AGENTII KGB ARE AU PUS BAZELE CRIMEI ORGANIZATE FINANCIAR BANCARE IN ROMANIA SI FIRMELE LOR

Vitali Ustroi (zis Usturoi) este patronul firmei Valeologia din Chisinau, fost ofiter al GRU (serviciul de informatii al armatei ruse), ofiter spetznaz (trupele speciale rusesti de asalt folosite pentru diversiuni in anii razboiului rece, care inca isi continua activitatile). Usturoi este mana dreapta in Romania a mafiotului rus Boris Birnstein, ofiter GRU instalat la Chisinau, Moldova, implicat in Lovitura de Stat din Decembrie 1989 din Romania, in afacerea Tigareta II, din 16-17 aprilie 1998 si acuzat de contrabanda cu substante radioactive in favoarea mafiei ex-sovietice Komunitatea K. Sub regimul Ion Iliescu-FSN

Bancorex a acordat credite patronului firmei Valeologia, Vitali Ustroi, cu care acesta a achizitionat autoturisme ARO pe care le-a comercializat in spatiul sovietic, iar prejudiciul se ridica la 3,9 miliarde lei si 137 milioane de dolari. Pentru acest prejudiciu au fost acuzati presedintele Bacorex, Dan Pascariu, Razvan Temesan, Gh. Carabasan, Adrian Constantinescu, Petre Dima, Daniel Ionescu, Nicu Stan si Nicolae Voiculet. Procurorul Alexandru Tuculeanu a dispus neinceperea urmaririi penale a intregului grup, iar ulterior procurorul a fost avansat director-adjunct. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu, Razvan Temesan, Gh. Carabasan, Adrian Constantinescu, Petre Dima, Daniel Ionescu, Nicu Stan si Nicolae Voiculet, vinovati de abuz in serviciu si de prejudiciu adus bancii, si procurorul Alexandru Tuculeanu pentru complicitate la prejudiciul adus banii. Firma Astral din Bucuresti, a cumparat 1.816.113 dolari, dupa data de 4 mai 1992 cand a intrat in vigoare noul Regulament pentru Operatiuni Valutare la cursul de doar 226 lei/USD si nu la cursul de schimb al zilei, atunci cand s-au efectuat platile in valuta ale firmei Astral. Diferenta intre cele doua cursuri a prejudiciat Bancorex cu suma de aproximativ 1.800.000 dolari. De aceeasi inginerie financiara au mai beneficiat firmele: Dima, Armendi, Prodexport, Chimexim etc. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii. Grupul de societati S.A.N.C.A., proprietatea unui sustinator FSN, Alexandru Raducan, prin Sucursala Lipscani-Bucuresti a Bancorex a ridicat un cred in valoare de 45 milione dolari (in lei si valuta), in conditiile in care procentul de acoperire a S.A.N.C.A., prin ipotecare, se situa doar la 70% din valoarea creditelor. Directoarea sucursalei Lipscani, Ana Capetti, a transmis unor institutii financiare straine titluri de valoare ale bancii, in scopul de a obtine credit extern de 37 miloane USD pentru patronul S.A.N.C.A., fara aprobarea conducerii Bancorex. Razvan Temesan o denunta pe Ana Capetti care la randul ei il acuza pe acesta ca ar fi fost, in realitate, la curent cu creditele lui Raducan si ca i s-ai fi transferat bani din

Bancorex in banci din strainatate chiar presedintelui Romaniei din acea perioada, Ion Iliescu. Banii nu au mai fost returnati. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan si directoarea sucursalei Lipscani, Ana Capetti, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii. IIRUC Bucuresti, societate cu capital de stat in valoare de 11 milioane USD, si firma americana Victor, specializata in producerea unor componente electronice folosite si in industria spatiala, au fuzionat si au format compania mixta Megapower. In 1994, tribunalul din San Francisco declara compania mixta Megapower in stare prefalimentata. Cu toate acestea, Bancorex, prin Razvan Temesan, a acordat aceste companii un credit in valoare de 3,2 milioane USD, dupa o analiza efectuata de Grigore Mimut, directorul-adjunct al sucursalei Lipscani a Bancorex. Bancorex, prin satelitul sau Confidentia din Gibraltar, mai acorda un credit companiei mixte Megapower in valoare de 12 milioane USD, in total 15,4 milioane USD. Razvan Temesan il acuza pe Grigore Maimut pentru acordarea de credite fara respectarea normelor legale. Grigore Maimut il acuza pe Razvan Temesan ca ar fi, in realitate, la curent cu creditele acordate companiei mixte Megapower, dar acuza si o serie de politicieni care au sustinut creditarea acestei companii, printre care Florin Georgescu, Eugen Dijmarescu si Theodor Stolojan. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan si directorul-adjunct al sucursalei Lipscani, Grigore Maimut, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii, si Florin Georgescu, Eugen Dijmarescu si Theodor Stolojan pentru complicitate la prejudiciu adus bancii. Firma Paniro Bucuresti a lui Sever Muresan se asociaza cu firma Croissant de France si ridica un credit de 16,6 milioane de franci francezi de la Bancorex, iar Sever Muresan ii transfera la Banca Dacia Felix din Cluj, sub titlu de contributie la capitalul social, si astfel grupul de firme al lui Sever Muresan devine actionar majoritar, cu 68% din Dacia Felix. Presedintele Bancii Dacia felix, Sever Muresan, cu complicitatea vicepresedintelui bancii, Mircea Hossu, primeste un credit ilegal de 334 miliarde lei, destinat achizitioanrii de otel beton care trebuia exportat societatii Cadewell din insulele Virgine. Mircea Hossu a intocmit documente false (asa cum fabrica serviciile de informatii de tip securist de obicei) din care rezulta ca Sever Muresan restituie care Dacia Felix contravaloarea bunurilor exportate, acoperind fictiv o parte din credit. Actele folosite de Mircea Hossu au fost emise de Fondo Sociale di Cooperazione Europeea, cu sediul la Milano, care ra societate a lui Sever Muresan si Mircea Hossu, societatea care nu avea dreptul sa efectueze operatiuni bancare. In baza unui ordin emis de firma de comert exterior Terra, Bancorex emite o scrisorare de garantie in favoarea firmei franceze Sever Muresan International Transaction pentru derularea unei afaceri fantoma. Sever Muresan, cu scrisoarea de garantie emisa de Bancorex si prin intermediul complicelui sau Mircea Hossu, ridica doua credite de la Dacia Felix in valoare de 17,5 miliarde lei si 160 milioane de dolari. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii Bancorex, si Sener Muresan si Mircea Hossu pentru complicitate la prejudiciu adus bancilor Bancorex si Dacia Felix. Temesan, presedintele Bancorex, a atribuit 34 de autoturisme, proprietatea bancii, unor persoane si institutii de stat. Prejudiciul calculat: 591 milioane lei. Impotriva lui temesan existau acuzatii cu mult mai grave, in doua dosare penale, insa Parchetul l-a invinuit doar pentru afacera cu aautomobilele. Avocatii lui Temesan au reusit sa obtina eliberarea sub control judiciar. Raspunzatori: fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan.

Bancorex a vandut firmei Elvila a lui Viorel Catarama, in afara pietei valutare, in cateva transe, 5,6 milioane USD. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii si de incalcarea Regulamentului Operatiunilor Valutare; si Viorel Catarama, pentru complicitate la prejudiciu adus bancii. Bancorex acorda mai multe credite firmei Poolgec, a lui George Constantin Paunescu (agent CIA) fara acoperire in cont, prin eludarea normelor bancare. Bancorex, prin Razvan Temesan, a renuntat sa mai incaseze de la firma Poolgec George Constantin Paunescu dobanzile de 6% pe an, care se percepeau creditelor restante, ducand al un prejudiciu adus Bancorexului de 198 milioane lei. Cu creditul de la Bancorex, George Constantin Paunescu devine actionar majoritar la Bancoop. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii si de incalcarea normelor bancare; si George Constantin Paunescu pentru complicitate al prejudiciu adus bancii. Firma DAC AIR, a lui George Constantin Paunescu, a beneficiat de o linie de finantare in valoare de 20 milioane dolari de la Bancorex. Pana la schimbarea lui Razvan Temesan cu Florin Ionescu, Bancorex achitase 6 milioane dolari. Florin Ionescu a refuzat sa mai plateasca diferenta de 14 milioane dolari si a inchis linia de credit. Ulterior Bancorex fuzioneaza cu BCR, iar BCR a cedat la AVAB (Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare) creditul de 6 milioane dolari. George Constantin Paunescu nu a mai inapoiat datoria de 6 milioane dolari si a actionat in instanta BCR, ca urmas al Bancorex, si a obtinut o sentinta definitiva care obliga BCR la plata diferentei de 14 milioane dolari ca finantare, suma pe care o plateste statul roman, si daune de 200 milioane dolari, reprezentand dobanzi, penalitati si daune interese, calculate unilateral de la data la care s-a intrerupt linia de credit, deoarece au pierdut mai multi bani prin nederularea unor afaceri programate. Pe 5 august 2004 apare in presa stirea ca AVAS (Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, mostenitoarea AVAB) trebuie sa achite 14 milioane dolari, imprumut care i-a fost suspendat lui Paunescu, si daune de 200 milioane dolari dobanzi, deoarece intreruperea liniei de credit i-ar fi adus prejudicii serioase. Raspunzatori: fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, vinovat de abuz in serviciu, prejudiciu adus bancii si de eludarea normelor bancare; si George Constantin Paunescu, pentru complicitate la prejudiciu adus bancii. Firma Silvesta, a generalului SRI Marian Ureche a beneficiat de un credit de 22 milioane dolari de la Bancorex. Administrator al firmei Silvesta este colonelul Ilie Stanciu, fost ofiter de securitate, banii fiind utilizati in traficul de motorina de la Jimbolia. Cele 22 milioane de dolari nu au fost restituite. Raspunzatori: fostii presedinti ai Bancorex, Dan Pascariu si Razvan Temesan, vinovati de abuz in serviciu si prejudiciu adus bancii; si Marian Ureche, pentru complicitate la prejudiciu adus bancii. Firma SECON SA a lui Adriean Videanu, in perioada 1998-1999 face un credit la Bancorex in suma de 5.602.766 franci francezi, garantat de statul roman, pentru procurare de utilaze, instalatii si construirea unei statii de imbuteliere GPE, credit nerambursat si preluat de AVAB-AVAS. In 2005, cand Videanu a ajuns primar al Bucurestiului, i se publica averea, dupa ce a furat poporul prin SAFi impreuna cu Viorel Catarama si altii. Videanu a

participat la devalizarea Bancorex si apus laba pe industria marmurei. Este milionar in dolari exploatand bogatia naturala a statului, de care ar trebui sa beneficieze poporul roman, iar cetatenii Romaniei nu primesc salarii, pensii si medicamente. Mai mult, Adriean Videau, ca primar al capitalei, face un credit extern de 500.000.000 euro pentru refacerea pasajului de la Basarab Si pentru a cumpara tramvaie din strainatate. Este interesant de aflat la cat se ridica valoarea comisionului lui Adriean Videanu din acest credit, din cumpararea tramvaielor si din construirea podului. Oricum, creditul, dobanda si comisionale lui Adriean Videanu sunt platite de poporul roman. Adriena Videanu are o avere declarata de 30 milioane dolari, castigata din industria marmurei. A ocupat si scaunul de parlamentar. Cand a fost pus sa aleaga intre afaceri si fotoliul de deputat, Videanu si-a dat demisia din Parlament si s-a intors la afaceri. Titan Mar este firma cu care s-a lansat in sectorul privat in 1990. La vremea aceea era doar o simpla afacere de familie. A atras apoi in acest business doua fonduri mari de investitii Fondul Romano-American pentru Investiti si Fondul Roman de Investitii. In prezent, Adriean Videanu si sotia sa, sunt actionari, prin Titan Mar, la una dintre cele ami mari companii de exploatare a carierelor de piatra si marmura Marmosim firma considerata astazi liderul national in domeniul rocilor ornamentale. titan Mar detine 94% din actiunile Marmosim. Investitia in cariera de la Ruschita, 76 milioane de dolari, a facut ca cifra de afaceri a companiei sa creasca substantial. In ultimii doi ani, vanzarile companiei au crescut continuu, iar profiturile sunt din ce in ce mai mari. 70% din productie este destinata exportului. Cele mai mari cereri de marmura vin din partea Arabiei Saudite, urmata de Japonia, Germania, Italia, Singapore. Anul acesta compania Marmosim a primit comenzi importante de marmura pentru una din cele mai mari lucrari investitionare din lume. Vilele de categoria A din Palm Island, insulla in forma de palmier care se constituie in Dubai, in golful arab, vor fi executate cu marmura de la Ruschita. Partea lui Videanu de actiuni Marmosim valoreaza astazi peste 30 milioane de dolari.