Lucr Stag - An I SemI Acces 2012 EC (30) - 2

LUCRARE DE STAGIU ANUL I (ex.
.acces 2012) SEMESTRUL I de stagiu Semestrul I 2013 (experti contabili) GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale
1. (27.) O societate achizitioneaza de la furmizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 24%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare i formulele contabile de achizitia i vanzarea marfurilor. Raspuns: Acte normative utilizate: Ordinul 3055/2009 Reducerile de pre acordate clienilor sau primite de la furnizori sunt reglementate din punct de vedere contabil, de ordinul 3055/2009, n vigoare de la 01.01.2010. Conform normativului, la articolul 51 se stipuleaz: - Reducerile comerciale acordate de furnizor si nscrise pe factura de achizitie ajusteaz n sensul reducerii costului de achizitie al bunurilor. - Reducerile comerciale primite ulterior facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer, se evidentiaz distinct ncontabilitate ( contul 609 Reduceri comerciale primite, respectiv contul 709 Reduceri comerciale acordate ), pe seama conturilor de terti. - Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretuluide vnzare; b) remizele - se primesc n cazul vnzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, n decursul unei perioade determinate. Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate. -Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 Venituri din sconturi obtinute). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate A. REDUCERI COMERCIALE PRIMITE : I. Reducerile se acorda odata cu facturarea 1 2 3 4 5 6 Explicatii Valoarea bruta a marfurilor achizitionate Rabatul pentru defectele de calitate 2 % 1 -2 Remiza 1 ( 980 lei * 3 % ) Net comercial 3-4 Scont decontare ( 950,60 * 1 % ) Valoare 1.000,00 -20,00 980,00 -29,40 950,60 -9,50 TVA 240 -2,4 -7,06 228,14 -2,28
7 8
Net financiar 5 6 Total factura a) Inregistrarea facturii de achizitie % = 371 Marfuri 4426 TVA deductibila 401 Furnizori
941,10 1.166,96 1 176,46 lei 950.60 lei 225.86 lei
225,86
401 = 767 9,5 Furnizori Venituri din sconturi b) Plata facturii, mai putin scontul primit 401 = Furnizori 5121 Conturi la banci in lei 1.166,96 lei
c) Inregistrarea adaosului comercial 20 % ( 950.60 * 20% = 190.12 lei ) 371 = % 378 Diferente de pret la marfuri . 4428 tva nexigibil 190.12 273,78 lei lei
Marfuri
( NIR=950,6x1,2x1,24=1414,50 1414,50-950,6-273,78TVA=190,12) d) Inregistrarea facturii de vanzare 4111 Clienti % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 1414,50 lei 1140.72 lei 273,78 lei
e) Descarcarea de gestiune % = 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 371 Marfuri 1414,50 950.60 190,12 273,78 lei lei
tva neexigibil II. Reducerile se acorda ulterior facturarii. a) Inregistrarea facturii de achizitie % = 401 371 Furnizori Marfuri 4426 TVA deductibila 371 = 378 Marfuri Diferente de pret la marfuri . 4428 tva nexigibil ( NIR=1000x1,2x1,24=1488 1488 - 1000- 288TVA=200 b) Reducerile calculate ulterior datei facturarii si regularizarea TVA aferenta. Pentru reducerea comerciala: % = 401 Fz 4426 = Tva ded 609 Reduceri comerciale primite 401 Furnizori 9,4 lei - 11,86 lei (4,8+7,06) 1.240.00 lei 1.000.00 lei 240.00 lei 200 lei 288 lei
Si Pentru reducerea financiara: 401 = 767 4426 = 401
9,5 - 2,28
c) Plata facturii, mai putin scontul primit. ( daca se plaeste ulterior) 401 = Furnizori 5121 1166,96 lei
d) Inregistrarea facturii de vanzare 4111 = Clienti % 1488 lei 707 1200 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 288 lei TVA colectata
f ) Descarcarea de gestiune % = 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428
371 Marfuri
1488 lei 1000 200 lei 288
B. REDUCERI COMERCIALE ACORDATE = inregistrarile de la furnizor I. Reducerile se acorda odata cu facturarea a) Vanzarea cu reduceri comerciale si fianciare facturate: 411 = % 707 4427 667 = 411 Scaderea gestiunii 607 = 371 la cost II. Reducerile se acorda ulterior facturarii. 411 = % 707 4427 371 la cost 1240 1000 240 1176,46 950,60 225,86 9,5
607
Factura ulterioara: 709 411 Si 667 411 = = = = 411 4427 411 4427 49,4 -11,86 9,5 - 2,28
2. (49.) ntreprinderea Alfa deine o cldire evaluat la valoarea just de 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibil este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia s vnd cldirea n anul N+1. Ca urmare activul va fi
reclasificat n categoria stocurilor de mrfuri. La 31.12.N se estimeaz c valoarea realizabil net a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a) s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b) s se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N. Raspuns: Acte normative utilizate: Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele europene. Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt: 153. - (1) Atunci cnd exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, n sensul ca aceasta urmeaza a fi mbunatatita n perspectiva vnzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, n contabilitate se nregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale n cea de stocuri. Transferul se nregistreaza la valoareanea amortizata a imobilizarii.Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la nchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. - nregistrarile contabile aferente exercitiului N, sunt: a) Reclasificarea cladirii in categoria stocurilor : % 2812 371 = Amortizarea constructiilor Marfuri 212 Constructii 120.000,00 lei 30.000,000 lei 90.000,00 lei
b) Realizarea rezervei din reevaluare 105 = Rezerve din reevaluare 1065 10.000 lei Rezerve reprezentand surplusul realizat Din rezerve din reevaluare
c) Ajustarea pentru deprecierea cladirii destinata vanzarii ( Valoarea realizabila neta = 75 000 => 90000-75000=15000 ) 6814 = 397.01 Ajustarea valorii cladirilor destinate vanzarii 15.000 lei
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
3. (51.) ntreprinderea Alfa vinde societii mam un stoc de marf la preul de 100.000 lei cu opiunea de a-l putea rscumpra dup 12 luni.
5
Se cere: a) s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b) s se prezinte nregistrrile contabile dac opiunea de rscumprare este sau nu exercitat. Raspuns: Acte normative utilizate: a) Procedurile de consolidare prezentate in Ordinul 3055/2009 prevd la punctul 30 ca activele si datoriile entitilor incluse in consolidare/S se incorporeaz in totalitate n bilanul consolidat, prin insumarea elementelor similare. Punctul 40 detaliaz operaiunile ce trebuie efectuate nainte de consolidarea propriu-zisa: - Situaiile financiare anuale consolidate prezint activele, datoriile, poziia financiara si profiturile sau pierderile entitilor incluse in consolidare, ca si cum acestea ar fi o singura entitate, In special: a) datoriile si creanele dintre entitile incluse in consolidare se elimina din situaiile financiare anuale consolidate; b) veniturile si cheltuielile aferente tranzaciilor dintre entitile incluse in consolidare se elimina din situaiile financiare anuale consolidate; c) dac profiturile si pierderile rezultate din tranzaciile efectuate intre entitile incluse n consolidare sunt luate in calcul la determinarea valorii contabile a activelor, acestea se elimina din situaiile financiare anuale consolidate. De asemenea, dividendele interne sunt eliminate n totalitate. Eliminarea din SFAC a datoriilor si creanelor dintre entiti se refera la acele operaiuni reciproce intre entiti, care trebuie eliminate tocmai pentru a nu se dubla in SFAC. De exemplu, daca societatea A deine o creana de 100 RON asupra societii B, aceasta din urma va avea in conturile individuale o datorie ctre A in suma de 100 RON. In vederea consolidrii, aceasta tranzacie reciproca va trebui eliminata pentru ca SFAC sa reflecte doar tranzaciile cu tere parti, nu si cele intre entitile ce intra in perimetrul de consolidare. Pe acelai principiu se elimina si veniturile, cheltuielile, profiturile/pierderile aferente tranzaciilor reciproce, precum si dividendele interne. Principalele creane si datorii intra-grup sunt cele comerciale, iar la consolidare acestea trebuie eliminate. Alte operaiuni de eliminare a creanelor si datoriilor intra-grup se refera la: | 1) Eliminarea profiturilor si pierderilor nerealizate rezultate din transferurile de stocuri in interiorul grupului; 2) Eliminarea profiturilor si pierderilor nerealizate rezultate din transferurile de active fixe in interiorul grupului; 3) Eliminarea efectelor utilizrii de politici contabile diferite de ctre societile din cadrul grupului, ntreprinderea Alfa" are o creana comerciala asupra societii mame in valoare de 100000 lei. Eliminarea conturilor sau valorilor reciproce. Operaiuni reciproce sunt acele tranzacii desfurate in cadrul grupului, de genul acordarea de mprumuturi intre societatea mama si filiale, cumprri vnzri de bunuri intre societatea mama si filiale, etc. Aceste operaiuni se elimina. Eliminarea rezultatelor interne grupului. In cazul n care avem operaiuni reciproce de genul celor menionate anterior, rezultatele interne, se elimina in mod corespunztor, dup caz.
De exemplu: Societatea mama a vndut marfa unei filiale a sa. La momentul consolidrii, filiala are n stoc marfa cumprata de la societatea mama. Prin urmare, in acel stoc avem un rezultat intern si trebuie eliminate. b) Inregistrari contabile : Societatea Alfa vinde firmei Mama Stoc marfa 100 000 Societatea Fiica Vanzarea a) 461 M = 707 100 000 (451M) 607 = 371 100 000 Societatea Mama 371 = 401 F (451 F ) 100 000
Obtiune rascumparare b) 461 M = 707 - 100 000 607 = 371 - 100 000
371 = 401 F
- 100 000
S-au anulat deci ca operatiuni.
in bilantul de CONSILIDARE la firma Mama a) Se fac operatiuni de eliminare NUMAI IN varianta (a) fara rascumparare . 401 F = 461 M 100.000 121 707 = 607 = 121 100.000 100.000
b) Nu sunt modificari . 4. (53.) ntreprinderea Alfa majoreaz capitalul social prin aport n natur. Aportul const ntr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vrsrii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominal a unei aciuni este de 100 lei. Se cere: a) s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz;
b) s se prezinte nregistrrile contabile. Raspuns: Acte normative : O.M.F.P. 3055/2009 244 - (1) Aciunile proprii rscumprate, potrivit legii, sunt prezentate n bilan ca o corecie a capitalului propriu. (2) Ctigurile sau pierderile legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitii (aciuni, pri sociale) nu vor fi recunoscute n contul de profit i pierdere. Contravaloarea primit sau pltit n urma unor astfel de operaiuni este recunoscut direct n capitalurile proprii i se prezint distinct n bilan, respectiv Situaia modificrilor capitalului propriu, astfel: - ctigurile sunt reflectate n contul 141 "Ctiguri legate de vnzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii"; - pierderile sunt reflectate n contul 149 "Pierderi legate de emiterea,rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii". (3) Nu reprezint ctiguri sau pierderi legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitii, diferenele de curs valutar dintre momentul subscrierii aciunilor si momentul vrsrii contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz. (4) Ctigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determin ca diferen ntre preul de vnzare al instrumentelor de capitaluri proprii i valoarea lor de rscumprare, respectiv ntre valoarea nominal a instrumentelor anulate i valoarea lor de rscumprare. (5) Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determin ca diferen ntre valoarea de rscumprare a instrumentelor de capitaluri proprii i preul lor de vnzare, respectiv ntre valoarea de rscumprare a instrumentelor anulate i valoarealor nominal. (6) Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct n capitalurile proprii (cont 149 "Pierderi legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii") atunci cnd nu sunt ndeplinite condiiile pentru recunoaterea lor c imobilizri H necorporale (cont 201 "Cheltuieli de constituire"). (7) Soldul creditor al contului 141 "Ctiguri legate de vnzarea su anularea instrumentelor de capitaluri proprii", respectiv soldul debitor al contului 149 "Pierderi legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii", poate majora, respectiv diminua, suma altor rezerve(cont 1068 "Alte rezerve"). (8) n notele explicative trebuie cuprinse informaii referitoare la operaiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entitii. deci: Diferenele de curs valutar recunoscute ntre momentul subscrierii aciunilor i ce[ ai vrsrii contravalorii acestora reprezint venituri sau cheltuieli financiare si (ctiguri sau pierderi legate de emiterea, rscumprarea; vnzarea, dedarea sau anularea instrumentelor de capital propriu (acestea nu se nregistreaz in ct 149 sau ct 141) Punctul 85) din O.M.F.P. 3055/2009 inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de BNR din data subscrierii. Diferentele de curs valutar intre cursul la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului sacial in valuta se inregisrtreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.
Teren valoare = 10 000 Euro x 4,5 lei / euro la subscriere = 45 000 lei CS, VN : 100 lei / act NR act = 45 000 : 100 = 450 actiuni 456 = 1011 45 000 subscriere (10 000 euro x 5) 50000 456 45000 ( 10000 euro x 4,5 ) 765 5000 1011 = 1012 45000 211 =
5. (60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei iar amortizarea cumulate 20.000 lei. Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei. Situatia c) Activul prezentat la punctual b) nu a fost vandut pana la sfarsitul exercitiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei. Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situatii. I.F.R.S 5 Obiectiv = prescrie tratamentul contabil pentru evaluarea si prezentarea activelor imobilizate detinute pentru a fi vandute si activitati intrerupte. Activitate intrerupta = o componenta a unei entitati care a fost fie clasificata ca detinuta pentru vanzare si care : - reprezinta un segment major al afacerii, - face parte dintr-un plan unic de casare a unui segment major al afacerii , - este sucursala achizitionata pentru revanzare. Tratament contabil: Activele imobilizate detinute in vederea vanzarii : trebuie evaluate la MIN ( valoare costului ; Valoarea justa cost vanzare) Nu se amortizeaza O societate va considera un activ imobilizat ca detinut pentru vanzare daca valoarea sa contabila va fi recuperata in principal pentru o vanzare imediata in starea sa prezenta, iar vanzarea trebuie sa aiba o probabilitate ridicata, in sensul ca
managementul si-a manifestat interesul pentru un plan de vanzare si a initiat un plan de cautare a unui cumparator si de finalizare a planului. Vanzarea ar trebui sa se realizeze intr-un an de la data clasarii activului ca disponibil pentru vanzare . Anumite evenimente pot prelungi perioada necesara peste un an. Peste aceasta situatie activul poate fi clasificat pentru vanzare daca intarziarea este cauzata de evenimente care nu pot fi controlate de entitate, fiind suficiente dovezi ca entitatea este angajata in planul de vanzare a activului. IAS 36 Valoarea recuperabila = MAX ( pret net de vanzare, Valoare utilitate) ( cand nu avem piata activa= nu este pret de vanzare ) => Valoarea recuperabila = Valoarea utilitate. Pret vanzare = Pret contract sau pret piata Valoare utilitate => estimarea valorii de utilitate implica pasii. 1. Estimarea intrarilor si iesirilor de numerar din folosirea activului si ultima lui iesire 2. Aplicarea ratei de actualizare adecvata pentru aceste fluxuri viitoare de numerar. Inregistrari contabile : Situatia ( a ) Vi (valoare inregistrare) = 100 000, Vc (valoare contabila neta = 80 000 (100 000 20 000 = 80 000 ) Ve (valoare evaluate) la 31. 12.N = Valoara justa(Vj) = 120 000 , Cost estimat licitatie = 5000 Cheltuieli cadastru 3000 lei Vc=Vi-Am = 100 000 20 000 = 80 000 Valoarea justa cost vanzare = 120 000 ( 5000 + 3000 ) = 112 000 . Ve = Min ( Vc ; Vj cost vanzare ) = Min ( 80 000 ; 112 000 ) = 80 000 Cladirea va fi prezentata distinct in bilant ca activ disponibil pentru vanzare = evaluat la Vc : 80 000. Vc=80000, Ve= 80000=> depreciere 0 Clasificarea activului ca disponbil pentru vanzare 80 000 cladiri / disponibile pentru vanzare = cladiri/imobilizari corporale 100 000 20 000 Amortizarea cladirii Situatia ( b ) La data bilantului Valoarea justa(Vj) = 82 000, Cost estimat vanzare licitatie = 5000 Cheltuieli cadastru 3000 lei
Vc = Vi - Am = 100 000 20 000 = 80 000 Vj cost vanzare = 82 000 ( 5000 + 3000 ) = 74000 Ve=Min ( Vc , Vj- cost vanzare ) = Min ( 80 000, 74000 ) = 74 000 Cladirea este depreciata pentru suma de 6000 ( 80 000 74 000 ). Cladirea va fi prezentata distinct in bilant ca activ disperibil pentru vanzare fiind evaluata la 74 000. Vc=80000,Ve=74000=> depreciere 6000 Clasificarea activului ca disponibil pentru vanzare.
10
74 000 cladiri / disponibile pentru vanzare = cladiri/imobilizari corporale 100 000 20 000 Amortizarea cladirii 6000 Ch priv deprec cladirii. Situatia ( c ) . Activul nu a putut fi vandut la sfarsitul ex N + 1 Vj = 90 000, cost vanzare estimat 7800 Vc ( la N + 1 ) = va fi conf. punctului b) = 74000 Acum la 31.12.N+1 : Vj cost vanzare estimate = 90000 7800 = 82 200. Vc < ( Vj cost vanzare ) => activul nu mai este depreciat si pierderea din depreciere recunoscuta in an N, in N+1 va fi reluata . Ve=Min ( Vc , Vj- cost vanzare ) = Min ( 74000, 82200) = 74 000 Vc=74000,Ve=74000=> depreciere 0 O entitate va recunoaste un castig din orice crestere ulterioara a ( Vj cost vanzare estimat ), dar fara a depasi pierderea din depreciere care a fost recunoscuta anterior fie in conformitate cu IFRS5 fie anterior , in conf cu IAS 36 ( deprecierea activelor). Cladiri / active disponibile pt. vanzare = venituri din reluarea deprecierii 6000 Cladirea va fi prezentata distinct in bilant ca activ disponibil pentru vanzare fiind evaluata la 80 000 lei, suma care reprezinta Vcontabila pe care cladirea ar fi avut-o daca nu ar fi fost depreciata.
GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

11
1. (67.) Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 24%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii: - perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani; - platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi; - la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 lei + TVA; - la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului. Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator, cat si la la locatar. Raspuns : Sc leasing = 1 autoturism = Valoare 16.725 lei + TVA Ex N/ contract / 5 ani, DNV = 6 ani , Nous 10.000 + T.V.A 01.01.N Valoarea reziduala ( 10 % x 16 725 ) = 1672,5 Am = 16725 : 6 = 2787,50 Valoarea ramasa de finantat = 16.725 10.000 avans 1672,5 vd res =5052,50 Impartita pe 5 ani = 5052,5 : 5 = 1010,5 / ani Valoarea Actualizata = Avans + Suma: a platilor acordat ( Flux numerar + Valoarea reziduala (1 + rata de actualiz.) (1+rata de actualizare ) .
= (10.000) + 1010,5 + 1010,5 + (1010)5 + 1010,5 + 1010,5 + 1672,6 (1+10%)1 (1+10%)2 (1+10%)3 (1+10%)4 1+10%)5 (1+10%)5 Avans ............................5 rate........................................................... valoare reziduala = 10.000 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 = 14.872. 1,1 1,21 1,33 1,46 1,61 1,61 = 10.000 + 918,64 + 835,12 + 759,77 + 692,12 + 627,64 + 1038,82 = 14 872 DATA 01/01/N 01.01.N 31.12.N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 Plati 10.000 1010.5 1010.5 1010.5 1010.5 1010.5 1672.5 Dobanda 487,2 434,9 377,3 314 244 1853 Plati capital 10.000 523.3 575,6 633.19 696.5 766.5 16.725 Datoria 14872 4872 4348,7 3773,1 3139,91 2443,41 1672 val rezi -
Diferenta 16725 14.872 = 1853 = dobanda Rate dob 10 %
12
Inregistrari la FINANTATOR : Achizitie autoturism: % 213 4426 = 404 20 739 16 725 4 014 12 400 10 000 2 400 12 400
01.01.N 411 = 5121 =
% 419 4427 411
Transmiterea autoturismului : proces verbal 2675 = 2133 16725
Dobanda de inregistrat 8052 =. ........1853
Regularizare avans 419 31.12.N 411 = = 2675 % 706 766 4427 8052 2675 10 000 1253 523,3 487,2 242,5 487,2 523,
.....
6583 = . . .. 31.12. N+4 411 =
% 706 4427 766 411 2675 8052
1253 766,5 242,5 244 1253 766,5 244
5121 6583 .....
= = .=
13
................................................................................ Asa inregistram toate ratele si la final VALUARE REZIDUALA 411 = % 706 4427 411 2073,9 1672,5 401,4 2073,9
5121
INREGISTRARI LA UTILIZATOR: 01.01.N % 409 4426 404 = 404 12400 10000 2400 12400
= 5121
RECEPTIE MIJLOC TRANSPORT . 2133 = 165 D = 8051 16725 1853 dobanda
REGULARIZARE AVANS. 167 31.12 N RATA I = 409 = 404 10 000 1253, 00 523,3 487,2 242,50 1253,00 487,2 2787,5 ( 16725 : 6 ani )
% 167 666 4426 404 8051
= = =
5121 C 2813
SI
6811
31.12.N + 4 Rata 5 + valoarea reziduala Rata % = 404 1253
14
167 666 4426 404 8051 si 6811 = = = 5121 C 2813 404
766,5 244 242,5 1253 244 dobanda = 2787 amortizarea 2073,9 1672,5 401,4 2073,9
Valoarea reziduala % = 167 4426 404 =
5121
2. (71.) Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la nceputul anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 15000 lei. Adaosul comercial aferent mrfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2903 lei. n cursul perioadei de gestiune se achiziioneaz mrfuri la preul fr TVA de 30000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA). Se descarc gestiunea. Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul. Raspuns: Comert cu amanuntul Marfuri cont 371 Si 371 = 15 000 I 371 = ( 30.00 + 20 % + 24% TVA ) = 44640 E 371 = 42000 ( inclus / TVA ) Sf 371 = 17640 24% tva = 14226 Ad.comercial ct 378 Si 378 = 3000 I 378 = 6000 ( 30 000 x 20 % ) S.f = 2662 (calculata mai jos) E378 = 6338
TVA neexigibil cnt 4428 Si 4428 =2200 I 4428 = 8640
15
K = Ts 378 = 300 +6000 = 900 = 0.187.2 Ts371-Ts4428 (15000 + 44640) ( 2903 + 8640 ) 48097 Sf 378 = K x Sf x 37 ( fara TVA ) = 0,18712 x 14226 mf) Inregistrari contabile : 1. Achizitie % 371 4426 371 = 401 37 200 30 000 7 200 14 640 6 000 8 640 = 2662 (ad. com la sold
= % 378 4428
2. Vanzare 411 = % 707 4427 371 42 000 33 871 8 129 42 000 27 533 6 338 8 129
% = 607 378 4428
3. (87.) Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator? Raspuns: Venituri obtinute pentru : a) 12 zile lucrate = 850 lei b) 14 zile concediu medical (10 zile lucratoare ) = salariu 600/nr. zile lucratoare = 27 77 lei x 10 zile =
16
273 lei TOTAL = 850 + 273 = 1123 lei = baza de calcul CAS : 1. La nivel societate 20,80 % din 1123 (850 + 273 ) lei = 234 CAS 2. La nivel Angajat 10,5 % x 1123 = 118
4. (116.) La o societate comercial ce are un capital social de 150.000 u.m.n, profitul brut este de 80.000 u.m.n. Se decide utilizarea sumei astfel: - se constituie rezerve legale n limita maxim admis de lege; - constituire de rezerve statutare n procent de 10 % din profitul net; - profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m.n. Presupunem c printre asociai avem doar persoane fizice. Raspuns: Capul societatii = 150.000 um Profit brut = 80.000 um Rezerve legale 5% din profit Rezerve statare 10 % profit net. Majorare capital social 900 Dividende 50000 31.12.N 129 N = 1061 4000 ( 5 % x 80.000 = 4000 ) Impozit profit 16% 76000 (80000-4000) = 12 160 01.01.N+1 121 N = 129 N 4000 121 N = 117 N 63840 (8000-4000-12160). 117 N = % 1068 457 1012 57 284 6 384 (10% x 63810) 50 000 900
Profit nerepartizat. Sold creditor 117 N = 6 556 ( 63840 57 284 ) .
17
5. (158.) Se achiziioneaz n vederea reproduciei tineret bovin n valoare de 300.000 u.m.n plus TVA 24%. Se obin astfel din producie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n, iar dup 3 luni se constat un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui viel evaluat la 5.000 u.m.n. Considerat vinovat de lipsa acestuia ngrijitorul i i se imput valoarea lui. Jumtate din valoare se depune de ctre acesta n casierie, iar restul se reine din salariu. Raspuns: a) Achizitia tineret boviu pentru reproductie 300 000 + TVA b) Productie 40 000 c) Sp produs 30 000 d) Lipsa uventar 1 ritcl 5000 => imputare 50 % - caserie 50 % retineri stat
a)
% = 404 2134 4426
372 000 300 000 72 000
b) c) d)
361 361 711
= = =
711 711 361
40 000 30 000 5000
4282 = % 758 4427
6200 5000 1200
5311 421
= 4282 = 4282
3100 3100
18
19
Botea Mariana : LUCRARE DE STAGIU ANUL I (ex.acces 2012) SEMESTRUL I de stagiu , Semestrul I 2013 (experti contabili)
GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare Raspuns: In cazul examenului limitat, opinia este exprimat sub forma unei asigurri negative, adic nu au fost constatate fapte in neconformitate cu criteriile corespunztoare acestei examinri.
2. (67.) Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei.
Raspuns: In Romania, regulile de etic ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai, dar i cele ale Camerei Auditorilor Financiari, stabilesc c relaiile/raporturile profesionitilor contabili cu terii (mai exact spus, cu intreaga societate) trebuie s se intemeieze pe ase principii fundamentale, care sunt: 1. integritate; 2. obiectivitate; 3. independen; 4. competen profesional; 5. confidenialitate sau secret profesional; 6. comportare deontologic Independena este un concept complex care presupune ca auditorul s se manifeste liber de orice interes care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Auditorul nu trebuie s se lase supus unor influene exterioare nefavorabile i mai ales s fac obiectul unor presiuni. Independenta inseamna a adopta un punct de vedere nepartinitor in cursul executarii testelor de audit, al evaluarii rezultatelor acestor teste si al intocmirii raportului de audit. Independenta este considerata cea mai importanta trasatura a unui auditor. La acceptarea/continuarea unei misiuni de audit trebuie sa se se evalueze circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei membrilor echipei de audit fata de clientul de audit. Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de protectie aplicabile difera in functie de caracteristicile misiunilor individuale de asigurare.
20
Independenta implica: independenta la nivel mental Starea de spirit care permite exprimarea unei concluzii fara a fi afectat de influente care ar putea compromite rationamentul profesional si care permite profesionistului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional. Independenta faptica Auditorul este realmente in masura sa mentina o atitudine nepartinitoare pe tot parcursul auditului; Independenta in aparenta Este rezultatul interpretarilor facute de alte personae privind aceasta independenta. Presupune evitar1ea faptelor si situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona in mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea si scepticismul profesional au fost compromise; Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: interes propriu; slabirea autocontrolului; renuntarea la propriile convingeri; manifestari de familiarism; actiuni de intimidare.
3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie.
Raspuns: Pragul de semnificaie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea n raport cu care se determin dac erorile, omisiunile sau greelile identificate n conturi, considerate individual sau cumulat, indic dac acele conturi ofer o imagine fidel, complet i exact rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situaiilor financiare , ct si imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. Altfel spus , pragul de semnificaie reprezint ceea ce in contabilitatea anglo-saxon poarta denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea si interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Altfel spus, pragul de semnificaie exprim nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dac conturile sunt corecte sau nu.
21
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net sau cifra de afaceri. Aceste elemente sunt cunoscute drept baz de referin , in raport cu care pragul de semnificaie se determin in valori absolute sau relative. Acestea ar putea avea influena fie asupra rezultatului exerciiului financiar, fie asupra modalitilor de prezentare a bilanului contabil. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de nceputul misiunii de audit s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii sa aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exerciiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificaie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;evoluia important de la un an la altul a unor posturi si capitalurile proprii sau rezultatele anormale. Pragul de semnificaie poate fi exprimat din mai multe puncte de vedere valoric i dup natur. Cnd stabilim pragul de semnificaie prin valoare, nivelul acestuia trebuie sa fie corelat cu cel mai important element din cadrul situaiilor financiare. Pentru a stabili nivelul pragului de semnificaie prin valoare, auditorul trebuie sa determine nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta l poate accepta considerat individual sau mpreun cu alte erori din cadrul populaiei. Acest nivel stabilit nu influeneaz semnificativ situaiile financiare si in consecine deciziile utilizatorilor acestor situaii. Exprimarea pragului de semnificaie din punct de vedere valoric se poate realiza n mod direct sau indirect. Varianta direct vizeaz determinarea unei anumite valori n mrime absolut, iar variant indirect presupune utilizarea unui procent dintr-un anumit indicator pentru a calcula o astfel de valoare. Determinarea pragului de semnificaie din punct de vedere al naturii sale e important pentru a analiza cauzele care au generat informaiile semnificative i pentru a utiliza cele mai eficiente probe de audit. Determinarea pragului de semnificaie dup natur e mai uor de evideniat fa de criteriul valorii lui, deoarece clasificarea dup natur are la baz principalele activiti desfurate de ntreprindere.
4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati le succint.
Raspuns:
22
n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin: norme contabile i norme de audit. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitTii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament.
23
GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor
1. (32.) Goodwill-ul reprezint: a) fondul comercial al ntreprinderii;
24
b) un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia; c) un plus de valoare nregistrat n bilant care corespunde fondului comercial al ntreprinderii. Raspuns: Good-will-ul este un activ intangibil care reprezint in mod normal surplusul valorii unei intreprinderi fa, de valoarea activelor sale tangibile. Surplusul de valoare se datoreaz faptului c firma administreaz in mod eficient activele de care dispune. Din punct de vedere contabil, good-will-ul reprezint o diferen intre preul pltit de cumprtor, la achiziionarea unei intreprinderi i activul net contabil al acesteia
2. (156.) Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani.
Raspuns: GW = ANC + (CB ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12
GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66 (1+ 0,12) 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98
25
1,12 2
(1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02
1,12 3
GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73 (1+ 0,12) 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01 (1+ 0,12) 5 GW 5 = 68.268,99 1,12 5 1,12 4
3. (172.) Se dau urmtoarele informatii despre o ntreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei ntreprinderi. Raspuns: Determinarea ACTIVULUI NET CORIJAT ( valoarea intrinseca a intreprinderii ) 1.Metoda Substractiva: Total Activ ( Bil.ec) Total Datorii ( Oblig nefin+Oblig Fin ) = ANC sau valoare intrinseca intrepr ANC = 150.000 - 75.000 = 75.000 2.Metoda Aditiva: Capitaluri proprii ( Bil.ec) +/- Diferente din reevaluare = ANC sau valoare intrinseca intrepr ( cap. Soc. +Rezerve+Profit+provizioane, cele bine fundamentate) Valoarea intrinseca a 1 actiune = Activul net Corijat : nr. Total actiuni ANC = 25.000 + 50.000 = 75.000
26
GRUPA II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (33.) Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de catre societatea A. Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei. K = 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta. Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B 3.000 x 2% = 60 lei prima de fuziune C 1.000 x 2% = 20 lei prima de fuziune Raspuns: nregistrrile contabile n societatea absorbant (societatea A): *Absorbia societii B (notm cu 456.B Decontri cu acionarii/asociaii societii B): majorarea capitalului social cu valoarea capitalului societii B i nregistrarea primei de fuziune:
456.B Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile (acionarii societii B, absorbite) = % 3.000 lei
1012 1042
Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare
2.940 60
lei lei
*Absorbia societii C (notm cu 456.C Decontri cu acionarii/asociaii societii C):
27
majorarea capitalului social cu valoarea capitalului societii C i nregistrarea primei de fuziune cu valoarea capitalului societii C:
456.C Decontri acionarii/asociaii capitalurile cu privind = % 1012 1042 Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare 1.000 980 20 lei lei lei
nregistrrile contabile n societatea absorbit (societatea B): nchiderea conturilor de capital:

1012 Capital social subscris i vrsat (al societii B) = 456.B Decontri acionarii/asociaii capitalurile cu privind 3.000 lei
nregistrrile contabile n societatea absorbit (societatea C): nchiderea conturilor de capital:

1012 Capital social subscris i vrsat (al societii C) = 456.C Decontri acionarii/asociaii capitalurile cu privind 1.000 lei
ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.
2.
(39.) SC
Raspuns: nregistrrile contabile n societatea absorbant (societatea ALFA): majorarea capitalului cu valoarea aporturilor capital social subscris = 1.000 aciuni*14 lei/aciune (valoarea de emisiune) = 14.000 lei valoarea aporturilor = Activ imobilizat + disponibil n cont = 10.000 + 5.000 =15.000 lei prime de fuziune = 15.000 14.000 = 1.000 lei
456
Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile(asociaii
15.000
lei
28
societii BETA) 1012 1042 Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare 14.000 1.000 lei lei
preluarea aporturilor, a elementelor de activ: = 456 Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile(asociaii societii BETA) 15.000 lei
212 5121
Cldiri Conturi la bnci n lei
10.000 5.000
lei lei
GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii
1.
(19.) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert .
Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modifica rile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin Hotararea Guvernului nr 44 / 2004 Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu
29
directivele europene. Lege nr. 31/1990 privind societile comerciale cu modificarile si completarile ulterioare. Conform Reglementare contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009 art 267 (1) Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. Exemple de politici contabile sunt urmtoarele: alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor, reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoaterea acesteia drept cheltuial, alegerea metodei de evaluare a stocurilor, contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc. (2) Administratorii entitii trebuie s aprobe politici contabile pentru operaiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaiile prevzute de legislaie. In cazul entitilor care nu au administratori, politicile contabile se aprob de persoanele care au obligaia gestionrii entitii respective. Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitii, de ctre specialiti in domeniul economic i tehnic, cunosctori ai activitii desfurate i ai strategiei adoptate de entitate. (3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevzute de prezentele reglementri. (4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor informaii care trebuie s fie: a) inteligibile; b) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor; i credibile in sensul c: reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea entitii; sunt neutre; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative; evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului prevalenei economicului asupra juridicului, atunci cand a fost aplicat acest principiu.
30
Art 268 (1) Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile entitii. (2) In cazul modificrii unei politici contabile, entitatea trebuie s menioneze in notele explicative natura modificrii politicii contabile, precum i motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofer informaii credibile i mai relevante, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas in mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor activitii entitii. (3) Nu se consider modificri ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer ca fond de evenimentele sau tranzaciile produse anterior; b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. Politica de contabilitate se elaboreaz in baza ansamblului de convenii fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" inseamn presupunere (ipotez), condiie de la care intreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i intocmirea rapoartelor financiare. In IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative i normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii intreprinderii i acceptarea acesteia in calitate de baz pentru inerea contabilitii i intocmirea rapoartelor financiare. IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: metoda casrii liniare; metoda proporional volumului produselor (serviciilor); metoda soldului degresiv; metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut in cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate in anul curent este aprobat de conductorul intreprinderii la finele anului precedent i intr in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evideniate intr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. Intreprinderea noucreat ii elaboreaz politica sa de contabilitate pan la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de intreprindere din ziua inregistrrii de stat.
31
Politica de contabilitate aleas de intreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv de la o perioad de gestiune la alta. In unele cazuri prevzute de IAS 1, intreprinderea poate s introduc modificri in politica de contabilitate, adic s nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanenei. Toate modificrile introduse in politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicandu-se data intrrii in vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de intreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de inssi intreprinderea. Ins in toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificri, incepand cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Modificrile introduse in politica de contabilitate care influeneaz substania evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor acestora in expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct in nota explicativ la rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea intreprinderii de rspundere pentru inclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de intocmire a rapoartelor financiare. Studiu de caz: Societatea de comert. Se presupune ca Situatiile financiare se intocmesc la data de 31.12.2010 In conformitate cu Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin Ordinul Ordin nr. 3055/2009 , entitatile intocmesc situatii financiare anuale, din a caror componenta fac parte si notele explicative. La pct. 335 in sectiunea 5 se exemplific modul de prezentare in notele explicative la situaiile financiare anuale, a informaiilor cerute de prezentele reglementri. Ca urmare, entitile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiia prezentrii cel puin a informaiilor solicitate, referitoare la elementele cuprinse in situaiile financiare anuale. Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact in procesul decizional. SC ALFA SRL Nota 6 Principii, politici si metode contabile A. Bazele intocmirii situatiilor financiare Situatiile financiare anuale au fost intocmite in conformitate cu :
32
Legea Contabilitatii nr. 82/1991 republicata, modificata si completata, Reglementarea contabil conform cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009 Legea 571/2003 privind codul fiscal ; HG 44/2004 Norme metodologice de aplicare a codului fiscal. S-au respectat principiile contabile, respectiv : 1. principiul continuitatii activitatii 2. principiul permanentei metodelor 3. principiul prudentei 4. principiul independentei exercitiului 5. principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv 6. principiul intangibilitatii si principiul necompensarii. Continuitatea activitatii a fost exprimata de reprezentantii actionarilor. Acestia considera ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare, este justificata. Nu exista abateri de la principiile contabile care sa fi influentat rezultatul obtinut. B. Conversia tranzactiilor in moneda straina Moneda de prezentare Prezentele situatii financiare sunt intocmite in lei. Tranzactiile societatii in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb comunicate de Banca Nationala a Romaniei pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina sunt convertite in lei la cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data bilantului, respective toate soldurile contractelor de leasing la 31.12.2010 au fost evaluate corespunzator, precum si soldul disponibilitatilor in valuta existente in conturile bancare la aceasta data. Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o moneda straina sunt recunoscute in contul de profit si pierdere, in cadrul rezultatului financiar. C. Imobilizari corporale Imobilizarile corporale sunt inregistrate la costul istoric diminuate cu amortizarea inclusa in costuri, cumulata, cu exceptia cladirilor care au fost reevaluate prin metoda costului de inlocuire, in luna decembrie 2010. Amortizarea se calculeaza prin metoda liniara de-a lungul duratei de viata utila conform reglementarilor legii amortizarii.
33
Intretinerea si reparatiile acestora se trec pe cheltuieli iar imbunatatirile de natura modernizarilor se capitalizeaza. Castigurile si pierderile generate de cedarea activelor imobilizate sunt determinate prin raportarea la valoarea lor contabila si sunt luate in considerare la determinarea profitului din exploatare. Obiectele de inventar sunt trecute pe cheltuieli, in momentul darii in folosinta, deci se utilizeaza metoda trecerii integrale pe costuri. D. Imobilizari financiare Societatea nu are inregistrate imobilizari financiare. E.Stocuri Stocurile sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea realizabila neta. Costul este determinat pe baza metodei FIFO. Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechi de un an de zile. F. Creante comerciale Creantele comerciale sunt inregistrate la valoarea facturata. G. Numerar si echivalente de numerar Numerarul si echivalentele acestuia, cuprind numerar si tichete de masa in casa si disponibilitati la vedere in banca, in lei si sunt evidentiate in bilant la cost. Disponibilul in valuta existent la banca si in casa este evidentiat in bilant la echivalentul in lei folosind cursul de schimb valutar al BNR pentru data bilantului. H. Capitalul social Capitalul social este in suma de 10.000 lei, format din 1000 actiuni. Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei. Nu au existat modificari de capital social in cursul anului 2010 I. Imprumuturi Imprumuturile bancare si nebancare pe termen scurt, sunt inregistrate la suma primita si inregistrata in categoria datoriilor curente. J. Datorii comerciale Datoriile sunt inregistrate la valoarea sumelor ce urmeaza a fi primite pentru bunurile si serviciile primite. Nu exista litigii cu furnizorii aparute pe parcursul anului 2010. K. Cifra de afaceri In anul 2010, societatea a realizat o cifra de afaceri in valoare de 90.000 lei, pe seama marfurilor vandute, si prin intermediul magazinelor proprii de desfacere
34
L. Cheltuieli de exploatare Cheltuielile de exploatare sunt recunoscute inperioada la care se refera. M. Impozit pe profit Societatea calculeaza impozitul pe profit conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, modificata si completata. Societatea datoreaza impozit pe profit (16%) N. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Un provizion este recunoscut atunci si numai atunci cand societatea are o obligatie curenta ca urmare a unui eveniment trecut si este probabil ca o iesire de resurse, reprezentand beneficii economice, sa fie necesara pentru decontarea obligatiei si poate fi facuta o estimare corecta in ceea ce priveste suma obligatiei. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie la sfarsitul exercitiului financiar. Societatea a constituit provizioane pentru prime reprezentand participarea personalului la profit in suma de 5.000 lei. O. Pensiile Pe parcursul desfasurarii activitatii sale, societatea face plati in numele angajatilor propriicatre sistemul de pensii de stat, asigurarile de sanatate si fondul de somaj. Toti angajatii societatii sunt membri ai planului de pensii al statului roman. Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si in consecinta, nu are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii. Mai mult, societatea nu este obligata sa ofere beneficii suplimentare angajatilor.
35
GRUPA III Categoria III Expertize contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?
Raspuns: Expertizele contabile pot fi clasificate in funcie de urmtoarele criterii: I. Dup scopul principal in care au fost solicitate , II. Dup natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refer. III. In funcie de natura juridic.
I. Dup scopul principal in care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate in: a). Expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedur civil , Codul de procedur penal , alte legi speciale. b). Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate in afara procedurilor reglementate prin rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate in afara unui proces justiiar. Nu au calitate de mijloc de prob in justiie, ci, cel mult, de argumente , pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
II. Dup natura principalului obiectiv care se refer la : a). Expertize contabile civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile b). Expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale c). Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale d). Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale e). Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni.
III. In funcie de natura juridic, expertizele contabile pot fi:
36
a) civile; b) penale; c)extrajudiciare.
(14.)
Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? Raspuns:
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare , regsindu-se in: Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, Norma profesional nr. 35 privind expertizele contabile i Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili. Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romania reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, in general, cu independena profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcandu-se cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc in situaia de conflict de interese i in nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabil. N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabil.
37
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabil. N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania, denumit in continuare Cod, stabileste norme de conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului trebuie insa intotdeauna respectat. Consiliul superior al CECCAR stabileste cerintele etice detaliate, pentru ca membrii sai sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie. Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza: Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii. Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil. Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei CECCAR si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt: stiinta, competenta si constiinta; independenta de spirit si dezinteres material;
38
moralitate, probitate si demnitate.
2. (26.) Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?
Exercitarea profesiei de expert contabil si contabil autorizat se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul se publica in M.Of. anual. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independentei profesiei; expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca n situatia de conflict de interese si in nici o alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale.Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate. Societatile comerciale de expertiza contabila si societatile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai multi asociati sau actionari. Acestea executa intreaga gama de lucrari prevazute de lege, cu respectarea dispozitiilor legale Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit legal aceasta. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati pot exercita profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabila. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea deconflict de interese sau de incompatibilitate. Prin societate de expertiza contabila se intelege societatea comerciala care indeplineste conditiile prevazute la art.8 lit.a-d din O.G.nr.65/1994 si este inscrisa in Tabloul Corpului, adica: - sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil; - majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partilor sociale; - consiliul de administratie al soietatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili, - actiunile sa fie nominative. Orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala. Expertii contabili si contabilii autorizati isi pot exercita profesia: - individual, in cabinete proprii; cu asociati sau actionari in societati comerciale, potrivit legii; - ca salariati la o societate de profil, recunoscuta de Corp.
39
Societatile de expertiza contabila au cel putin 51% actionari experti contabili sau contabili autorizati si cel putin 51% din numarul membrilor consiliului de Administratie sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului. Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile. Membrii Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila. Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a allege sau de a fi ales in organle de conducere ale Corpului. Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre: - conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii; - expertii contabili, contabilii autorizati si ceilalti asociati care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.
3. (30.) Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
Regulamentul de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romania prevede la art 121. ca fapta svarit de un membru al Corpului, indiferent de funcia deinut in structurile alese i funcionale, prin care se incalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romania, ale Codului etic naional al profesionitilor contabili, hotrarile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinar. Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte: a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului; b) absena nemotivat de la intrunirea adunrii generale a filialei sau de la Conferina naional; c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la aciunile de profesionalreglementate prin normele emise de Corp;
40
pregtire
dezvoltare
e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesiei sau fr contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute in prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenele stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului unic, dup caz; i) inclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesional; k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, in relaiile cu Corpul sau cu terii; l) inscrierea in rapoartele de expertiz contabil sau in alte lucrri effectuate pentru teri de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fr consimmantul acestora sau fr s fi fost consultai; m) nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efecturii lucrrilor pentru teri; n) neindeplinirea obligaiilor prevzute in Regulamentul privind auditul calitii serviciilor profesionale; o) orice alte inclcri ale normelor i hotrarilor luate de organele de conducere ale Corpului.
41
42
GRUPA III Categoria VII Studii de fezabilitate

37. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost Costuri investiie exploatare 15,000 de Total cost 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 35,540 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,540 Total ncasri 15,000 9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180
11,445
Calculai cashflowul net actualizat anual aferent proiectului.
Se dau: - valoarea investitiei -rata de actualizare -structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitiei Se cere: -sa se calculeze valoarea actualizata neta si termenul de recuperare a investitiei -sa se aprecieze fezabilitatea investitionala.
valoarea actualizata neta(durata de viata 5 ani, rata de actualizare 20%) = fluxul de lichiditati net pozitiv estimat x coeficient (ales din tabel functie de rata minima programata a investitiei si durata de viata a investitiei) = 13.073,59 lei. Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor previzibile actualizate si costul initial al investitiei (col.1). Coeficientul de actualizare corespunzator unei rate de actualizare de 19% ,se regaseste in col.7 si are formula:(1/1,19) la puterea n, unde n corespunde perioadei in ani
43
Nr.crt. incasa ri 0 1 1 9440 2 9640 3 10700 4 11700 5 22700 total 64.18 0 8500 35.54 0 14200 28.640 6500 5200 7500 3200 6620 3020 6420 3020 2 3=1-2 costur i Venit net impoza bil
venit net= flux de numer ar 4=3*8 4% 2536,8 2536,8 2688 4368 11928 24.05 8
flux de numera r actualiz at 6=4*7 2148,7 5 1821,4 2 1636,9 9 2253,8 9 5212.5 4 13.073 ,59
Coeficie nt de actualiz are 7 0,847 0,718 0,609 0,516 0,437
13.073,59 15000 (costul investitiei)= -1926,41 (valoare negativa) rezulta ca investitia este respinsa.
44
45
GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii
1. (11.) O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze poziia financiar a ntreprinderii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.
Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Rezolvare BILANT CONTABIL Active imobilizate = 3.000 + 800 = 3.800
31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =1.000 + 2.000 + 1.000 = 4.000 TOTAL ACTIVE = 7.800 Capital si rezerve = 2.000 Datorii pe termen lung = 3.000 Datorii pe termen scurt = dat. de exploatare + dat. bancare pe termen f. scurt=2.400+400 = 2.800
46
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7.800
active Explicatie I. imobilizari totale Suma 3.800
Bilant contabil Explicatie Capital propriu oblig financiare TL IV. capitaluri permanente Suma 2.000 3.000 5.000 2.400 400 7.800
pasiv
II. stoc + creante III. disponibilitati Total active
3.000 1.000 7.800
V. obligatii termen scurt VI. oblig financiare TS Total pasiv
FR = capitaluri permanente imobilizari = 2.000 + 3.000 3.800 = 1.200 NFR = nevoi temporare resurse temporare = 2.000 + 1.000 2.400 = 600 T = FR NFR = 1.200 600 = 600
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente = 4.000 = 1.43 Datorii curente 2.800
b) Indicatorul lichiditatii imediate Active curente - Stocuri = 4.000-1.000 = 1.07 Datorii curente 2. Indicatori de risc: 2.800
Indicatorul gradului de indatorare
47
Capital imprumutat X 100 = 3.400 X 100 = 170% Capital propriu 2.000
Capital imprumutat X 100 = _3.400 X100 = 63% Capital angajat 3.400+2.000
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu Datorii totale = 5.800 = 2,9 (sau 290 %)
Capitaluri proprii 2.000
Retratarea elementelor de bilant BILANT FINANCIAR Active imobilizate (retratate)= 3.000 + 800 200 (cheltuieli de constituire sunt considerate active fictive) + 200 (creante imobilizate) = 3.800 Capitalurile proprii retratate = 2.000 -200 (cheltuieli de constituire) = 1.800
activ Explicatie Suma
Bilant financiar Explicatie Capital propriu
pasiv Suma 1.800 2.600 4.400 2.800 400 7.600
I. imobilizari totale
3.800
oblig financiare TL IV. capitaluri permanente
II. stoc + creante III. disponibilitati Total active
2.800 1.000 7.600
V. obligatii termen scurt VI. oblig financiare TS Total pasiv
FR = IV I = 4.400 3.800 = 600 NFR = II - V = 2.800 2.800 = 0 T = III - VI = 1.000 400 = 600 ecuatia de echilibru : T = FR NFR = 600 0 = 600
1. Indicatori de lichiditate:
48
a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente = 3.800 = 1.36 Datorii curente 2.800
b) Indicatorul lichiditatii imediate Active curente - Stocuri = 3.800-1.000 = 1.00 Datorii curente 2.800
2. Indicatori de risc: Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat X 100 =3.000 X 100 = 150% Capital propriu 2.000
Capital imprumutat X 100 = 3.000 X100 = 60% Capital angajat unde: capital angajat = capital imprumutat + capital propriu. Datorii totale = 5.800 = 3,22 (sau 322%) Capitaluri proprii 1.800 Bilant contabil Indicator FR NFR TN Indicatorul lichiditatii curente Indicatorul lichiditatii imediate Indicatorul gradului de valoare 1.200 FR 600 NFR 600 TN 1,43 1,07 Indicatorul lichiditatii curente Indicatorul lichiditatii imediate Bilant financiar Indicator valoare 600 0 600 1,36 1 150% 3.000+2.000
170% Indicatorul gradului de
49
indatorare (raportat cp) Indicatorul gradului de indatorare (raportat la capital angajat) Indicatorul gradului de indatorare (raportat la datorii totale)
indatorare (raportat cp) Indicatorul gradului de 63% indatorare (raportat la capital angajat) Indicatorul gradului de indatorare (raportat la datorii totale) 60%
Activul societatii este finantat in proportie de 23,7% din capital propriu, 57,8% din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 42% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare succesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
2. (79.) O ntreprindere produce anual un numr de 150000 de produse la un pre unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 250000 u.m., cheltuieli de personal de 200000 u.m. din care 75% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 40000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 50000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice.
Rezolvare: se stabilesc cheltuielile fixe si variabile Cheltuieli salarii: - direct productiv 200.000 x 75% = 150.000 - administrative 50.000 CF (cheltuieli fixe) = ch cu utilitati si chirii + ch amortizare + ch dobanzi + ch pers adm = 40.000 + 50.000 + 50.000 + 50.000 = 190.000 CV ( cheltuieli variabile) = ch materii prime + ch cu pers productive 250.000 + 150.000 = 400.000 CT (cost total) = CV+CF = 400.000 + 190.000 = 590.000 Cifra de afaceri = 150.000 x 5 = 750.000 um CV/produs = 400.000/150.000 = 2,67 unitati monetare Pragul de rentabilitate operational (Pro) reprezinta punctul in care veniturile din exploatare acopera cheltuielile din exploatare, iar rezultatul este nul. Dupa acest prag, activitatea de exploatare devine rentabila. CT (Costuri totale) = CF + q x CV/produs q echilibru x Cu (cost unitar) = CF + q echilibru x CV/produs q echilibru (Cu CV/produs) = CF
50
q echilibru = CF/ (Cu CV/produs) = 190.000 = 190.000 = 81.545 unitati fizice 5 2.67 2.33 Pragul de rentabilitate operational (Pro) = 81.545 unitati fizice Prag de rentabilitate financiar = 81.545 lei x 5 = 407.725 unitati monetare La obtinerea unei productii de 81.545 unitati fizice, profitul este 0. Deci pentru a avea profit intreprinderea trebuie sa produca peste aceasta cantitate. Pozitia financiara este caracterizata de Indicatori de solvabilitate Solvabilitate generala = active total/datorii totale > 2 Indicatori de lichiditate -generala = active curente/passive curente >2 -restransa = active curente-stocuri/passive curente 0,8 - 1 -imediata = disponibil/passive curente > 0,2 Indicatori de echilibru financiar FR, NFR, TN Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari) Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu Indicatori de rentabilitate -financiara = profit net/capitaluri proprii -economica = profit brut/total activ -comerciala = profit net/cifra de afaceri Situatia neta este caracterizata de: - Capitaluri proprii > 20% - 30% -structura pasivului -datorii /capitaluri proprii <= 2 - capitaluri proprii/capitaluri permanente min 1 - capitaluri proprii/total datorii min 50% -proportia ideala - capitaluri proprii 33% - datorii >1an 33% -datorii <1 an 33%.
51
GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (3.) Prezentai cum se determin impozitul pe profit n cazul contribuabililor
care realizeaz pe lng venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin i venituri din activitatea unui bar de noapte.
Raspuns: Norme metodologice date in aplicarea art. 18 alin. (1) din Codul fiscal. 11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal, contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
52
2. (21.) O societate comercial nregistreaz n contabilitate la nivelul unui an venituri totale n sum de 700.000 lei i cheltuieli totale n sum de 500.000 lei. Amortizarea fiscal este de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraiei 101, determinai impozitul pe profit de plat.
Raspuns: Venituri totale = 700.000 lei Cheltuieli totale = 500.000 lei Amortizare fiscala = 20.000 lei Cheltuieli nedeductibile = 80.000 lei Pierdere fiscala din anii precedenti = 40.000 lei Declaratia 101 se completeaza conform prevederilor OPANAF nr. 70/2012 (M.O. nr. 75/30.01.2012), dat in modificarea si completarea OPANAF nr. 101/2008. Profit impozabil = 700.000 500.000 20.000 + 80.000 = 260.000 lei (normal 80.000 lei trebuie sa include si amortizarea contabila nedeductibila) Din profitul impozabil se deduce pierderea fiscala = 260.000 40.000 lei (R 38 din D 101) = 220.000 lei Impozit pe profit datorat = 220.000 x 16% = 35.200 lei (Rd. 40, 40,1 si respective Rd. 44 din D 101)
3. (26.) O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.
Raspuns:
a) Conform art. 21 alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (inclusiv cu OG. 8/2013, cu aplicabilitate de la 01.02.2013) si HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt cheltuieli deductibile: cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate efectuate pentru salariati si administratori, precum si alte personae fizice asimilate acestora, stabilite prin norme Conform art. 21 alin. (3) sunt cheltuieli deductibile limitat: suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare (diurna), acordata salariatilor, in limita a 2,5 ori nivelul legal
53
pentru institutiile publice ( HG 1860/2006, modificat prin HG 1677/2008 diurna: 13 RON/zi), deci: 1. Cheltuieli deductibile pentru societate, diurna: 13 RON/zi x 2,5 x 5 salariati x 5 zile = 812,50 lei 2. cheltuieli nedeductibile = 5 salariati x 5 zile x (80 lei 32,50 lei) = 1187,50 lei 3. cheltuieli deductibile cu transportul si cazarea = 1.500 lei + 5.000 lei = 6.500 lei Total cheltuieli deductibile = 812,50 lei + 6.500 lei = 7.312,50 lei b) Conform art. 55, alin. (4), lit. g) urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit sumele primite de angajati in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in interesul serviciului, ca indemnizatii si orice sume de aceeasi natura, in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit prin Hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare. Deci, venituri impozabile la fiecare salariat detasat: ( 80 lei x 5 zile ) ( 13 RON x 2.5 x 5 zile ) = 400 lei 162.50 lei = 237,20 lei. cheltuieli deductibile = 1.500 lei + 5.000 lei + (32.5 x 5 x 5) = 7312.5 lei 4. (34). O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz ntr-un an venituri n suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoan juridic romn. Cheltuielile nregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de teri 11.000 lei (exist contracte ncheiate, se justific necesitatea lor i sunt documente care s ateste prestarea lor efectiv); - cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lips din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii i diferena contribuii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea n bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit pltit n cursul anului 4.000 lei. S se calculeze impozitul pe profit datorat pentru ntregul an. Raspuns: Venituri totale = 560.000 lei, din care: 1.200 lei venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana (neimpozabile, art. 20, lit. a)) Cheltuieli deductibile: - Cheltuieli cu servicii prestate de terti = 11.000 lei - Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile = 200.000 lei - Cheltuieli cu plata personalului = 63.500 lei Cheltuieli nedeductibile: - Cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile ( dar nu se mentioneaza ca exista contracte de asigurare Art. 21, alin. (4), lit. c) = 2.500 lei - Cheltuieli de sponsorizare in bani = 1.200 lei - Cheltieli de protocol = 2.400 lei - Cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului = 4.000 lei
54
Calcul deductibilitatii cheltuielilor de protocol (Art. 21, alin. (3), lit. a) - diferenta dintre venituri impozabile si cheltuieli aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile de protocol si cele cu impozitul pe profit) 2% [(560.000 1.200) (11.000 + 200.000 + 63.500)] = 2% x (558.800 274.500) = 2% x 283.500 = 5.670 lei Deci cheltuiala cu protocolul de 2.400 lei este deductibila integral. Profit impozabil = (560.000 1.200) (11.000 + 200.000 + 63.500 + 2.400) = 281.900 lei Impozit pe profit = 281.900 x 16% = 45.104 lei Calcul sponsorizarii 3 la din cifra de afaceri = 560.000 x 3 = 1.680 lei > 1200 lei 20% din impozitul datorat = 45.104 x 20% = 9.021 lei Impozitul datorat = 45.104 lei 1.200 lei = 43.904 lei. Impozit de plata ramas = 43.904 lei 4.000 lei = 39.904 lei
55

Lucr Stag - An I SemI Acces 2012 EC (30) - 2

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Lucr Stag - An I SemI Acces 2012 EC (30) - 2

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

LUCRARE DE STAGIU ANUL I (ex.

941,10 1.166,96 1 176,46 lei 950.60 lei 225.86 lei

Si Pentru reducerea financiara: 401 = 767 4426 = 401

1488 lei 1000 200 lei 288

Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

S-au anulat deci ca operatiuni.

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

Diferenta 16725 14.872 = 1853 = dobanda Rate dob 10 %

01.01.N 411 = 5121 =

% 419 4427 411

Transmiterea autoturismului : proces verbal 2675 = 2133 16725

Dobanda de inregistrat 8052 =. ........1853

6583 = . . .. 31.12. N+4 411 =

% 706 4427 766 411 2675 8052

1253 766,5 242,5 244 1253 766,5 244

5121 6583 .....

RECEPTIE MIJLOC TRANSPORT . 2133 = 165 D = 8051 16725 1853 dobanda

% 167 666 4426 404 8051

31.12.N + 4 Rata 5 + valoarea reziduala Rata % = 404 1253

167 666 4426 404 8051 si 6811 = = = 5121 C 2813 404

Valoarea reziduala % = 167 4426 404 =

TVA neexigibil cnt 4428 Si 4428 =2200 I 4428 = 8640

% = 607 378 4428

Profit nerepartizat. Sold creditor 117 N = 6 556 ( 63840 57 284 ) .

% = 404 2134 4426

372 000 300 000 72 000

361 361 711

711 711 361

40 000 30 000 5000

4282 = % 758 4427

6200 5000 1200

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

2. (67.) Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie.

4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati le succint.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (32.) Goodwill-ul reprezint: a) fondul comercial al ntreprinderii;

(1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02

GRUPA II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare

*Absorbia societii C (notm cu 456.C Decontri cu acionarii/asociaii societii C):

nregistrrile contabile n societatea absorbit (societatea B): nchiderea conturilor de capital:

nregistrrile contabile n societatea absorbit (societatea C): nchiderea conturilor de capital:

Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile(asociaii

Cldiri Conturi la bnci n lei

GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

(19.) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert .

GRUPA III Categoria III Expertize contabile

III. In funcie de natura juridic, expertizele contabile pot fi:

a) civile; b) penale; c)extrajudiciare.

moralitate, probitate si demnitate.

2. (26.) Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?

3. (30.) Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

GRUPA III Categoria VII Studii de fezabilitate

Calculai cashflowul net actualizat anual aferent proiectului.

Coeficie nt de actualiz are 7 0,847 0,718 0,609 0,516 0,437

GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7.800

active Explicatie I. imobilizari totale Suma 3.800

II. stoc + creante III. disponibilitati Total active

3.000 1.000 7.800

V. obligatii termen scurt VI. oblig financiare TS Total pasiv

Indicatorul gradului de indatorare