Alimentele si metabolismul

A)Alimentele
Alimentele se impart in doua mari categorii: plastice si energetice. Primele sunt folosite ca materiale in constructie diferitelor structure ale organismului, iar celelalte furnizeza energia necesara desfasurarii activitatilor fiziologice ale acestuia.

1.Alimentele plastice. Din aceasta fac parte alimentele bogate in

proteine, mai exact carnea, laptele si derivatele lui, ouale si legumele. Din aceste alimente, prin digestie, se obtin aminoacizii, moleculele indispensabile sintezei proteinelor-structurale si functionale-specifice organismului uman. Din cei 20 de aminoacizi ce intra in alcatuirea proteinelor,8(10 pentru copii) sunt essentiali,sursa lor fiind exclusivitate alimentar. Aminoacizi esentiali, la adult sunt izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, si valina. Ceilalti aminoacizi sunt obtinuti in organism prin transformarea celor esentiali sub actiunea enzimelor specifice. Este foarte important ca alimentele sa obtina toti aminoacizii esentiali in cantitatea optima.

2.Alimentele energetice.Dintre substantele alimentare energetice

cele mai importante sunt carbohidrantii si grasimile.

a) Carbohidrantii (glucidele) se obtin din cereale (din cartofi legume si

alte vegetale. Ei vor fi digerati obtinandu-se monozaharide. Celuloza insa, trece prin intestine fara a fi hidrolizata, deorece organismul uman nu are enzyme care sa o digere. Din degradarea carbohidrantilor se formeaza glucoza, care furnizeaza energia utilizata cu rapiditate de organism.

b)Grasimile

(lipidele) se gasesc in abundenta in ulei, margarina, unt, untura, alimente de origine animala, dar si in carne. In moleculele de lipide este inglobata o importanta cantitate de energie chimica avand o actiune termogena , utilizata de organism pentru pentru mentinerea temperaturii corpului. Din colesterol ce are o molecula mai complexa decat a celorlalte grasimi se formeaza anumiti hormoni. In afara afara de aceste componente alimentele mai contin si apa, saruri minerale si vitamine ce au o functie reglatoare in organism.

Apa - care se gaseste intr-o cantitate

de 72% la copii si 60% la adulti

indeplineste urmatorele functii: -mentine turgescenta celulara -dilueaza catabolitii -dizolva si vehiculeaza anumite substante -contribuie la procesele de termoreglare.

Sarurile minerale-indeplinesc de asemenea anomie functii

importante:

-intra in compozitia unor proteine, fie structurale, fie functionale, dar si in cea a unor vitamine -participa la mentinerea echilibrului hidric si a echilibrului acido-bazic -unele saruri minerale sunt implicate in mecanismele transmiterii informatiei nervoase, altele in contractia musculara

Vitaminele

sunt indispensabile pentru realizarea diverselor procese de desfasurare a activitatilor normale ale organismului. Exista 2 caegorii de vitamine: liposolubile (A,D,E,K) si hidrosolubile (C si vitaminele complexului B); primele sunt dizolvte si vehiculate de grasimi, celelalte de apa. Numeroase vitamine, expuse luminii , variatiilor de temperatura sau aerului isi pierd calitatea. Administrarea lor devine indispensbila in timpul si dupa tratamentul cu antibiotice, deorece acestea din urma, in afara de distrugerea germenilor patogeni, distrug si bacteriile car sintetizeaza si fac asimilabile vitaminele in intestine.

Dieta
In ziua de azi dieta reprezinta o alimentatie definite in principiu prin calitatea si cantitatea alimentelor ce asigura o functionare corecta a organismului. In dieta trebuie sa fie incluse toate substantele alimentare in proportie corecta, mai exact: 50% glucide, 30% grasimi si 20% proteine. Aceste alimente trebuie sa furnizeze o cantitate adecvata de energie. O parte din energie este folosita pentru mentinerea functiilor vitale, iar restul pentru desfasurarea activitatilor fizice si psihice. Alimentatia conditioneaza de asemenea si dezvoltarea societatii, deoarece lipsa hranei omoara sau afecteaza in plan psihologic milioane de indivizi. De asemenea o alimentatie incorecta poate duce la boli, datorate excesului sau dezechilibrului alimentar. Se pot produce boli in special in consumul de carbohidrati si grasimi animale, dar si lipsa fibrelor din hrana. Fibrele pot fi: -alimentare (alcatuite din celuloza, hemiceluloza, pectina si ligtina); -neprelucrate (constituite numai din celuloza si ligtina). Ele au un rol indispensabil in organism deoarece intretin bacteriile intestinale si favorizeaza contractile peristaltice. De asemenea ele pot accelera tranzitul si eliminarea materiilor fecale, a caror prezenta prelungita in intestin poate si daunatoare.

B) Metabolismul
In vietuitoare se produc numeroase si complexe transformari ale materiei preluate din mediu. Acest lant de transformari reprezinta procesul de metabolim. Majoritatea reactiilor metabolice sunt programate pentru producerea substantelor indispensabile, capabile sa dezvolte o functie specifica in economia organismului. Nu toate substantele care patrund in organism sunt utilizate in acest scop; unele

subproduse ale reactiilor metabolice sunt nefolositoare si chiar daunatoare acestuia. Reziduurile metabolismului, numite cataboliti, trebuie sa fie eliminate la exterior. Metabolismul cuprinde 2 etape : a) catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reac ii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm). b) anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice (reac ii endoterme).

Metabolismul general Intermediar

poate fi : intermediar, bazal si energetic.

reprezinta schimbul de substante care se face intre organsim si mediu precum si toate transformarile pe care le sufera acestea din momentul in care ajung in organism si pana cand sunt eliminate in mediu. a)Metabolismul intermediar al glucidelor Metabolismul glucidic ocupa un loc central n procesele generatoare de energie , deoarece glucidele, prin oxidare, nu genereaza substante toxice ci numai energie, dioxid de carbon si apa. La nivel celular glucidele sunt folosite numai sub forma de glucoza, aceasta fiind si forma de circulatie sanguina. Glucoza rezulta din hidroliza polizaharidelor (amidon sau glicogen), dizaharidelor (zaharoza, lactoza) sau a mono-zaharidelor (fructoza, glucoza) dar nsnge nu sunt identificate dect mono-zaharidele, si n special glucoza. Fructoza si galactoza, prin fosforilare hepatica, sunt transformate in glucoza. Degradarea glucozei in organism are loc in doua faze : anaeroba si aeroba. Faza anaeroba are loc in lipsa oxigenului , glucoza este degradata pana la acid lactic ca produs final si cu eliberare de energie. Faza aeroba are loc in prezenta oxigenului si succede faza anaeroba .In aceasta faza 1/5 din acidul lactic format in prima faza se degradeaza pana la produsi finali (dioxid de carbon si apa),iar energia eliberata reface glucoza din cele 4/5 de acid lactic ramas . Caracteristic este faptul ca ambele procese au loc lent insa pun in libertate intreaga cantitate de enrgie acumulata .

b)Metabolismul intermediar al lipidelor sunt substantele de mare importanta pentru producerea energiei . Ele se absorb la fel ca si proteinele prin vilozitatile intestinale ,sub forma de glicerina si acizi grasi ,si se resintetizeaza sub forma de grasimi specifice . Ajunse in sange ele sunt distribuite la celulele tesuturilor . O parte din ele se depoziteaza in unele celule sub forma de material de rezerva ; ele poarta

denumirea de grasime de rezerve si se depoziteaza in celulele adipoase din hipoderm. Existenta acestui strat adipos intervine in termoreglare . Grasimile ce se consuma mai des sunt atat b)Metabolismul intermediar al lipidelor sunt substantele de mare importanta pentru producerea energiei . Ele se absorb la fel ca si proteinele.

Grasimile vegetale se obtin prin presarea sau prin extragere in solventi , de exemplu cu benzina. Grasimile brute contin diferite impuritati suspendate sau dizolvate de aceea grasimile vegetale sunt supuse anumitor operatii de purificare ( rafinare ). Lipidele organismului reprezinta cea mai importanta sursa de caldura a organismului ; ele sunt substantele termogene prin excelenta. Intocmai ca si glucidele ele sunt oxidate in celule . Produsii finali ai oxidarii sunt apa si dioxidul de carbon cu eliberarea unei mari cantitati de energie,care se transforma in caldura. c)Metabolismul intermediar al proteinelor - se absorb sub forma de aminoacizi care trec direct prin sange si,odata cu aceasta ajung la celulele care iau aminoacizii necesari pentru sinteza proteinelor lor.Din toti aminoacizii aflati in sange ,celulele folosesc numai atat cat este necesar pentru a produce cantitatea corespunzatoare de proteine specifice ; restul de aminoacizi este oxidat sau transformat in glucide si lipide . Aminoacizii nu se depun sub forma de rezerva . Procesul prin care se realizeaza degradarea aminoacizilor este foarte complicat .La inceputul procesului de degradare are loc dezaminarea , adica desfacerea grupului NH2 care trece in amoniac iar restul aminoacidului este oxidat pana la apa si dioxid de carbon ,cu eliberare de energie. Metabolismul proteinelor se mai caracterizeaza si prin aceea ca in cadrul lui se formeaza compusii azotati , care nu apar in metabolismul celorlalte substante organice .

Patologie-boli de nutritie si metabolism

1.Obezitatea este o stare patologica - din grupul bolilor de nutritie - sau fiziologica cu potenial patologic, care se refer la persoanele suprapoderale, (greutatea corporal raportat la nlime). Daca un parinte este obez sansele ca copilul sa fie de asemenea sunt de 50%, iar daca ambii sunt sansele sunt de 80%. Si sexul este de asemenea o cauza favorizanta, obezitatea fiind mai crescuta in randul femeilor. Aceasta se explica prin modificarile neuroendocrine, psihice, alimentare care au loc in fazele critice ale acivitatii genitale. Alti factri favorizanti sunt sedentarismul si stresul. Ea se manifesta initial prin excesul ponderal, dupa care apar diferite complicatii: hipertensiunea, arteriosceloza, varice, diabetul de tip II si anumite afectiuni hepatice si respiratorii. Tratamentul este dietetic : excluderea carnii, produselor de patiserie si cofetarie, cartofilor, fainoaselor, leguminoaselor uscate si a fructelor foarte dulci. Se recomanda multe fructe si legume care au volum mare si dau usor senzatia de saturatie. 2.Dislipidemia este o boala metabolica carcterizata prin cresterea si modificarea raportului unor fractii lipidice din sange. Sunt determinate

de factori genetici si factori de mediu-alimentatie, stres, unele afectiuni. Sunt grupate in: -tipul I : este rar, mare la baza lipsa unor enzime, creste concentratia chilomicronilor in snge, desi alimentatia este normala; -tipul II : creste concentratia colesterolului in sange. Poate fi insotita si de o crestere a trigliceridelor; -tipul III : prezenta unor lipoproteine cu structur normla; -Tipul IV : creste concentratia trigliceridelor in sange, dar care provin din glucide, nu din grasimi. Este cel mai frecvent. -tipul V : crestere microchilomicronilor, colesterolului si trigliceridelor. Exista si dislipidemii secundare unor boli glandulare (tiroidiene), renale, digestive. Terapia dislipidemiilor reprezint defapt profilaxia aterscerozei (care este foarte frecventa in ultimul timp) si vizeaza dieta, exercitii fizice si ulterior, medicamente hipolipemiante.