uTERAPIA LOGOPEDIC LA COPILUL HIPOACUZIC

Daca nu vezi te izolezi de lucruri. Daca nu auzi te izolezi de oameni. Immanuel Kant Auzul este unul dintre cele cinci simturi prin care interactionam cu mediul inconjurator. Pe langa importanta deosebita pe care o are ca mijloc de alerta (alarma de incendiu, masina, etc) un alt rol important este acela de a inlesni comunicarea interumana. Omul este o fiinta care trebuie sa socializeze iar acest lucru il face cu ajutorul limbajului, limbaj care se dezvolta corespunzator numai in cazul unui auz normal. Pierderea auditiva afectaza aproximativ 10% din populatia globului. Hipoacuzia poate aparea indiferent de varsta. Statisticile arat ca o persoana din apte nu beneficiaza de auz sanatos si ca o persoana din zece aude atat de slab incat un aparat auditiv ar aduce imbunatatiri semnificative. Gradul de hipoacuzie variaza de la persoana la persoana. Intre cele doua extreme de a auzi bine si de a nu auzi nimic exista multe grade de hipoacuzie. Termenii folositi pentru a descrie gradul de hipoacuzie sunt: usoara, medie, severa si profunda. Cele mai multe pierderi de auz sunt de la usoara la medie. Interactiunea intre copilul surd si alte persoane copii ,adulti pe planuri multiple, este foarte importanta pentru prevenirea izolarii si nedezvoltarii. Intensitatea vocii persoanelor care interactioneaza cu acesti copii, mai ales in cazul utilizarii protezelor auditive este un element adeseori foarte important in comunicare. n cazul tulburrilor de auz intervine compensarea,care const ntr-un proces complex de reechilibrare a funcionrii organismului, n scopul adaptrii la solicitrile mediului, pe baza legii unitii i interaciunii prilor componente ale unui sistem. Fenomenul compensrii poate fi ntlnit n urmtoarele forme: - compensare organic; - compensare funcional (intrasistemic); - compensare de tip mixt. n compensarea organic sau funcional, un rol important l au mijloacele tehnice( protezele de anumite tipuri), interveniile medicale (timoplastiile) i, mai nou, echipamentele microelectrice ( implanii cohleari).

n cazul tulburrile de auz, pe lng fenomenele compensatorii myi ntlnim alte dou procese fundamentale demutizare i ortofonie eseniale n contextul aciunilor educativ compensatorii. Demutizarea reprezint activitatea complex de nlturare a mutitii cu metode i mijloace specifice, prin valorificarea cilor organice nealterate i pe baza compensrii funcionale. Din registrul greelilor care se manifest n comunicarea verbal a deficienilor de auz, enumerm: evitarea exprimrii n propoziii prefer utilizarea unui singur cuvnt care ine loc de propoziie; folosirea incomplet a propoziiilor ( niruire de cuvinete care au o anumit logic, dar fr a respecta regulile gramaticale cu privire la sintax); greeli de topic aezarea cuvintelor n propoziie este influenat n numeroase situaii de topica limbajului mimico gestual; dezacorduri frecvente ntre prile de propoziie sau prile de vorbire (dezacorduri ntre subiect i predicat, substantiv i adjectiv, verb i complement, etc.); absena sau folosirea incorect a prepoziiilor i conjunciilor; utilizarea incorect a desinenelor, respectiv a sufixelor i prefixelor; predispoziie ctre exprimri n construcii simple, fr prea multe sinonimie, redundante din cauza unui vocabular activ destul de srac. Ortofonia se ocup cu emisia corect a sunetelor/fonemelor i nvarea pronuniei de ctre elevii cu deficiene de auz n vederea realizrii comunicrii orale inteligibile. n acest sens, ortofonia urmrete: formarea i exersarea micrilor respiratorii necesare n procesul vorbirii; exersarea organelor fonoarticulatorii i pregtirea acestora pentru emiterea/impostarea sunetelor; educarea sensibilitii vibrotactile i interaciunea analizatorilor; emiterea i formarea vocii (exerciii cu ajutorul onomatopeelor i palparea laringeal); emiterea i automatizarea pronunrii sunetelor; n paralel se realizeaz i corectarea erorilor de pronunie, coarticularea, ordinea de emitere a sunetelor;

nvarea i asimilarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonaie); metodologia educrii auzului i tehnica protezrii (indicaii i contraindicaii n utilizarea i reglarea protezelor auditive).

Logopedul este specialistul care se ocupa cu educarea si in special cu reeducarea (terapia corectiva) limbajului. Acesta va analiza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si de vorbire, propunand metode si procedee de corectare personalizate individului. Logopedul este specializat in diagnosticul si terapia tulburarilor de vorbire si utilizeaza seturi de exercitii de vorbire pentru a reduce aceasta dizabilitate, dar ofera si consiliere si suport atat pacientului cat si familiei sale Metodologia educrii auzului presupune parcurgerea mai multor etape: a) n prima etap se urmrete ascultarea sunetelor i adaptarea n condiiile protezrii copilului ascult spontan sunetele, zgomotele i vorbirea n mediul nconjurtor; b) n a doua etap copilul nva s asculte i pe ct posibil s reacioneze la stimulii sonori (s dea de neles c a auzit); c) n etapa a treia copilul va fi nvat s localizeze sunetul i se va arta sursa sonor pentru ca sunetele s-i devin familiare i s aib o anumit semnifiaie; d) n a patra etap se urmrete diferenierea sunetelor dup ce a asociat sunetul cu sursa acestuia, copilul este antrenat s fac diferenieri ntre diferite tipuri de sunete ( se pot utiliza instrumente muzicale, jucrii, obiecte familiare, sunete specifice etc.); sunt recomandate exerciii de difereneiere a calitii sunetelor: durat (sunete lungi sau scurte), frecven (sunete grave, medii, acute), intensitate (sunete slabe, medii, puternice, foarte puternice); e) n etapa a cincea se vor identifica i diferenia sunete verbale n acest sens se vor utiliza mai multe tipuri de exerciii: exerciii de difereniere a sunetelor emise de instrumente i de vocea uman; exerciii de difereniere a vocilor umane ( voce de brbat, femeie, copil, vocea educatorului, vocile colegilor, propria voce, etc.); exerciii de difereniere a vocii sale (sunete de intensiti i frecvene diferite), a unui grup de voci (cor);

exerciii de recunoatere, difereniere i reproducere a fonemelor (vocale i consoane) specifice limbii, n mod izolat i n cuvinte (exerciiile vor fi individualizate n funcie de particularitile auzului copilului);

exerciii de difereniere a unor cuvinte asemntoare prin componena lor fonetic ( izolat i n propoziii); exerciii pentru perceperea comenzilor sau a sarcinilor (spre exemplu : vino la mine, ridic-te, d-mi obiectul x etc.); exerciii n contextul activitilor de lectur (n vederea continurii lecturii de la momentul ntreruperii altui elev sau pentru a urmri textul atunci cnd citesc ali elevi);

exerciii de scriere dup auz (dictare audubil); dictarea se realizeaz nti fr paravan, apoi cu paravan; exerciii pentru distingerea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonaie).

Indiferent de tipul de surditate, aparitia acesteia la copiii de varste mici determina imposibilitatea dezvoltarii normale a limbajului si, implicit, a gandirii copilului, ce are consecinte serioase in planul dezvoltarii sale psihice.Din acest motiv, diagnosticul timpuriu al pierderii auzului, urmat imediat de protezarea auditiva, este cea mai eficienta cale de compensare a auzului dar si garantia reusitei integrarii scolare a copilului cu acest tip de tulburari. Reabilitare auditiva n cazul persoanelor cu implant cohlear. Procesul de reabilitare auditiva a unei persoane cu implant cohlear nu este identic pentru toate persoanele. In primul rand acesta se diferentiaza pentru adulti si pentru copii. Acest lucru se datoreaza faptului ca la adult reabilitarea auditiva presupune recuperarea abilitatilor de ascultare, vorbire, comunicare, deja formate anterior, pe cand la copii reabilitarea auditiva presupune de fapt dezvoltarea tuturor acestor abilitati, inexistente anterior. Din aceasta cauza procesul de reabilitare a unui copil este mai complex si poate dura mai mult decat cel al unui adult (In mod normal un proces de reabilitare auditiva dureaza intre 3 - 18 luni in functie de mai multe conditii individuale). Indiferent de durata sau de complexitate, fiecare persoana cu implant cohlear trebuie sa urmeze un astfel de proces de reabilitare auditiva deoarece numai asa implantul cohlear va putea avea rezultatele dorite.

Cazul fiecarui copil va fi analizat si se va concepe pentru acesta un program de reabilitare individual fara de care implantul cohlear nu va da rezultat. Acest program este personalizat in functie de: - nevoile auditive individuale - nevoile auditive specifice varsei actuale ale copilului - cati ani au trecut de la debutul pierderii de auz pana la implantare - varsta la care pierderea auzului a fost descoperit - severitatea pierderii auzului - tipul pierderii auzului - modul de comunicare al copilului Cele mai importante consecinte ale pierderii auzului in copilarie sunt rezultatele deficitare optinute de copil in dezvoltarea si insusirea vorbirii si comunicarii. De aceea depistarea si tratarea timpurie a pierderii de auz si-a demonstrat efectul pozitiv major pe care-l are asupra dezvoltarii normale ale copilului. Reabilitarea auditiva a unui copil cu implant cohlear presupune: - Dezvoltarea perceptiei auditive - aceasta etapa include activitati ce au drept scop cresterea gradul de constientizare, identificare, diferentiere si intelegere a sunetelor. Apoi copilul va putea sa faca distinctie intre un cuvant sau altul. De asemenea perceptia auditiva presupune si obijnuirea copilului cu implantul auditiv si-l va invata cum sa obtina cele mai bune rezultate in conditii auditive diferite. - Utilizarea de repere vizuale - aceasta etapa merge dincolo de distingerea cuvintelor prin cititul pe buze. Copilul va invata sa se foloseasca de mai multe repere vizuale care dau sens unui mesaj, cum ar fi expresia faciala a vorbitorului, limbajul trupului, precum si a contextul si a mediul in care comunicarea are loc. - Imbunatatirea vorbirii - se vor dezvolta abilitatile copilului de producere a sunetelor de vorbire (prima oara a sunetelor individuale apoi in conversatie) si se vor imbunatatii calitatea vocii, controlul respiratiei, volum si ritmul de vorbire. - Dezvoltarea limbii - presupune dezvoltarea intelegerii limbii (receptie) si utilizarea limbii (expresie). Acesta este un proces complex care implica concepte, vocabular, intelegerea sensului cuvintelor, utilizarea vorbirii in diferite situatii sociale, aptitudini narative, exprimare vorbirii in scris, intelegerea regulilor de gramatica, si asa mai departe. - Comunicarea - presupune constientizarea copilului asupra pierderii sale auditive si

dezvoltarea abilitatilor de ascultare in situatii diferite auditive, manipularea si modificarea situatiei pentru a usura comunicarea. - Utilizarea dispozitivelor auditive - cand copii sunt foarte mici ingrijirea si reglarea dispozitivelor se face de catre parinti. Este important ca si copii sa participe la ingrijirea si gestionarea acestora cat mai mult posibil. Pe masura ce cresc si se dezvolta, se urmareste ca ingrijirea si reglarea dispozitivelor sa o faca doar copii, acestia in final trebuie sa-si asume responsabilitatea purtarii unor astfel de dispozitive. Pentru succesul procesului de reabilitare familia trebuie sa-si asume colaborarea indeaporape cu urmatorii specialistii: - audiologul - se fac vizite regulate la acesta pentru a vedea raspunsul si rezultatele cerebrale auditive ale copilului cu implant cohlear - logopedul este specialistul cu ajutorul caruia copilul va invata sa inteleaga, sa asculte, sa vorbeasca si sa comunice - psihologul specialistul care-i va ajuta mai intai pe parinti sa inteleaga ce se intampla cu copilul lor si cum il pot ajuta moral cel mai bine, iar apoi va ajuta copilul sa constientizeze si sa se adapteze psihic purtarii implantului cohlear. Niciun proces de reabilitare nu va avea rezultatul asteptat daca nu se respecta programul si metodele stabilite impreuna cu acesti 3 specialisti. In activitatile scolare cu elevii care prezinta dizabilitati auditive se recomanda mentinerea contactului vizual si captarea atentiei inainte de a vorbi folosirea unor gesturi si expresii faciale care sa-i ajute sa inteleaga mesajele, incurajarea comunicarii si interactiunii cu ceilalti colegi de clasa, pozitionarea optima in spatiul clasei, astfel incat elevii sa vizualizeze clar educatorul, familiarizarea cu dispozitivele si mijloacele de comunicare, incurajarea si valorizarea in fata colegilor (elevii cu dizabilitati de auz severe au tendinta de a evita comunicarea si, din acest motiv, trebuie atent implicati in sarcinile care presupun un raspuns verbal). n ncheiere voi prezenta pe scurt cteva metode i tehnici utilizate n Marea Britanie n cazul copiilor hipoacuzici. Metoda maternal reflectiv ( MRM ) este utilizat pentru dezvoltarea deprinderilor de vorbire, limb, citire i scriere precum i pentru dezvoltarea sociabilitii i a afectivitii. A fost elaborat de ctre clugrul Van Udeh la coala pentru Surzi din St. Michielsgestel din Olanda. Are dou componente: maternal ( se refer la situaia de joc n care mama prezint copilului un limbaj structurat, copilul

emite ncercri verbale, mama i rspunde cu modelul corect i completeaz cele spuse de copil ); reflectiv ( se creeaz situaii de nvare n care i sunt oferite copilului vocabularul i structurile lingvistice ). Paii unei activiti complexe de dezvoltare a limbajului n MRM sunt: conversaia iniial elaborarea textului destinat lecturii lectura activitile complementare fixarea cunotinelor

Metoda bilingv ntr-o versiune simplificat dar funcional, bilingvismul este capacitatea de a comunica n dou sau mai multe limbi. Se urmrete: Dezvoltarea aptitudinilor bazale ale comunicrii interpersonale: vorbire,ascultare,citire i scriere. Se dorete ca aceti copii s poat vorbi cu profesorul cel puin la un nivel bazal ( s-i poat comunica vrsta, numele, s-i fac singur cumprturile ) Competena n folosirea limbajului academic. S-a constatat c muli dintre copiii care n afar pot comunica, au dificulti cnd trebuie s comunice n clas, deci s foloseasc termeni specifici disciplinelor de nvmnt. Cele dou limbi sunt ntr-o permanent evoluie i schimbare.

BIBLIOGRAFIE 1. Alois Ghergu Sinteze de psihopedagogie special 2005, editura Polirom, Iai; 2. Maria Dorina Anca Curs de psihopedagogia deficienilor de auz, Universitatea Babe Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Psihopedagogie Special; 3. Cristina Neamu, Alois Ghergu Psihopedagogie special. Ghid practic pentru nvmnt la distan, 2005, editura Polirom, Iai.

GRUP COLAR NICOLAE OLAHUS ORTIE cu structura C.GEN. DR.AUREL VLAD ORTIE

TERAPIA LA

LOGOPEDIC HIPOACUZIC

COPILUL

PROFESOR LOGOPED: RODICA GAUBERT