ORGANIZAREA SI VALORIFICAREA SPATIULUI

GEOGRAFIC AL JUDETULUI TIMIS

Profesor coordonator: Student:

CONSIDERATII GENERALE

Localizare geografica
Situat in vestul tarii, judetul Timis este cuprins intre coordonatele 20 16 si 22 33 latitudine estica si 45 11 latitudine nordica. Se intinde pe o suprafata de 8.697 Km , reprezentand 3,6% din teritoriul Romaniei si primul loc intre judetele tarii. Judetul Timis se invecineaza la est cu jud Hunedoara, la sud-est cu Caras-Severin iar la nord cu judetul Arad .

Accesibilitate
n Judeul Timi ntlnim toate tipurile de transport (feroviar, naval, rutier i aerian). Transportul aerian este reprezentat de Aeroportul Internaional Traian Vuia Timioara, al treilea aeroport ca mrime i importan dinRomnia, dup cele dou aeroporturi din Bucureti. Totodat la Timioara exist i un Aeroport Utilitar, care n viitor va fi modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia, Timioara devenind astfel cel de-al doilea ora al Romniei deservit de dou aeroporturi, dup Capital. Transporturile navale sunt reprezentate de Canalul Bega. Navigaia pe Bega este atestat nc din anii 1700. n anul 2008, au nceput lucrrile de decolmatare, ecologizare i modernizare a Canalului Bega i a sistemelor hidrotehnice aferente, pentru a se redeschide navigaia att nTimioara ct i spre Serbia i mai departe spre Dunre. Pe Canalul Bega exist dou porturi principale: Timioara i Otelec.

FAVORABILITATI

SI RESTRICTII PENTRU DEZVOLTAREA

ACTIVITATILOR UMANE

Relief
In judetul Timis relieful este variat.Predomina campia(joasa in vest si inalta in partea centrala), care partrunde in zona dealurilor pe vaile Timisului-spre Lugoj si Begheiului-spre Faget. Dealurile Poganisului si Podisul Lipovei marginesc inaltimile masivului Poiana Rusca al carui varf, Padesu atinge 1380m.
Intre Calea Lipovei si Ronat, pe o distanta de cca. 7Km, altitudinea coboara cu 11m.

Clima
Datorita pozitiei sale, judetul Timis se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influiente ale climatului submediteranian iar diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice ii este caracteristica. Temperatura medie anuala a aerului depaseste 11 C in campie si 10 in dealurile Lipovei.Maxima absoluta a fost integistrata in anul 1952 la Teremia Mare, 42 C iar minima absoluta, in anul 1963, in Timisoara, 35,5 C. Vantul bate in campie dominant spre nord.Frecvente sunt vanturile dinN-E, uneori inregistrandu-se furtuni cu caracter ciclonic dinspre V-SV. Precipitatiile cad neregulat, fiind variabile la nivel anual, crescand gradat de la vest la est.

Flora si vegetatia
Vegetatia este caracteristica silvostepei banatene, padurile sunt purine fiind distruse in decursul anilor, pentru lemn si pentru obtinerea de teren arabil. In partea estica predomina padurile cu brad, molid si fag. se mai gasesc si mkici paduri de stejar, plopi si salcii in lunci.

Vegetatia de mlastini si lacuri cuprinde papura stuf si nufar. Pe cuprinsul orasului Timisoara sunt peste 100 ha de parcuri cu specii rare: stejari seculari, tei cu frunze crestate, platani, majoritatea in Parcul Copiilor. O impresionanta colectie de trandafiri se gasesc in Parcul Rozelor iar specii de arbori in Parcul Central.

Fauna
Fauna judetului Timis in zona de stepa si silvostepa cuprinde rozatoare-popandaul, harciogul, iepurele de camp si pasari-dropia si prepelita. In padurile de la Pischia, Binis, Hodos, mamiferele sunt reprezentate de mistret, caprior, vulpe, dihor, nevastuica, veverita si cerb lopatar. Dintre pasarile de apa, cele mai reprezentative sunt ratele si gastele salbatice,egretele si lisita. Fauna acvatica este bogata in mreana si crap.

Hidrografie
Resursele de apa din teritoriul judetului Timis sunt numeroase, fiind reprezentate de raurile Bega si Timis care-l strabat de la est la sud-vest. AFLUIENTII TIMISULUI:Poganis, Barzava-au debite ridicate, cu variatii mari de nivel.In nord, de la est la vest, isi urmeaza cursul Arancavechiul brat al Muresului. RAUL BEGA izvoraste din Muntii Poiana Rusca si se varsa in raul Tisa dupa un traseu de 244Km, fiind cel mai sudic afluient al acestuia. de la Faget, Bega este canalizata. de la Timisoara pana la varsare, Bega este canal navigabil pe o distanta de 115km.

CANALUL BEGA are o importanta economica notabila pentru Timisoara, facand legatura-prin sisteme de canale europene-cu Marea Neagra, Marea Adriatica si Marea Nordului.

Solurile
Invelisul de sol din zona Timisoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri si subtipuri incadrandu-se in clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri si protisoluri. Capacitatea generala de sustinere a productiei agricole este mijlocie, ca urmare a ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate naturala scazuta ori afectate de umezeala in exces (entricambosoluri, gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc), compensata insa de prezenta cernoziomurilor si a preluvosolurilor molice, cu pondere notabila in arealul comunelor Sacalaz, Dumbravita si Sanmihaiu Roman.

Pe ansamblul Campiei Banatului insa, dominante sunt solurile cu fertilitate ridicata (cernoziomuri, calcarice cambice si argice, preluvosoluri molice, etc), fara limitari semnificative in exploatare, constituindu-se astfel intr-o importanta resursa naturala pentru dezvoltarea productiei agricole intensive.

Resursele de subsol
In mod traditional sunt valorificate, de asemenea, resursele de apa termominerala de la Timisoara si imprejurimi (Calacea, Buzias, Ciacova, Ivanda, etc). In perioada postbelica au fost puse in valoare si resursele de hidrocarburi, petrol si gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest si vest, in Campia Vingai si CampiaArancai.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA-EVOLUTIE

Dupa al doilea razboi mondial, sub influenta si dupa modelul sovietic se renunta la vechea mpartire administrativ-teritoriala pe judete, inclusiv la judetul Timis Torontal, iar teritoriul Romniei se organizeaza n regiuni si raioane. Potrivit Legii nr.5 /1950, Regiunea Timisoara cuprindea 4 raioane, respectiv Deta (cu 32 comune), Lugoj(48 comune), Snnicolau Mare (23 de comune) si Timisoara (36 comune), iar potrivit Decretului nr.331 / 1952 un numar de 9 raioane: Almas, Caransebes, Deta, Faget, Lugoj,Moldova Noua, Oravita, Resita si Timisoara.n anul 1960 se adopta Legea nr.63, prin care s-a dispus schimbarea denumiriiunor regiuni, astfel nct, regiunea Timisoara devine regiunea Banat care are n componenta 12 raioane, respectiv Arad, Bozovici, Caransebes, Deta, Faget, Lipova,Lugoj, Moldova Noua, Oravita, Orsova, Snnicolau Mare si Timisoara. Judetul Timis functioneaza ca unitate administrativ-teritoriala din 1968, potrivit Legii nr.2 / 1968. n conformitate cu prevederile Legii administratiei publice locale nr.215 / 2001, judetul Timis este persoana juridica de drept public, cu un patrimoniupropriu si capacitate juridica deplina.

Organizarea administrativa a judetului Timis cuprinde potrivit Legii nr.2 / 1968,modificata recent prin Legea nr.83 / 2004 si Legea nr.84 / 2004, 2 municipii (Timisoara siLugoj), 8 orase (Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia, Jimbolia, Recas si Snnicolau Mare) si 84 de comune, conform anexei nr. 1. Resedinta judetului este Municipiul Timisoara, atestat documentar n anul 1266 si oras din anul 1342, numele fiind luat de la rul Timisel sau Timisul Mic; asa cum apare cursul actualului ru Bega n descrierile din epoca. Stapnita de regatul ungar si de imperiul otoman n evul mediu, de habsburgi n epoca moderna, de monarhia austroungara n veacul al XIX - lea si intrata n componenta statului romn ncepnd cu anul 1919, Timisoara a fost numita Mica Viena, fiind printre primele orase ale lumii care a avut tramvai tras de cai n anul 1869 si primul oras din Europa iluminat electric n 1885. Important centru industrial, social, cultural si stiintific, oras al concordiei interetnice, simbol al Revolutiei din 1989, Timisoara este astazi orasul care promoveaza cele mai progresiste idei, constituindu-se ntr-un bastion al democratiei si dezvoltarii pe toate planurile.Consiliul Judetean Timis este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, n vederearealizarii serviciilor publice de interes judetean.

EVOLUTIA ORGANIZARII UNUI TERITORIU URBAN DIN

JUDETUL TIMIS

Structura urbana este rezultatul evolutiei in timp a dezvoltarii orasului, avand o configuratie relativ clara. in centrul aglomerarii urbane se afla CETATEA, in jurul careia graviteaza, ca "subsisteme urbane", celelalte cartiere. Datorita dezvoltarii lor independente acestea prezinta caracteristici distincte atat functional cat si plastic, conferind sistemului urban un caracter polinuclear. Aceasta descentralizare permite "descongestionarea" functionala a nucleului central. Concomitent, exista insa tendinta ca nucleele sus-mentionate sa-si piarda identitatea, generand o textura urbana relativ unitara. Rolul principal in inchegarea si organizarea aglomerarii urbane il detine reteaua arterelor de circulatie, construita in sistem radial concentric inca din perioadele anterioare.

Activitatile industriale reprezinta o pondere mare in Municipiul Timisoara, unde s-au dezvoltat istoric din evul mediu - cand Timisoara era piata de desfacere si sediu al mestesugarilor si al micilor meseriasi - pana la marile unitati industriale existente in prezent. Principalele zone industriale din Timisoara sunt: Zona industriala Calea Buziasului (sud-est), care concentreaza unitati de industrie chimica, electrotehnica si productia de componente auto; in prezent zona este in dezvoltare. Zona industriala Calea Sagului (sud), cuprinde industria materialelor de constructii si depozite; in ultima perioada, mai ales datorita Parcului Industrial Incontro, profilul zonei este foarte diversificat. Zona industriala Freidorf (sud-vest), care concentra in trecut preponderent industrie alimentara, este in prezent in restructurare; Parcul Industrial Freidorf, zona noua in curs de dezvoltare, cuprinzand terenuri destinate atragerii investitiilor straine si crearii de noi locuri de munca; preponderente sunt companiile producatoare de componente auto.incurajarii dezvoltarii IMM-urilor.

Zona industriala Solventul - Gara de Nord (vest) traditional preponderent petrochimica si electrotehnica, in prezent in reconversie. Zona de industrie si depozitare centrala, s-a dezvoltat de-a lungul caii ferate, care traverseaza orasul, avand un profil diversificat: constructii, confectii metalice, morarit si panificatie, depozitare etc; in prezent zona este in curs de reconversie. Zona industriala IMT (nord-est), formata preponderent din ceea ce a mai ramas dinIntreprinderea Mecanica, Continental Automotive Products, Shell Gaz, Prompt si depozite. Zona industriala Calea Torontalului (nord-vest), zona noua, cuprinzand industria de produse electronice (Solectron) si alimentare (Coca- Cola), dar si Parcul Industrial Torontalului, destinat dezvoltarii IMM-urilor.

Zona spatiilor verzi

Suprafaa tuturor parcurilor existente pe raza municipiului Timioara este de 117,57 ha Suprafaa total a scuarurilor este de 21,58 ha Parcul cu cea mai mare suprafa este Pduricea Giroc(fosta pepinier a oraului) - 9,03 ha, urmat de Parcul Botanic - 8,41 ha Suprafaa total a spaiilor verzi dintre blocuri - 412 ha Totalul arborilor i arbutilor de pe aliniamentele stradale, din grdinile individuale i dintre cvartalele de blocuri se ridicla 84.770 ha.

Conform Cadastrului verde, n municipiul Timioara, sunt peste 178.000 arbori din care 3,5% necesit intervenii pentru corecii sau defriri totale, respectiv un numr de 6.200 de arbori.

Lanul de parcuri organizat n lungul Canalului Bega, dominant pe malul nordic, are un aspect compact i masiv. Parcurile amenajate n aceast zon sunt: Parcul Central, Parcul Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul ILSA, Parcul Cetii, Parcul Studenesc. n cursul anului 2007 Primria Municipiului Timioara a realizat Parcul Dacia, Scuarul Vidraru, Scuarul Cetii, Scuarul Pun Pincio, Scuarul Pompiliu tefu etc. i totodat documentaiile Bucovina, Parcului Rozelor, Parcului Botanic i Parcului Copiilor.

Padurea verde
Situat n nord - estul Timioarei, este un masiv forestier cu
suprafa de cca 500 ha, amenajat sistematic n careuri de 15 ha. Printr-o amenajare atent, ea poate s ajung pdurea - parc a oraului, putnd prelua funcia de spaiu de odihn i recreere la sfrit de sptmn pentru o important parte din populaia Timioarei, prin faptul c este uor accesibil.

SPAIILE VERZI DIN CUPRINSUL UNITILOR DE LOCUIT

Sunt amenajate de ctre asociaiile de locatari cu plantaii de arbori(platan, prun rou, salcm, plop canadian), arbuti (tufe de gard viu, trandafir, liliac,etc.),flori i gazon, concepia de amenajare variind n raport cuposibilitileimaginative i materiale ale respectivelor asociaii.

SPAIILE VERZI DIN CARTIERELE DE LOCUINE INDIVIDUALE

n prezent, pe fronturile stradale din cartierele mrginae sunt plantai pomi fructiferi, iarcompoziia suprafeei nierbate este format din specii spontane aduse de vnt. Pe viitor, acetia vor fi nlocuii cu specii valoroase din punct de vedere dendrologic, ecologic i peisager. n noua concepie peisagistic se vor efectua proiecte pe strzi, n funcie de stilul arhitectonic al caselor. Astfel, se vor folosi arbori de talie mic, arbuti ornamentali prin flori, frunze persistente i plante erbacee ornamentale prin flori cu proprieti medicinale.Punerea n valoare a potenialului oferit de Canalul Bega din punct de vedere urbanistic i ameliorarea spaiilor verziexistente (prin restructurri peisagere, plantri, recondiionri de alei, dezafectri de construcii, amenajri noi n zona malurilor), toate cu rolul nlturrii degradrilor existente, a disfunciunilor sau a elementelor inestetice, fac obiectul preocuprilor pentru creterea calitii amenajrilorpeisagistice n zona Canalului Bega i a oglinzii de ap.

PARCUL BOTANIC Este un parc cu funcie tiinific i educativ, fiind mprit pe sectoare: ornamental, sistematic, fitogeografic, medicinal etc. Reamenajarea sa presupune realizarea pe suprafaa destinatrozariului, a unei colecii permanente cu specii i soiuri ale grdinarilor particulari din Timioara i din mprejurimile oraului, repunerea n funciune a fntnii arteziene, a cascadelor i bazinelor, reamenajarea terasei, a taluzului de la intrare i a stncriilor i aducerea de noi specii obinute n urma schimburilor cu alte grdini botanice. Parcul Botanic din Timioara a fost declarat arie protejat.

Zona de transport n municipiul Timioara exist o reea vast de transport, cltorii putnd opta pentru tramvai, autobuz, troleibuz sau taxi. Deasemenea, cltorii din unele comune apropiate oraului,precum Ghiroda sau Giarmata Vii,pot opta pentru liniile metropolitane.

MODIFICARI PRIVIND STRUCTURILE DE PROPIETATE SI

EXPLOATARE A TERENURILOR AGRICOLE

n prezent, terenurile agricole aparin aproape n totalitate (98 %) sectorului privat i n proporie de doar 2 % sectorului de stat, dup cum rezult din date statistice 2003. Terenul agricol al judeului Timi, n suprafa de 702.398 ha, reprezint 80,7% din suprafaa total a judeului. Raportat la nivelul Regiunii Vest, judeului Timi i revin 35,8% din totalul suprafeelor agricole i 48,6 % din cele arabile. Din punct de vedere calitativ, doar 37 % din terenurile agricole prezint un potenial productiv bun i foarte bun (calitate I i II 260.770 ha). Pentru judeul Timi problema ameliorrilor funciare a fost i este acut deoarece terenurile eroziunea solului prin ap, exces frecvent de ap n sol, compactarea solului datorit lucrrilor executate necorespunztor etc.

Suprafaa arabil deine ponderea cea mai ridicat n cadrul suprafeei agricole a judeului,terenurile arabile avnd o frecven mai mare (peste 90% din teritoriu) n Cmpia Torontalului i a Timiului. n celelalte zone de cmpie, procentul terenurilor arabile variaz ntre 80 i 90%. n zona dealurilor, terenurile arabile reprezint ntre 40 i 65% din suprafaa agricol, iar n zona Munilor Poiana Rusc, frecvena terenurilor arabile scade sub 10%. Suprafeele cu puni i fnee sunt frecvente n partea de est a judeului i mai restrnse ca suprafa n zona de contact dintre dealuri i cmpii.

ORGANIZAREA SI DEZVOLTAREA RETELEI DE CAI DE

COMUNICATII

Reteaua de telecomunicatii a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare de exceptie, determinnd cresterea gradului de accesibilitate la mijloacele moderne de comunicare intern si international. O contributie esential, n acest sens, avnd-o ptrunderea n zona a marilor firme de profil (functionarea la Timisoara a firmei mixte romno-franceze Alcatel, productoare de centrale telefonice moderne). Judetul Timis se situeaz printre primele judete din tar n privinta posturilor telefonice publice si a ponderii abonatilor conectati n centrale digitale. De asemenea, se constat o dezvoltare puternic a telefoniei mobile, toti operatorii de telefonie mobil din tar fiind prezenti si n judetul Timis.

Reteaua de cai rutiere este bine dezvoltata, avnd o lungime de 2858 de km, ceea ce situeaz judetul pe locul I n tara n ierarhia lungimii drumurilor publice.
Judetul Timis este traversat de doua importante drumuri europene, E 70, care intr n tar din Serbia pe la punctul de trecere frontier Stamora Moravita si face legtura, prin Timisoara, cu sudul trii si cu capitala, Bucuresti si, E 671, care traverseaz judetul de la nord la sud, asigurnd o buna legtura cu Ungaria, respectiv Europa Centrala. Actiuni ample de mbunttire a calittii infrastructurii de circulatie, precum si de dezvoltare a retelei existente au fost demarate, n ultimii ani, de ctre autorittile administratiei publice. Astfel, este n curs pregtire proiectul de realizare a autostrzii Ndlag - Arad - Timisoara - Bucuresti care va conecta partea de vest a trii la culoarul de circulatie rutiera 4 paneuropean.

Transportul aerian este asigurat de Aeroportul International Timisoara, amplasat n partea de nord-est a municipiului. Acesta este considerat aeroport de rezerva pentru Aeroportul International Otopeni (Bucuresti).
Aeroportul ofer curse regulate prin mai multe companii aeriene nationale si internationale facilitnd legaturi rapide, pentru pasageri si transport marfa, cu diverse orase din tar si din ntreaga lume. Reteaua feroviar (787 km) n formare nc din secolul trecut ca urmare a impulsionrii date de dezvoltarea industriei judetului Timis se bucura astzi de cea mai dens retea de cale ferata din tara. Teritoriul judetului este traversat de doua trasee de cale ferata international, magistrala de sud, cu ruta Bucuresti - Craiova - Timisoara - Jimbolia si legturi spre Belgrad si Kikinda (Serbia) si magistrala de vest, care pleac din Timisoara spre BaiaMare, traverseaz Cmpia Tisei si face, n localitatea Ilia, jonctiunea cu magistrala Bucuresti - Brasov - Arad.

AMENAJARI TURISTICE

Turismul n judetul Timis este reprezentat de un potential natural diversificat, etajat, de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Rusci pn la Cmpia Timisului, de varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calittile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor . Servicii de turism de afaceri sunt oferite n principalele centre urbane ale judetului si n special n municipiul Timisoara. Turismul balnear si de agrement se poate practica n orasul statiune Buzias, n municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si n localittile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.

Muntii Poiana Rusci, cu o altitudine de peste 600 m, reprezint o zon cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvat pentru recreere si drumetii. Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Pdureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mic, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega Luncani, Bega - Tomesti - Romnesti, Bega - Poieni, Bega - Margina, Timis - Cebza, Timis - Costeiu) reprezint un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vntorii si pescuitului sportiv. n prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specific creat prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrvita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat n perioada 1972-1978, ntr-un cadru cu o valoare peisagistic ridicat, a determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativ: agrement, sport nautic, pescuit, strand.

Potentialul agroturistic ridicat din zon rural determin organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. n special n raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde pstrarea traditiilor specifice si asezarea n zona premontan si montan sunt factori ce favorizeaz dezvoltarea turismului rural si traditional.
Oferta turistic este completat cu traditii, evenimente culturale, monumente si ansambluri arhitecturale care se gsesc att n Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa Printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Mnstirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc) ct si n alte localitti: la Ciacova se poate admira "Cula Ciacovei", avnd cinci secole de existent, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul Contelui Mercy de la Carani.

Principalele evenimente traditionale care au loc n comunele si centrele urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs national pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii si Festivalul Saltimbancilor la Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc - Studentfest.

Municipiul Timisoara dispune de un numr nsemnat de muzee si case memoriale, de institutii muzical-culturale si de galerii de art. n judetul Timis sunt case si centre memoriale n municipiul Lugoj, orasul Jimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia.
Judetul Timis este bine reprezentat n ceea ce priveste etnografia si arta mestesugreasc, la Timisoara existnd un Muzeu al Satului Bntean. De asemenea, se remarca localittile Jupnesti, Fget, Dumbrava cu realizri deosebite de ceramic, testuri, port popular.

Judetul Timis adposteste cteva rezervatii naturale cu un mare numr de specii de plante si animale rare. n perimetrul localittii Satchinez se gseste o important rezervatie ornitologica, iar la Rdmnesti se afla o rezervatie paleontologic. La Bazos se afl un frumos parc dendrologic, care contine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timisoara. Deosebit de valoroase sunt Pestera Romnesti n care vestite orchestre simfonice sustin anual concerte, Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul Vulcanic
Sumig.

Structuri de primitre turistica

Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice Tebere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Hoteluri pt tineret 49 1 1 9 4 31 4 3

Popasuri turistice

Capacitatea si activitatea de cazare turistica in judetul Timis

Capacitatea de cazare Existenta (locuri) In functiune (mii locuri) Sosirii (mii) Innoptari (mii)

Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune

5.724

1.996,5

283,4

638,5

32,0

PROIECTE DE DEZVOLTARE IN CONTEXT REGIONAL SI

NATIONAL

Directiile strategice de dezvoltare ale judetului Timis si programele strategice de dezvoltare sectoriale au fost convenite si definite cu consultarea larga a actorilor locali cu responsabilitati n dezvoltarea judetului, n cadrul mai multor conferinte judetene organizate n perioada 1997-1998 care au avut ca obiectiv realizarea Strategiei de dezvoltare economico-sociala a judetului Timis. Obiectivul strategic pe termen mediu si lung al judetului Timis este generarea unui mediu socio-economic stabil si diversificat capabil sa asigure prosperitatea generala a populatiei si dezvoltarea durabila a judetului.

Principiile directoare ale Strategiei de dezvoltare a judetului sunt: Dezvoltare durabila Cresterea standardului de viata Crearea de noi locuri de munca Protectia si regenerarea calitatii mediului Cresterea competivitatii locale la nivel international Conceptele de baza cu care opereaza Strategia de dezvoltare economicosociala a judetului Timis sunt trei: Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea polilor economici de dezvoltare urbani si rurali, existenti. Conceptul de dezvoltare economica prin valorificarea potentialului de cooperarea economica transfrontaliera. Conceptul de diminuare a disparitatilor de dezvoltare economica a localitatilor judetului prin valorificarea potentialelor locale ale zonelor defavorizate. Stimularea dezvoltarii infrastructurii fizice din zonele periurbane; Stimularea ntreprinderilor din perimetrul urban, aflate n crestere economica, de a transfera activitati economice spre localitatile din periurban; Sprijinirea crearii si dezvoltarii de ntreprinderi mici si mijlocii n zonele rurale; Facilitarea diseminarii experientei manageriale, tehnice si stiintifice dinspre municipii (Timisoara, Lugoj) spre centrele urbane si rurale;

Programul de amenajare teritoriala a judetului Timis, corelat cu necesitatile si oportunitatile de dezvoltare existente si previzionate, cuprinde urmatoarele directii principale de actiune:
dezvoltarea economica, prin dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economice, a infrastructurii pentru protectia mediului, a infrastructurii de cooperare institutionala si a capacitatii de accesare a programelor de finantare reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice, de circulatie - transport si telecomunicatii reabilitarea si extinderea retelei de infrastructura edilitara, urbana si rurala protectia si gestionarea responsabila a resurselor naturale si a patrimoniului cu valoare istorica, arheologica si arhitecturala Cooperarile economice pe baza constituirii unor parteneriate public-privat de proiect si/sau institutionale sunt acceptate tot mai larg n judetul Timis ca si instrumente adecvate pentru finantarea si realizarea unor obiective mari de investitii de interes public-privat.