Alcoolul

Istoria buturilor alcoolice

Buturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inc din timpuri strvechi. Exist consemnri ale folosirii acestora de ctre vechile civilizatii inc din anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie ddea roade fr ingrijiri speciale. Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vit-de-vie, considerndu-l si prima persoan care s-a imbtat. In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca buturi tonice in scop medical si inc din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau buturi alcoolice si care durau zile de-a rndul. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea interesant de stiut faptul c un faraon ce a trit acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic. In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul viteide-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr., consumarea buturilor alcoolice devenise o parte important a vietii de zi cu zi. Grecii erau ins destul de inteligenti pentru a remarca faptul c, desi vinul poate crea o stare plcut, poate, de asemenea, s-l determine pe un individ s fac lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi fcut sau chiar s-si ias din minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platon recomandau cumptarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum, se stie c sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflndu-se si Alexandru cel Mare, despre care se crede c ar fi murit in timpul unei petreceri la vrsta de 33 de ani, dup ce cucerise intreaga lume cunoscut. E posibil ca betia pe scar larg s fi dus la cderea Babilonului, in anul 539 i.Hr. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cnd toti locuitorii erau beti. Romanii au fost familiarizati cu vinul de ctre greci, si, desi ei au cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greac, de zeii lor, si de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat srbtorile bahice (Dionysos a devenit Bachus, in latina) in manifestri de o amploare necunoscut la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice. Consumul buturilor alcoolice era rspndit printre reprezentantii claselor superioare si printre conductorii Imperiului Roman, vnzarea si folosirea acestora ajungnd pn in Spania, Franta, Germania si Insulele Britanice. Pe msura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre declinul Romei, lcomia si butura i-au aruncat pe imprati in decadent si moarte. Crestinismul a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fat de consumul de buturi alcoolice, dar, chiar si atunci, vinul a devenit un aspect important in anumite ritualuri religioase, gsindu-si victime printre preoti. Astfel, buturile alcoolice s-au extins de la o tar la alta, fiind transformate in functie de tipul de fructe existent si de gusturile locuitorilor: vodka obtinut din cartofi in Rusia, whiskey, bere, gin, coniac in Europa, berea in Insulele Britanice, saki in Japonia, soma in China, chica si pulque in America de Sud, romul in Insulele Caraibe. In sfrsit, oricine are acces (si o anumita preferint) la buturile alcoolice.

Dependenta de buturile alcoolice

Faptul c alcoolul este un dar al zeilor este o credint persistent de-a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tmduitor al bolilor, un tonic pentru sntate, un intritor in caz de tristete sau depresie si o necesitate in ritualurile religioase. Doar abuzul era incriminat, iar betivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau priviti ca niste pctosi. Alcoolul a fost acceptat in timp ce alcoolicii sau cei ce abuzau de alcool erau priviti ca alctuind o nefericit minoritate de persoane cu o personalitate slab, victime ale propriei lor lipse de trie. In 1956, la mai mult de douzeci de ani dupa infiintarea Alcoolicilor Anonimi, Asociatia Medical American a recunoscut alcoolismul ca fiind o afectiune ce creeaz dependent, desi fusese caracterizat astfel inc din secolul al XIX-lea. Exist dou tipuri de afectiuni raportate la alcool: alcoolismul de tip gamma si cel de tip delta. Comun ambelor tipuri este toleranta, ceea ce se refer la faptul c organismul devine din ce in ce mai putin expus efectelor consumului sustinut de alcool si adaptarea metabolismului, ceea ce presupune faptul c organismul isi modific procesele metabolismului pentru a le adapta prezentei alcoolului. Ambele tipuri duc la dependent fizic si simptome specifice. Alcoolicul de tip gamma manifest din momentul in care incepe s bea, o incapacitate de a controla cantitatea de alcool consumat, fiindu-i specific si alternanta de perioade de mare consum de alcool si perioade de abstinent. Pe de alt parte, alcoolicii de tip delta sunt de obicei incapabili s se abtin de la consumul de alcool. Ei beau, in general, cantitti mai mici de alcool dect cei de tip gamma si sunt astfel mai treji, dar consumul acestor buturi continu intreaga zi.

Exist si alte teorii.

Una este aceea c alcoolicii sunt victime ale bolii si c viitorul le va rezerva serioase complicatii. Aceast teorie este acceptat pe scar larg, dar nu se sustine deoarece nu toti alcoolicii trec prin aceste etape sau nu comport caracteristicile bolii. Nu explic, de asemenea, de ce unii alcoolici sunt capabili s renunte definitiv la but. Un timp a fost la mod o anumit teorie ce incerca s explice alcoolismul, sustinnd c alcoolicii sufer de tulburri de personalitate si c aceasta ar fi cauza excesului de alcool. Expertii au fost de acord cu faptul c nu exist ceva asemntor personalitatii unui alcoolic, dar problemele existente inaintea crerii dependentei vor influenta insntosirea individului si vor determina reintrarea in societate a acestuia. Unii cercettori sustin c alcoolismul se bazeaz pe un comportament dobndit/ invtat, astfel c alcoolicii ar trebui s invete ssi controleze consumul de alcool, renuntarea complet nefiind necesar. Nu este luat aici in calcul posibilitatea ca intr-adevr dependenta de alcool s aib la baz mecanisme psihice. Este acceptat pe scar larg faptul c abstinenta de la alcool este singura cale practic ce ajut alcoolicul s se reintegreze. O teorie mai complicat fat de aceste studii teoretice este cea numit teoria holistic, care afirm c alcoolismul este un mod de viat, influentat de interactiunea cu oameni, locuri si evenimente. Att studiile, ct si teoria holistic tind spre a afirma c alcoolismul este mai degrab un obicei prost, nu o boal, ci o consecint a tensiunilor interne sau externe ce exercit asupra individului. Teoria holistic chiar recunoaste faptul c tratamentul aplicat ar trebui sa includ o diet corespunzatoare, antrenamente fizice, dezvoltarea unor abilitti sociale si formarea unui sistem de asistent social. Adevrul este c alcoolismul este termenul folosit pentru a descrie cea mai sever form de abuz de alcool si variaz in functie de greutatea fiecrui individ si in functie de strile psihice si psihologice. Comportamentul alcoolicului este anormal, corpul lui reactionnd slab la stimuli.

Efectele alcoolului asupra organismului

Alcoolul afecteaz corpul in dou feluri: (1) intr in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritant si anesteziant (cauznd lipsa senzatiei de durere cu sau fr pierderea constiintei), (2) doar 20 din cantitatea de alcool ingerat este absorbit in stomac, restul de 80 este absorbit prin peretii intestinali direct in snge, ajungnd in fiecare celul a corpului. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este s incetineasc functionarea celulelor si a organelor pn cnd ajung s isi desfsoare activitatea cu mult mai putin eficient. El afecteaz creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaz echilibrul, perceptia, vorbirea si gndirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gndire. Mai sunt afectati centrii coordonrii, aprnd astfel simptomele clasice: mersul impleticit, czturile, ajungndu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mn. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajut s ne controlm comportamentul este scoas din functie sau se relaxeaz excesiv astfel inct emotiile devin exagerate. Dac se consum indeajuns de mult alcool persoan va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in com. Consumarea alcoolului in cantitti mari mreste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorit actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acut de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid in tesuturi). Alcoolul mreste riscul aparitiei bolilor de inim, a infarcturilor si determin cresterea presiunii sngelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consum alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari dect altele s sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dup ceva vreme el devine incapabil s isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Dac dup o o oarecare perioad se renunt la alcool, efectele negative aprute pot s dispar. Dac aceast perioad se prelungeste ins prea mult pot s apar transformari ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate si tinde s incetineasc dezvoltarea ftului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitti structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitti, cunoscute sub numele sindromul alcoolului la ft, conduc la dezvoltarea incomplet a membrelor, diformitti faciale si dezvoltarea anormal a creierului, ceea ce d nastere la dificultati de ordin intelectual si motor. Experienta a demonstrat c riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consum alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglri comportamentale. Acesti copii se dezvolt mult mai incet decat cei ai mamelor care practic abstinenta.

Nicotina

Istoria nicotinei
Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului. Se spune c odat a fost o foamete mare si ca ntreg pmntul era neroditor. Dup multe rugciuni, Marele Spirit a trimis o fecioar fr straie s fac pmntul din nou roditor si s salveze oamenii. Ea a atins pmntul cu mna stnga si acolo au rsrit cartofii si pmntul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mna dreapt si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat si pe tot pmntul rmas a ncoltit tutunul. Exist dou interpretri ale acestei legende: (1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac (2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arat ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret. Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de ctre amerindieni la vremea la care sosea Columb. n secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni s-i nsoteasc la Londra. Acestia si fcuser rezerve serioase de tutun pentru perioada cltoriei, iar unii dintre marinari l-au ncercat, le-a plcut si au realizat c le este foarte greu s renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri n Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lsat seminte n porturile din Philippine, precum si n alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni. Curnd, oriunde mergeau navigatorii, tutunul i astepta si pe la nceputul secolului al XVII-lea micile parcele deveniser mari plantatii, extinse peste tot n lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa c plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boal contagioas, fumatul s-a extins de la un numr mic de indivizi la ntreaga populatie. Consumatorii au nteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o dat ce ai nceput, este greu s renunti. Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau poate fi transformat n pulbere si inhalat sub forma de "priz". Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficient pentru destindere sau plcere si nici o alt substant nu este un substitut adecvat. Pe msura ce tutunul ptrundea n tot mai multe tri, se lupta mpotriva sa aproape ntotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. ncercrile de a-i restrnge utilizarea nu au fcut dect ca tutunul s devin mai valoros, iar aplicarea de taxe a ncurajat contrabanda. Tutunul a fost folosit adesea ca moned de schimb datorit valorii sale ridicate. n cele din urm, factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungndu-se la cstiguri importante din taxele mai sus mentionate n tri ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai trziu n Statele Unite. Pe msura ce guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiinta mpcat, asigurndu-si totodat venituri de milioane de dolari. Rspndirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papal. Ravagiile provocate de sifilisul introdus n Lumea Nou de catre omul alb, plesc n comparatie cu numrul de decesuri si de boli cauzate de tutun n ntreaga lume. S-ar putea spune c astfel, indienii s-au rzbunat.

Utilizarea in scop medical a nicotinei

Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri in tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului si chiar cancerului. Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate.

Era folosit de ctre clugri pentru a inhiba pornirile sexuale, desi Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Studiile stiintifice asupra fumatului relev faptul c multe dintre primele afirmatii referitoare la beneficiile tutunului se bazeaz pe observatii adevrate. Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele si aduce unele beneficii in controlul asupra greuttii. Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte duntoare asupra organismului ne face prevztori in aprobarea ei in scopuri terapeutice. In acceptia sa de medicament auto-administrat tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gsit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlat cu usurint, iar sistemul de administrare convenabil. Tutunul ptrunde in snge la cteva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra strii de anxietate, de plictiseal sau asupra stresului. Este evident faptul c fumtorii folosesc tutunul pentru a-si controla strile si emotiile. Este doar o aparent faptul c efectele fumatului sunt variate si c efectele pe termen scurt sunt benefice. Pe termen lung fumatul este nociv pentru sntate si scurteaz sansele de viat. Ins intelegerea avantajelor poate oferi rspunsuri la intrebarea de ce se fumeaz? si evidentia faptul c dincolo de avantaje exist efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior dac se doreste ca tratamentul s fie pe deplin reusit.

Dependenta de nicotin
Dup ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub form de tigri de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat. Sir Francis Bacon este primul care evidentiaz, in secolul al XVI-lea, faptul c nicotina creeaz dependent. Mult timp, s-a bnuit c tutunul este un drog a crui folosire poate duce cu usurint la aparitia exceselor si c nicotina era substanta care le provoca. Controversa a rmas puternic pn foarte de curnd. Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cnd este inhalat, dect atunci cnd este administrat intravenos. Este foarte usor absorbit prin membranele subtiri ale cavittii bucale si ale nasului si este la fel de eficient cnd este folosit sub form de tutun masticabil sau priz. Ca si in cazul morfinei si heroinei, aparenta tolerare a substantei de ctre organism duce la folosirea ei crescnd, doza rmnnd apoi stabil pe o lung perioad de timp. Oprirea consumului drogului pe o scurt perioad de timp conduce la crearea unei stri de discomfort si la accentuarea dorintei de a-l consuma. Se abuzeaz adesea de droguri atunci cnd nu este sesizat o dependent fizic evident. Oricum, multe droguri provoac neplacere si discomfort in perioade de abstinent, iar nicotina nu face exceptie. Studiile fcute att pe subiecti umani, ct si pe animale au artat c efectul pe care il are nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un consum sustinut. Aceasta nu inseamn c trebuie ignorat importanta factorilor de ordin cultural si social. Ceea ce conteaz cu adevrat este faptul c efectele pe care le produce, fac din nicotin o substant ideal pentru a produce dependent si a conduce la excese, mai ales dac avem in vedere faptul c este att de usor de procurat. Tot in urma studiilor s-a constatat c fumatul este o actiune in urma creia fumtorul devine dependent de drogul numit nicotin.

Efectele nicotinei asupra organismului

Cnd nicotina este inhalat in plmni, fluxul sangvin arterial preia aceast substant si o transport ctre creier intr-un interval de zece secunde. Att in cazul femeilor, ct si al brbatilor, rspndirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strns legat de nivelul fumatului. Este un fapt cert c fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualittii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumtate de pachet de tigri pe zi este asociat cu un numr ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cot ridicat printre fumtoare, numrul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numrul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cnd si numrul fumtoarelor este in crestere. Fumatul este, de asemenea, cauza principal in aparitia cancerului laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigrilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian. Bolile pulmonare cronice se situeaz pe locul al cincilea in ierarhia cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au murit din cauza afectiunilor pulmonare. Mai mult de sapte milioane de americani sufer in acest moment de bronsit cronic si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene ale inimii reprezint motivul principal al deceselor in Statele Unite, detinnd o cot de 750.000 decese pe an. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte dou fiind tensiunea ridicat si colesterolul mrit. Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprit. Copiii nscuti de ctre mame fumtoare cntresc in medie cu 300 de grame mai putin dect cei ai unei nefumtoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinant pentru evolutia ulterioar a copilului. Se pare c aceast scdere a greuttii este legat de cantitatea mai mic de oxigen pe care o primeste ftul intrauterin. Un alt efect este acela al mririi posibilittilor de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumtoarelor. Exist, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare prematur a nasterii. De asemenea, exist o legtur cert intre fumat si cazurile de moarte infantil. Copiii nscuti din mame fumtoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihic nearmonioas si o inteligent sub medie. Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stri de mare agitatie la copii. Faptul c nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este un factor de risc pe care mama si-l asum, iar responsabilitatea acesteia este, cu certitudine, ridicat. Chiar dac fumatul nu duce neaprat la malformatii ale ftului/copilului, este un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevr, mare.