A+B /
a
n
(K) .
(ii) \(c, x) K/
a
n
(K) : c A /
a
n
(K) .
Fie \(c, x) K /
a
n
(K) = [c K si A
T
= A] = [(cA)
T
= cA
T
=
(cA)] =cA /
a
n
(K) .
Fie A /
n
(K). C aut am o matrice A
s
/
s
n
(K) si o matrice A
a
/
a
n
(K)
astfel nct A = A
s
+A
a
. Cum
A = A
s
+A
a
[
T
=A
T
= A
s
A
a
obtinem A
s
= (2
K
)
1
_
A+A
T
_
si A
a
= (2
K
)
1
_
AA
T
_
. Observ am c a pen-
tru A /
n
(K), A
s
= (2
K
)
1
_
A+A
T
_
/
s
n
(K) (deoarece A
T
s
= A
s
) si
A
a
= (2
K
)
1
_
AA
T
_
/
a
n
(K) (deoarece A
T
a
= A
a
).
Mai mult, descompunerea e unic a. n adevar, e

A
s
/
s
n
(K) si

A
a

/
a
n
(K) astfel nct A =

A
s
+

A
a
. Urm and acelasi procedeu ca n paragraful
anterior obtinem

A
s
= (2
K
)
1
_
A+A
T
_
= A
s
si

A
a
= (2
K
)
1
_
AA
T
_
=
A
a
.
Observatie. La examen, poate ap area un exercitiu gen Exercitiul 10 din Seminar
nr. 2- Enunturi.
Exercitiul 11

. Fie (T ([a, /] , R) , +, , R) spatiul liniar real al functiilor f :


[a, /] R. Care din multimile de mai jos au o structur a de subspatiu liniar al
spatiului dat:
4
a) multimea functiilor m arginite pe [a, /];
Rezolvare. Reamintim c a functia f : [a, /] R este marginita pe [a, /] dac a
' 0 astfel nct
[f (r)[ _ ', \r [a, /].
Not am V = f T ([a, /] , R) ; f e m arginit a pe [a, /] .
Ar at am ca V este subspatiu liniar al lui (T ([a, /] , R) , +, , R). Veric am ax-
iomele:
(i) \(f , g) V
2
: f +g V.
Fie \(f , g) V
2
=
['
1
0 astfel nct [f (r)[ _ '
1
, \r [a, /] si
'
2
0 astfel nct [g (r)[ _ '
2
, \r [a, /]] =
[' = '
1
+'
2
0 astfel nct
[(f +g) (r)[ = [f (r) +g (r)[ _ [f (r)[ + [g (r)[ _ '
1
+ '
2
= ', \r
[a, /]] =f +g V.
(ii) \(c, f ) R V : c f V.
Fie \(c, f ) R V =
[c R si ' 0 astfel nct [f (r)[ _ '
1
, \r [a, /]] =
[c Rsi '
0
= [c[ ' 0 astfel nct
[(cf ) (r)[ = [c f (r)[ = [c[ [f (r)[ _ [c[ ', \r [a, /]] =cf V.
2.3. Dependent a si independent a liniar a pentru un sistem de vectori
Denitie: Fie (X, +, K) este un K-spatiu liniar si o = (v
1
, ..., v
n
) _ X (notatie:
() = +ordine).
a) Spunem c a sistemul de vectori o este liniar dependent (vectorii v
1
, ..., v
n
sunt liniar dependen ti ) dac a (`
1
, ..., `
n
) K
n
0
K
n astfel nct
`
1
v
1
+... +`
n
v
n
=
X
.
b) Spunem c a sistemul de vectori o este liniar independent (vectorii v
1
, ..., v
n
sunt liniar independen ti ) dac a
`
1
v
1
+... +`
n
v
n
=
X
=(`
1
, ..., `
n
) = 0
K
n ca si unic a solutie.
Exercitiul 12. S a se studieze dependenta sau independenta liniar a pentru
sistemele de vectori din spatiile liniare specicate:
b) ((2, 3, 1) , (0, 2, 1) , (1, 1, 1)) n
_
R
3
, +, , R
_
;
Rezolvare. X = R
3
; K = R. Fie
o = (v
1
= (2, 3, 1) , v
2
= (0, 2, 1) , v
3
= (1, 1, 1)).
C aut am (`
1
, `
2
, `
3
) R
3
astfel nct
`
1
v
1
+`
2
v
2
+`
3
v
3
=
R
3 =
`
1
(2, 3, 1) +`
2
(0, 2, 1) +`
3
(1, 1, 1) = (0, 0, 0) =
(2`
1
+ 0`
2
`
3
, 3`
1
2`
2
`
3
, `
1
+`
2
`
3
) = (0, 0, 0) =
_
_
_
2`
1
+ 0`
2
`
3
= 0
3`
1
2`
2
`
3
= 0
`
1
+`
2
`
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
, care
5
admite m acar solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0). Studiem dac a admite si alte
solutii.
modul 1: calcul am det =

2 0 1
3 2 1
1 1 1

= 5 ,= 0 = sistemul este compat-


ibil unic determinat si admite solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) drept unic a
solutie = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori liniar independenti.
modul 2:
_
_
[2[ 0 1
3 2 1
1 1 1

0
0
0
_
_
pas1
~
|
1
3|
1
+ 2|
2
|
1
+ 2|
3
_
_
2 0 1
0 [4[ 1
0 2 3

0
0
0
_
_
pas2
~
|
1
|
2
|
2
+ 2|
3
_
_
2 0 1
0 4 1
0 0 5

0
0
0
_
_
=
_
_
_
2`
1
+ 0`
2
`
3
= 0
4`
2
+`
3
= 0
`
3
= 0
sistemul este compatibil unic determinat si admite solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) =
(0, 0, 0) drept unic a solutie = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori liniar independenti.
f ) ((2, 1, 3, 1) , (1, 2, 0, 1) , (1, 1, 3, 0)) n
_
R
4
, +, , R
_
;
Rezolvare. X = R
4
; K = R. Fie
o = (v
1
= (2, 1, 3, 1) , v
2
= (1, 2, 0, 1) , v
3
= (1, 1, 3, 0)).
C aut am (`
1
, `
2
, `
3
) R
3
astfel nct
`
1
v
1
+`
2
v
2
+`
3
v
3
=
R
4 =
`
1
(2, 1, 3, 1) +`
2
(1, 2, 0, 1) +`
3
(1, 1, 3, 0) = (0, 0, 0, 0) =
(2`
1
+`
2
`
3
, `
1
+ 2`
2
+`
3
, 3`
1
+ 0`
2
3`
3
, `
1
+`
2
+ 0`
3
) = (0, 0, 0, 0) =
_

_
2`
1
+`
2
`
3
= 0
`
1
+ 2`
2
+`
3
= 0
3`
1
+ 0`
2
3`
3
= 0
`
1
+`
2
+ 0`
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
, care
admite m acar solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0). Studiem dac a admite si alte
solutii.
modul 2:
_
_
_
_
[2[ 1 1
1 2 1
3 0 3
1 1 0

0
0
0
0
_
_
_
_
pas1
~
|
1
|
1
+ 2|
2
3|
1
+ 2|
3
|
1
+ 2|
4
_
_
_
_
2 1 1
0 [3[ 3
0 3 3
0 1 1

0
0
0
0
_
_
_
_
pas2
~
|
1
|
2
|
2
+|
3
|
2
+ 3|
4
_
_
_
_
2 1 1
0 3 3
0 0 0
0 0 0

0
0
0
0
_
_
_
_
= rang = 2 < 3 = sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori
liniar dependenti.
6
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependent a
liniar a ntre vectori.
_
2`
1
+`
2
`
3
= 0
3`
2
+ 3`
3
= 0
=
_
_
_
`
1
= c
`
2
= c
`
3
= c R
=(`
1
, `
2
, `
3
) = (c, c, c) , c R.
Sunt o innitate simpl a de relatii de dependent a liniar a ntre v
1
, v
2
, v
3
,
cv
1
cv
2
+cv
3
=
R
4, c R.
n particular, pentru c = 1, obtinem o relatie de dependent a liniar a,
v
1
v
2
+v
3
=
R
4.
d)
_
8 t + 7t
2
, t t + 3t
2
, 1 +t t
2
_
in (R
2
[t] , +, , R);
Rezolvare. X = R
2
[t] ; K = R. Fie
o =
_
v
1
= 8 t + 7t
2
, v
2
= 2 t + 3t
2
, v
3
= 1 +t t
2
_
.
C aut am (`
1
, `
2
, `
3
) R
3
astfel nct
`
1
v
1
+`
2
v
2
+`
3
v
3
=
R2[t]
=
`
1
_
8 t + 7t
2
_
+`
2
_
2 t + 3t
2
_
+`
3
_
1 +t t
2
_
=
R2[t]
, \t =
(8`
1
+ 2`
2
+`
3
) + (`
1
`
2
+`
3
) t + (7`
1
+ 3`
2
`
3
) t
2
= 0 1 + 0
t + 0 t
2
, \t =
_
_
_
8`
1
+ 2`
2
+`
3
= 0
`
1
`
2
+`
3
= 0
7`
1
+ 3`
2
`
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
, care
admite m acar solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0). Studiem dac a admite si alte
solutii.
modul 1: Calcul am det =

8 2 1
1 1 1
7 3 1

= 0. Observ am c a

8 2
1 1

=
6 ,= 0 = sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite si alte solutii
dect solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori liniar depen-
denti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependent a
liniar a ntre vectori. Alegem `
3
= 2c R drept necunoscut a secundar a=
_
8`
1
+ 2`
2
= 2c
`
1
`
2
= 2c
=
_
_
_
`
1
= c
`
2
= 3c
`
3
= 2c R
=(`
1
, `
2
, `
3
) = (c, 3c, 2c) , c R.
Sunt o innitate simpl a de relatii de dependent a liniar a ntre v
1
, v
2
, v
3
,
cv
1
+ 3cv
2
+ 2cv
3
=
R2[t]
, c R.
n particular, pentru c = 1, obtinem o relatie de dependent a liniar a,
v
1
3v
2
2v
3
=
R2[t]
.
modul 2:
_
_
[8[ 2 1
1 1 1
7 3 1

0
0
0
_
_
pas1
~
|
1
|
1
+ 8|
2
7|
1
+ 8|
3
_
_
8 2 1
0 [6[ 9
0 10 15

0
0
0
_
_
pas2
~
|
1
|
2
5|
2
+ 3|
3
7
_
_
8 2 1
0 6 9
0 0 0

0
0
0
_
_
= rang = 2 < 3 = sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependent a
liniar a ntre vectori.
_
8`
1
+ 2`
2
+`
3
= 0
6`
2
+ 9`
3
= 0
=
_
_
_
`
1
= c
`
2
= 3c
`
3
= 2c R
=(`
1
, `
2
, `
3
) = (c, 3c, 2c) , c R.
Sunt o innitate simpl a de relatii de dependent a liniar a ntre v
1
, v
2
, v
3
,
cv
1
+ 3cv
2
+ 2cv
3
=
R2[t]
, c R.
n particular, pentru c = 1, obtinem o relatie de dependent a liniar a,
v
1
3v
2
2v
3
=
R2[t]
.
e)
_
A
1
=
_
2 2
4 6
_
, A
2
=
_
1 4
5 3
_
, A
3
=
_
0 4
4 8
__
n (/
2
(R) , +, , R);
Rezolvare. X = /
2
(R) ; K = R. Fie o = (A
1
, A
2
, A
3
). C aut am (`
1
, `
2
, `
3
)
R
3
astfel nct
`
1
A
1
+`
2
A
2
+`
3
A
3
=
M2(R)
=
`
1
_
2 2
4 6
_
+`
2
_
1 4
5 3
_
+`
3
_
0 4
4 8
_
=
M2(R)
=
_
2`
1
+`
2
+ 0`
3
2`
1
4`
2
4`
3
4`
1
+ 5`
2
+ 4`
3
6`
1
+ 3`
2
+ 8`
3
_
=
_
0 0
0 0
_
=
_

_
2`
1
+`
2
+ 0`
3
= 0
2`
1
4`
2
4`
3
= 0
4`
1
+ 5`
2
+ 4`
3
= 0
6`
1
+ 3`
2
+ 8`
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
, care
admite m acar solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0). Studiem dac a admite si alte
solutii.
modul 2:
_
_
_
_
[2[ 1 0
2 4 4
4 5 4
6 3 8

0
0
0
0
_
_
_
_
pas1
~
|
1
|
2
+|
1
|
3
2|
1
|
4
+ 3|
1
_
_
_
_
2 1 0
0 [3[ 4
0 3 4
0 6 8

0
0
0
0
_
_
_
_
pas2
~
|
1
|
2
|
3
+|
2
|
4
+ 2|
2
_
_
_
_
2 1 0
0 3 4
0 0 0
0 0 0

0
0
0
0
_
_
_
_
= rang = 2 < 3 = sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori
8
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependent a
liniar a ntre vectori.
_
2`
1
+`
2
+ 0`
3
= 0
3`
2
4`
3
= 0
=
_
_
_
`
1
= 2c
`
2
= 4c
`
3
= 3c R
=(`
1
, `
2
, `
3
) = (2c, 4c, 3c) , c R.
Sunt o innitate simpl a de relatii de dependent a liniar a ntre A
1
, A
2
, A
3
,
2cA
1
4cA
2
+ 3cA
3
=
M2(R)
, c R.
n particular, pentru c = 1, obtinem o relatie de dependent a liniar a,
2A
1
4A
2
+ 3A
3
=
M2(R)
.
Exercitiul 13. Se consider a vectorii v
1
=
_
3 +
_
2, 1 +
_
2
_
R
2
, v
2
=
_
7, 1 + 2
_
2
_

R
2
. S a se arate c a v
1
si v
2
sunt liniar dependenti dac a se consider a R
2
spatiu
liniar peste corpul comutativ Rsi liniar independenti dac a se consider a R
2
spatiu
liniar peste corpul comutativ Q.
Rezolvare. Fie o =
_
v
1
=
_
3 +
_
2, 1 +
_
2
_
, v
2
=
_
7, 1 + 2
_
2
__
.
Studiem dac a o este sistem liniar dependend de vectori n
_
R
2
, +, , R
_
. C aut am
(`
1
, `
2
) R
2
astfel nct
`
1
v
1
+`
2
v
2
=
R
2 =
`
1
_
3 +
_
2, 1 +
_
2
_
+`
2
_
7, 1 + 2
_
2
_
= (0, 0) =
__
3 +
_
2
_
`
1
+ 7`
2
,
_
1 +
_
2
_
`
1
+
_
1 + 2
_
2
_
`
2
_
= (0, 0, 0) =
_ _
3 +
_
2
_
`
1
+ 7`
2
= 0
_
1 +
_
2
_
`
1
+
_
1 + 2
_
2
_
`
2
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, care admite
m acar solutia nul a (`
1
, `
2
) = (0, 0). Studiem dac a admite si alte solutii.
modul 1: calcul am det =

3 +
_
2 7
1 +
_
2 1 + 2
_
2

= 0 =sistemul este compatibil


simplu nedeterminat si admite si alte solutii dect solutia nul a (`
1
, `
2
) = (0, 0)
= v
1
, v
2
sunt vectori liniar dependenti n
_
R
2
, +, , R
_
.
modul 2: greoi;
Indiferent de mod, vom rezolva sistemul, pentru a obtine o relatie de depen-
dent a liniar a.
_
`
1
=
7
3+
p
2
c
`
2
= c R.
Am g asit (`
1
, `
2
) =
_

7
3+
p
2
c, c
_
R
2
asfel nct

7
3+
p
2
cv
1
+cv
2
=
R
2, c R.
n particular, pentru c = 1, obtinem o relatie de dependent a liniar a,

7
3+
p
2
v
1
+v
2
=
R
2, c R.
Studiem dac a o este sistem liniar independent de vectori n
_
R
2
, +, , Q
_
.
C aut am (`
1
, `
2
) Q
2
astfel nct
`
1
v
1
+`
2
v
2
=
R
2.
G asim
_
`
1
=
7
3+
p
2
c
`
2
= c.
Observ am c a \`
2
= c Q

= `
1
, Q. Atunci
9
(`
1
, `
2
) = (0, 0) e unica solutie a sistemului n Q
2
= sistemul este compatibil
unic determinat n Q
2
si admite solutia nul a (`
1
, `
2
) = (0, 0) drept unic a solutie
= v
1
, v
2
sunt vectori liniar independenti n
_
R
2
, +, , Q
_
.
Exercitiul 14. Se dau vectorii liniar independenti (u, v, w) n spatiul liniar X
peste corpul comuativ R si se cere:
a) s a se arate c a vectorii u +v, v +w, u +w sunt liniar independenti;
Rezolvare. Fie o = (u +v, v +w, u +w). C aut am (`
1
, `
2
, `
3
) R
3
astfel
nct
`
1
(u +v) +`
2
(v +w) +`
3
(u +w) =
X
=
(`
1
+ 0`
2
+`
3
) u + (`
1
+`
2
+ 0`
3
) v + (0`
1
+`
2
+`
3
) w =
X
(u;v;w) sunt liniar independenti
=
n (X;+;;R)
_
_
_
`
1
+ 0`
2
+`
3
= 0
`
1
+`
2
+ 0`
3
= 0
0`
1
+`
2
+`
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
, care
admite m acar solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0). Studiem dac a admite si alte
solutii.
modul 1: calcul am det =

1 0 1
1 1 0
0 1 1

= 2 ,= 0 =sistemul este compatibil unic


determinat si admite solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) drept unic a solutie =
u +v, v +w, u +w sunt vectori liniar independenti.
modul 2:
_
_
[1[ 0 1
1 1 0
0 1 1

0
0
0
_
_
pas1
~
|
1
|
1
+|
2
|
3
_
_
1 0 1
0 [1[ 1
0 1 1

0
0
0
_
_
pas2
~
|
1
|
2
|
2
+|
3
_
_
1 0 1
0 2 1
0 0 2

0
0
0
_
_
=sistemul este compatibil unic determinat si admite solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) =
(0, 0, 0) drept unic a solutie = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori liniar independenti.
b) s a se arate c a vectorii u+v3w, u+3vw, v+w sunt liniar dependenti;
Rezolvare. Fie o = (u +v 3w, u + 3v w, v +w). C aut am (`
1
, `
2
, `
3
)
R
3
astfel nct
`
1
(u +v 3w) +`
2
(u + 3v w) +`
3
(v +w) =
X
=
(`
1
+`
2
+ 0`
3
) u + (`
1
+ 3`
2
+`
3
) v + (3`
1
`
2
+`
3
) w =
X
(u;v;w) sunt liniar independenti
=
n (X;+;;R)
_
_
_
`
1
+`
2
+ 0`
3
= 0
`
1
+ 3`
2
+`
3
= 0
3`
1
`
2
+`
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar omogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
, care
admite m acar solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0). Studiem dac a admite si alte
solutii.
modul 1: Calcul am det =

1 1 0
1 3 1
3 1 1

= 0. Observ am c a

1 1
1 3

= 2 ,=
0 = sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite si alte solutii dect
solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori liniar dependenti.
10
modul 2:
_
_
[1[ 1 0
1 3 1
3 1 1

0
0
0
_
_
pas1
~
|
1
|
1
+|
2
3|
1
+|
3
_
_
1 1 0
0 [2[ 1
0 2 1

0
0
0
_
_
pas2
~
|
1
|
2
|
2
+|
3
_
_
1 1 0
0 2 1
0 0 0

0
0
0
_
_
= rang = 2 < 3 = sistemul este compatibil simplu nedeterminat si admite
si alte solutii dect solutia nul a (`
1
, `
2
, `
3
) = (0, 0, 0) = v
1
, v
2
, v
3
sunt vectori
liniar dependenti.
Mai mult, din rezolvarea sistemului putem obtine si o relatie de dependent a
liniar a ntre vectori.
_
`
1
+`
2
+ 0`
3
= 0
2`
2
+`
3
= 0
=
_
_
_
`
1
= c
`
2
= c
`
3
= 2c R
=(`
1
, `
2
, `
3
) = (c, c, 2c) , c R.
Sunt o innitate simpl a de relatii de dependent a liniar a ntre v
1
, v
2
, v
3
,
c(u +v 3w) c(u + 3v w) + 2c(v +w) =
X
, c R.
n particular, pentru c = 1, obtinem o relatie de dependent a liniar a,
(u +v 3w) (u + 3v w) + 2 (v +w) =
X
.
2.4. Sisteme de generatori ntr-un spatiu liniar
Denitie: Fie (X, +, K) este un K-spatiu liniar si o = (v
1
, ..., v
n
) _ X (notatie:
() = +ordine).
a) Se numeste subspa tiu liniar generat de sistemul de vectori o multimea
[o] = v X; (`
1
, ..., `
n
) K
n
a.. v = `
1
v
1
+... +`
n
v
n

b) Spunem c a sistemul de vectori o este sistem de generatori pentru X dac a


[o] = X, adic a \v X, (`
1
, ..., `
n
) K
n
a.. v = `
1
v
1
+... +`
n
v
n
.
Exercitiul 16. Fie spatiul liniar (R
3
[t] , +, , R). S a se determine care dintre
polinoamele t
2
, t1, 2t
2
1 apartin subspatiului liniar generat de
_
t
3
t + 1, 3t
2
+ 2t, t
3
_
.
(enunt echivalent: S a se determine care dintre polinoamele t
2
, t 1, 2t
2
1 se
pot scrie drept combinatii liniare de vectorii t
3
t + 1, 3t
2
+ 2t, t
3
.)
Rezolvare. Fie o =
_
v
1
= t
3
t + 1, v
2
= 3t
2
+ 2t, v
3
= t
3
_
.
Studiem dac a u
1
= t
2
[o]. C aut am (`
1
, `
2
, `
3
) R
3
astfel nct
`
1
v
1
+`
2
v
2
+`
3
v
3
= u
1
=
`
1
_
t
3
t + 1
_
+`
2
_
3t
2
+ 2t
_
+`
3
_
t
3
_
= t
2
=
`
1
+ (`
1
+ 2`
2
) t + 3`
2
t
2
+ (`
1
+`
3
) t
3
= t
2
=
_

_
`
1
= 0
`
1
+ 2`
2
= 0
3`
2
= 1
`
1
+ `
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar neomogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
. Ob-
serv am c a e incompatibil = u
1
= t
2
, [o], adic a u
1
= t
2
nu se poate scrie drept
combinatie liniar a de polinoamele v
1
= t
3
t + 1, v
2
= 3t
2
+ 2t, v
3
= t
3
.
Studiem dac a u
2
= t 1 [o]. C aut am (`
1
, `
2
, `
3
) R
3
astfel nct
11
`
1
v
1
+`
2
v
2
+`
3
v
3
= u
2
=
`
1
_
t
3
t + 1
_
+`
2
_
3t
2
+ 2t
_
+`
3
_
t
3
_
= t 1, \t =
`
1
+ (`
1
+ 2`
2
) t + 3`
2
t
2
+ (`
1
+`
3
) t
3
= t 1, \t =
_

_
`
1
= 1
`
1
+ 2`
2
= 1
3`
2
= 0
`
1
+ `
3
= 0
Ultimul sistem este un sistem liniar neomogen n necunoscutele `
1
, `
2
, `
3
. Ob-
serv am c a (`
1
, `
2
, `
3
) = (1, 0, 1) e unica solutie, adic a
u
2
= t 1 = v
1
+ 0v
2
+ v
3
[o], adic a u
2
= t 1 se poate scrie drept
combinatie liniar a de polinoamele v
1
= t
3
t + 1, v
2
= 3t
2
+ 2t, v
3
= t
3
.
12