Una dintre momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga.

Aceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pesc uit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient d e tare sa nu cada din ac. O mamaliga dura (in special zona marginala, cu coaja) este lasata de pesti iar cea prea moale cade uneori chiar la lansare. Va prezent am in continuare 3 retete de mamaliga verificate in practica cu rezultate foarte bune. 1. Reteta urmatoare este verificata si da rezultate dintre cele mai bune. Se ia o masura de faina si doua de malai. Se pune 1/3 din cantitate la fiert int r-un ceaun. Cind amestecul a fiert, se adauga 1 lingura de zahar sau miere, un v irf de cutit de sofran si 5 picaturi de esenta de anason (de regula pentru crap) . Se adauga treptat si cantitatea de malai/faina ramase, pina la finalizare. Ace asta poate fi folosita cu succes ca nada. Pentru obtinerea momelei pentru ac, se introduce mamaliga intr-o bucata de pinza sau chiar dres de dama si se face o m inge strinsa bine cu materialul respectiv. Este bine apoi sa o latim prin presar e. Se fierbe apoi pina cind aceasta pluteste in vasul cu apa. Se lasa la racit s i apoi se scoate din material. Aceasta poate fi taiata cubulete de diferite mari mi, dupa dorinta. Reteta oferita de Dan Barzoianu - Firma Zziplex Bucuresti ----------------------------------------------------------2. Se pune un vas cu 2 litri de apa la fiert; in apa se pune o lingura de semint e de anason bine macinate. Cand fierbe apa se adauga faina "musuroi" si se lasa sa fiarba circa 20 de minute, dupa care se amesteca continuu circa 6 min.. Rastu rnam mamaliga pe un fund de lemn, o acoparim cu un ziar umed si o lasam pana a d oua zi. Adoua zi, cu o ora inainte de a pleca la pescuit, se framanta mamaliga c u srot si cu pesmet bine macinat pana cand ajunge la o consistenta omogena (asem anator plastelinei) si culoarea gri inchis. Cand ajungem pe malul apei se ia o b ucata de marimea unui mar mai mare si se amesteca cu putina apa din lac (obligat oriu) pentru a deveni mai moale decat restul; aceasta va deveni momeala, in timp ce cealalta va fi distribuita naditoarelor. Pentru a o indulci se pot adauga 12 pastile de ciclamat de sodiu (acesta are avantajul ca nu fermenteaza la caldur a). Reteta oferita de Cornaciu Catalin ----------------------------------------------------------3. Calitatea principala a unui cub de mamaliga este sa fie atit de rezistent inc it sa poata fi aruncat oricit de departe (sau de violent) fara sa iasa de pe cir lig (sau de pe firul textil) - ca sa nu mai vorbim de compozitia lui. O reteta c are functioneaza perfect - pentru mine - este urmatoarea: Ideal este sa folosest i apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi apa d e robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul cel mai bun e c el din piata, si negrisat. Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e r au. Unii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porumb - cu toate ca, nepregatita cum tre buie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din malai cernut. Se pune apa, sa zicem 1,5 l., intr-un ceaun (ideal este sa folosesti un ceaun numai pentru momeli si nade. Pestele e mai sensibil decit un ciine politist, simte di lutii infinitezimale. Un miligram de haleala umana - prajeala, condiment sau ori ce nu-i place pestelui - il alunga fara doar si poate din preajma cirligului. De aceea, hrana pentru peste nu trebuie sa se atinga de nimic nu care miroase conf orm nasului nostru, ci care doar e susceptibil sa se fi atins de hrana umana - c hiar si miinile unui fumator sunt otravitoare pentru momeala sau nada) in care s e arunca doi - trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai cons

istenta. Se lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem 20 - 25 mi nute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap - am av ut partide pe care le-am salvat cu mamaliga rosie), acum e momentul sa o colorez i cu colorant alimentar. Dar atentie, nu pune mult, colorantul inmoaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare a compozitiei e foarte importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa legare, se adauga citeva miini bune de malai, amestecindu-se pi na se obtine o compozitie groasa. Se lasa la fiert inca 20 - 25 min, adaugindu-s e malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des in timpul fierbe rii, cu atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata, mamaliga formeaza o crus ta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste uniform. Pe scur t: fierberea trebuie sa dureze peste limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. Inca un amanunt extrem de important: pe ceaun se formeaza o crusta. T rebuie evitat sa cada bucati din crusta in amestec deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate. Se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn destinat exclusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit latura cubului si cu diametru de aprox. 10 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas cu apa fierbind si se tin 5 - 7 m inute pina incep sa pluteasca intre ape. Fierberea le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute. Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta . Eu le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde merg pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta universala. In final, iata si legea lui Murphy la cuburi (incercata p e propria-mi piele): Cu cit faci mai multe cuburi si mai frumoase, cresc sansele sa le arunci la terminarea partidei ca nada pentru altii. Cu cit faci mai putin e si mai in viteza, cu atit vei prinde mai mult peste si in final vei ramine in criza de cuburi. Fir intins.