Anul III, nr.

31
apare
august 2009 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Copilul în mijlocul
ispitelor “Dacã voi,
Valorile educaþiei s-au îndepãr-
tat mult de valorile creºtine. Ce ca ucenici, veniþi
putem face pentru a-i înarma pe
copii în faþa ideilor pe care le
impune societatea? (pag. 10)
la duhovnici
„Nu existã gimnasticã
mai bunã
cu credinþã,
decât metaniile“ credinþa voastrã
Rugãciunea trupului, necunos-
cutã multora dintre noi, are
efecte surprinzãtoare. (pag. 8)
va face din noi
Brâncovenii, o familie
de mucenici
prooroci”
Familia martirã a Brâncoveni-
lor ocroteºte de veacuri Þara (pag. 5)
Fãgãraºului. (pag. 2)
Editorial de Pr. Iosif Ciolan umanitãþi. Cât de actual este cuvântul Ce este actuala crizã mondialã? Este in-
Criza mondialã sau provocarea Sfântului Apostol Petru, care spune în- tersectarea voinþei marelui orator al lumii
tr-una din epistolele sale cã "diavolul urlã acesteia - diavolul - cu visele pe care acesta
"Fetei Morgana" ca un leu cãutând pe cine sã apuce"! ni le-a inoculat. A urlat pânã acum arãtân-
În arta oratoriei existã o În una din melodiile hip-hop, care se du-ne un nivel înalt material pe care îl pu-
metodã numitã "captatio adreseazã în special tinerilor, se dã ºi rãs- tem dobândi. Iar dupã ce iluzia a fost crea-
benevolensis" sau captarea puns de ce existã aceastã crizã financiarã. tã, ne înspãimântã spunându-ne cã nu pu-
atenþiei. Oratorul foloseºte Ce ne spun hip-hoperii? Ne spun cã "E tem pãstra ceea ce nu am avut niciodatã.
aceastã metodã pentru a foame de bani, e foame de bani, bãieþi. Ce În contradicþie cu el, Dumnezeu ne
atrage atenþia auditoriului fel de bãieþi sunteþi?" Cu alte cuvinte, nu spune cã ancorarea prea adâncã în lumea
asupra sa, dar mai ales asupra mesajului este lipsã de bani, ci existã o avidã foame aceasta este deºertãciune ºi cã trãind doar
pe care doreºte sã-l transmitã. Pentru a fi de bani. Iar dacã nu ai aceastã foame nu pentru lumea aceasta totul este "vânare de
sigur cã cei care îl ascultã vor avea întrea- faci parte din grupul “bãieþilor adevãraþi”. vânt". De ce criza actualã creeazã o pani-
ga atenþie îndreptatã spre mesajul sãu, ora- Este realã sau nu aceastã crizã eco- cã atât de mare? Pentru cã sunt mai mulþi
torul trebuie fie sã prezinte o idee care sã nomicã mondialã? Pãrerea mea este cã cei care audiazã glasul marelui orator dia-
dea naºtere unui sentiment de speranþã, de aceastã crizã este de fapt "Fata Morgana" bolic decât glasul binecuvântat al lui Dum-
bucurie, de exaltare, fie sã transmitã o idee zilelor noastre. "Fata Morgana" este un nezeu, care nu împrãºtie panicã, fricã sau
care sã ºocheze, sã creeze un sentiment de concept, dar este ºi o realitate. Mulþi au teamã, ci bucurie, pace ºi liniºte.
fricã, de teamã, de panicã. crezut vreme îndelungatã cã este vorba de Crizã existã. Iar ea este Fata Morgana.
În ultima vreme se încearcã impune- o simplã halucinaþie a celor care cãlãto- Este o iluzie opticã ºi auditivã a unei nefe-
rea unui sentiment de fricã, de teamã, de resc prin deºert. Astãzi însã s-a dovedit riciri pe care ne-o provocãm noi. Este criza
panicã. Este crizã mondialã. O crizã finan- ºtiinþific cã nu este o halucinaþie psihicã spiritualã a omului care se ascunde de Dum-
ciarã. O teribilã crizã economicã. Canalele personalã, ci o iluzie opticã realã. Aceastã nezeu ºi de glasul Lui. Eu vã doresc ca în
de televiziune, în unanimitate rãspândesc reflexie este de fapt o realitate virtualã acest deºert al vieþii sã-L redescoperiþi pe
aceastã idee. Întreaga mass-media bom- care apare datoritã intersectãrii unor reali- Dumnezeu înainte ca "Fata Morgana" sã
bardeazã conºtiinþa liniºtitã a întregii tãþi materiale: nisipul, orizontul, cãldura. vã fure minþile.
CMYK
 2 Trecut ºi prezent în Bisericã
Brâncovenii, o familie de mucenici specific brâncovenesc, de la
biserica Sf. Gheorghe Nou din
Se împlinesc anul acesta, în ziua de
Sfânta Marie, 295 de ani de la pãtimirea
Sfinþilor Brâncoveni. În miercurea Sãp-
tãmânii mari a anului 1714, când Însuºi
Domnul a fost vândut, Sfântul Con-
stantin aflã de trãdarea cãreia i-a cãzut
victimã. În Vinerea Mare, împreunã cu
fiii sãi Constantin, ªtefan, Radu ºi
Matei ºi cu sfetnicul Ianache, începe
drumul Golgotei. κi lasã profetic trãdã-
torii în mâna lui Dumnezeu ºi porneºte
înlãnþuit spre Stambul. Imediat, în locul
lui este numit domn ªtefan Cantacu-
zino, fiul stolnicului Constantin Cantacu-
zino, vãr primar cu Brâncoveanu. El, îm-
preunã cu tatãl sãu, l-a lucrat la turci. Dar
Dumnezeu nu i-a rãbdat nici pe ei ºi în
zorii zilei de 7 iunie 1716, ambii au fost
spânzuraþi la Constantinopol.
La Stambul, Brâncovenii sunt întem-
niþaþi ºi supuºi unor chinuri inimaginabile,
pânã în ziua de 15 august - praznicul
Adormirii Maicii Domnului, când doamna
Maria îºi serba ziua numelui, iar domni-
torul împlinea 60 de ani. Uciderea celor
ºase a fost de o cruzime care i-a îngrozit ºi
pe turci. Constantin Brâncoveanu a fost
silit sã priveascã descãpãþânarea celor
patru fii ºi a sfetnicului Ianache, pentru ca
apoi sã-ºi afle ºi el, în acelaºi mod,
sfârºitul. Trupurile martirizate au fost
târâte pe uliþi ºi apoi aruncate în apele
Bosforului, iar capetele purtate în prãjini ºi
înfipte la poarta seraiului, unde au stat trei
zile. Pe ascuns, creºtini milostivi au cules
din valuri trupurile sfinþilor ºi le-au
îngropat în tainã, în insula Halchi.
În acest timp, doamna Maria se gãsea
închisã cu fetele, cu ginerii ºi cu nepoþelul
de ºapte luni, scãpat ca prin minune de la
moarte, în temniþa Fornetta. Cu multã du-
rere a primit vestea sfârºitului tragic al
celor dragi ei. Printre lacrimi, ºi-a fãgãduit
cã nu va avea liniºte pânã nu va duce în
þarã trupurile soþului ºi ale copiilor.
Ca sã poatã împlini acest gând, doam-
na Maria trebuia sã fie liberã. Cu multã
dibãcie, a luat legãtura, în temniþã fiind, cu
niºte prieteni ai familiei din þarã, care au
fãcut rost de 50.000 de galbeni, bani
împrumutaþi cu o dobândã uriaºã, ºi au
plãtit vizirului preþul rãscumpãrãrii.
Dar neîmpãcaþii duºmani din Þara Ro-
mâneascã, Cantacuzinii, au dat aceluiaºi
vizir 40.000 de galbeni, obþinându-i promi-
siunea trimiterii în exil a membrilor fami-
liei Brâncoveanu rãmaºi în viaþã. Astfel,
Bucureºti. Pe piatrã se poate distinge
stema Þãrii Româneºti, precum ºi vul-
turul cu crucea în cioc. În mod discret,
evlavioasa doamnã a aºezat deasupra
criptei o candelã de argint, cu o fru-
moasã lucrãturã, tot în stil brâncove-
nesc, care atesta cã acolo odihnesc
"oasele fericitului Domnu Io Constantin
Basarab Voievod" ºi cã doamna nãdãj-
duieºte ca tot aici "sã i se odihneascã
oasele". Lumina candelei mormântului
a acoperit taina inscripþiei
pe neaºteptate, aceºtia timp de douã veacuri, fiind
s-au trezit în surghiun la descoperitã abia în 1914.
Kutahia, în Caucaz, un- În preajma sãrbãtorii
de au stat trei ani, fiind Sfinþilor Martiri Brâncoveni,
apoi trimiºi în þarã. preoþi ºi credincioºi ai bise-
De-acum, doamna ricii ,,Sfântul Nicolae" din Fã-
Maria va face tot posi- gãraº, ctitorie brâncoveneas-
bilul sã aducã în þarã cã, lãsãm sã picure o lacrimã
trupul soþului. Abia în pe amintirea sfinþilor, dar ºi a
anul 1720 va reuºi acest Mormântul Sfinþilor doamnei Maria, nu mai puþin
lucru. L-a aºezat, nu în Brâncoveni ºi candela încercatã de un destin tragic.
mormântul pregãtit din aºezatã de Doamna Maria Ne gândim la ei ca la o fami-
vreme de domnitor la Hurezi, ci sub o les- lie ºi împreunã ocrotitori ai neamului
pede de marmurã albã, cu chenar floral, românesc. Pr. Marcel Dobrea
Biserica Sfântul Ilie din Oraºul Victoria
ºi-a sãrbãtorit hramul
Credincioºii ortodocºi de pretutin-
deni l-au sãrbãtorit în data de 20 iulie pe
Sfântul Ilie Tesviteanul, prorooc al
Vechiului Testament ºi mare fãcãtor de
minuni. În aceastã zi, biserica "Sfântul
Ilie" din Oraºul Victoria s-a îmbrãcat în
haina bucuriei sãrbãtoririi hramului,
bucurie care se putea citi pe feþele tuturor
celor prezenþi.
Praznicul a început încã de cu searã, în pãrintele Cornel Codrea ºi pãrintele
ajunul sãrbãtorii credincioºii luând parte Mihail Fogoroº, împreunã cu care ne-am
la slujba privegherii. Împreunã cu pãrin- rugat, cerând ajutorul lui Dumnezeu ºi
tele Adrian Magda, parohul nostru, au fost ocrotirea Sfântului Ilie.
alãturi de noi ºi pãrintele Ion Tãrcuþã din Ca în zi de sãrbãtoare a parohiei, la sfâr-
Ucea de Jos ºi pãrintele Marius Corlean ºitul Sfintei Liturghii am putut asculta con-
din Bucium. A fost o searã plinã de lumi- certul de pricesne interpretate cu emoþie
na rugãciunii ºi a frumuseþii duhovniceºti. sfântã de patru doamne ale cântecului ro-
Cinstirea adusã sfântului a fost încu- mânesc: Mariana ªandru, Viorica Cerbu,
nunatã de Dumnezeiasca Liturghie în di- Mioara Greavu ºi Eugenia Gheban. S-au
mineaþa zilei de 20 iulie, biserica fiind fru- bucurat împreunã ºi cerul ºi pãmântul…
mos împodobitã cu numãrul mare de cre- Precum Sfântul Ilie a reuºit, prin credin-
dincioºi prezenþi, nu doar din oraº, ci ºi þã ºi curajul demn de urmat, sã întoarcã
din parohiile învecinate (ºi nu numai) ºi poporul evreu de la închinarea la zei la cin-
cu mireasma rugãciunii ºi a florilor aduse stirea adevãratului Dumnezeu, nãdãjduim
în dar. Dumnezeu ºi Sf. Ilie ne-au învred- ºi noi ca prin rugãciunile sale sã ne îndru-
nicit tot de prezenþa a trei împreunã sluji- me pe calea cea adevãratã a vieþii veºnice.
tori, pe lângã pãrintele paroh fiind acum Teodora Huºtiu, Victoria
 Eveniment 3
Crucea a fost
Înãlþarea Crucii catedralei fãgãrãºene fãcutã, cu materialul
adus din strãinãtate,
Crucea este simbolul fundamental al locaºului de cult. De la Mapason Braºov.
la punerea temeliei catedralei din Fãgãraº ºi pânã la aºezarea A costat 10 000 de eu-
crucii de pe cupolã, ca semn al biruinþei, a fost un drum lung ºi ro, fiind donatã de
anevoios. Înãlþarea crucii pe catedrala Þãrii Fãgãraºului a fost domnul Dorel Piticaº,
un moment pe care l-am aºteptat zi de zi, cu multã nãdejde ºi patronul firmei Blach
bucurie, pe parcursul anilor ridicãrii acestui impresionant Dom. A fost trans-
locaº de cult pentru ortodoxia fãgãrãºeanã. Atunci când crucea portatã de la Braºov
este înãlþatã, înseamnã cã jumãtate din lucrare este terminatã. cu o platformã înso-
DIMENSIUNI ºI MATERIALE DE Materialul din ca- þitã de un echipaj de
EXCEPÞIE. Crucea care vegheazã acum re este construitã cru- poliþie, având nevoie
Fãgãraºul este în formã de treflã, în stil cea e þeavã de inox de aprobãri speciale
ortodox bizantin, ºi este constituitã din îmbrãcatã în tablã de pentru gabarit depãºit.
douã pãrþi: una vizibilã, cu o înãlþime de inox titanizat, culoa- ZI DE ÎNÃLÞARE.
7,50 m, ºi una care nu se vede din exterior rea aurului, ºi este fabricat în momentul de Ziua cea mare a înãlþãrii crucii pe cate-
pentru cã rãmâne sub acoperiº, cu o faþã doar în douã locuri din lume. Con- drala Fãgãraºului a fost vineri, 17 iulie,
dimensiune de 1,50 m. Ea este montatã pe form cercetãrilor savanþilor chimiºti, aceas- când Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul,
o structurã de rezistenþã solidã: un stâlp de ta are o durabilitatea calitativã sigurã. alãturi de Pãrintele Ilarion Urs, stareþul
fier beton, turnat, de 40/20 cm diametru ºi Braþul orizontal al crucii are dimensi- Mãnãstirii Brâncoveanu, ºi un sobor de
un stâlp de fier beton pe exterior, de 70/50 unea de 4,70 m, lãþimea de 50 cm ºi gro- preoþi, a fost în mijlocul nostru pentru a o
cm. Este ancoratã din patru pãrþi cu patru simea de 35 cm. În centru, între braþe, cru- sfinþi. Au mai fost prezenþi atât donatorul
ancore, simbolizând cele patru puncte car- cea are un cerc ornamental cu sãgeþi, ce sim- Dorel Piticaº, cât ºi reprezentanþi ai
dinale, întreg mapamondul pe care Hristos bolizeazã razele soarelui, cãci Hristos Dom- autoritãþilor locale, în frunte cu domnul
îl cheamã la mântuire prin jertfa Sa. nul este pentru noi "Rãsãritul Cel de Sus". primar Sorin Mãnduc.
Procedura înãlþãrii a fost una destul de
O bisericã nouã l a H ã l m e a g complicatã, în acest sens fiind nevoie de o
macara adusã special pentru acest lucru.
Cunosc satul Hãlmeag pentru cã Fiind o lucrare de biruinþã a credinþei
fac parte din cercul de preoþi care merg noastre strãmoºeºti, nu se putea sã nu
acolo de trei sau patru ani pentru a sluji avem ºi ispite. Din cauza unei pene de
Sfânta Tainã a Maslului. La fiecare curent am fost nevoiþi chiar sã o dãm jos o
vizitã îmi veneau în gând cuvintele datã, apoi a intrat foarte greu în stâlpul de
Mântuitorului: "Nu te teme, turmã rezistenþã, însã pânã seara la Vecernie a
micã..." O bisericã micã ºi relativ pu- fost înãlþatã ºi ancoratã.
þini credincioºi. Puþini, dar inimoºi. Lucrarea însã nu se terminã aici.
Pãrintele Lucian Streza, din ªerca- Urmeazã încã 4 cruci pe turnurile mici, cu
ia, care se ocupã ºi de serviciile religioase este Hristos... Început bun s-a fãcut. o dimensiune de 2,5 m (cam a treia parte
de la Hãlmeag, a avut bunul, mãreþul ºi Nu vreau sã mai adaug decât cã am din crucea mare) ºi alte 8 cruci pe cupole
responsabilul gând sã construiascã împre- fost dupã trei sãptãmâni din nou la Hãl- (cu dimensiunea de 1 m), dar ºi îmbrã-
unã cu autoritãþile locale ºi credincioºii de meag ºi nu micã mi-a fost mirarea când carea tuturor cupolelor în tablã de inox
acolo o bisericã nouã. Zis ºi fãcut. S-au am vãzut cã zidurile noii bisericii au fost titanizat. Fiind o lucrare costisitoare, nã-
fãcut formele, s-a bãtut fundaþia ºi iatã cã deja ridicate. ªi iarãºi mi-au venit în cap
dãjduim ca Dumnezeu sã deschidã ºi ini-
lucrurile au fost pregãtite pentru rugãciu- cuvintele: "Nu te teme, turmã micã...",
ma altor oameni darnici, pentru a vedea
nea arhiereascã de punere a pietrei de "cãci unde voieºte Dumnezeu se biruieºte
temelie. Seara plãcutã de 5 iulie 2009 s-a rânduiala firii". catedrala în toatã strãlucirea ºi mãreþia ei.
Pr. Ciprian Bîlbã Pr. Protopop Ioan Ciocan
bucurat la Hãlmeag de un aer
festiv. Aºteptat de o mulþime
impresionantã de credincioºi Invitaþie
din sat ºi de prin împrejurimi, Dragi locuitori ai Þãrii
rea Sfinþilor Martiri Brânco-
veni, care vor fi numiþi cu aceas-
tã ocazie ocrotitori spirituali ai
ricii, Sf. Liturghie se va oficia
afarã, pe podiumul pregãtit spe-
cial în faþa catedralei.
de preoþi, oficialitãþi locale ºi Fãgãraºului, întregii Þãri a Fãgãraºului, deci Vã rugãm, pe cei care
nu numai, Înaltpreasfinþia Sa Duminicã, 16 august, sun- ºi ai dumneavoastrã. aveþi, sã vã îmbrãcaþi în fru-
Dr. Laurenþiu Streza a venit teþi invitaþi sã vã alãturaþi pre- Evenimentul va fi prezidat moasele noastre costume popu-
ºi s-a rugat pentru reuºita oþilor din parohiile dumnea- de Preafericitul Pãrinte Daniel, lare, pentru a ne împodobi nu
acestui proiect. A stropit cu voastrã ºi sã participãm împre- Patriarhul Bisericii Ortodoxe numai sufleteºte, ci ºi trupeºte,
apã sfinþitã în cele patru laþuri unã la o mare ºi dublã sãrbã- Române, care va fi întâmpinat la acest mare praznic.
ale locaºului de închinare ºi a toare: sfinþirea catedralei din
la ora 9 cu trãsurã, cai ºi Vã aºteptãm cu drag!
dezvãluit, printre altele, cã Fãgãraº ºi intrarea sub ocroti-
cãlãreþi. Dupã sfinþirea bise- Pr. Protopop Ioan Ciocan
piatra cea din capul unghiului
 4 Eveniment
„Aceasta este ziua...“
De acum înainte, luna lui Cup-
tor va avea o însemnãtate aparte
pentru credincioºii satului Râu-
ºor. Ziua de 5 iulie 2009 va rã-
mâne în conºtiinþa lor ca mãrturie
a binecuvântãrii dumnezeieºti.
SFINÞIREA BISERICII "SF.
CUV. PARASCHEVA". Deºi aprig
încercatã de bizara alianþã po-
litico-religioasã de la 1700, care
i-a dezbinat pe sãteni pânã în
1948 în douã comunitãþi, orto-
doxã ºi greco-catolicã, istoria
locului îºi scrie, dupã trei seco-
le, încã o paginã sãrbãtoreascã a
unitãþii de credinþã ºi simþire cons-
finþite de Pãrintele luminilor.
Încã de când s-a mijit de ziua,
râuºorenii au purces degrabã sã-ºi
aranjeze treburile gospodãriei. To-
tul era învãluit de emoþia întâlnirii:
mitropolitul de la Sibiu putea sã aparã din-
tr-un moment într-altul. ªi inevitabilul
mult dorit s-a produs. Alaiul de întâmpi-
nare format de preoþi, oficialitãþi ºi credin-
cioºi l-au primit cu bucurie sfântã pe cel ce
avea sã le încununeze duhovniceºte efor-
turile de ani ºi ani.
Dupã Slujba de sfinþire a locaºului de
cult închinat Sfintei Cuvioase Paraschiva,
Sfânta Liturghie a fost slujitã de Înalt Prea
Sfinþia Sa Dr. Laurenþiu Streza, Arhiepis-
copul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului,
în prezenþa preoþilor comunei Mândra ºi a
celor veniþi din Þara Fãgãraºului ºi chiar
din Braºov, a invitaþilor speciali ºi a unei
frumoase comunitãþi de credincioºi ºi fii ai
satului care au venit sã se roage ºi sã se bu-
cure împreunã de acest eveniment unic. Cu
aceastã ocazie, toþi au aºteptat clipa de gra-
þie, poate unicã în viaþã unora, când au pã-
ºit dincolo de catapeteasmã, în Sfântul Al-
tar. Sfinþii hieratici ºi zvelþi de pe pereþii lo-
caºului, parcã aflându-se mai mult în cer
decât pe pãmânt, pãreau cã-i invitã pe toþi,
prin privirile lor de-o sobrietate pãrinteascã,
în cel mai sfânt ºi exigent loc din bisericã.
Ceea ce a adus un plus de distincþie
sãrbãtorii a fost inspiraþia organizatorilor
de a amenaja curtea bisericii în vederea
oficierii Sfintei Slujbe în aer liber. Mâna
Tatãlui ceresc s-a fãcut astfel simþitã ºi
prin palele uºoare de vânt ce rãcoreau feþe-
le entuziaste ale rugãtorilor, prin noriºorii
care, pe alocuri, cerneau valurile de cãl-
durã ºi luminã. Deloc nepotrivit, Prea
Cucernicul Preot paroh Nicolae Andrei
CMYK
Vasu ºi-a început
cuvântul de mulþumire cu stihul: "Aceasta
este ziua pe care a fãcut-o Domnul ca sã ne
veselim ºi sã ne bucurãm într-însa".
TRADIÞII ROMÂNEºTI. Dupã momen-
tele de rugãciune, a cãror importanþã de
prim ordin a fost pusã în luminã de Înalt-
preasfinþia Sa, a urmat o paradã a cos-
tumelor populare româneºti de facturã fã-
gãrãºeanã. S-a subliniat astfel ºi la nivel
cultural, încã o datã, moºtenirea preþioasã
a unitãþii tradiþiei pe care sãtenii din
Râuºor au învãþat s-o pãzeascã într-o lecþie
Glas de toacã la Victoria
Biserica "Sfinþii Împãraþi Constantin
ºi Elena" din oraºul Victoria a gãzduit
marþi, 7 iulie, cea de a 5-a ediþie a
Festivalului Internaþional de bãtut toaca
intitulat "Cântecul care zideºte". Dupã
întâlnirea participanþilor în centrul ora-
ºului ºi prezentarea în faþa Primãriei a
unui moment folcloric, s-a purces la o
impresionantã paradã a portului popular
pânã la bisericã, unde a avut loc, pentru
circa douã ore, concursul propriu-zis.
Aici, concurenþii - copii de grãdiniþã ºi
elevi pânã la clasa a VIII-a - ºi-au demon-
strat mãiestria ºi bucuria de a bate toaca de
lemn, care prin cântul ei cheamã ºi încântã
creºtinul spre cele sfinte. Aceleaºi mânuþe
dibace care dãdeau viaþã ºi sunet lemnului,
au primit daruri ºi premii prin strãdania ºi
grija pãrintelui paroh Octavian Smãdu.
istoricã durã. Însoþitã de jocul auten-
tic românesc, prezentarea a cãpãtat
expresia energiei ºi dinamismului
cu care bucuria ºi veselia româ-
neascã ne-a obiºnuit întotdeauna ºi
pretutindeni.
Apoi, ca dupã o simetrie necãu-
tatã, înainte de agapa organizatã la
cãminul cultural din localitate, sãtenii l-au
primit pe Înaltpreasfinþitul Laurenþiu cu
simbolurile generozitãþii româneºti: pâine
ºi sare. Nu mult dupã ce Înaltpreasfinþia Sa
i-a chemat pe râuºoreni la Sfânta Împãrtã-
ºanie, dezvãluind astfel rostul de adâncime
al prezenþei sale în mijlocul lor, aceºtia
l-au invitat la masa ospitalitãþii specifice
neamului nostru.
PREGÃTIRI PENTRU O NOUÃ SFINÞIRE.
ªi, ca un semn al continuitãþii istorice cu
neamul, de dinaintea noastrã ºi de dupã
noi, pãrintele paroh a fãgãduit: "Astãzi
credincioºii noºtri se închinã cãlãuziþi
de aceleaºi nãzuinþe ºi idealuri comune,
înaintea aceluiaºi altar strãbun. Roadele
acestei unitãþi nu au încetat sã se arate ºi
am convingerea cã, prin împreuna noas-
trã lucrare, vom mai putea agonisi multe
izbânzi în ogorul Domnului ºi vom reuºi
sã pregãtim ºi biserica de sus cu cele nece-
sare, ca peste doi-trei ani sã ne putem
bucura încã o datã de prezenþa Înaltprea-
sfinþitului Laurenþiu cu ocazia sfinþirii bi-
sericii". Dumnezeu sã va audã, pãrinte, ºi
sã vã cãlãuzeascã împreunã cu credincioºii
dumneavoastrã spre împlinirea acestor
gânduri cinstitoare de neam ºi demne de
urmat de cãtre noi, cei mai tineri.
Pr. Ciprian ºi Mihaela Bîlbã
La acest binecuvântat regal au partici-
pat 80 de copii din diferite zone ale þãrii,
dar ºi din Ucraina, Franþa ºi îndepãrtata
India, copiii ucraineni fiind însoþiþi de con-
sulul acestei þãri în România. Dupã premie-
rea tuturor concurenþilor a urmat o masã
festivã la un restaurant din apropierea bise-
ricii. Cu imaginea ºi amintirea acestui fru-
mos festival ºi cu ecoul de toacã dorim sã
ne reîntâlnim ºi anul viitor, dar ºi la mai
mulþi ani. Pr. Gherasim Frãþilã
 5 Cuvânt de pateric
Dacã voi, ca ucenici, veniþi la duhovnici cu credinþã,
credinþa voastrã va face din noi prooroci
Ascultarea = cãutarea voii lui
Dumnezeu prin duhovnic
Cât de departe trebuie sã meargã
ascultarea celui din lume faþã de
duhovnicul sãu?
Pãrintele Rafail: Ascultarea nu este o
disciplinã. În dreapta slãvire, în Ortodoxie,
ascultarea este o tainã. Iertaþi-mã, fraþi teologi,
Biserica noastrã nu reduce Tainele la ºapte.
Sunt nenumãrate Taine, chiar dacã ºapte,
ba opt ar trebui sã numim taine de cãpãtâi.
Care-i a opta? Dacã Nunta-i o Tainã, atunci
cãlugãria nu-i ºi ea o Tainã? Dar bun, hai
sã zicem ºapte Taine de cãpãtâi, dar multe
sunt Tainele Bisericii. Oriunde este vorba
de viaþã duhovniceascã, este vorba de
viaþã tainicã, o numim misticã (mistic =
tainic). Ascultarea este acea tainã în care
omul cautã voia lui Dumnezeu pentru el
însuºi, în care omul poate afla ºi poate
rãmâne în voia ºi proniile lui Dumnezeu.
ªi asta se face prin duhovnic.
Nu existã o mântuire a monahului ºi o
mântuire a mireanului, cã altfel ar fi dat
Hristos alte porunci ºi altã Evanghelie
pentru monahi ºi pentru mireni, pentru
femei ºi pentru bãrbaþi ºi aºa mai departe,
pentru chinezi ºi pentru români. Avem o
Evanghelie, adicã buna vestire a învierii
din morþi, ºi aceleaºi porunci, pentru
lumea întreagã. Deci ºi mireanul e acelaºi
om ca Adam, ca ºi Eva, ca ºi mine, mo-
nahul. Avem nevoie de aceeaºi înþelegere
a voii lui Dumnezeu. Ascultarea este acea
cãutare a voii lui Dumnezeu în care tre-
buie sã intri. Ce gândeºte Dumnezeu?
Cine sunt eu? Un mirean de la Bucureºti
zicea: aº vrea sã ºtiu cine sunt eu ºi ce vrea
Dumnezeu cu mine. Asta-i întrebarea de
cãpãtâi ºi pe linia aceasta este ascultarea.
Domnul, Fãcãtorul meu, trebuie sã-mi
spunã cine sunt ºi ce vrea cu mine, adicã
ce rol am de jucat, ca sã zicem aºa, în
aceastã istorie, în plus de cum sã-mi gã-
sesc fiinþa cea adevãratã, mântuirea mea.
Deci, ascultarea de duhovnic, dacã o
înþelegeþi drept, nu înseamnã orizontalism
între tine ºi duhovnic. Este vorba de cãu-
tarea voii lui Dumnezeu prin duhovnic ºi
asta-i înþelegerea dreaptã ºi taina aceasta
se sãvârºeºte în felul ãsta: tu, ca ucenic, ca
cel care te duci la duhovnic, fie sã te spo-
vedeºti, fie sã ceri sfat, cere întâi Dom-
nului în taina inimii tale; de câte ori te vezi
pãcãtos, spune Domnului: uite, Doamne,
cã sunt pãcãtos, iartã-mã, vindecã-mã! ªi
cere iertare, iar când te duci la duhovnic
cere-I ca prin preoþia duhovnicului, prin
lucrarea tainicã pe care a lãsat-o Biserica,
Taina Spovedaniei, sã þi se ierte pãcatele ºi
nãdãjduiesc cã de vei face astfel, ºi ºtiu cã
dacã o vei face în Duh ºi adevãr, cât de
puþin, de la fiecare spovedanie o sã ieºi
mai mult sau mai puþin zburând. Acest
zbor nu este doar o stare psihologicã, cã te
simþi psihologic uºurat, ci într-adevãr se
întâmplã în Duh o uºurare, de care dã,
Doamne, sã ai parte acum ºi în veci!
Cere mai întâi îndrumare
lui Dumnezeu
Dacã te duci pentru un sfat, întâi lui
Dumnezeu sã-i ceri îndrumare: Doamne,
sã fac asta sau sã fac aia? Spune-mi prin
duhovnicul meu! ªi când simþi oarecum,
în rugãciune, în viaþa ta, cã vine momen-
tul, du-te la duhovnic cu gândul la Dumne-
zeu, cu atenþia cãtre Dumnezeu, ºi atunci
spune-i duhovnicului problema ta ºi pân-
deºte de la el primul cuvânt. Dumnezeu
atotputernic e blând, e acea adiere de glas
subþire pe care a auzit-o proorocul Ilie ºi
de care s-a impresionat mai mult decât de
cutremur, de uragan, de foc. Adierea de
glas subþire, care e mai rapidã decât toþi
dracii dacã lucrãm prin ascultare. Nu între-
ba pe duhovnic mai departe, primeºte acel
prim cuvânt, e cuvântul tãu, duhovnicul
nu þi-l poate explica, este dialogul tãu
intim cu Dumnezeu. Dacã aºa l-ai cerut de
la Dumnezeu, în felul ãsta îl vei primi de
la duhovnic. De ce sã nu cârteºti, de ce sã
nu te împotriveºti? Fiindcã riºti sã lepezi
cuvântul lui Dumnezeu. Ba chiar în mo-
mentul când îi spui: pãrinte, explicã-mi
mai bine, ai rupt firul cu Dumnezeu, ai
închis telefonul ºi acuma vorbeºti cu
aparatul de plastic, dacã-i vorba de telefon,
acuma vorbeºti cu duhovnicul ca om. Asta
sã nu faci! Primeºte cuvântul cu credinþã,
cere blagoslovenie ºi tu vei înþelege acel
cuvânt fãcându-l.
Rugãciunea ucenicului face
din duhovnic prooroc
Unul din chipurile ascultãrii sunt cei
zece leproºi. Hristos le-a spus un cuvânt
foarte indiferent. Cei zece leproºi au stri-
Pãrintele Rafail
Noica, fiul filosofu-
lui Constantin
Noica, este cunos-
cut credincioºilor
prin cartea "Celãlalt
Noica", rod al peleri-
najului pe care l-a fãcut în anul 1993
în România împreunã pãrintele
Symeon, pe atunci fiind amândoi
monahi în Mãnãstirea "Sfântul Ioan
Botezãtorul" din Essex (Anglia).
Pãrintele Rafail s-a stabilit de mai
mulþi ani în România ºi trãieºte ca
sihastru în Munþii Apuseni.
gat: Mântuitorule, miluieºte-ne ºi pe noi!
ªi le-a zis: duceþi-vã ºi vã arãtaþi preotului.
Pãi, n-avea niciun sens cuvântul acesta,
fiindcã ce poate sã-mi facã mie preotul, în
primul rând. În al doilea rând, Moise a rân-
duit cã dacã te-ai curãþit de leprã sau þi se
pare cã te-ai curãþat, du-te la preot ºi el te
va cerceta ºi dacã te va gãsi curãþit te va
înscrie din nou în societate. Dar ei erau
încã leproºi. ªi ce-au fãcut? S-au întors ºi
au fãcut ascultare, fãrã sã judece, fãrã sã
cârteascã. De ce s-au vindecat? Era pute-
rea dumnezeiascã care era conþinutã în
acea poruncã, pe care ei, fãcând ascultare,
ºi-au însuºit-o. Aia i-a înviat din morþi, aia
i-a curãþit, aia trebuie sã cãutaþi voi,
ucenicii; iar voi, duhovnicii, trebuie sã
învãþãm lucrul ãsta, sã cerem de la
Dumnezeu cuvânt, sã nu rãspundem din
mintea noastrã. Zicea Sfântul Serafim:
când rãspundeam din mintea mea erau
greºeli; ºi Sfântul Siluan zice: greºelile pot
fi mici, dar pot fi mari.
Deci noi, duhovnicii, trebuie sã ne
rugãm lui Dumnezeu ca Dumnezeu în
inima noastrã sã punã cuvânt. ªi trebuie sã
ne nevoim, sã desluºim acel cuvânt. Dar
nãdãjduim cã pânã vom ajunge ºi noi sã
desluºim acel prim cuvânt, dacã voi, ca
ucenici, veniþi la duhovnici cu credinþã,
credinþa voastrã va face din noi prooroci.
Dacã tu vii cu inima aºa, cu rugãciune la
Dumnezeu ºi cu deschidere, tu vei face din
duhovnicul tãu un prooroc pentru tine, de
fiecare datã când vei veni în aceastã
ascultare la duhovnicul tãu.
Multe s-ar putea zice, cer Domnului sã
le zicã în inima voastrã, ºi fraþi duhovnici,
ºi cei care vã duhovniciþi.
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
Deofiinþã cu Tatãl ºi cu Fiul
Simbolul de credinþã (VIII) Toate cele trei persoane ale Sfintei
Treimi au aceeaºi fiinþã dumnezeiascã ºi
Dacã în primele ºapte arti- care ni se comunicã
cole din simbolul de credinþã am atunci când primim sunt egale între ele, deci Duhului I se
fost familiarizaþi cu învãþãtura de Sfintele Taine ºi în spe- cuvine aceeaºi cinstire ca ºi Fiului ºi
credinþã despre primele douã cial Taina Sfintei Îm- Tatãlui. Când ne închinãm Tatãlui ºi
Persoane ale Sfintei Treimi, pãrtãºanii. Fiului, ne închinãm ºi Duhului Sfânt, când
Dumnezeu-Tatãl ºi Dumnezeu- îl preamãrim pe Tatãl, Îl preamãrim ºi pe
Fiul, în articolul al optulea Fiul se naºte din Fiul ºi pe Duhul Sfânt.
aflãm cine este Duhul Sfânt. veci, Duhul Cel care ne aduce inspiraþia
Articolul al VIII-lea purcede din veci În limbajul profan de multe ori întâl-
"ªi întru Duhul Sfânt, Domnul În prima parte a nim afirmaþii de genul "m-a inspirat muza
de viaþã fãcãtorul, Care din Tatãl Crezului am aflat cã mea", "am avut o muzã bunã" etc. Pentru
purcede, Cel ce împreunã cu Tatãl Dumnezeu-Fiul are în- creºtini nu existã "muze", ci doar inspiraþia
ºi cu Fiul este închinat ºi mãrit, suºirea de a-ºi avea Duhului Sfânt, care este o Persoanã con-
Care a grãit prin prooroci." existenþa din vecie, prin cretã ºi lumineazã mintea rugãtoare, aºa
naºtere din Tatãl, iar cum s-a întâmplat cu proorocii cãrora le-a
Duhul este cel ce dã viaþã acum aflãm cã Duhul descoperit cele viitoare ºi i-a luminat în ac-
În cartea Facerii, al doilea verset din Sfânt îºi are existenþa tot din vecie, dar tivitatea lor. Duhul Sfânt i-a luminat ºi pã-
capitolul întâi ne spune cã la început prin purcedere din Tatãl. Deci, în limbaj zit pe sfinþii scriitori ai Sfintei Scripturi pen-
pãmântul era "netocmit ºi gol", iar "Duhul teologic spunem cã Fiul se naºte, iar tru a înþelege adevãrurile dumnezeieºti des-
lui Dumnezeu se purta pe deasupra Duhul Sfânt purcede. În încercarea de a-i coperite ºi pentru a le scrie fãrã greºealã.
apelor" (Facere 1, 2). Aceasta se petrecea ajuta pe credincioºi sã aibã o minimã în- Biserica îºi începe întotdeauna rân-
pe când nu exista nici o formã de viaþã în þelegere a acestei taine (pentru cã tainele duielile de rugãciune cu invocarea Du-
materie, iar "purtarea" Duhului pe dea- nu pot fi cunoscute prin efortul raþiunii hului Sfânt prin rugãciunea "Împãrate
supra materiei are tocmai acest sens de a umane), Sfinþii Pãrinþi au fãcut urmãtoarea Ceresc", iar credincioºii sunt îndemnaþi sã
pune viaþã în materie. Mântuitorul Însuºi a analogie: Fiul se naºte din veci din Tatãl, cheme Duhul Sfânt în toate lucrãrile pe
fãcut precizarea clarã cã "Duhul este Cel iar Duhul purcede din veci din Tatãl, aºa care le fac, fie fizice, fie intelectuale sau
ce dã viaþã" (Ioan 6, 63). Noi avem viaþã cum îndatã ce existã focul, existã ºi lumi- duhovniceºti.
duhovniceascã în Duhul Sfânt prin harul na ºi cãldura lui. Pr. Adrian Magda
ne-a întãrit din toate pãrþile cu credinþa. Aceastã armurã, spune
"Îmbrãcaþi-vã cu toate armele lui Sf. Pavel, va putea stinge ºi sãgeþile cele aprinse ale vicleanului.
Dumnezeu, ca sã puteþi sta împotriva Dar care sunt sãgeþile diavolului? Poftele cele rele, gândurile
uneltirilor diavolului." (Efeseni 6, 11) cele necurate, patimile cele pierzãtoare, mânia, invidia, gelozia,
ura, urgia, pofta de bani ºi toate celelalte pãcate. Pe toate aces-
Multe sunt uneltirile lui, multe cãile lui, prin tea, spune Sf. Pavel, va putea sã le stingã sabia Duhului. Dar
care încearcã sã punã piedicã celor mai trândavi! pentru ce spun sã le stingã? Va putea chiar sã taie capul vrãj-
De aceea trebuie sã cunoaºtem bine uneltirile maºului.
lui, ca sã scãpãm de laþurile lui ºi sã nu-i lãsãm Ai vãzut cum a întãrit Pavel pe ucenicii lui? Ai vãzut cã i-a
nicio portiþã de intrare. Sã ne pãzim bine limba, fãcut mai tari ca fierul pe cei ce erau mai moi decât ceara? Pentru
sã punem strajã ochilor, sã ne curãþim mintea ºi sã fim tot- cã lupta noastrã nu este împotriva sângelui ºi trupului, ci împotri-
deauna gata de luptã, ca ºi cum ar nãvãli asupra noastrã o fiarã va puterilor celor netrupeºti, de aceea nici nu ne-a dat arme
sãlbaticã ce încearcã sã ne vatãme. Pentru asta ºi Sf. Pavel, sufle- trupeºti, ci toate sunt duhovniceºti ºi aºa de strãlucitoare, încât
tul acela care a ajuns pânã la cer, dascãlul neamurilor, limba acel demon viclean sã nu poatã suferi nici strãlucirea lor.
întregii lumi, cel care a fãcut ºi a gândit totul pentru mântuirea Înarmaþi dar cu niºte arme ca acestea, sã nu ne temem de
ucenicilor sãi, dupã ce a spus "îmbrãcaþi-vã cu toate armele lui luptã, nici sã fugim de încãierare, dar nici sã ne trândãvim! Dupã
Dumnezeu", a adãugat iarãºi, pentru a ne întãri din toate pãrþile cum, dacã suntem treji, demonul acela viclean nu biruie nicicând
ºi a ne face nebiruiþi, grãind aºa: "Staþi deci tari, având mijlocul puterea armelor noastre - ºi dacã voim putem sã-i facem netreb-
vostru încins cu adevãrul ºi îmbrãcându-vã cu platoºa dreptãþii, nice armele lui -, tot aºa, dacã ne trândãvim, armele nu ne sunt de
ºi încãlþaþi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia pãcii. niciun folos, pentru cã duºmanul mântuirii noastre privegheazã
În toate luaþi pavãza credinþei, cu care veþi putea sã stingeþi toate necontenit ºi face orice împotriva mântuirii noastre. Sã ne înar-
sãgeþile cele arzãtoare ale vicleanului. Luaþi ºi coiful mântuirii ºi mãm, dar, de pretutindeni! Sã fim cu luare aminte la cuvintele
sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu" (Efeseni 6, 14- pe care le rostim; sã ne ferim de faptele care pot sã ne vatãme;
17). Ai vãzut cã ne-a înarmat toate mãdularele? ªi, ca ºi cum ar ºi, odatã cu înfrânarea de la bucate ºi cu celelalte fapte bune, sã
fi avut de gând sã ne trimitã la luptã aºa, mai întâi ne-a încins cu fim darnici ºi cu cei sãraci, cunoscând câtã rãsplatã ne stã înainte
cingãtoarea, ca sã ne fie uºor drumul, apoi ne-a dat platoºa, ca sã dacã ajutãm pe cei nevoiaºi.
nu fim rãniþi de sãgeþi; apoi ne-a asigurat picioarele ºi, în sfârºit, Sf. Ioan Gurã de Aur
 7 Trup ºi suflet
„Mi-am spus cã depresiile sunt pentru cei slabi de înger“
Când m-am hotãrât sã fac avortul În mod inexplicabil, la un moment dat El mi-a rãspuns. Mai târziu am aflat cã de
aveam 20 de ani ºi o mulþime de motive: trupul meu a început sã reacþioneze la fapt am avut douã fetiþe gemene ºi a fost
nu eram cãsãtoritã lucruri îngropate de mult în trecutul meu. groaznic. Am strigat cãtre Dumnezeu: "De
prietenul meu era student ºi nu dorea copilul Totul a ieºit la ivealã cu o forþã neobiº- ce aflu asta abia acum? E prea greu pentru
 studiam la o ºcoalã de asistente medicale nuitã. În fiecare noapte simþeam cã mã mine ºi nu foloseºte la nimic!" Rãspunsul
nu doream sã fiu o victimã lupt cu moartea. Aveam atacuri de panicã, Lui a fost foarte blând ºi simplu: "Ca sã-mi
Era la începutul anilor '70. Fiind vorba însoþite de palpitaþii foarte puternice care ceri iertare pentru doi copii." Am plâns
de trupul meu ºi de viaþa mea aveam tot durau câteva minute. Aveam senzaþia cã mult atunci… Putea El oare sã mã ierte pen-
dreptul sã fac avort. Un copil ar fi fost pe mã sufoc ºi ajungeam leoarcã de transpi- tru cei doi copii pe care i-am ucis? Câtã
atunci o piedicã în viaþa mea. raþie. În fiecare noapte mã simþeam la un rãbdare ºi dragoste are Dumnezeu pentru
Tocmai eram în stagiu la ginecologie pas de moarte. I-am spus soþului meu cã noi ºi cât de preþioasã este fiecare viaþã
ºi am vãzut pentru prima datã cum se face într-o dimineaþã mã va gãsi moartã, dar el omeneascã! Le-am dat ºi nume celor douã
un avort. Trupul copilului era deja prea nu avea cum sã mã ajute. fetiþe: Melody ºi Harmony. Aceastã expe-
mare pentru a folosi metoda prin aspiraþie, Timp de 18 ani am avut aceste stãri ºi rienþã a fost ca un cadou oferit de Dum-
aºa cã medicul a fost nevoit sã-l zdrobeas- am obosit sã mã lupt cu ele. Nici nu mi-a tre- nezeu când ele ar fi împlinit 20 de ani.
cã mecanic. Plângea în timp ce fãcea a- cut prin cap cã îºi au rãdãcina în avortul fã- Apoi a început o perioadã în care mi-am
ceastã operaþie, cãci avea ºi el copii acasã. cut cu atâta timp în urmã. Pentru mine acea jelit fetele ºi am început sã experimentez
În final, împreunã cu asistenta, a trebuit sã problemã a fost îngropatã ºi uitatã demult. iertarea lui Dumnezeu. Mi-am cerut ier-
verificãm dacã toate membrele copilului În situaþia disperatã în care mã gã- tare ºi de la copiii mei pentru cã i-am lip-
au fost chiuretate. seam, mi-a mai rãmas doar Dumnezeu, sit de surorile lor.
În aceeaºi perioadã trebuia eu însãmi aºa cã am strigat cãtre El dupã ajutor. Iar Marianne, 42 de ani, mamã a 4 bãieþi
sã iau o decizie cu privire la sarcina tr-o singurã fiinþã.
mea. Din momentul în care am asis-
tat la avort mi s-a împietrit inima ºi
"În cabinetul meu am ucis un oraº Când vedem aceasta,
împreunã cu prietenul meu am luat ca Smeredvo, fãrã sã ºtiu ce fac." înþelegem cã, din mo-
mentul fertilizãrii pâ-
decizia sã fac avort. Copilul avea 10 Dr. Adaºevic, sunteþi un cunoscut spe- nã la moarte, fiinþa umanã este aceeaºi.
sãptãmâni. Inima îi bãtea deja, se cialist în obstretricã ginecologie din Belgrad, Aþi încetat avorturile. Vreun fapt concret a a-
cunoºtea sexul ºi i se puteau lua dar din 1988 nu mai faceþi avorturi. Ba vut influenþã asupra deciziilor dumneavoastrã?
amprentele de la degete. Dar pe chiar aþi devenit un mare adversar al lor. S-a întâmplat când cineva dintre rudele
atunci eu nu ºtiam toate acestea. Pregãtiþi întemeierea "Asociaþiei pentru mele a venit cu logodnica lui. Când am în-
Aparent, toate problemele mele protecþia vieþii umane ºi a familiei". Însã, ceput sã fac acest avort, la început am scos o
s-au rezolvat dupã avort! Mi-am vreme de 6 ani aþi efectuat aproximativ mânã ce a cãzut pe faþa de masã care era plinã
spus cã depresiile sunt pentru cei 60.000 de avorturi. Odatã chiar aþi afirmat: de tincturã de iod ºi mâna a început sã se
slabi de înger, iar eu le voi învinge "Am ucis un oraº ca Smeredvo". miºte, deoarece un nerv a cãzut în tincturã ºi
cu siguranþã! Cred cã oraºul Smeredvo are mai puþini astfel a dat comandã mâinii sã se agite. Îna-
Am absolvit ºcoala de asistente cetãþeni, aproximativ 45.000. Am ucis fãrã sã inte de a-mi continua lucrul am gãsit ceva pe
medicale ºi timp de 3 ani m-am ºtiu ce fac! Dar am înþeles cã nu am dreptul sã dibuite ºi mi-a trecut prin minte: "Nu mi-ar
simþit foarte bine. Nu am avut nici ucid, nici ca soldat, nici ca ginecolog, ºi cu plãcea sã fie un picior". De fapt, era un pi-
un fel de complicaþii post-avort. atât mai puþin ca "ucigaº plãtit", care aºteaptã cior. Mi-am concentrat toatã atenþia sã nu cadã
Apoi m-am cãsãtorit ºi am devenit dupã colþ. Am înþeles cã este vorba de o fiinþã în alcool. Dar, în acel moment, ceva s-a rãs-
mamã. Abia atunci am înþeles ce umanã ca ºi mine. Dupã "legea creºtinã" n-am turnat ºi câteva instrumente au cãzut cu zgo-
transformãri profunde se produc în dreptul sã ucid fiinþa umanã, nãscutã sau ne- mot. Am tresãrit ºi am scãpat piciorul, care a cã-
organismul femeii la naºtere. nãscutã. În viaþa umanã existã schimbãri can- zut pe masã ºi nervul a atins alcoolul. Acum
În þãrile europene avortul este permis, cu o limitã
titative ºi calitative. Una din- ºi piciorul se miºca. Am continuat ºi am prins
maximã a sarcinii care variazã între 12-24 sãptãmâni.
tre schimbãrile calitative din nou ceva. Era inima, care zvâcnea.
este înce- Mi-aduc aminte cã o asistentã m-a între-
putul vie- bat dacã mã simt rãu. În faþa mea zãcea inima,
þii umane, care miºca. Vedeam miºcãrile piciorului ºi
prin uni- mâinii, care se contractau. Numai cu vreo
rea a douã zece minute înainte, pe ecranul ecografului
celule, mas- vãzusem totul funcþionând… Din acel mo-
culinã ºi fe- ment m-am cutremurat ºi am înþeles cã avor-
mininã în- tul este într-adevãr ucidere!!!
Copil avortat la: 8 sãptãmâni 11 sãptãmâni 22 sãptãmâni
Notã: Imaginile pot pãrea ºocante, ele se adreseazã însã celor care afirmã cã la aceastã vârstã copilul Fragment dintr-un interviu cu
nu este decât "un ghem de celule". Pentru pãrinþii ai cãror copii ar putea pune întrebãri în legãturã cu Dr. Stoian Adaºevic, Belgrad
ele, sfatul psihologului este sã le daþi un rãspuns cât mai simplu, adecvat vârstei, care sã conþinã
neapãrat ideea cã astfel de lucruri sunt accidente. Copiii nu trebuie þinuþi sub un clopot de sticlã, iar www.avort.net
acestea sunt adevãruri ale lumii în care trãiesc; în plus, copiii suportã adevãrurile mai bine decât adulþii.
 8 Fii tânãr cu Hristos
„Nu existã gimnasticã mai bunã decât metaniile“
Cea mai potrivitã metodã de întãrire a metanii urmeazã bucurie mare, uºurare, de zi cu zi, se liniºtesc ºi dorm mult mai
muºchilor abdominali o constituie metani- pace în suflet, iar trupului nu-i va mai bine.
ile. Nu râde, aºa este! Când cineva face rãmâne nici un singur mãdular nefolosit ºi Sã faceþi la rugãciune câte metanii
metanii folosul este dublu, ºi pentru sufle- nepus la lucru. Pãrintele, pentru a accentua puteþi, chiar dacã obosiþi. Când rugãciunea
tul ºi pentru trupul celui care le face. Sufle- importanþa metaniilor, spunea cã, dupã e însoþitã ºi de jertfã, devine mai eficientã
tul se foloseºte pentru cã, prin metanii, cere cum ne aratã Evanghelistul, Hristos Însuºi ºi mai plãcutã lui Dumnezeu, sfãtuia
iertare ºi milã Domnului, iar trupul, pentru a fãcut metanii când Se afla în grãdina pãrintele.
cã, astfel, îºi întãreºte muºchii abdominali Ghetsimani, cãzând cu faþa la pãmânt ºi Pãrintele Porfirie -
ºi se fortificã. Îþi recomand sã faci cât mai apoi ridicându-Se. Metaniile fac bine ºi Antologie de sfaturi ºi îndrumãri
multe metanii. Începe cu un numãr redus, sufletului ºi trupului. De aceea
apoi adaugã altele în fiecare zi, pânã ajungi asceþii nu pãþesc cu una cu douã
în punctul în care sã simþi cã poþi rezista. infarcte ori alte boli de inimã,
Însuºi organismul ne înºtiinþeazã limitele întrucât, prin metanii, arterele ºi
rezistenþei lui ºi, atunci, stabilim numãrul vasele de sânge se pãstreazã exce-
de metanii în funcþie de rezistenþã. lent, iar sufletul se liniºteºte, spul-
Apoi, deºi nu e obligatoriu, putem berând supãrãrile. Metaniile nu
menþine constant numãrul de metanii în sunt de la om, ci descoperire dum-
fiecare zi. Aceasta depinde de numeroºi nezeiascã, ºi nefericit este omul
factori, ca dispoziþia sufleteascã, oboseala, care nu a aflat taina lor. Cei ce fac
starea de sãnãtate etc. Important este în- metanii noaptea, înainte de a
ceputul, pe de o parte, iar pe de altã parte, adormi, alungã din minte grijile
e importantã ºi pocãinþa care tre-
buie sã însoþeascã metaniile, po-
cãinþa pentru multele noastre Invitaþie la dans... sã facem în momentele noastre fierbinþi de
pãcate, pentru care trebuie sã ne Metaniile sunt, cu adevãrat, un dans rugãciune. E bine sã luãm binecuvântare
cerem iertare de la Domnul cu duhovnicesc. Sunt rugãciunea trupului smuls de la pãrintele pentru numãrul lor, ca sã fim
toatã puterea sufletului ºi a trupu- inerþiei ºi moleºelii specifice delãsãrii în robia ocrotiþi de nãvala diavolului mândriei care stã
lui. Dacã putem, sã zicem în timp pãcatului sub toate formele lui. Ele sunt una sã ne înghitã pe toþi, ºi dupã ce am pornit pe
ce facem metaniile: Doamne, din lucrãrile tainice prin care, acest miracol Calea mântuirii!
Iisuse, miluieºte-mã! Aºa este cel psiho-biologic, umilit ºi batjocorit de pãcat, Metaniile mari duc miºcarea trupului mai
mai bine. ªi Domnul nu numai cã este ridicat la demnitatea lui de Templu al departe. Dupã ce ne închinãm stând în picioa-
ne va auzi, dar ne va ºi ierta, Duhului Sfânt! Metaniile sunt mici ºi mari. În re, ne aplecãm înainte, ducem ambele mâini la
întrucât cerem iertarea nu doar cu metaniile mici, stãm în picioare în faþa lui podea îndoind coatele ºi ne sprijinim în palme-
buzele, ci ºi cu trupul ºi din tot Dumnezeu ºi ne însemnãm (adicã devenim le aºezate în dreptul umerilor. În acelaºi timp,
sufletul, indiferent dacã acesta e semne vii) cu Sfânta Cruce, mãrturisind cã îndoim genunchii pânã ajungem cu ei la podea
aproape de Hristos ori prins în numai prin ea ºi prin jertfa Celui ce S-a rãstig- ºi atingem ºi fruntea de pãmânt. În aceastã po-
mrejele pãcatului. Cãci Hristos nu nit pe ea pentru noi, suntem iarãºi fãpturi ver- ziþie, trupul nostru imitã cãderea Mântuitorului
S-a rãstignit pentru credincioºi ºi ticale, suntem iarãºi axa care uneºte cerul cu sub cruce pe Drumul Golgotei ºi formeazã el
oameni fãrã patã, ci pentru ne- pãmântul, vãzutul cu nevãzutul ºi pipãitul cu însuºi o cruce! Apoi, imediat, împingem cu
credincioºi ºi pãcãtoºi ca noi. nepipãitul... Apoi ne aplecãm în faþã ºi palmele în podea, îndreptãm genunchii ºi ne
Prin metanii, ºi trupul par- atingem pãmântul cu vârful degetelor de la ridicãm armonios în picioare. Semnificaþia
ticipã la rugãciune, rezultând ast- mâna dreaptã, mãrturisind, fãrã cuvinte, cã miºcãrilor este, cred, grãitoare de la sine ºi, vei
fel unitatea sufletului cu trupul, suntem din þãrânã fãcuþi ºi cã adesea am cãzut vedea, acel canal de comunicare pentru înþe-
element care este esenþial în exis- iarãºi în ea. Apoi ne ridicãm, mãrturisind prin lesuri mult mai adânci ºi mai mângâietoare
tenþa, forma ºi tãmãduirea bolilor. aceasta cã am primit darul Învierii, darul decât aº putea eu formula prin cuvinte. ªi pe
Nu existã gimnasticã mai bu- Rãscumpãrãrii ºi, iatã, iarãºi suntem scarã la acestea le repetãm, de cele mai multe ori de 40
nã decât metaniile. Dupã ce ne-am cer cu mila Celui Ce S-a rãstignit pentru ca de ori, dar ºi de atâtea ori de câte avem canon
fãcut cruce îngenunchem, atin- Învierea Lui sã devinã înãlþarea noastrã. ªi sau pravilã sã facem. Încet, încet, respiraþia se
gem pãmântul cu fruntea, apoi ne iarãºi repetãm, pentru cã iarãºi cãdem, ºi iarãºi pliazã pe miºcãrile trupului ºi devine ºi ea
ridicãm, fãcând aceasta iar ºi iar, ne ridicãm, spunând mereu, în timp ce ne rugãciune! Bãtãile inimii vor intra ºi ele în rit-
în timp ce sufletul suspinã în faþa însemnãm cu Semnul Crucii: "În Numele mul închinãrii, cântând cu recunoºtinþã o ade-
lui Dumnezeu, rostind rugãciunea Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh!" sau: vãratã odã a bucuriei de a fi, în sfârºit, folositã
vameºului: Dumnezeule, milostiv "Slavã Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh!" pentru a da Slavã Domnului ei, Celui ce Se
fii mie, pãcãtosului! Sau orice altã Facem atâtea închinãciuni câte sunt indicate în sãlãºluieºte în tainã, de la Botez, în adâncul ei
rugãciune pe care ne va lumina cartea de rugãciuni, sau câte ne-a dãruit pãrin- atât de necunoscut celui ce o are!
Duhul Sfânt sã o rostim. Dupã tele prin canon sã facem, sau câte ne dã Duhul Maica Siluana Vlad
CMYK

Te cãsãtoreºti cu o familie
"Nu te cãsãtoreºti cu o persoanã, ci cu
o familie" - este o expresie care transmite
un adevãr important. Oricât "îºi va lãsa
omul pe tatãl sãu ºi pe mama sa ºi se va uni
cu femeia sa", în alipirea aceasta fiecare
vine cu un set de obiceiuri - fel de a gândi,
mânca, dormi, sãrbãtori, glumi ºi relaþiona
- care au fost cultivate timp de mulþi ani în
familia lui/ei. Cãsãtoria este fuziunea, ºi în
acelaºi timp ciocnirea, a douã culturi.
Fiecare purtãm cultura familiei noastre
în noi. Relaþia permanentã cu familiile
noastre de origine exercitã o subtilã (ºi
câteodatã nu chiar aºa de subtilã) presiune
din exterior. Iatã câteva reguli de care tre-
buie sã þineþi seama pentru a putea depãºi
aceste probleme:
Puterea vorbei
De foarte multe ori aruncãm cuvinte
pe care mai târziu le regretãm. Câteodatã
furia ne face sã ne pierdem cumpãtul ºi sã
reacþionãm iraþional, împroºcând cu
vorbe care îl rãnesc profund pe celãlalt ºi
ne afecteazã relaþia de cãsnicie. Vorbele
grele vin uºor la gurã atunci când furia
dominã raþiunea, dar efectul lor în sufletul
celui de lângã noi este foarte profund. De
îndatã ce trece furtuna, ne pare rãu. Am fi
vrut sã nu spunem ce am spus, mai ales cã
nici mãcar nu e chiar aºa, furia având ºi
acest efect de a ne face sã exagerãm lu-
crurile. Este însã prea târziu…
Dacã nu putem schimba lucrurile deja
înfãptuite, cu siguranþã putem schimba ceea
ce urmeazã sã se întâmple. În astfel de situa-
þii, când existã discuþii în contradictoriu ºi
cel puþin unul dintre soþi este furios, psiho-
logii ne recomandã sã numãrãm pânã la 10,
cu scopul de a oferi câteva secunde de calma-
re ºi de a angaja creierul în altã activitate,
pânã ce tensiunea se domoleºte puþin. Este
o soluþie care chiar funcþioneazã. Vã propun
însã o alternativã mult mai eficientã: chema-
þi-L în acele clipe pe Dumnezeu, spunând
din toatã inima: "Doamne, Iisuse Hristoa-
se, Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-ne pe noi,
pãcãtoºii!", chemând în ajutor harul pe care
l-aþi primit în Taina Cununiei. Repetaþi a-
ceastã scurtã rugãciune de câteva ori ºi
veþi simþi cum puterea rãului slãbeºte la in-
vocarea prezenþei Domnului, furia se domo-
leºte ºi raþiunea îºi recâºtigã drepturile.
Pune, Doamne, strajã gurii mele ºi uºã
de îngrãdire împrejurul buzelor mele.
(Ps. 140, 3) Natalia Corlean
Pas în doi 9
înseamnã cã "Familia mea întotdeau-
na a fãcut aºa" nu ar trebui sã devinã un
refren. Ajutaþi-vã partenerul sã înþeleagã
ceea ce preþuiþi la vechile obiceiuri ºi cum
anume acestea pot îmbogãþi viaþa voastrã
actualã de familie.
- În al treilea rând, fiþi deschiºi cãtre fa-
miliile voastre, dar aveþi grijã la limite. Fami-
liile noastre de origine ne pot îmbogãþi
într-un mod excelent propria viaþã de fami-
lie. Fie cã e vorba de o nevoie urgentã de
ajutor cu mutatul, sau de îngrijitul copiilor
- În primul rând, respectaþi cultura dupã operaþia unui frate, sau mutarea unui
familialã a fiecãruia. Nu putem discuta efi- pãrinte în vârstã la voi acasã, a-þi exprima
cient dacã nu ne respectãm reciproc mulþumirea faþã de familie este frumoasa
familiile. Nu vã criticaþi unul altuia fami- expresie a conexiunii care aratã copiilor
lia ºi, cu toate acestea, ascultaþi ceea ce noºtri importanþa familiei. Fãrã sã rupem
fiecare dintre voi apreciazã sau gãseºte legãtura cu acei membri ai familiei care ne
dificil raportat la ea. Deºi cãsãtoria este fac probleme, trebuie sã ne ferim într-un
într-un fel un transplant, sau o altoire a mod compãtimitor ºi responsabil de con-
ceea ce suntem, trebuie sã respectãm locul tactele distructive ºi nesãnãtoase pe care
în care s-au dezvoltat rãdãcinile. O familie aceºtia le au cu noua noastrã familie.
este un hibrid care este împlinit atunci - În al patrulea rând, iertaþi ºi vindecaþi
când exprimã caracteristici ale ambelor orice ranã ºi nedreptate care vi s-a fãcut în
linii, genetic ºi cultural. familia de origine. Nici unii dintre noi nu
- În al doilea rând, fiþi de acord cã noua suntem pãrinþi sau familii perfecte.
voastrã familie este pe primul plan. Asta Paul Ruff
De ce se despart atât de multe cupluri în ziua de azi?
Divorþul devine, acum, din ce în ce mai des, o etapã finalã a motiv este cã noi
cãsãtoriei. De ce s-a ajuns aici? De ce nu mai avem rãbdare în nu ne cãsãtorim ca
cãsãtorie ºi de ce se despart atât de multe cupluri în ziua de azi? sã facem o fami-
lie, ci pentru cã ne
DACÃ PORNIM FÃRÃ DUM- potrivim, pentru cã ne simþim atraºi.
NEZEU, NU PUTEM FACE FAÞÃ FA- Atracþia trupeascã este prima care tre-
MILIEI. Vreau sã spun cã de-a lun- ce, apoi atracþia sufleteascã, emoþiile
gul timpului am ajuns, în legãturã cu sunt mai statornice, dar trec ºi ele. Tre-
acest subiect, la douã explicaþii. buie sã avem în vedere când ne cãsã-
Prima dintre ele este faptul cã noi am torim valorile intelectuale, muzica, cãrþi,
ajuns la capãtul rãbdãrilor. Trãim vremuri filme ºi nu în ultimul rând chiar relaþia du-
de pe urmã ºi am moºtenit sânge încãrcat hovniceascã. Trebuie sã ne punem anu-
de pãcate. În vremea comunismului puþini mite întrebãri, sã vedem cum rãspundem
oameni se mai spovedeau, iar din acest amândoi la ele: Ce facem cu postul, cu via-
motiv pãcatele au rãmas la noi, nu le-a mai þa, cum ne creºtem copiii. Dacã nu ne gân-
ridicat nimeni. Ca sã facã faþã prigoanei, dim cine-i omul cu care ne întâlnim, o sã
creºtinii au preferat sã-ºi facã fiecare pro- avem surprize, vom descoperi la el lucruri
priul mod de comuniune cu Dumnezeu. ºi atitudini pe care nu vi le-aþi fi imaginat.
N-au mai mers la bisericã, nu s-au îm- DUMNEZEU ÎÞI DÃ PUTERE SÃ POÞI
pãrtãºit, iar pãcatele n-au fost ridicate; IUBI. Apoi noi nu înþelegem ce se întâm-
acesta este motivul pentru care nu mai plã în Taina Cãsãtoriei. Prin Taina Cãsã-
avem rãbdare, suntem fãrã Dumnezeu în toriei, prin slujba care se face la nuntã,
noi. Dacã pornim fãrã Dumnezeu, nu Dumnezeu îþi dã putere sã poþi iubi. Roa-
putem face faþã familiei. Omul se cãsã- gã-te pentru cel lângã care eºti: "Doamne
toreºte cu tot neamul, sã nu credem cã ne binecuvânteazã-l pe…..". Aºa primim
cãsãtorim doar cu persoana pe care o dragoste ºi aducem puterea lui Dumnezeu
alegem, ci ne cãsãtorim cu tot neamul, sã în viaþa noastrã.
nu credem cã dacã tatãl e beþiv sau nu mai Maica Siluana Vlad, în cadrul
ºtim cum, acest lucru nu ne poate afecta. conferinþei "Creºtinul de astãzi, între
ATRACÞIA TRECE REPEDE. Al doilea confuzie ºi dumirire", Tg. Mureº
CMYK
 10 Educaþie creºtinã
zul celui mai neînsemnat gând despre lu-
Copilul în mijlocul ispitelor mea de dincolo - sunt diverse forme ale
implantãrii ateismului. Cunoscând
Valorile educaþiei contemporane s-au îndepãrtat mult de valorile ce anume vrea lumea sã facã cu
creºtine. Care sunt provocãrile prin care trece o familie care vrea sã îºi noi, trebuie sã ne împotrivim. Dar
educe copiii creºtineºte ºi ce putem face pentru a-i înarma pe copii în faþa vai, dacã urmãreºti viaþa famili-
ideilor pe care le impune societatea, ne spune Pãrintele Serafim Rose: ilor ortodoxe în lumea de azi ºi
"ZEIºORUL" FAMILIEI. Oricine va pri- De peste tot se aude chema- cum perpetueazã ei Ortodoxia
vi contemporaneitatea noastrã din perspec- rea: trãieºte ziua de azi, desfã- lor, se creeazã impresia cã aceas-
tiva unei vieþi normale, pe care au dus-o oa- teazã-te, relaxeazã-te, simte-te tã luptã cu lumea mult mai des
menii în vremurile dinainte, nu poate sã nu bine. Iar subtextul este altul, este pierdutã, decât câºtigatã...
rãmânã mirat de cât de departe de normã a mult mai întunecat: uitã de MUZICÃ, LITERATURÃ, ARTÃ,
devenit viaþa acum. Noþiuni ca autoritate ºi Dumnezeu ºi de orice altã viaþã ISTORIE. ªi totuºi, nu trebuie sã
ascultare, bunãcuviinþã ºi amabilitate, în afarã de aceasta, alungã din suflet orice vedem lumea din jur ca pe un rãu absolut.
comportare în societate ºi în viaþa particu- teamã de Dumnezeu ºi cinstire a sfinþeniei. Noi trebuie sã fim destul de înþelepþi, ca sã
larã - toate s-au schimbat brusc, s-au întors NU TOT CE SE ÎNVAÞÃ LA ºCOALÃ ESTE folosim în scopurile noastre tot ce e pozi-
cu capul în jos. Aceastã viaþã anormalã poa- BUN. Dar ce pot face pãrinþii pentru a-i aju- tiv în ea. Multe din cele care, la prima
te fi caracterizatã ca stricatã, alintatã. Din ta pe copii sã înfrunte ispitele lumii? Zilnic vedere, nu au nicio legãturã cu Ortodoxia,
pruncie copilul este ca un zeiºor de fami- noi trebuie sã fim gata sã înfruntãm influ- pot fi folosite în interesele educaþiei orto-
lie: poftele lui sunt satisfãcute, dorinþele enþa lumii printr-o educaþie creºtinã sãnã- doxe.
îndeplinite, e înconjurat de jucãrii, dis- toasã. Tot ce cunoaºte copilul la ºcoalã tre- Copilul care de mic este deprins cu
tracþii, comoditãþi, nu este învãþat ºi educat buie sã fie controlat ºi corectat acasã. Nu muzica clasicã, care s-a dezvoltat sub
în conformitate cu regulile stricte de purta- trebuie sã gândim cã ceea ce profesorii îi influenþa ei, nu este supus ispitei ritmului
re creºtinã, ci i se creeazã condiþii sã se dez- dau copilului este pur ºi simplu folositor brutal al rockului, pseudomuzicii contem-
volte în acea direcþie în care îl poartã por- sau neutru: cãci chiar dacã el îºi însuºeºte porane, în mãsura în care sunt supuºi cei
nirile sale... Poate cã aceasta nu se petrece cunoºtinþe ºi îndemânãri folositoare (iar care au crescut fãrã nicio educaþie muzi-
în toate familiile ºi nu întotdeauna, însã se cea mai mare parte a ºcolilor contempo- calã. O bunã educaþie muzicalã, dupã
întâmplã aºa suficient de des pentru a de- rane eºueazã ruºinos chiar ºi în aceasta), cuvintele stareþilor de la mãnãstirea
veni o regulã a educaþiei contemporane a lui i se vor preda ºi multe pãreri ºi idei Optina, curãþã sufletul ºi-l pregãteºte pen-
copiilor, ºi pânã ºi pãrinþii care au cele mai greºite. Aprecierea de cãtre copil a mu- tru primirea impresiilor duhovniceºti.
bune intenþii nu pot evita aceasta cu zicii, istoriei, artei, filozofiei, ºtiinþei ºi, Copilul deprins cu literatura bunã,
desãvârºire. Chiar ºi când pãrinþii încearcã desigur, a vieþii ºi religiei trebuie sã vinã în drama, poezia, care a simþit influenþa ei
sã-ºi creascã copilul în severitate, rudele ºi primul rând din familie ºi Bisericã, alt- asupra sufletului, care a primit o satisfacþie
vecinii se vor strãdui sã facã invers. minteri copilul va cãpãta o educaþie autenticã, nu va deveni un adept iraþional
Devenind matur, un astfel de om e firesc greºitã. Pãrinþii trebuie sã supravegheze ce al televiziunii moderne ºi al romanelor ief-
cã se va înconjura pe sine cu lucrurile spre învaþã copiii lor ºi sã repare aceasta acasa, tine, care pustiesc sufletul ºi îl abat de la
care a fost deprins de mic: comoditãþi, dis- menþinându-se pe o poziþie sincerã ºi re- calea creºtinã.
tracþii, jucãrii pentru cei mari. Viaþa se umple levând numaidecât aspectul moral, care Copilul care s-a învãþat sã vadã fru-
de o continuã goanã dupã distracþii, care lipseºte cu desãvârºire în instruirea laicã. museþea picturii ºi sculpturii clasice nu se
sunt atât de lipsite de orice importanþã, încât Pãrinþii trebuie sã ºtie ce muzicã ascultã ademeneºte uºor de pervertita artã con-
dacã un vizitator din secolul XIX ar privi copiii lor, ce filme privesc (ascultând ºi temporanã, nu va fi atras de producþiile
emisiunile noastre televizate cele mai popula- privind împreunã cu ei, dacã este necesar), dezgustãtoare ale reclamei ºi cu atât mai
re, parcurile de distracþii, reclamele, filmele, ce limbaj aud ºi ce limbaj folosesc ei înºiºi mult ale pornografiei.
muzica - aproape orice aspect al culturii con- - ºi la toate acestea sã dea o notã creºtinã. Copilul care ºtie câte ceva despre isto-
temporane - s-ar gândi cã a nimerit într-o TELEVIZORUL, EDUCATORUL NOSTRU. ria lumii, ºi mai ales despre cea creºtinã,
societate de nebuni care au pierdut orice con- În casele în care nu existã destulã bãrbãþie despre cum au trãit ºi au gândit oamenii,
tact cu realitatea cotidianã. pentru a arunca televizorul pe geam, aces- prin ce hãþiºuri au trecut îndepãrtându-se
MESAJUL: "UITÃ DE DUMNEZEU!". În ta trebuie supravegheat cu asprime, ur- de Dumnezeu ºi poruncile Lui, ºi ce viaþã
zilele noastre, dacã încercãm sã ducem o mãrindu-se evitarea influenþei otrãvitoare minunatã ºi demnã au dus atunci când I-au
viaþã creºtinã, noi trebuie sã conºtientizãm pe care o exercitã chiar în casã asupra fost credincioºi Lui, va putea judeca corect
cã lumea din jur încearcã sã supunã sufle- tinerilor acest principal mesager al ideilor despre viaþa ºi filozofia timpului nostru ºi
tul nostru ei - ºi în religie ºi în viaþa lumeas- ºi pãrerilor anticreºtine. nu-i va urma orbeºte pe "învãþãtorii" vea-
cã omul se confruntã azi nu cu ispite sepa- Loviturile tãioase ale lumii împotriva cului acestuia.
rate, ci cu o stare de ispitã permanentã, ba Ortodoxiei sunt îndreptate în primul rând În lupta noastrã împotriva duhului
în chipul omniprezentei muzici de fundal, asupra copiilor. ªi îndatã ce la copil s-a lumii acesteia putem ºi trebuie sã folosim
ba în chipul indicatoarelor ºi a reclamelor format o atitudine greºitã, problema edu- ceea ce poate sã ofere lumea mai bun, ca
de pe strãzile oraºelor. Chiar ºi în familie, cãrii lui în spirit creºtin devine de douã ori sã mergem mai departe de acest mai bun;
televizorul deseori devine un conducãtor mai anevoioasã. tot ce este mai bun în lume, dacã avem
tainic al casei, care dicteazã valorile con- Cultul personalitãþii ce ni se impune, destulã înþelepciune sã vedem aceasta,
temporane, opiniile, gusturile. relaxarea, indiferentismul, desfãtarea, refu- indicã spre Dumnezeu ºi Ortodoxie.

„Ispitele sunt mai mari, mai diverse ºi mai perfide“
Pãrinte, Lucian Blaga spunea cã
"veºnicia s-a nãscut la sat". Care este
specificul omului de astãzi de la þarã?
Secularizarea se opune veºniciei, iar se-
cularizarea în zilele noastre a pãtruns ºi pã-
trunde tot mai mult ºi la sat. Acum câþiva
ani se ºi vehicula prin mass-media cã dife-
renþa dintre sat ºi oraº trebuie sã disparã. ªi
odatã cu avantajele care vin, de ordin mate-
rial, sã zicem, vin ºi dezavantajele de ordin
sufletesc. Pentru cã oamenii sunt prinºi de
valul acesta al celor materiale ºi fiecare do-
reºte sã îºi îmbunãtãþeascã condiþiile de trai
trupesc ºi sã-ºi aducã tot felul de uºurinþe în
viaþa de zi cu zi, dar se îndepãrteazã încet-în-
cet de Dumnezeu ºi de Bisericã. În satul nos-
tru, cel puþin, încã este o viaþã duhovni-
ceascã bunã, dar se dilueazã pe zi ce trece.
Prin ce se exercitã cele mai mari
influenþe ale societãþii asupra oamenilor?
Pãi odatã aº zice cã prin tehnologie.
Pânã acum câþiva ani aici nu aveam tele-
viziune prin cablu, iar lumea era foarte
liniºtitã. Înainte aveau un singur program,
mai prindeau eventual încã unul prin
antenã specialã. Acum omul se duce acasã
ºi butoneazã telecomanda pânã adoarme,
fãrã sã-ºi mai facã rugãciunile.
ªi se întâmplã ºi duminica sã nu vinã
la bisericã, pentru cã se uitã la televizor?
Da, am întâlnit ºi astfel de cazuri, când
omul mi-a spus: "Nu am venit la bisericã,
dar am urmãrit slujba la televizor". Care
nu e nicicum acelaºi lucru. Nu-i totuna sã
stai în bisericã în faþa lui Dumnezeu sau sã
asiºti la o slujbã în faþa televizorului, stând
într-un fotoliu cu cafeaua lângã tine. Una e
sã participi la slujba realã, ºi alta sã par-
ticipi la o slujbã din lumea virtualã...
Apoi internetul, cu pãrþi bune ºi mai
puþin bune, pãtrunde tot mai mult, ºi la noi
ºi în alte sate, atrage tinerii în faþa calcula-
torului, îi însingureazã, îi face sã caute
lucruri pe care cei cu doar câþiva ani mai
mari nici nu le gândeau la vârsta lor.
Iar apoi chiar bunãstarea materialã. A-
proape de casa parohialã existã un bar, iar
seara este plin de tineri. Am mai discutat ºi
cu pãrinþii, ºi cu bunicii, zic: "Au bani, din asta
se duc seara sã stea la bar!" ªi dacã au bani
fumeazã, sunt încântaþi de alcool… Tinerii
sunt tot mai axaþi pe plãcerile imediate.
Dar mai demult cum era? E ade-
vãrat cã oamenii aveau o viaþã mult mai
ordonatã spiritual, sau e doar un mit?
Nu, nu e un mit. Satul ªinca Nouã s-a
format din 88 de familii care au plecat în
masã din ªinca Veche, unde au rãmas 4
familii, pentru cã nu au vrut sã accepte gre-
co-catolicismul. Faptul cã oamenii aceºtia
ºi-au pãrãsit aºezarea pentru a-ºi pãstra cre-
dinþa… nu e un mit, e o realitate clarã! ªi
au construit în acele vremuri aceastã bise-
ricã în care ne aflãm, care are la interior
10 m înãlþime, 25 lungime ºi 11 lãþime. O bi-
sericã monumentalã, cu mijloacele de atunci,
prin eforturi considerate chiar ºi azi supra-o-
meneºti. Se duceau cu cãruþele ºi iarna cu
sãniile, 20 de km, pânã la Perºani; ºi fãceau
un drum pe zi. O cãruþã aducea un bloc de
piatrã într-o zi. Fãceau niºte jertfe aproape
de neînchipuit pentru noi. Le spun de mul-
te ori oamenilor: Noi nu suntem vrednici
de aceºti strãmoºi! Am mai face azi aºa
ceva? Sã pleci ºi sã laºi tot, pentru credin-
þã? Azi omul cât poate adunã, nu lasã…
Discutam ºi cu domnul primar, care
îmi zicea: Pãrinte, îþi dai seama cã atunci
biserica asta trona într-un sat de case de
lemn? În vremea aceea singura casã de
piatrã era casa parohialã, ridicatã în paralel
din cãrãmida care nu era conform stan-
dardelor pentru bisericã ºi era refuzatã de
constructori, dar în rest nu existau decât
case de lemn. Pentru cã oamenii dãdeau
tot ce aveau mai bun Bisericii. Dacã ar fi
sã ridicãm astãzi o bisericã ca aceasta, cu
toate mijloacele tehnice, nu am mai putea.
Iar asta a fost ridicatã în doi ani, pãrinte!
Da, într-adevãr impresionant! Obice-
iurile de sãrbãtori se mai pãstreazã?
Da, din fericire se mai pãstreazã, însã
din pãcate puþin denaturate. De exemplu
se întocmeºte ceata de feciori, dar au obi-
ceiul de a colinda ºi în ziua de Crãciun în
timpul Liturghiei, lucru nepotrivit. Cum Îl
vesteºti pe Hristos în timp ce Hristos Se
aflã în bisericã ºi te aºteaptã acolo? Iar
oamenii care ºtiu cã la ora respectivã
ajunge ceata pe la ei stau ºi îi aºteaptã
acasã, în loc sã vinã sã se întâlneascã la
bisericã cu Hristos Cel Nãscut pentru noi.
Un alt lucru nepotrivit este faptul cã au
schimbat ora de joc. În loc sã înceapã jocul
dupã-masa, sã participe satul întreg la aceas-
tã bucurie, se începea la 9-10 seara, ºi se fa-
ce un fel de discotecã de noapte. Dupã mai
multe insistenþe s-a modificat ºi se începe
la 7 seara, dar tot e destul de târziu. Tinerii merg
acolo (ºi e normal sã meargã!), dar dacã toa-
tã noaptea stau în muzica aceea puternicã
ºi mai depun ºi efort, nu mai vin a doua zi
la bisericã, pierzând un lucru extraordinar.
Dar pãrinþii lor vin la bisericã?
Dialoguri 11
Nume: Pr. Sorin Suciu
Data ºi locul naºterii: 11 februarie
1966, Fãgãraº
Studii: Liceul Radu Negru din Fãgãraº
(1980-1984), Facultatea de Teologie
"Andrei ªaguna" - Sibiu (1994-1998).
Familia: cãsãtorit cu doamna preoteasã
Mariana (asistent farmaceu-
tic), au trei copii: Sorina
(10 ani), Daniel (8 ani) ºi
Ana-Maria (6 ani).
Parohia în care slujeºte:
ªinca Nouã, din 1999.
Ei, de aici pleacã pro-
blema. Se pare cã aici, în
sat, în timpul comuniºtilor a
fost un exces de zel din partea
liderilor, interzicându-se copiilor sã vinã la
bisericã. ªi dacã unii totuºi veneau, erau
scoºi în faþa ºcolii ºi mustraþi public ca o
mare ruºine. Acest lucru pe unii i-a întãrit,
dar pe alþii i-a îndepãrtat. Iar copiii de
atunci sunt astãzi pãrinþi. Se mai schimbã
unii dintre ei, dar destul de puþini.
Sunt însã ºi oameni care se schimbã ºi
îºi dau seama de folosul pe care îl au. De
exemplu mi-a zis cineva: "Pãrinte, vã mulþu-
mesc cã aþi insistat ºi am postit tot postul, a-
ºa m-am simþit de bine! ªi de acuma înain-
te o sã încerc sã þin toate posturile." Sau de
curând mi-a zis o femeie: "Pãrinte, aºa-s
de fericitã acuma în fiecare duminicã, deºi
mã doare piciorul, viu la bisericã. ªi îmi
pare tare rãu de timpul în care n-am venit!"
Credeþi cã sunt diferite vremurile de
astãzi? Este mai greu sã te mântuieºti
acum decât în secolul de trecut, de
exemplu?
Eu cred cã ispitele sunt mai mari, mai
diverse ºi mai perfide! Diavolul a devenit
foarte perfid ºi se implicã în a ne ispiti în
moduri diferite, uneori cu lucruri imper-
ceptibile ca pãcate! Dacã nu vin la biseri-
cã, oamenii ajung sã facã pãcate foarte
mari fãrã sã ºtie ce fac, pentru cã este per-
mis de lege. De exemplu legea spune cã se
poate face avort între cutare ºi cutare sãp-
tãmânã de sarcinã. ªi dacã omul priveºte
unidirecþional, zice: "E ceva perfect le-
gal!" Nu poþi sã zici cã greºeºti dacã mergi
de aici pânã în Braºov pe dreapta. Pentru
cã asta-i legea, sã mergi pe dreapta! Aºa
vãd ºi ei… E destul de complicat, ºi pro-
babil cã o sã fie ºi mai complicat, dar
Dumnezeu ne-a promis cã o sã fie cu noi
pânã la sfârºitul veacurilor.
Interviu realizat de Pr. Marius Corlean
 Maica Domnului
Dragi copii, în perioada care urmeazã avem douã sãr-
bãtori închinate Maicii Domnului. Mai întâi, în 15 august,
Adormirea Maicii Domnului, iar în 8 septembrie Naº-
terea Maicii Domnului.
Poate vã mai aduceþi aminte când, într-un alt numãr,
v-am povestit despre Buna-Vestire, când îngerul Gavriil
i-a dat Fecioarei Maria vestea cea bunã cã Îl va naºte pe
Domnul Hristos. Maica Domnului a fost mereu lângã
Fiul ei, chiar ºi dupã ce a crescut. Ea L-a urmat mereu,
pânã când a fost rãstignit pe Cruce. Înainte sã moarã,
Domnul Iisus l-a rugat pe Sfântul Apostol Ioan sã aibã
grijã de Mama Sa. De aceea, în tot restul vieþii ei, Maica
Domnului a locuit în casa lui Ioan. Aici era vizitatã de
Sfinþii Apostoli ºi ceilalþi ucenici, ºi se rugau împreunã.
Astfel s-a format Biserica, în care Maica Domnului era
foarte importantã. De aceea, când a murit, Apostolii au
venit din toatã lumea pentru a-ºi lua rãmas bun de la cea
care era acum Mama lor, a tuturor.
Pe drumul spre cimitir, fariseii au pus un grup de
oameni sã rãstoarne sicriul. Însã când s-au apropiat
Dumnezeu i-a orbit pe toþi, iar unuia dintre ei, care
ajunsese la sicriu, i-au cãzut mâinile, rãmase lipite de
acesta. Îl puteþi vedea ºi în icoana pe care o aveþi de co-
lorat. Vãzând ce i s-a întâmplat, omul a crezut imediat în
Dumnezeu ºi ºi-a cerut iertare, iar Dumnezeu l-a vin-
decat.
La moartea ei, Maica Domnului a fost ridicatã la cer
de cãtre Fiul ei, Domnul Hristos, dar ne-a promis cã
rãmâne mereu cu noi ºi ne ajutã ori de câte ori îi cerem
ajutorul, pentru cã ea este ºi Maica noastrã, a tuturor.

Colþul pãrinþilor întru credinþa în Domnul, ºi unde nãdãj-

duim sã ne întâlnim cu toþii, bunici,
florãrie, fie pe câmp, fie în propria grã-
dinã. Implicaþi-i în alegerea ºi pregãtirea
Pentru a-i implica activ pe copii în pãrinþi, prieteni ºi nepoþi, în bucuria unor buchete pe care sã le duceþi la bi-
trãirea sãrbãtorilor închinate Maicii veºnicã. sericã, pentru a împodobi icoana Maicii
Domnului, vã oferim din nou câteva idei 2. Nici un praznic nu e deplin fãrã Sf. Domnului.
de activitãþi practice: Împãrtãºanie. Spovediþi-vã cu toþii (da- 5. Împodobiþi împreunã ºi acasã
1. Povestiþi-le copiilor istoria sãrbã- cã nu sunteþi primii care trãiþi ceea ce icoana Nãscãtoarei de Dumnezeu pe
torii sau citiþi-o împreunã cu ei, în propovãduiþi, educaþia nu are nicio bazã) care o aveþi la colþul de rugãciune. Puteþi
funcþie de vârstã; priviþi icoana praznicu- ºi pregãtiþi-vã ºi trupeºte cu o perioadã face ºi mici bucheþele de flori pe care
lui, discutaþi cu copiii ºi recunoaºteþi per- de post, în funcþie de vârsta copiilor. Pos- copiii sã le ofere vecinilor în cinstea sãr-
soanele prezente în ea. De Adormirea tul copiilor nu trebuie sã fie neapãrat ca bãtorii.
Maicii Domnului prãznuim moartea ºi al adulþilor, ci sã inducã ideea de absti- 6. În programul de rugãciune din
ridicarea la cer a Nãscãtoarei de Dumne- nenþã temporarã de la ceva care îþi place aceastã perioadã introduceþi câte o
zeu. Este o bunã ocazie de a insufla copi- (dulciuri, desene animate etc.). rugãciune specialã închinatã Maicii
ilor atitudinea creºtinã faþã de moarte. În 3. Învãþaþi sã cântaþi sau repetaþi "Cu- Domnului, spusã eventual chiar de cei
Hristos moartea nu este un sfârºit, ci un vine-se cu adevãrat", troparul praz- mici.
început al vieþii veºnice, iar aceastã sãr- nicului sau alte cântãri închinate Maicii 7. Verset de memorat: "fericiþi sunt
bãtoare ne demonstreazã bucuria ºi slava Domnului, potrivite cu vârsta lor. cei ce ascultã cuvântul lui Dum-
noii vieþi de care au parte cei care adorm 4. Mergeþi împreunã cu copiii fie la nezeu ºi-l pãzesc." (Luca 11, 28)

CMYK
 Mãrturisitori ai Ortodoxiei 13
Sfântul Cuvios David, copilul Înaintemergãtorului
Dupã ce numãrul trecut am vorbit despre Sf. Ioan Rusul, ale cãrui þinutul lui natal.
sfinte moaºte se aflã pe insula Evia din Grecia, rãmânem aici pentru a-l MÃNÃSTIREA SCHIM-
cunoaºte ºi pe Sf. Cuvios David, începãtorul vieþii de obºte din aceastã BAREA LA FAÞÃ. Lângã
parte a Greciei. Robies, cuviosul a aflat
COPILUL SFÂNTULUI IOAN BOTEZÃ- înþelesul de pãrinte duhovni- un loc potrivit pentru
TORUL. Cuviosul David s-a nãscut în 1519 cesc) ºi bãtrân. De aceea, i-a rã- pustnicie, aproape de o
în localitatea numitã astãzi Kiparisi. mas numele de David cel bãtrân. bisericã veche a Schim-
Pãrinþii lui, Hristodul ºi Teodora, formau VIEÞUIREA ÎN ATHOS ºI bãrii la Faþã a Mântui-
o familie de preot împodobitã cu darul SIHÃSTRIA DIN ARTA. Duhov- torului, adãpostindu-se
evlaviei. Încã de mic îºi însoþea tatãl la nicul Acachie a hotãrât sã îl într-o peºterã. A devenit
bisericã ºi stãtea timp îndelungat sã se ducã pe ucenicul iubit în cunoscut ºi a ajutat prin
roage în faþa icoanei Sfântului Ioan Bo- Muntele Athos. Cuviosul Da- poveþe ºi rugãciune pe
tezãtorul. Spunea cã în Sfânta Bisericã îi vid a vieþuit mai mulþi ani în mulþi dintre creºtini. În
place cel mai mult "tronul lui Iisus Hris- Mãnãstirea Marea Lavrã, un- Sfinte Davide, copile al cinci ani de vieþuire, cu-
tos, ochii Maicii Domnului ºi aripile Sfân- de a fost supus la mai multe în- Înaintemergãtorului, dã-ne viosul David a strâns în
tului Ioan Botezãtorul". cercãri ºi la mare invidie din ºi nouã ceva din frumuseþea jurul lui 6 tineri ºi, astfel,
La vârsta de 3 ani, David a dispãrut de partea fraþilor împreunã vieþu- ta duhovniceascã, din mirul a închegat o obºte. Dorin-
acasã. Pãrinþii l-au cãutat îndelung, dar nu itori. În aceastã vreme, pãrin- virtuþilor tale, din dragostea þa lui era aceea de a zidi o
l-au gãsit. Singura lor nãdejde s-a îndrep- tele Acachie a plecat la Con- ºi credinþa ta în Domnul nos- mãnãstire. De aceea, le-a
tat cãtre rugãciune ºi au hotãrât sã meargã stantinopol pentru a lua bla- tru Iisus Hristos. Ajutã-ne ºi spus fraþilor cã au nevoie
la bisericã. Nu micã le-a fost mirarea când goslovenie de la Pãrintele pa- nouã sã iubim mai mult vir- de 2 lucruri - de apã ºi de
l-au zãrit pe copil în faþa iconostasului. triarh. Datoritã severitãþii, cul- tutea ºi sã ne nevoim mai bani, dar cã banii vor veni
Tatãl l-a întrebat: turii ºi sfinþeniei sale, pãrin- mult împotriva rãului ºi a mai uºor, pentru cã mulþi
- Ce faci aici, copilul meu? Cum ai tele Acachie a fost numit mi- pãcatului. Amin. credincioºi vor ajuta, de-
ajuns aici? Unde ai fost atâtea zile? Nu tropolit de Navpact ºi Arta. oarece mãnãstirea va fi
te-ai temut? Acesta l-a chemat pe cuviosul David la loc de scãpare în vremuri grele. Apa, însã,
- Cum sã mã tem, când Sfântul Ioan reºedinþa mitropolitanã din Arta, unde era o problemã. Sfântul David s-a rugat:
era lângã mine ºi mã þinea de mânã? Era cuviosul a început sã se nevoiascã într-un "Doamne, fã o minune! Dacã aici, în acest
viu, aºa cum este în icoanã. El m-a adus colþ din subsolul mitropoliei, colþ pe care munte, va izvorî apã, vom face o mãnãs-
aici ºi, când am ajuns în faþa icoanei lui, a l-a prefãcut în sihãstrie. În localitatea Arta, tire. Pe lângã toate minunile pe care Le-ai
intrat în ea. Apoi mi-a spus: sâmbãtã va cuviosul a fost hirotonit preot, a devenit fãcut, mai poþi face o minune micã, ca sã
veni tatãl tãu ºi va sãvârºi aici Sfânta sfãtuitorul mitropolitului ºi duhovnicul Te lãudãm ºi prin asta, zidind aici sus o
Liturghie. De aceea, nu m-am întors aca- celor care erau propuºi pentru hirotonie. mãnãstire". A doua zi, când s-a urcat pe
sã, pentru cã vã aºteptam pe voi. Are un MÃNÃSTIREA VERNICOVA. Pentru cã munte, exact în locul unde cu o zi mai
chip atât de dulce ºi de dragostea lui mi pãrintele David dorea sã-i trezeascã din înainte arãtase cu toiagul lui, dintr-odatã a
s-a umplut inima. amorþirea sufleteascã pe preoþi ºi pentru cã izvorât apã. Bãtrânul David a plecat cu
PLECAREA DE ACASÃ. Copilãria ºi-a îi mustra deseori, mitropolitul Acachie a unul dintre fraþi sã adune bani pentru
petrecut-o învãþând Scrierile Sfinte ºi aju- hotãrât sã îl trimitã egumen la mãnãstirea ridicarea mãnãstirii, au gãsit înþelegere
tându-ºi pãrinþii la treburile câmpului. La Vernicova. Aici pãrintele David a devenit în multe locuri ºi au ajuns pânã în Rusia.
vârsta de 15 ani a plecat de acasã, deoare- foarte cunoscut, iar în momentul în care Aceastã peregrinare a durat 2 ani, timp
ce "glasul pe care îl aºteptam s-a auzit în- slujea Sfânta Liturghie, faþa i se lumina ºi în care monahii din þarã au strâns ºi ei o
lãuntrul meu ieri searã în vremea Ve- i se umplea de lacrimile smereniei. Aici a parte din banii necesari.
cerniei. L-am întrebat ºi pe Sfântul Ioan cunoscut ºi mucenicia. În acea vreme, În câþiva ani mãnãstirea a fost ziditã,
Botezãtorul ºi nu mi-a rãspuns în clipa turcii stãpâneau Grecia Centralã ºi copiii obºtea formatã ºi vestea despre dragostea,
aceea, dar am vãzut în ochii lui cã este de grecilor ortodocºi erau luaþi de cãtre aceº- mângâierea, învãþãtura Cuviosului David
acord. ªi nu mã mai îndoiesc deloc acum, tia ºi educaþi în credinþa islamicã. Câþiva ºi a obºtii sale s-a rãspândit peste tot; iar
deoarece în noaptea care a urmat mi s-a copii, ce se aflau în grija unui turc din lo- minunile acestui sfânt sunt nenumãrate.
arãtat în vis, spunându-mi: David, sã pleci calitatea Livadia, au evadat, iar cel care a Toþi pelerinii ortodocºi care se bucurã de
mâine dupã Sfânta Liturghie, ca sã apuci fost gãsit vinovat a fost stareþul David. A întâlnirea cu bãtrânul David, ale cãrui
sã-l întâlneºti pe viitorul tãu povãþuitor". îndurat timp de mai multe zile chinuri în- sfinte moaºte se aflã în mãnãstirea pe care
ÎNTÂLNIREA CU PÃRINTELE ACACHIE. grozitoare, cu mâinile ridicate în sus de a ctitorit-o, primesc în inimi blagoslove-
Primul lui duhovnic, pãrintele Acachie, cãtre turci; câþiva creºtini au auzit de chinu- nie, luminã ºi credinþã puternicã în Dum-
l-a povãþuit întru credinþã, ascultare ºi dra- rile lui ºi au dat mulþi bani guvernatorului nezeu. Prãznuirea Sfântului Cuvios David
goste, dar cu multã asprime duhovniceas- pentru ca acest cuvios sã fie eliberat. Pe se face în data de 1 noiembrie, ziua ador-
cã. Pentru cã fratele David era foarte se- drumul de întoarcere cãtre mãnãstire i-a mirii sale, ºi reprezintã al doilea hram al
rios ºi avea autoritate, monahii din obºte venit gândul de a nu mai merge acolo, aºa Mãnãstirii Schimbarea la Faþã din insula
l-au numit la vârsta de 20 de ani stareþ (în încât a plecat spre nord ºi a ajuns în Evia, Evia. Eufemia Toma
CMYK
 14 Psihoterapie ortodoxã
cadã în deznãdejde,
Tãmãduirea tristeþii vãzând cã nu scapã
imediat de ea, este cã
lupta împotriva ei ºi
Tãmãduirea de tristeþe este extrem de importantã. De ce? biruirea patimii nu-l
Pentru cã tristeþea, lãsatã sã se hrãneascã din puterile sufletului duc de îndatã pe om
nostru, îl seacã pe acesta de energie ºi îl împinge pânã în prãpas- la starea opusã, adicã
tia deznãdejdii. Ne întoarcem deci la aceastã patimã cu scopul de la bucurie. Cheia de
a vorbi ºi despre cãile de prevenire ºi de vindecare. În numãrul trecere spre bucurie
trecut am vãzut cã existã trei cauze ale tristeþii. Fiecãreia îi cores- este trecerea de la
punde o lucrare de tãmãduire. tipul de tristeþe iz-
CONTACTUL CU CEI- vorât din patimi la
Tãierea voii LALÞI NE SCOATE LA fericita întristare,
O primã cauzã a tristeþii am vãzut cã IVEALÃ PATIMILE. De singura care-l poate
este lipsa împlinirii unei plãceri, a unei do- asemenea, foarte important de reþinut este duce la adevãrata bucurie.
rinþe. Prevenirea, care este un pas mult mai faptul cã amintirea jignirilor, resentimen- Ce este fericita întristare? În vreme ce,
simplu decât eforturile de tãmãduire ulte- telor, ranchiuna ºi în general toate urmãrile aºa cum am vãzut, tristeþea ca patimã con-
rioare, constã într-o lucrare foarte simplã: mâniei au tendinþa sã se dezvolte în chip stã în mâhnirea omului din pricina lipsirii
tãierea voii proprii - adicã renunþarea con- ascuns, sporind ºi întãrindu-se sub efectul de desfãtare trupeascã, sau a pierderii bu-
ºtientã la dorinþele ºi plãcerile trupeºti imaginaþiei, rãspândindu-se ca veninul ºi nurilor materiale, sau a neîmplinirii plã-
nefolositoare ºi neataºarea de bunurile ma- otrãvind sufletul în întregime. Astfel cã, în cerilor simþurilor, sau a jignirilor, fericita
teriale. Pentru cã demonul tristeþii se aºazã virtutea acestor aspecte, Sfântul Ioan întristare este o tristeþe virtuoasã, care
exact în locul spre care vede cã suntem Casian aratã cã trãirea în societate nu este înseamnã mai înainte de toate mâhnirea
atraºi cel mai mult. vãtãmãtoare; din contrã, este de mare fo- fiinþei umane de a se fi înstrãinat de Dum-
Tot în acest context al ataºamentului los, fiindcã prin legãturile cu oamenii, nezeu, de a fi departe de El, de lipsirea de
de bunurile materiale se situeazã ºi slava bolile sufletului se pot descoperi ºi, fiind bunãtãþile duhovniceºti, spirituale. Pe
deºartã, despre care am vorbit deja într-un mai des puse la încercare, se pot vindeca lângã aceasta, omul se îndurereazã din
numãr trecut. Tristeþea gãseºte ºi în legã- mai repede. Sfinþii Pãrinþi îndeamnã nu pricina stãrii sale decãzute ºi a pãcatelor
turã cu aceastã patimã teren de manifes- numai sã nu ne supãrãm pe cei care ne jig- lui, ajungând astfel prin plângerea pã-
tare, fiindcã omul stãpânit de slavã deºartã nesc, ci chiar sã-i socotim adevãraþi bine- catelor (ºtiute ºi neºtiute) la fericita
se întristeazã atunci când nu primeºte ono- fãcãtori, iertându-i, arãtându-le bunãvoin- întristare.
rurile ºi cinstea pe care le aºteaptã, sau nu þã ºi iubire ºi lepãdând ranchiuna faþã de În al doilea rând, tristeþea virtuoasã stã
se mulþumeºte doar cu cinstirile primite. ªi aceºtia, pentru cã prin ei fiind vãdite bolile în mâhnirea pentru aproapele, înstrãinat ºi
în acest caz, soluþia de prevenire este aceea noastre sufleteºti, putem sã cãutãm cãile ºi el de Dumnezeu, lipsit de bunãtãþile cele
de a socoti ca nimicuri toate onorurile ºi leacurile de vindecare a lor. duhovniceºti, ºi întristarea pentru greºelile
cinstirile omeneºti ºi de a cãuta sã fim ºi neputinþele lui. Aceastã formã a tristeþii
plãcuþi lui Dumnezeu, nu oamenilor.
Spovedania deasã este deosebit de importantã, pentru cã þine
Tristeþea inexplicabilã ºi nemotivatã de purtarea fireascã a creºtinului sã se
Iertarea aproapelui am vãzut cã este iscatã în majoritatea întristeze pentru pãcatele ºi neputinþele
MÂNIA κI ARE CAUZA ÎN NOI, NU ÎN CE cazurilor de cãtre diavol, aici fiind a treia aproapelui ºi sã se roage pentru el.
NE FAC CEILALÞI. Mânia - dorinþa de rãz- cauzã. În acest caz nu existã un remediu Sfinþii Pãrinþi pun faþã în faþã în mod
bunare, care neîmplinitã duce la tristeþe, anume, ci se indicã o grijã generalã a omu- constant cele douã forme de tristeþe, arã-
este cea de-a doua cauzã. Sfinþii Pãrinþi au lui faþã de starea sa. Ce se recomandã este tând cât de lipsitã de rost ºi de temei este
arãtat cã pricina tristeþii omului nu stã în descoperirea gândurilor ºi a stãrii sufleteºti cea dintâi, adicã întristarea dupã lucrurile
cei împotriva cãrora ne-am mâniat, nici în unui bun pãrinte duhovnic. Trebuie obli- care atrag patimile, ºi cât de câºtigaþi sun-
cei care ne-au jignit ºi cãrora le purtãm gatoriu evitatã închiderea în sine, pentru cã tem dacã dobândim cea de-a doua formã
ranchiunã, ci în noi înºine. ªi de aceea a rãmânând cu gândurile, acestea vor pro- de tristeþe, folositoare ºi de preþ pentru
înceta orice relaþie cu persoanele în cauzã duce tot mai multe pagube în mintea ºi viaþa noastrã duhovniceascã ºi pentru lu-
nu poate fi o metodã de vindecare. Dim- sufletul nostru. De asemenea, ºi cei care crarea mântuirii. Nu trebuie deci nimicitã
potrivã, menþinerea legãturii ºi comuni- avem în preajmã oameni suferind de tris- orice formã de tristeþe din suflet, ci numai
carea cu cel care ne-a întristat ajutã la vin- teþe trebuie sã luãm aminte la urmãtorul cea care este o manifestare pãtimaºã a
decare, fiindcã înfrunþi toate aspectele tris- sfat: tristeþea este o ranã a sufletului care sufletului nostru. Cu cât se mâhneºte omul
teþii. În singurãtate, sau ocolind persoanele trebuie spãlatã cu apa binefãcãtoare a cu- mai mult pentru pãcatele sale ºi se
care ne provoacã aceastã stare, existã vântului plin de blândeþe. smereºte înaintea lui Dumnezeu, cu atât
riscul ca rãdãcina tristeþii ºi motivele pen- De la tristeþea pãtimaºã la mai mult se deschide harului dumneze-
tru care se declanºeazã sã rãmânã mai iesc.
mult sau mai puþin cunoscute, ele conti- 'fericita întristare' Dupã “Terapeutica bolilor spirituale” -
nuând sã acþioneze ºi sã-l þinã pe om în Ce trebuie avut neapãrat în vedere, Jean-Claude Larchet
întristare. pentru ca cel care luptã cu tristeþea sã nu A consemnat Pr. Marius Corlean
 Cu Dumnezeu în casã 15
Iaurtul pregãtit în casã, simplu ºi bun Iaurt cu c i o c o l a t ã
ªtiaþi cã iaurtul nu este doar un produs necesar pentru o alimentaþie echilibratã, º i c o m p o t d e p e r e
ci ºi o sursã foarte beneficã pentru sãnãtate? Originar din Orientul Mijlociu, iaur-
850 ml lapte integral
tul a ajuns în Europa prin Balcani, Turcia ºi Bulgaria fiind þãrile în care iaurtul
1 iaurt natural
("yogurmark" în turceºte) a devenit un aliment de referinþã. Beneficiile iaurtului
3 linguri lapte praf
sunt multiple: el conþine proteine (necesare pentru întreþinerea sistemului muscu-
2 pere
lar), calciu (indispensabil pentru formarea ºi consolidarea sistemului osos), vita-
2 linguri apã
minele D (ce fixeazã calciul), A (necesarã pentru creºtere ºi pentru îmbunãtãþirea
1 lingurã miere
vederii) ºi B (indispensabilã pentru sistemul nervos ºi muscular). Bacteriile
100 g ciocolatã rasã
Lactobacillus bulgaricus ºi Streptococcus thermophilus din iaurt participã la reîn-
noirea florei intestinale ºi acþioneazã asupra tranzitului intestinal. Decojiþi perele ºi
tãiaþi-le bucãþi mici. Puneþi-le pe foc cu
Întotdeauna mi-a
plãcut sã mãnânc iaurt. Iaurt cu n u c i º i cele douã linguri de apã ºi lãsaþi-le sã fiar-
bã pânã se înmoaie. Adãugaþi mierea ºi
cu fructe ºi arome natu- 1 iaurt natural
miere
La început natural, apoi 850 ml lapte integral amestecaþi uºor. Striviþi bucãþile cu o fur-
culiþã. Lãsaþi compotul sã se rãceascã.
rale diverse, în funcþie 3 linguri lapte praf Puneþi câte o lingurã de compot în fiecare
de anotimp sau de pro- 5 linguri miere borcan. Amestecaþi laptele cu iaurtul,
dusele din cãmarã. 1 pumn de nuci deco- conform reþetei de iaurt, ºi cu laptele praf.
Iaurtul se face din jite, tãiate bucãþi mici Vãrsaþi acest amestec peste compot.
lapte ºi din ferment lactic. Doar atât. Nu Amestecaþi foarte Puneþi borcanele la cald 8 ore. Presãraþi
amidon, nu gelatinã. Iaurtul obþinut este bine laptele cu iaurtul, conform reþetei de ciocolatã peste iaurt când serviþi.
mai ieftin ºi mai curat, iar plãcerea de a iaurt, apoi cu restul ingredientelor. Vãrsaþi magazine ºi supermarketuri din strãinã-
oferi celor dragi un iaurt fãcut în casã amestecul în borcane de iaurt ºi daþi la cald. tate. Preþul lor variazã între 30 ºi 70 de euro.
este, bineînþeles, extraordinarã. b) Pe foc. Vãrsaþi jumãtate din lapte
Ce fel de fermenþi? Un iaurt natural.
Ingrediente: Toate ingredientele trebuie sã fie la
într-o cratiþã ºi puneþi laptele pe foc.
Ce fel de lapte? Orice fel de lapte, temperatura camerei. Stingeþi focul imediat ce laptele a început
foarte proaspãt, care trebuie neapãrat sã fie sã fiarbã. Amestecaþi-l cu cealaltã jumã-
Ce puteþi sã mai adãugaþi? tate de lapte. Temperatura laptelui trebuie
fiert înainte de utilizare. - Lapte praf. Câteva linguri ameste- sã se situeze între 37oC ºi 40oC. Sub
cate în lapte vor face ca iaurtul sã devinã 37oC iaurtul nu se prinde. Peste 45oC ia-
Iaurt cu s i r o p d e mai cremos, mai dens. urtul se separã de lapte ºi se transformã în
trandafir
850 ml lapte
integral
- Fructe. Folosiþi dulceþuri, compoturi
sau fructe fierte în puþin zahãr. Aciditatea
brânzã. Aºteptaþi 5-10 minute ºi adãugaþi
iaurtul. Amestecaþi bine cu o lingurã de
1 iaurt natural fructelor proaspete distruge fermenþii. lemn. Vãrsaþi amestecul în borcane sau
3 linguri lapte praf - Arome. Vanilie, lãmâie, portocale. într-un recipient din plastic ºi astupaþi-le.
5 linguri sirop Metode : Puneþi borcanele pe calorifer, sub pãturi
Pregãtiþi iaurtul, con- a) Cu ajutorul unei maºini de fãcut sau la soare, într-o oalã cu apã fierbinte
form reþetei de iaurt iaurt (iaurtierã). Este metoda cea mai acoperitã cu o pãturã etc. Lãsaþi iaurtul sã
simplu, apoi adãugaþi siropul ºi laptele simplã. Aproape toate mãrcile produc ast- se facã timp de 8-10 ore. Nu miºcaþi deloc
praf. Puneþi în borcane ºi daþi la cald. fel de maºini: Seb, Severin, Moulinex etc. recipientul. Iaurtul se pãstreazã în frigider.
Gãsiþi astfel de maºini pe Internet sau în Reþetele oferite vã dau numai câteva
idei. Majoritatea ingredientelor se pot înlo-
Principiile unei alimentaþii sãnãtoase (4) cui fãrã nicio problemã. Folosiþi-vã ima-
ginaþia!
Numãrul obezilor a crescut enorm în ultimele decenii. Una dintre cauze este Irina Dufraise
abuzul alimentar, omul contemporan consumând o cantitate de alimente mult mai www.invatsagatesc.blogspot.com
mare decât necesarul organismului. Continuãm sã vã prezentãm principiile ali-
BINE DE ªTIUT:
mentaþiei sãnãtoase bazându-ne pe sfaturile domnului prof. dr. Pavel Chirilã. Fasolea uscatã nu mai face
ABUZUL ALIMENTAR. Un pro- Mâncatul în grabã (sãrind peste masti- gãrgãriþe, dacã punem în vasul unde o
verb francez spune cã "omul mãnâncã o caþie ºi digestia bucalã), E-urile din ali- þinem sare grunjoasã.
treime din porþie ca sã trãiascã el însuºi ºi mente, rafinarea, alimentele de serã, Orezul, fãina ºi griºul nu vor mai
douã treimi ca sã trãiascã doctorii". tratãrile termice, fizice ºi chimice agre- face acarieni dacã punem în ele douã-trei
Cetãþenii þãrilor aºa-zis dezvoltate sive, semipreparatele care nu mai au castane sãlbatice ºterse bine, dar nespãlate.
sunt în procent mare supraponderali. nevoie de masticaþie etc. sunt practici din Roºiile se pot congela crude,
Acestea sunt ºi þãrile unde obiceiurile ali- cauza cãrora întârzie senzaþia de saþietate necurãþate. La utilizare se introduc
mentare s-au depãrtat cel mai mult de la ºi care au contribuit mult la aportul în jet de apã caldã ºi se decojesc.
hrana naturalã. exagerat (nesãbuit) de alimente. Mihaela Bîlbã
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sf. Mare Mucenic Dimitrie“ din Gura Vãii
Aºezat la poalele Munþilor Fãgãraº, între Recea ºi
Breaza, satul Gura Vãii se înalþã pe "o uºoarã culme de
lut", "de-a lungul unui pârâu de munte, umbrit de
arini", dupã cum consemna Nicolae Iorga. Localitatea
este locul naºterii lui Ion Gavrilã-Ogoranu, lider al
miºcãrii de rezistenþã anticomunistã din Munþii Fã-
gãraºului, dar ºi al altor luptãtori antico-
muniºti, ºi a avut de-a lungul timpului
oameni dârzi ºi credincioºi.
Istoria vieþii religioase
Satul este pentru prima datã atestat
documentar în sec. al XVI-lea, numele
lui fiind vreme de secole Netotu; abia
în timpul regimului comunist denu-
mirea a fost schimbatã în Gura Vãii. Pr. paroh
Locuitorii au fost la început ortodocºi, Bogdan Dîngã
românilor. Înainte de a fi arsã din
ca toþi românii din Ardeal. Trecând mai
temelii, comandantul însãrcinat cu
întâi prin acþiunea de calvinizare la care
acest ordin a permis cãlugãrilor sã
au fost supuºi de cãtre autoritãþi, iar
pãstreze cãrþile, icoanele ºi mobilie-
apoi prin presiunile de catolicizare, sa-
rul. O parte dintre ele se aflã ºi astãzi
tul a devenit greco-catolic în jurul anu-
la biserica din sat.
lui 1700. Localnicii au avut o perioadã
în care s-au întors la Ortodoxie, apoi Rezistenþa
iarãºi au îmbrãþiºat uniatismul, rãmâ- anticomunistã
nând astfel pânã în 1948 când, aseme-
nea roþii care se întoarce, s-au reîntors Aºezarea, astãzi liniºtitã ºi ade-
în Biserica Ortodoxã forþaþi de regimul sea parcã pustie, nu lasã sã se
comunist. Dupã 1990, când au dobândit ghiceascã luptele ºi suferinþele care
libertate religioasã, au rãmas însã fideli au animat-o în secolul trecut. Pãrin-
Bisericii strãmoºeºti. tele paroh Bogdan Dîngã ne-a vorbit
necesari pentru a cumpãra un alt clopot. însã despre mândria pe care o au
Biserica Locaºul de cult nu este pictat. El a fost sãtenii pentru istoria lor. În lucrarea sa
În sat a existat mai întâi o bisericã din zugrãvit în 1943, pãstrând ºi astãzi mo- "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc", Ion
lemn, pe locul numit pânã astãzi Dealul delul de cer înstelat, iar icoanele de pe ca- Gavrilã Ogoranu prezintã o listã cu per-
bisericii. În anul 1866 a fost ziditã biserica tapeteasmã au fost realizate de pictorul soanele implicate în rezistenþa anticomu-
actualã, de mari dimensiuni, care poartã Ioan Cãzilã. nistã, dintre care cele mai multe (29) sunt
hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie. Loca- În ultimii ani exteriorul bisericii a fost din satul sãu natal, Gura Vãii. Pe lângã
ºul de cult, cu fundament de piatrã ºi ziduri renovat, ferestrele au fost schimbate cu aceºtia au mai fost mulþi alþii care i-au spri-
de cãrãmidã, a fost ridicat cu contribuþia geamuri de tip termopan, iar acoperiºul a jinit moral ºi material pe luptãtori, dar ºi
sãtenilor. fost înlocuit cu þiglã metalicã. care i-au trãdat ºi au colaborat cu Secu-
Din istoria bisericii a fost consemnat ritatea fie pentru avantaje materiale, fie
faptul cã, în 1917, autoritãþile maghiare au Mãnãstirea pentru cã au fost constrânºi.
dispus confiscarea clopotului mare ºi topi- ªi la Gura Vãii, ca în mai toate satele Satul Gura Vãii a dat ºi un numãr mare
rea lui pentru a fi folosit la fabricarea tu- "de sub munte", a existat o mãnãstire. Ca de intelectuali, în frunte cu Ion Gavrilã
nurilor. Sãtenii emigraþi în Statele Unite în ºi celelalte aproape 200 de mãnãstiri din Ogoranu, care prin activitatea lor au fãcut
acele timpuri au aflat însã despre aceastã Ardeal, ea a fost distrusã la ordinul gene- cunoscut chiar ºi peste hotare numele lo-
mare durere a satului ºi, dupã încheierea ralului Buccow, constituind o piedicã în calitãþii lor natale.
Primului Rãzboi Mondial, au trimis banii impunerea greco-catolicismului în rândul Natalia Corlean
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bu- Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) ISSN 2065 - 765X
CMYK