Anda di halaman 1dari 0

CURSURI CARDIOLOGIE

Pentru
STUDENTI & MEDICI
2012-2013

Conf. Dr. Ioan Bostaca
Universitatea de Medicin Gr.T.Popa IASI

FR MAJORI

Hipercolesterolemia (LDL Col cu HDL )

HTA

Fumatul

INSULINOREZISTENTA

DIABETUL ZAHARAT

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

DIETA NESANATOASA (grsimi saturate i acizi trans, colesterol, sare, zahr)

VRSTA (B>45, F >55 ani)

EREDITATEA
NOI FACTORI DE RISC

PROTEINA C REACTIVA

TRIGLICERIDE (LA FEMEI)

GENETICA ?
ALTI FACTORI DE RISC

SLEEP APNEA SD

STRESUL (teama !!!)

ALCOOLUL ( >2 DRINKS PE ZI LA BRBAI)

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
Epidemiologia HTA
HTA prevalen mare n bolile CV
~ 970 milioane hipertensivi n ntreaga lume.

HTA afecteaz 20-50 % din populaia adult a
rilor dezvoltate

Frecvena HTA crete brusc dup vrsta de 50
de ani (>50% din aceast populaie).

BP Control Rates
Trends in awareness, treatment, and control of high
blood pressure in adults ages 1874
National Health and Nutrition Examination
Survey, Percent

II
197680
II
(Phase 1)
198891
II
(Phase 2)
199194


19992000
Awareness 51 73 68 70
Treatment 31 55 54 59
Control 10 29 27 34

Sources: Unpublished data for 19992000 computed by M. Wolz, National Heart, Lung, and Blood Institute; JNC 6.

Prehypertension* 120139 Or 8089
ESC
Category
Systolic
(top number)
Diastolic
(bottom
number)
Normal Less than 120 And Less than 80
Prehypertension* 120139 Or 8089
High blood pressure
Stage 1 140159 Or 9099
Stage 2 160 or higher Or 100 or higher
*
Prehypertension* 120139 Or 8089
ESC
* Defined as death due to CV disease; recognized myocardial infarction (MI), stroke, or congestive heart
failure (CHF).
Adapted from Vasan RS. N Engl J Med. 2001;345:1291-1297.
C
u
m
u
l
a
t
i
v
e

I
n
c
i
d
e
n
c
e

(
%
)

o
f

M
a
j
o
r

C
V

E
v
e
n
t
s

1
6
1
2
1
0
8
6
4
2
0
1
4
0 2 4 6 8 10 12
Time (y)
Optimal BP
(<120/80 mm Hg)
Normal BP
(120-129/80-84 mm
Hg)
High-normal BP
(130-139/85-89 mm
Hg)
Impact of High-Normal BP on Risk of
Major CV Events* in Men
TA Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3
Sistolic (mm Hg) 140-159 160-179 180
Diastolic (mm Hg) 90-99 100-109 110
Stratificarea riscului CV total*

- Sczut
- Moderat
- nalt
- Foarte nalt

* se refer la riscul pentru evenimente CV fatale i nonfatale la 10 ani
Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)
Other risk
factors, OD or
disease
Normal
SBP 120-129
or DBP 80-84
High normal
SBP 130-139 or
DBP 85-89
Grade 1 HT
SBP 140-159 or
DBP 90-99
Grade 2 HT
SBP 160-179 or
DBP 100-109
Grade 3 HT
SBP 180 or
DBP 110
No other risk
factors
Average
risk
Average
risk
Low
added risk
Moderate
added risk
High added
risk
1-2 risk factors
Low
added risk
Low
added risk
Moderate
added risk
Moderate
added risk
Very high
added risk
3 or more risk
factors, MS, OD
or diabetes
Moderate
added risk
High added
risk
High added
risk
High added
risk
Very high
added risk
Established CV
or renal disease
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term added indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
Factori implica]i n mecanismele HTA
1. Predispozi]ia genetic\.
2. Cre[terea contrac]iei mu[chiului neted datorit\ hipertrofiei
structurale generate de anumi]i agen]i presori.
3. Hiperinsulinismul [i rela]ia cu men]inerea [i declan[area HTA.
4. Deficite n transportul ionic.
5. Sistemul renin\ angiotensin\ aldosteron.
6. Catecolaminele.
7. Prostaglandinele.
8. Endotelina.
Factori implica]i n mecanismele HTA
1. Predispozi]ia genetic\.
2. Cre[terea contrac]iei mu[chiului neted datorit\ hipertrofiei
structurale generate de anumi]i agen]i presori.
3. Hiperinsulinismul [i rela]ia cu men]inerea [i declan[area HTA.
4. Deficite n transportul ionic.
5. Sistemul renin\ angiotensin\ aldosteron.
6. Catecolaminele.
7. Prostaglandinele.
8. Endotelina.
Patogenia HTA esen]iale o deviere cantitativ\ de la
normal, dup\ cum afirma George Pickering (1960).
A page in the story of hypertension
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Specii reactive de O
Inflamaia vascular
Celule de cretere, fibroz
Disfuncie endotelial
Aldosteron
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE




Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Istoria msurrii TA
In 1896 Riva-Rocci a descris o manet
umflat cu aer care permitea msurarea
presiunii arteriale brahiale sistolice

In 1904 Korotkov a descris o metod
ascultatorie care permitea msurarea
presiunii sistolice i diatolice

Reguli pentru determinarea tensiunii arteriale:
1. pozi]ia bolnavului la determinare trebuie s\ fie n
decubit dorsal sau [eznd\; obligatoriu, la pacienii cu
cre[teri ale valorilor peste cele din defini]ie se determin\
TA [i n ortostatism ; determinai TA la ambele brae (la
prima consultaie !)
2. aplicarea man[etei (care trebuie s\ aib\ o l\rgime de
12,5 cm [i de 14 cm la obezi) s\ acopere 2/3 din
circumferin]a bra]ului, f\r\ mbr\c\minte, cu bra]ul
liber; se palpeaz\ artera brahial\, apoi se pune
stetoscopul; se realizeaz\ umflarea rapid\ cu valori de
peste 20-30 mm Hg fa]\ de TA sistolic\, iar
decomprimarea nu se face mai repede de 2-3 mm Hg/s.




























3. aprecierea TA sistolice se face n faza I Korotkoff, iar
men]ionarea TA diastolice se face n faza V Korotkoff (n
HTA de tip sistolic ca n insuficien]a aortic\ apare faza
IV Korotkoff, de sl\bire a intensit\]ii zgomotelor,
fenomen care se men]ioneaz\ n marcarea TA ex.
160/55/30 mm Hg).
4. se fac trei determin\ri consecutive la interval de 1 min
[i se ia n calcul numai ultima determinare.

5. dac\ se descoper\ pentru prima dat\ valori tensionale crescute, nu se
comunic\ pacientului diagnosticul de HTA; se controleaz\ valorile timp de 3 luni, iar
dac\ se men]in crescute, se poate afirma diagnosticul de HTA (excep]ie ! fac cei care
prezint\ valori ale TA diastolice mai mari de 130 mm Hg, care se declar\ hipertensivi
oricnd sunt descoperi]i cu aceast\ valoarea a TAd).
6. mai trebuie de luat n considerare:
gaura ascultatorie, pentru determinarea TA sistolo/diastolice;
tulbur\rile de ritm, pentru determinarea TA sistolice;
starea de [oc pentru determinarea TA sistolice;
a[a-zisa HTA de aparat.
Msurarea TA

MONI TORI ZAREA AMBULATORI E a TA pe 24 h



- Este descoperit o variabilitate marcat a TA la cabinet
- Este descoperit o TA de cabinet crescut la subieci cu un risc CV total sczut
- Exist o discrepan marcat ntre valorile TA msurate n cabinet i la domiciliu
- Este suspectat rezistena la tratamentul medicamentos
- Sunt suspectate episoade de hipotensiune arterial ortostatic (vrstnici, diabetici)
- Este suspectat sindromul de apnee n somn
- Cnd TA msurat la cabinet este crescut la gravid i se suspicioneaz
preeclampsie
VALORI NORMALE
<125-130 mm Hg TAS; <80 mm Hg TAD
TA diurn < 130-135 mm Hg TAS ; < 85 mm Hg TAD
VALORI NORMALE
- mai mici dect cele msurate la cabinet !!!
TA < 130-135 mm Hg TAS ; < 85 mm Hg TAD
Valori prag ale TA (mm Hg)
Valori prag ale TA (mm Hg)
Prehypertension* 120139 Or 8089
ESC
Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)
Other risk
factors, OD or
disease
Normal
SBP 120-129
or DBP 80-84
High normal
SBP 130-139 or
DBP 85-89
Grade 1 HT
SBP 140-159 or
DBP 90-99
Grade 2 HT
SBP 160-179 or
DBP 100-109
Grade 3 HT
SBP 180 or
DBP 110
No other risk
factors
Average
risk
Average
risk
Low
added risk
Moderate
added risk
High added
risk
1-2 risk factors
Low
added risk
Low
added risk
Moderate
added risk
Moderate
added risk
Very high
added risk
3 or more risk
factors, MS, OD
or diabetes
Moderate
added risk
High added
risk
High added
risk
High added
risk
Very high
added risk
Established CV
or renal disease
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term added indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)
Other risk
factors, OD or
disease
Normal
SBP 120-129
or DBP 80-84
High normal
SBP 130-139 or
DBP 85-89
Grade 1 HT
SBP 140-159 or
DBP 90-99
Grade 2 HT
SBP 160-179 or
DBP 100-109
Grade 3 HT
SBP 180 or
DBP 110
No other risk
factors
Average
risk
Average
risk
Low
added risk
Moderate
added risk
High added
risk
1-2 risk factors
Low
added risk
Low
added risk
Moderate
added risk
Moderate
added risk
Very high
added risk
3 or more risk
factors, MS, OD
or diabetes
Moderate
added risk
High added
risk
High added
risk
High added
risk
Very high
added risk
Established CV
or renal disease
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
Very high
added risk
SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term added indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
Monitorizarea variabilitii TA prin
determinarea TA intraarterial


50-60 mm Hg/24 ore
Episoade scurte de
stimulare presoare sau
depresoare
Producerea regulat de PA mari n
cursul zilei i PA (mai mici) n cursul
nopii (cu 15+20 mm Hg)
Evidenierea variabilitii TA prin
determinarea deviaiei standard monitorizate
24 ore pe trasee beat-to beat
V. TA sistolice V. TA diastolice
TA/HTA Variabilitate.....
n fiziologia PA........................
Intraarterial
ziua- noaptea
clino- ortostatism
n fiziopatologia HTA
ziua- noaptea
clino- ortostatism
brat drept - brat stng

n clinica HTA
De halat alb
Intra OBSERVER
Inter OBSERVER
De la o vizit la alta
Deeper nondeeper
In determinarile diferite: manometric, 24 h ABPM,
autodeterminare la domiciliu

Incidena
evenimentelor
coronariene ischemice
Incidena AVC
ischemic
Mortalitatea n
loturile de HTA
PREDICTOR EVENIMENTE CV
Variabilitatea TA sistolo-diastolice

Dimineaa-seara
Dimineaa de la o zi la alta
La domiciliu-la cabinet
VARIABILITATEA HTA.
D I A G N O S T I C
EXAMEN CLINIC
IMAGISTICA
BIOCHIMIE
SNGE +
URIN
BIOPSII
DIAGNOSTICUL HTA
Bilan funcional i etiologic
Afectarea organelor-int
HTA esenial/HTA secundar

Diagnosticul Complicaiilor : CV & Renale

I dentificarea altor factori de risc i a
bolilor asociate
ORGANE-INT
CORD
Hipertrofie VS
Angina sau IMA anterior
Revascularizare coronarian precedent evalurii HTA
Insuficien cardiac

CREER
AVC ischemic sau AIT (atac ischemic tranzitor)

ARTERIOPATIE PERIFERIC

RETINOPATIE

BCR sau clearance creatinin

FR Afectarea subclinic de organ
Valorile TA sistolice/diastolice
Presiunea pulsului (vrstnici)
Vrsta (B 55 ani;F 65 ani)
Fumatul
Dislipidemia
-CT 190 mg%
-LDL Col 115 mg%
-HDL-Col < 40 mg%
-TG 150 mg%
Glicemia a jeun 102-125 mg%
TTGO anormal
Obezitatea abdominal
Talia 102 cm (B); 88 cm (F)
Anamnez familial de boal CV prematur
(B<55 ani; F< 65 ani)
Diabet zaharat (126 mg%; 200 mg%)

HVS (Ecg; Eco)
IMT (IIM 0,9) sau plac
Velocitatea undei pulsului carotid/femural 12 m/s
Index glezn/bra < 0,9
Creterea creatininei
s
(1,3-1,5 mg% -B; 1,2-1,4 mg% -F)
Cl. Creatinin <60 ml/min
Microalbuminuria : 30-300 mg/24 h

Boal CV sau RENAL instalat
-cerebrovascular: AVC ischemic, hemoragic, AIT
(atac ischemic tranzitor)
-Cord: IM, angina, revascularizare coron., insuf.
cardiac
-Boal renal: nefropatie diabetic, creatinina
seric 1,3; proteinurie 300 mg
-Boal arterial periferic
-Retinopatie avansat: hemoragii, exudate, edem
papilar

TESTE SCREENING - SNGE
TESTE SCREENING - URINA
Examenul fundului de ochi [i aprecierea
stadiului FO n HTA
(stadializarea KWB Keith, Wagener, Barker):

FO stadiul I: ngustarea arterelor retiniene, vene u[or l\rgite (Salus-Gunn I);
FO stadiul II: accentuarea reflexelor arteriale, ncruci[area arterelor cu venele
(Salus-Gunn II);
FO stadiul III: apar exsudate [i hemoragii (+ modific\rile din stadiile
precedente);
FO stadiul IV: apare edemul papilar (+ modific\rile din stadiile precedente).
COMPLICAII
COMPLICAII
HVS Eco paarsternal stng
HVS Eco, subcostal
**
*
Artere
- Aterogenez accelerat.
- risc de a dezvolta anevrism disecant de aort
Arteriole: Arterioloscleroz
- HTA benign:
Depunere de material eozinofilic (hialin) n vase
- HTA malign:
ngroarea intimei.
Necroz n pereii vaselor (necroz 'fibrinoid' ) i
formarea de micro-anevrisme (Bouchard) n creer.

Disecie de aort cronic

HEMORAGIE CEREBRAL
HEMORAGIE MENINGEAN

HEMORAGIE ARAHNOIDIAN
HEMORAGIE CEREBRAL diapedez eritrocitar
NECROZ FIBRINOID
(peretele vaselor cerebrale)

ARTERIOLOHIALINOZA VASELOR CEREBRALE

HTA LA FEMEI
Contraceptive orale
Terapie hormonal de substituie
HTA de sarcin
Cauze medicamentoase ale HTA
Medicamente:
Corticosteroizi: prednison, fludrocortison, triamcinolon
Amfetamine/Anorexigene: phendimetrazina, phentermina,
sibutramina
antivascular endothelin growth factor agents
Estrogeni: contraceptive orale
Inhibitori ai calcineurinei: cyclosporina, tacrolimus
Decongestionante: fenilpropilamina & analogi
Ageni stimulatori ai eritropoietinei: eritropoietin,
darbepoietin

85
De foarte multe ori diagnosticul
de hipertensiune primara este un
diagnostic de lene a spiritului


Fred Siguier, 1962

ABDOMINAL ECHOGRAPHY PERFORMED IN
3450 PTS
Subjects and Methods:

650 patients (pts) with AH
(from 3450 pts with abdominal echography)

Complementary CT and Scintigraphy
Confirmatory surgery

Confirmatory histopathological examination

D I A G N O S T I C
EXAMEN CLINIC
IMAGISTICA
BIOCHIMIE
SNGE +
URIN
BIOPSII
Explorri

De rutin (screening) identificare

Adiionale (specializate )

De localizare ( lateralizare)
TESTE SCREENING - URINA
TESTE SCREENING - SNGE
ARP
Redus
(<0.65)
Medie
0,65-3,2
Inalt
> 3,2
Dozare ALDO
urina 24 h (`nalt)
CT
suprarenale
Dozare ALDO vene
suprarenale
(lateralizarea secre]iei ALDO)
SUPRARENALECTOMIE
<1,6
>1,6
Test Captopril
ARP vene renale
Angio (IRM sau CT)
artera renale
Angioplastie sau
chirurgie
Tratament medical
(-)
(-)
(-)
+ hipokaliemie
(-)
D I A G N O S T I C
EXAMEN CLINIC
IMAGISTICA
BIOCHIMIE
SNGE +
URIN
BIOPSII
UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINAL
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invaziv
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
Metode imagistice
D I A G N O S T I C
EXAMEN CLINIC
IMAGISTICA
BIOCHIMIE
SNGE +
URIN
BIOPSII
PROCEDURI DIAGNOSTICE
Diagnostic posibil Iniiale Adiionale
Boal cronic renal
Ex. Urin, Cr seric, ECO Scintigrafie renal, biopsie renal
Boal renovascular
Eco
Doppler duplex
Angio CT sau IRM, aortografie
Coarctaie
Determinarea TA la membrele inf ECO, IRM sau aortografie cu substan de
contrast
Hiperaldosteronism
K n plasm i urin, ARP,
dozare aldosteron
Aldosteron urinar dup ncrcare cu sare,
CT suprarenale, dozare efluentul venos
suprarenale

Sd Cushing
Determinarea cortizolului dp 1 mg
dexametazona seara

Cortizolul urinar dup doze variabile de
dexametazon, CT suprarenale, scintigrafie
Feocromocitom
Dozare metanefrine plasm
Dozare metanefrine-catecolamine n urin
normetanefrine n plasm) bazal i dup 0,3
mg clonidin +
CT suprarenale, scintigrafie
HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE

HTA RENAL

RENOVASCULAR

RENOPARENCHIMATOAS
HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE

HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE

HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE

HTA RENAL

RENOVASCULAR

RENOPARENCHIMATOAS
HTA
renovasculara
Anamnez
Debut brusc
Debutul HTA sub 30 de ani sau peste 50 de ani
HTA sever sau rezistent
Prezena semnelor de ateroscleroz n mai multe teritorii
Antecedente familiale fr HTA
Fumtor
Agravarea functiei renale dup inhibarea reninei-angiotensinei
Edem pulmonar acut repetat
Examen clinic
Sufluri abdominale
Modificri severe la examenul FO
Laborator
Aldosteronism secundar
ARP nalt
Hipokaliemie
Hiponatremie
Proteinurie (moderat)
Creatinina seric crescut
>1,5 cm diferena ntre cei 2 rinichi la ECO
ARP
Redus
(<0.65)
Medie
0,65-3,2
Inalt
> 3,2
Dozare ALDO
urina 24 h (`nalt)
CT
suprarenale
Dozare ALDO vene
suprarenale
(lateralizarea secre]iei ALDO)
SUPRARENALECTOMIE
<1,6
>1,6
Test Captopril
ARP vene renale
Angio (IRM sau CT)
artera renale
Angioplastie sau
chirurgie
Tratament medical
(-)
(-)
(-)
+ hipokaliemie
(-)
Timp Aciune
Min. 0 Repaus la pat 30 min
Min 30 Determinare ARP (1)
Administrare CAPTOPRIL 50 mg
Dup 60 minute
(90 minute de la debutul testului)
Determinare ARP (2)
Timp Valoare
Min 60 ARP >12 ng/ml/h
sau
ARP a crescut de 4 ori valoarea iniial*
(*dac a fost < 3 ng/ml/h)
TESTUL CU CAPTOPRIL
Metod
Interpretare
UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINAL
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invaziv
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
Metode imagistice
Criterii clinice
prezente pentru SAR
Evaluare noninvaziv
(Eco Doppler duplex + IRM sau CT angio renal
Stenoza (SAR)= prezent
Explorare nuclear izotopic pentru a determina fluxul fracional n
fiecare rinichi
SAR unilateral-
perfuzie asimetric
prezent
SAR unilateral
+
perfuzie simetric
SAR prezent
bilateral
Tratament medical
Trateaz factorii de risc
Intervenie de REVASCULARIZARE
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
DE CAUZA RENALA
HTA RENAL

RENOVASCULAR

RENOPARENCHIMATOAS
Structura pe afec]iuni a lotului studiat
460
40
4
16
30
HTA esen]ial\
rinichi mic unilateral
nefropatii intersti]iale cronice
bilaterale
anomalii congenitale
boli parenchimatoase cronice


Ecografia abdominala poate descoperi si avansa
substratul anatomopatologic pentru diverse forme de
HTA renala:
- nefropatii glomerulare monosimptomatice (HTA)
- nefropatii interstitiale
- rinichi polichistic
- tumori renale si suprarenale (cu mecanism Goldblatt)
- HTA renovasculara
Caz 12, B, 76 ani, TA=190/110 mm Hg
RD=95mm RS=90 mm
Glomerulonefrita cronica
HTA secundara renoparenchimatoasa
23
3
3 2
25
Gl omerul onefri ta croni ca
Nefropati e di abeti ca
Nefropati e l upi ca
Peri arteri ta nodoasa
Nefroangi oscl eroza beni gna
HTA secundara - anomalii congenitale
renale
agenezie renala
ureterohidronefroza congenitala
rinichi polichistic
HTA secundara - anomalii renale congenitale
1
1
14
Agenezi e renal a
Ureterohi dronefroza bi l ateral a
Ri ni chi pol i chi sti c
RINICHIUL MIC
ECOGRAFIC
Rinichi mic unilateral
18
15
7
rinichi mic vascular
rinichi mic pielonefritic
rinichi mic congenital
Caz 4, B, 46 ani, TA=240/140 mm Hg
RD=71 mm, RS-RD=59 mm
Caz 4, B, 46 ani
Rinichi mic unilateral - nefropatii
interstitiale cronice
ECOGRAFIA RENALA a evidentiat:
- rinichi drept mic, 58 - 104 mm
- RS - RD=15 - 73 mm
- contur renal neregulat
- cicatrici fibroase parenchimatoase
- dilatatii caliciale
- reducerea segmentara a grosimii parenchimului
- sclerolipomatoza sinusala
- asocierea cu litiaza renala, 6 cazuri
Caz 29, F, 47 ani, TA=170/100 mm Hg
RD=97 mm, RS-RD=18 mm, RS=115 mm
Caz 47, F, 57 ani
Agenezie renala dreapta. Anevrism aorta abdominala trombozat
Rinichi polichistic - ECOGRAFIE
Cresterea dimensiunilor renale bilateral :
- dimensiuni RD=118-200 mm, RS=136-185 mm
- contur boselat
- structura renala inlocuita de imagini chistice
cu dimensiuni 10 - 40 mm, maxim 65 - 136 mm
- chisturile au avut structura omogena,
anecogena, delimitare neta
- prezenta concomitenta de calculi, 2 cazuri
- chist complicat cu hemoragie, 1 caz
- chisturi prezente in ficat, splina, pancreas, 3
cazuri
Rinichi polichistic
examene imagistice impuse de clinician
- urografia, 5 cazuri, nu aduce nici un element
nou de diagnostic
- arteriografia renala, 3 cazuri, nu aduce
elemente noi de diagnostic
- CT, 4 cazuri, confirma prezenta chisturilor si
defineste complicatia hemoragica, 1 caz
Caz 1, B, 65 ani, TA=170/100 mm Hg
RD=180 mm
Boala polichistica
Caz 1, B, 65 ani
Boala polichistica - CT
GLANDA
SUPRARENAL
HTA secundara endocrina
suprarenaliana

ABDOMINAL ECHOGRAPHY PERFORMED IN
3450 PTS


ECOGRAFIA SUPRARENALIANA - structura

formatiunile cu un diametru < 40 mm:
structura solida omogena si ecogenitate scazuta
fata de parenchimul hepatic sau splenic;

formatiunile cu un diametru > 40 mm: structura
mixta (alternanta de zone de necroza + componenta
de tip solid calcificari)
UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINAL
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invaziv
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
Metode imagistice
FEOCROMOCITOMUL
D I A G N O S T I C
EXAMEN CLINIC
cefalee
+
tremurturi ale extremitilor
+
abundent sudoraie

TAHICARDII sau TAHIARITMII
SEVERE
Anxietate/paloare/roea
CARDIOMIOPATIA
ADRENERGIC
(Infarct miocardic)
IMAGISTICA
BIOCHIMIE
Snge
+
Urin
tulburri metabolice asociate
HIPERGLICEMIE,
HIPERLIPEMIE
AZOTEMIE
+
hipoTA sever
Feocromocitom
Feocromocitom
Feocromocitom
13 cazuri (32,5%) din 40 pacienti cu HTA si
modificari ale GSR diagnosticate ecografic, au
argumente clinice si biochimice pentru
feocromocitom.
CT - 6 cazuri din 13
se confirm diagnosticul ecografic
sunt diferene de dimensiuni(2 -9mm)
pentru tumorile mari, peste 60 mm
Localiz\rile feocromocitoamelor
6
5
2
GSR dreapta
GSR stinga
Organ Zuckerkandl
Caz 7, F, 65 ani TA=190/100 mm Hg
Caz 3, B, 26 ani, TA=210/120 mm Hg, T=115/72 mm, AVM=84 mg
Caz 3, B, 26 ani
Caz 5, F, 48 ani, TA=240/140 mm Hg, AVM=120 mg, T=104/85 mm
Caz 12, F, 39 ani, TA=95/60 mm Hg, AVM=55 mg, T=80/60 mm
Caz 12, F, 39 ani, TA=95/60 mm Hg, AVM=55 mg, T=80/60 mm
FEOCROMOCITOM GSR dr - MEN II
Caz 2, B, 47 ani
Caz 2, B, 47 ani, TA=220/100 mm Hg, AVM =68 mg, T=48/37 mm
Scintigrafia cu I
131
-MIBG
Laboratorul de Medicina Nucleara
Spitalul Universitar Sf. Spiridon ,Iasi
Caz 13, F, 62 ani, TA=300/180 mm Hg, AVM=30 mg, T=69/45 mm
Caz 13, F, 62 ani
Carcinom suprarenal
CT confirma diagnosticul ecografic
CT: formatiune expansiva solida neomogena cu
contrastare intensa periferica si zone de
necroza, delimitare neta

Caz 15, F, 41 ani, TA=170/100 mm Hg, T=60/40 mm
ADENOMUL
CONN
D I A G N O S T I C
EXAMEN CLINIC
HTA benign
+
Sindromul poliuro-polidipsic
parestezii, pareze, paralizii flasce
cu abolirea ROT;
IMAGISTICA
ECG
BIOCHIMIE
S+U:
tulburri metabolice asociate
HIPERGLICEMIE,
HIPERLIPEMIE
AZOTEMIE
K
+
seric sub 3 mEq/l
( poate ajunge la 1 mEq/l):
Kaliureza ajunge la valori ce
dep\[esc 30-40 mEq/l.
Alcaloz\ (RA peste 26 mEq/l;
pH peste 7,45
Hipernatremie (mai rar\);
Testul Melby (la spironolacton\)
pozitiv
ARP nul\ [i nestimulabil\;
Dozarea aldosteronului

snge = 9 ng/100 ml (n aldosteronismul primar peste 17-20 ng/100 ml);
urin\ = 19-20 g/24 ore (n aldosteronismul primar peste 25 g/24 ore).
ALDOSTERON dozri:
Adenom Conn
4 cazuri (10%) din 40 pacienti cu HTA si modificari
ale GSR, diagnosticate ecografic, au avut argumente
clinice si biochimice in favoarea unui aldosteronism
primar
Caz 17, F, 36 ani, TA=220/140 mm Hg, T=37/40 mm, K=2,8 mEq/l
Caz 17, F, 36 ani
Caz 18, F, 42 ani, TA=200/130 mm Hg, T=25/20 mm, K=2,3 mEq/l
COARCTAIA
DE AORT
preductal\, de tip infantil, situat\ naintea
inser]iei canalului arterial men]innd canalul
arterial permeabil;
postductal\, de tip adult, avnd canalul arterial
nchis.
aorta abdominal - prerenal- coarctaie joas
COARCTAIA de AORT
forme anatomice
Se poate asocia cu alte malforma]ii congenitale:

valva aortic\ bicuspid\ (insuficien]\ aortic\);
defect de sept ventricular;
persisten]a canalului arterial;
stenoz aortic\.
Fiziopatologie:

HTA n etajul superior al corpului

hipotensiune arterial\
(n jum\tatea inferioar\ (n cazul n care stenoza este situat\ dup\ emergen]a
vaselor mari)

mecanism hiperreninemic - stenoza este situat\ deasupra emergen]ei
arterelor renale

circula]ia colateral\ prin arterele subclaviculare, cervicale, scapulare,
mamara intern\.

Examenul fizic

Triunghiul lui Scarpa;

Baza inimii- subclavicular stng
Rx
ECG
Ecocardiografie
Rx
- aorta parasternal stng\ sub forma cifrei 3.
- semnul lui Rssler

ECG
- hipertrofie de VS tip baraj

Examenul ecocardiografic
- hipertrofia de VS de tip concentric
- leziunile asociate: bicuspidia de aort\, DSV.
Coarctatie
Coarctatie
Coarctatie
Coarctatie
De foarte multe ori diagnosticul
de hipertensiune primara este un
diagnostic de lene a spiritului


Fred Siguier, 1962