ACTUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL SI HOTARAREA JUDECATOREASCA CRITERIIDE DELIMITARE Astfel, pentru exemplificare, aducem n atenie prevederile Ordonantei de urgen

a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de servicii, potrivit creia, pentru soluionarea contestaiilor mpotriva unor acte sau operaiuni premergtoare atribuirii contractului, se nfiineaza Consiliul National de Soluionare a Contestaiilor, denumit Consiliu, organ cu activitate administrativ-jurisdicional, care, n executarea atribuiilor sale emite anumite acte administrativ-jurisdicionale, calificate expres de aceast ordonan drept titluri executorii. De asemenea, se impune precizarea ca, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, Consiliul National de solutionare a contestatiilor, denumit Consiliu, fiind un organ cu activitate administrative-jurisdictionala, in baza art. 21 alin. 4 din Constitutia republicata, contestatarul are optiunea fie de a se adresa Consiliului pentru solutionarea contestatiei formulate in cadrul procedurii de atribuire inainte de incheierea contractului urmand ca decizia Consiliului sa poata fi atacata la sectia de contencios administartiv si fiscal a Curtii de apel pe raza careia se afla autoritatea contractanta, fie de a se adresa direct instantei de contencios administrative. In acest context, drept consecinta a calificarii de catre legiuitor a Consiliului drept organism de activitate adminiustrativ jurisdictionala, dispozitiile art. 281 alin. 1 din Ordonanta, atat in forma initiala, cat si dupa modificarea acestuia prin Ordonanta de urgenta nr. 94/2007, pana la modificarea acestui articol prin Ordonanta de urgenta nr. 19/2009, nu confera dreptul persoanei care formuleaza plangere impotriva deciziei Consiliului de ase adresa cu astfel de plangere direct instantei de contencios administrativ, instituindu-se obligatia persoanei vatamate de a depune plangerea, sub sanctiunea nulitatii acesteia, la sediul Consiliului, urmand ca acesta sa inaiunteze plangerea instantei competente. Aceasta dispozitie legala necesita o analiza a naturii juridice a actului administrativ-jurisdictional in raport cu natura juridica a hotararilor pronuntate de catre instantele judecatoresti referitor la procedura de exercitare a cailor de atac si, respective

procedura citarii in cazul actului administrativ-jurisdictional si a hotararilor judecatoresti, problematica mai putin dezbatuta in literature de specialitate. Sub acest aspect, constatam faptul ca, pana la adoptarea Ordonantei de urgenta nr. 19/2009, prin aceasta dispozitie legala, legiuitorul in considerarea calificarii aqe legis a Consiliului drept organism cu activitate administrativ-jurisdictionala si a aemiterii actului administrativ-jurisdictional, daca partea opteaza pentru exercitarea caii administrativjurisdictionale de atac, dupa o procedura asemanatoare pronuntarii hotararilor judecatoresti, asimileaza intocmai actul administrativ-jurisdictional cu hotararea judecatoreasca, statuand asemeni procedurii de exercitare a unei cai de atac impotriva unei hotarari judecatoresti, ca plangerea se depune sub sanctiunea nulitatii la Consiliu, urmand ca acesta sa o inainteze instantei de contencios administrativ. Aceasta dispozitie legala, inainte de modificarea adusa prin Ordonanta de urgenta nr. 19/2009, era in vadita contradictie cu dispozitiile art. 21 alin. 3 si alin. 4 din Constitutie, cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, la care se va face referire, raportatata a jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea art. 6 din Conventia europeana a drepturior omului, precum si cu dispozitiile Legii contenciosului administrativ, din al caror continut rezulta faptul ca actul administrativ-jurisdictional, desi releva unele fatete ale activitatii judecatoresti, nu se identifica nici cu hotararea judecatoreasca si, pe cale de consecinta, nici cu procedura de exercitare a cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti. Un prim argument, de necontestat este acela care se desprinde din considerentele unor decizii ale Curtii Constitutionale care, prin raprtare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicarea art. 6 din Conventia europeana a drepturilor, a statuat ca ,,procedurii administrativ-jurisdictionale nu i se pot aplica intocmai dispozitiile valabile cele proprii instantelor judecatoresti, intrucat art. 6 parag. 1 din Conventie ,,are in vedere neindoielnic procesele desfasurate in cadrul activitatii instantelor judecatoresti, ,,iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti la conditiile legii. Lipsa reglementarii din partea statului privind posibilitatea contestarii deciziilor acestor organe de jurisdictie la instantele judecatoresti atrage responsabilitatea statului pentruincalcarea art. 6 al Conventiei europene a drepturilor omului.

Un alt argument essential, care scoate in evidenta deosebirea dintre actul administrativ-jurisdictional si hotararea judecatoreasca, este acela care se desprinde din majoritatea opiniilor doctrinaire, in sensul carora, desi actul administrativ-jurisdictional se bucura de o stabilitate mai mare decat actele administrative tipice, in sensul ca acestea nu mai pot fi revocate, aceste acte administrative nu au autoritate de lucru judecat, iar stabilitatea lor de care se bucura numai hotararile judecatoresti. Astfel autoritatea de lucru judecat inseamna ca asupra litigiului nu se poate reveni decat printr-o cale jurisdictionala de atac. In cazul actului administrativ-jurisdictional, litigiul solutionat de catre autoritatea administrativa deriva si se grefeaza (___________________) reprezinta o cale (adevarat, jurisdictionala de realizare a

administratiei de stat. In urma exercitarii caii administrativ-jurisdictionale de atac, beneficiarul deciziei (actului administrativ jurisdictional) emise de catre aceasta autoritate administrativa are mai multe posiibilitati de a contesta aceasta decizie: fie prin exercitarea unei alte cai administrativ-jurisdictionale de atac, daca legea speciala prevede o astfel de cale de atac (art. 6 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, modificat si completat prin Legea nr. 262/2007), fie direct in justitie, daca partea intelege sa renunte la aceasta a doua cale administrativ jurisdictionala de atac. In aceasta ipoteza, desi (__________) art. 6 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 nu precizeaza expres, daca partea opteaza pentru exercitarea celei de-a doua cai de atac administrativ-jurisdictional, autoritatea administrativa care v-a solutiona a doua cale de atac administrativjurisdictionala, va emite la randul ei un alt act administrativ-jurisdictional, care va putea fi apoi contestat la instanta de contencios administrativ, urmand ca doar hotararea definitiva irevocabila a instantei de contencios administrativ sa dobandeasca autoritate de lucru judecat. Daca prin legea speciala nu se prevede posiubilitatea contestarii actului administrativ-jurisdictional prin exercitarea unei alte cai de atac tot administrativjurisdictionale, atunci beneficiarul actului administrativ-jurisdictional are posibilitatea de a-l contesta la instanta de contencios administrativ, hotararea definitive si irevocabila a acestei instante urmarind sa dobandeasca o autoritate de lucru judecat. Avand in vedere aceste considerente, rezulta fara echivoc faptul ca, in materia actului administrativ-jurisdictional, autoritatea de lucru judecat poate fi atribuita numai

hotararii judecatoresti definitive si irevocabile prin care instanta s-a pronuntat asupra legalitatii actului administrativ-jurisdictional,ceea ce scoate in evidenta deosebirea dintre actul administrativ-jurisdictional si hotararea judecatoreasca. Alte deosebiri dintre actele administrative cu caracter jurisdictional si hotararile judecatoresti au fost evocate in literaratura de specialitate perioada de incidenta a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, dar care isi pastreaza actualitatea si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 554/2004, dupa cum urmeaza: ,,n timp ce actul administrativ cu caracter jurisdictional este emis (pronuntat)

de catre un organ ce functioneaza in cadrul unui organ al administratiei publice, hotararile judecatoresti sunt pronuntate de un organ ce functioneaza in cadrul insatantelor judecatoresti, a caror competenta si procedura de judecatasunt prevazute numai prin lege. ,,n timp ce actul administrativ cu caracter jurisdictional se emite (pronunta)

dupa o procedura anume reglementata de lege si numai in masura in care aceasta nu dispune ca se completeaza cu normele de procedura ale procesului civil, hotararile judecatoresti sentinte si decizii sunt pronuntate dupa norme de procedura prcis determinate, atat in Codul de procedura civila, cat si in Codul de procedura penala, dupa caz. Avand in vedere aceste deosebiri de esenta dintre actul administrativjurisdictional si hotararea judecatoreasca, precum si posibilitatea contestarii deciziilor pronuntate de catre aceste autoritati administrative la instanta de contencios administrativ, rezulta ca beneficiarul actului administrativ-jurisdictional trebuiesa I se asigure, in baza principiului liberului acces la justitie, consacrat prin art. 21 alin 2 din Constitutie si art. 6 al Conventiei, posibilitatea neingradita de a se adresa justitiei pentru contestarea actului administrativ-jurisdictional emis de catre autoritatea administrative investita cu atributii administrativ-jurisdictionale. Rezulta asadar ca aceasta dispozitie legala, prevazuta prin art. 281 alin. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 34/2006, inainte de modificarea acestui articol prin Ordonanta de urgenta nr. 19/2009, care instituie obligatia depunerii plangerii la Consiliu, ca si conditie de acces la justitie, in ipoteza in care persoana care a urmat calea administrativjurisdictionala de atac la Consiliu nu este multumita de decizia Consiliului, fara a se

prevedea ca in aceasta ipoteza plangerea se depune la instanta judecatoreasca de contencios administrativ, constituia un impediment administrativ care nu avea justificare obiectiva si rationala, incalcand in mod vadit principiul liberului acces la justitie, instituit prin art. 21 alin. 3 din Constitutie, dispozitiile art. 21 alin. 4 din Constitutie, care consacra caracterul facultative si gratuit al jurisdictiilor speciale administrative, precum si dispozitiile art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului privitor la dreptul partilor la un process echitabil, care include si dreptul de acces la instanta si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.