Sapte zile care au zguduit lumea Lehman Brothers a pierdut in sapte zile aproape 90% din valoarea actiunilor

sale. Iata etapele prabusirii:: - 9 septembrie 2008: Actiunile Lehman Brothers scad cu 45%, dupa esuarea negocierilor cu o banca din Coreea de Sud; - 10 septembrie 2008: Banca americana anunta o pierdere de 3.9 miliarde dolari pe al treilea trimestru; - 11 septembrie 2008: Actiunile Lehman se prabusesc cu inca 41,8%; - 12 septembrie 2008: Guvernul Federal si Trezoreria anunta ca nu vor folosi bani publici pentru preluarea Lehman; - 13 septembrie 2008: Compania AIG este direct afectata de prabusirea Lehman Brothers; - 14 septembrie 2008: Barclays si Bank of America, potentialii salvatori ai Lehman Brothers, abandoneaza discutiile cu aceasta banca; - 15 septembrie 2008: Lehman anunta oficial falimentul. Actiunile AIG se prabusesc. Izbucneste criza financiara mondiala.

Comentati si cititi aici: http://www.enational.ro/news/banca-de-la-care-a-pornit-criza-mondiala-a-iesit-dinfaliment-135075.html/#ixzz2hv8VwEvx Many people would not notice right away if the government hits a $16.7 trillion cap on its debt, which could come on Thursday. Checks would likely go out on time that day for everyone from bondholders to workers who are owed unemployment benefits, according to analysts in government and the private sector. "The 17th will come, the lights will still be on and everything will look normal for 99 percent of Americans," said Steve Bell, a budget expert at the Bipartisan Policy Center in Washington. But that day will also mark America's passage into a period of heightened risk that its financial sector could freeze up in a panic, dealing a potentially severe blow to the nation's businesses and households. That's because, after then, the government by law will no longer be able to add to the national debt, and will have to rely on incoming revenue and about $30 billion in cash to pay the nation's many obligations. Unless Congress raised the nation's debt ceiling, the money would be gone within days. Leaders in the U.S. Senate said on Monday they were close to a deal to raise the debt ceiling and reopen the government but were not there yet. The Congressional Budget Office estimates Washington would start missing payments between October 22 and the end of the month. America could miss a $12 billion payment due to its Social Security pension program on October 23. FINANCIAL CRISIS

Around this time, the economy would start sinking like a stone. To keep from adding to the national debt, the government would slash spending by about a third from one day to the next. Doctors owed money by the government for treating the poor could go unpaid on October 30. By November 1, soldiers could stop getting paychecks on time, and spending would fall across the country. "Hitting the debt ceiling even briefly could cause the next recession," said Joel Prakken, an economist at forecasting firm Macroeconomic Advisers. Goldman Sachs estimates the spending cuts could suck the equivalent of about 4 percent of national output out of the economy. Things would go downhill even more quickly if the government missed debt payments due on October 24 or on October 31. At that point, there would be a greater risk of a financial crisis because the value of U.S. government debt could be called into question. U.S. debt is used as collateral for trillions of dollars in financial deals, and even Wall Street titans are unsure how scarce credit could become if dealers decide it's no longer worth holding. "It would ripple through the global economy in a way that you couldn't possibly understand,"JPMorgan Chase & Co Chief Executive Jamie Dimon told a finance conference on Saturday. Macroeconomic Advisers estimated the spending cuts and a severe credit crunch could cost more than 3 million jobs in America over the next year or so and push the jobless rate to nearly 9 percent. Already, there are signs of growing fears in financial markets. In recent days, major money market mutual funds - including Fidelity, JPMorgan and Pimco - have started shunning U.S. debt that comes due between October 17 and the middle of November. Many analysts think the United States would at least try to keep making bond payments in an effort to keep investors from panicking. The Obama administration has tried to downplay this possible strategy, saying the government's payment systems weren't designed to decide who gets paid and who doesn't. "It would be chaos," Treasury Secretary Jack Lew told lawmakers last week. (Reporting by Jason Lange; Editing by Karey Van Hall and Tim Dobbyn)

economica a pornit din Statele Unite, dar cele mai mari victime ale sale se afla pe celalalt mal al Atlanticului
22 oct 2009Autor: Catalina Apostoiu

Vezi galeria foto1: Presedintele Frantei Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au renuntat pe timp de criza
sa mai lupte cu probleme economice precum productivitatea scazuta ; 2: Umar la umar - Evolutia PIB-ului Uniunii Europene si Statelor Unite in ultimii doi ani (%, fata de aceeasi perioada a anului anterior).

Cu doi ani in urma, Europa inregistra o crestere economica mai rapida decat Statele Unite, iar Batranul Continent parea in sfarsit pregatit sa incerce sa rezolve vechi provocari economice precum pietele rigide ale muncii, cheltuielile guvernamentale scapate de sub control si o populatie in imbatranire rapida.

Acum insa, pe masura ce Asia si Statele Unite depasesc criza economica mondiala, Europa pare ca va ramane in urma tuturor. Liderii care vorbeau candva pe un ton optimist despre schimbari fundamentale menite sa sporeasca productivitatea au revenit acum la sarcinile mai prozaice de protejare a locurilor de munca si evitare a unor decizii politice dramatice, scrie The New York Times. In plus, chiar in momentul in care este mai necesara ca oricand, vointa politica de a rezolva cele mai grave probleme economice ale Europei pare sa lipseasca, conform multor specialisti din regiune si din intreaga lume. Sarkozy a uitat ce a promis

Cand a fost ales presedinte al Frantei in 2007, Nicolas Sarkozy a vorbit de necesitatea unor schimbari dramatice, incluzand relaxarea unei piete a muncii cu un nivel foarte ridicat de reglementare pentru o mai eficienta concurenta in economia mondiala. Acum insa, "presedintele Sarkozy s-a intors daca nu cu 180, atunci cu cel putin 90 de grade in directia opusa", declara Charles Wyplosz, director al International Center for Monetary and Banking Studies din Geneva. "Lucrurile de care vorbea atunci trebuie inca facute daca vrem sa avem crestere, insa criza a taiat din avantul catre schimbare." In Germania, Angela Merkel evita, de asemenea, sa se confrunte cu puternicele sindicate ale tarii si cu bancile sale regionale. Ea a imbratisat "economia sociala de piata". Guvernul sau este dur criticat pentru ca a furnizat miliarde de euro sub forma de ajutor financiar pentru Opel. In conditiile in care Europa se confrunta cu o uriasa supracapacitate de productie, alti producatori auto vor avea probabil de suferit noi pierderi. Dupa ce au crescut in acest an pe fondul programelor de tip "Rabla" din multe tari, vanzarile de automobile din Europa Occidentala sunt asteptate sa scada cu 5-6% anul viitor, conform bancii elvetiene Credit Suisse. In Germania, unde industria auto este un simbol, Credit Suisse se asteapta ca vanzarile catre cumparatori individuali sa scada cu 21%, comparativ cu cresterea de 18% estimata pentru Statele Unite. Nu numai sectorul auto este amenintat: analistii sustin, de asemenea, ca recentele teste de stres aplicate bancilor europene nu au fost la fel de eficiente precum cele din Statele Unite. Problemele persista in sectorul bancar "Sistemul bancar nu a fost restructurat cu adevarat", declara Nicolas Veron, din cadrul institutului Bruegel din Bruxelles. Drept urmare, Europa risca sa repete "deceniul pierdut" inregistrat de Japonia in anii '90, cand pierderi uriase au blocat bilanturile bancilor si au impiedicat reluarea creditarii. Tendinta de incetinire reprezinta o schimbare abrupta fata de ceea ce se intampla inainte de criza. Economia Irlandei a crescut cu 5% pe an in perioada 1999-2007, iar rata somajului a scazut in timpul cresterii sustinute inregistrate de cele mai mari economii ale Europei, Germania si Franta. Accentuand noul pesimism, noi date statistice au indicat o scadere de 0,2% a zonei euro in trimestrul doi, peste asteptari.

"Europenii sunt cei mai mari perdanti ai crizei economice, desi nebunia subprime s-a produs in Statele Unite", declara Simon Johnson, profesor in cadrul Sloan School of Management din cadrul Massachusetts Institute of Technology. Cu siguranta, economia americana nu a depasit criza inca, in conditiile in care rata somajului continua sa creasca, proprietarii de locuinte sunt coplesiti inca de datorii, iar oficialii de la Washington ofera putine detalii despre cum vor rezolva problema uriaselor deficite guvernamentale. Totusi, recenta apreciere a euro in raport cu dolarul reflecta in cea mai mare parte ratele mai ridicate ale dobanzii de pe continent, mai degraba decat optimismul privitor la perspectivele Europei, iar un euro mai puternic face de fapt exporturile europene mai putin competitive la nivel mondial. Deja, proportia zonei euro in cadrul comertului mondial a scazut la 28% in 2008, de la 31% in 2004, conform OMC. Economiile Spaniei, Irlandei si Greciei sunt asteptate sa se contracte in continuare in 2010, in timp ce economia Germaniei va reusi cu greu o crestere de 0,3%, conform unui nou raport sumbru venit din partea FMI. Influenta Europei la nivel mondial va scadea Exista, de asemenea, semne ca anemicele performante economice ale Europei se vor traduce intr-o diminuare a puterii politice. Tarile europene au avut un urias cuvant de spus in cadrul G7, principalul forum economic al lumii de la mijlocul anilor '70. Luna trecuta insa, s-a aratat ca G7 va fi in curand eclipsat de G20, un grup ce include giganti emergenti ca Brazilia, China si India. Desi simbolica, trecerea dinspre G7 catre G20 cristalizeaza temerile ca economia mondiala va fi de fapt condusa de ceea ce C. Fred Bergsten, director al Peterson Institute for International Economics, numeste G-2, Statele Unite si China. "In mod ideal, ar fi G-3, insa Europa nu are o voce unitara si nu poate functiona asemeni Statelor Unite si Chinei", spune Bergsten. In plus, criza economica a paralizat, de asemenea, eforturile europene de controlare a unor factori pe termen mai lung care inhiba cresterea, cum ar fi o mai lenta crestere a populatiei din multe tari. In urmatorii 25 de ani, populatia Europei de Vest este de asteptat sa inregistreze o crestere de numai 0,7%, pana la 189,8 milioane de locuitori, de la nivelul actual de 188,5 milioane, comparativ cu o crestere de 20% in Statele Unite in aceeasi perioada, conform Natiunilor Unite. In acelasi timp, populatia imbatraneste pe intreg cuprinsul regiunii. Cea mai buna modalitate de a compensa o imbatranire a populatiei, si prin urmare o scadere a numarului de muncitori, este prin cresterea productivitatii. Totusi, si acest indicator se indreapta in directia gresita. Dupa ce a crescut in anii '70 si '80, in ultimul deceniu productivitatea a avansat cu numai 0,9% anual in Europa, comparativ cu 1,7% in Statele Unite, conform lui Gilles Moec, senior economist in cadrul Deutsche Bank.

"Rata de crestere a productivitatii in Statele Unite nu a fost spectaculoasa in ultimul timp, insa a depasit-o pe cea din Europa, iar Statele Unite nu se confrunta cu aceasta problema demografica", a declarat Moec. Pe termen lung, muncitorii ar putea fi astfel nevoiti sa reanalizeze generoasele beneficii sociale, vacante prelungite si planuri de pensionare anticipata pe care candva le luau ca atare.