Actul juridic

-principal izvor al raportului juridic si commercial-

Vacariu Antonela Marketing, An II

ntreaga via a omului, de la natere ori n legtur cu acest moment, i pn la moarte, dar i n privina acestui eveniment legat de lsmntul succesorului, este reglementat n aspectele sale eseniale de normele dreptului civil. Instituiile juridice aparintoare acestei ramuri a dreptului contribuie ntr-o msur important la reglementarea vieii persoanei juridice, de la nfinare, ori n legtur cu acest proces i pn la ncetarea ei prin

reorgani are i di olvare, ba c!iar i n privina consecinelor ce decur din aceste msuri." Mihail Eliescu, Traian Ionacu, Tutor R !opescu, Ilie "toenescu

Actul juridic civil

Noiunea actului juridic civil. Terminologie
#n sens larg, prin $apte juridice se %n&eleg at't ac&iunile omeneti s(v'rite cu inten&ia sau $(r( inten&ia de a produce e$ecte juridice, c't i evenimentele, adic( $aptele naturale #n sens restr'ns, prin $apte juridice se %n&eleg numai ac&iunile omeneti s(v'rite $(r( inten&ia de a produce e$ecte juridice, dar care e$ecte se produc %n puterea legii, precum i

evenimentele, care sunt %mprejur(ri care se produc independent de voin&a omului dar de care legea civil( leag( anumite consecin&e juridice !rin urmare, dac( la $aptele juridice %n sens restr'ns se adaug( actele juridice, adic( acele ac&iuni omeneti s(v'rite cu inten&ia de a produce e$ecte juridice se ajunge la no&iunea de $apte juridice %n sens larg Tre)uie precizat c( %n literatura juridic( i %n practica judiciar( s-au cristalizat no&iunile ast$el* actele juridice sunt ac&iunile omeneti s(v'rite cu inten&ia de a produce e$ecte juridice, iar $aptele sunt ac&iunile omeneti s(v'rite $(r( inten&ia de a produce e$ecte juridice, care %ns( se produc %n temeiul legii, la care se adaug( i evenimentele +deci $aptele juridice %n sens restr'ns, -onsiderat %n sensul conceptului tradi&ional, actul juridic civil a $ost de$init* . un act de voin&( s(v'rit cu scopul de a produce e$ecte juridice, adic( de a crea, modi$ica sau stinge un raport juridic/0 . un act de voin&( s(v'rit cu scopul de a produce e$ecte juridice, adic( de a crea, de a transmite, de a modi$ica sau de a stuinge un raport juridic/1 . actul de voin&( s(v'rit de su)iectele de dreptuir pentru a crea, modi$ica sau stinge un raporturi juridice %n temeiul dreptului o)iectiv i %n limitele pe care acestea le statornicete/2 !entru o de$ini&ie corect( i complet( actului juridic civil, se impune luarea %n considerare a urm(toarelor elemente* actului juridic civil este o mani$estare de voin&(, este, deci, %n primul r'nd rezultatul unei hot(r'ri l(untrice, rezultatul unui proces volutiv scopul e3prtim(rii mani$est(rii de voin&( %n constituie producerea de e$ecte juridice civile4 este elementul care di$eren&iaz( actului juridic civil de $aptul juridic civil s(v'it $(r( inten&ia de a produce asemenea e$ecte e$ectele juridice avute %n vedere tre)uie s( priveasc( naterea, modi$icarea sau stingerea unor raporturi juridice civile concrete, element care deose)ete actului juridic civil de actele juridice din celelalte ramuri ale dreptului

Clasificarea actelor juridice civile

#n circuitul civil se %nt'lnesc nenum(rate i diverse acte juridice, de aceea este necesar ca ele s( $ie clasi$icate dup( anumite criterii %n categorii de acte juridice, av'nd %n vedere

mani$est(rile de voin&( cu aspecte %nrudite !rincipalele criterii de clasi$icare i categorii de acte juridice, care se e3amineaz( %n literatura de specialitate sunt urm(toarele* a, %n raport de numrul prilor actele juridice se %mpart %n unilaterale, bilaterale i multilaterale ), %n raport de scopul urmrit de pri la ncheierea lor, actele juridice se divid %n acte cu titlu oneros i acte cu titlu gratuit 5a r'ndul lor cele de tip cu titlu oneros se su)divid %n acte comutative i aleatorii, iar cele cu titlu gratuit se su)divid %n liberti i acte dezinteresate4 c, %n raport de efectele produse, se disting* acte constitutive, translative i declarative d, %n raport de importana lor $a&( de un )un sau un patrimoniu, actele juridice se %mpart %n acte de conservare, de administrare, de dispoziie4 e, %n raport de coninutul lor actele juridice se divid %n* patrimoniale i nepartimoniale $, %n raport de modul de ncheiere se deose)esc acte consensulae, solemne, reale g, %n raport de momentul c nd i produc efectele , se disting acte ntre vii !inter vivos" i acte pentru cauze de moarte !mortis causa" h, %n raport de rolul voinei prilor %n sta)ilirea con&inutului actelor juridice, se deose)esc acte subiective i acte condiie i, %n raport de intensitatea #i sigurana oferit titularilor de drepturi , se disting acte pure #i simple i acte afectate de modaliti j, %n raport de legtura dintre ele, actele juridice se divid %n principalele i accesorii k, %n raport de legtura lor cu cauza, actele sunt cauzale i abstracte l, %n raport de modul cum pot fi ncheiate se deose)esc acte strict personale i acte ncheiate prin reprezentare m, %n raport de reglementarea lor, actele juridice se %mpart %n acte numite !tipice" i nenumite !atipice" n, %n raport de modul lor de e$ecutare se disting* acte cu e$ecutare dintr%o dat i acte cu e$ecutare succesiv

Consimm ntul

!entru actele juridicice civile, consim&(m'ntul este un element structural, $iind cel mai important dintre elementele de structur( ale acestei categorii juridice pentru c(* este nu numai un element de structur( ci i un element definitoriu al actelor juridice civile, caracter ce rezult( din urm(toarele corel(ri* o prin de$ini&ie, actul juridic civil este o manifestare de voin intevenit( %n scopul de a produce e$ecte juridice4 o privit lato sensu, consim&(m'ntul este acordul de voin&( al p(r&ilor %n actele juridice )ilaterale4 o privid stricto sensu consim&(m'ntul este mani$estarea voin&ei de c(tre una din p(r&i la %ncheierea unui act juridic civil )ilateral, ori, %n actele juridice unilaterale, mani$estarea de voin&( de c(tre autorul acestuia pe de alt( parte, voin&a %nseamn(, su) aspectul structurii actului juridic civil, mai mult dec't consim&(m'ntul ca element de structur(4 ea se prelungete peste limitele acestuia, contur'nd un alt element de structur(* cauza4 ne'ndoielnic, consim&(m'ntul este cel mai important element de structur( al actului juridic civil i prin aceea c(, voin&a, inclusiv cea incorporat( %n actele juridice, %n general i %n actele juridice civile, %n special, d( su)stan&( esen&ei dreptului %nsui4 %n s$'rit, ideea de consim&(m'nt-consim&(m'ntul %nsui atrag aten&ia asupra leg(turii juridice n(scute %ntre p(r&ile unui raport juridic civil concret #n doctrin(, +pro$ A Ionacu, 6rep -ivil, Ed 6idactic( i pedagogic(, 0782, s-a eviden&iat c( %n procesul de $ormare a voin&ei juridice se disting mai multe etape* a, re$lectarea nevoilor sau dorin&elor %n contiin&( ), apari&ia motivelor care %ndeamn( la ac&iune c, deli)erarea d, interven&ia motivului determinant, care nu este altceva dec't reprezentarea intelectual( a scopului urm(rit e, hotr rea de a %ncheia actul juridic necesar pentru realizarea scopului urm(rit, cu alte cuvinte, $ormarea consim&(m'ntului Tre)uie men&ionat c( aceste etape de $ormare a voin&ei juridice se petrec pe plan intern psihologic !entru ca $aptul psihologic s( se trans$orme %n $apt juridic este necesar ca hot(r'rea de a %ncheia actul juridic s( $ie e3teriorizat(

Prin actul juridic civil se nelege o manifestare de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice, respectiv, de a nate, modifica ori stinge un rapot juridic civil concret. Gh. Beleiu Viciile de consimtamant sunt* eroarea, dolul, violenta si leziunea A, Eroarea consta in $alsa reprezenare a realitatii la incheierea unui act juridic civil In $unctie de consecintele pe care le produce poate sa $ie Eroare o)stacol Eroare viciu de consimtamant Eraoare indi$erenta

a" Eroarea o)stacol este aceea care datorita gravitatii sale impiedica $ormarea actului juridic si poate sa $ie* a Eroare asupra naturii actului juridic si consta in aceea ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic iar cealalta parte crede ca incheie alt act juridic +o parte crede ca incheie un contract de vanzare-cumparare, cealalta crede ca incheie un contract de schim), ) Eroare asupra identitatii o)iectului actului juridic civil in care una din parti isi da consimtamantul crezand ca o)iectul actului juridic civil e9ste un anumit )un iar cealalta parte crede ca este alt )un b" Eroarea viciu de consimtamant consta in $alsa reprezentare a realitatii in mintea uneia dintre parti in momentul incheierii actului juridic, alterandu-i ast$el consimtamantul Este in general o eroare asupra calitatii su)stantiale a o)iectului juridic civil, respectiv a su)stantei materiale +o parte crede ca achizitioneaza o )ijuterie de aur dar ea este doar su$lata in aur, sau a celei intelectuale +se crede ca se achizitioneaza originalul unui ta)lor dar de$apt este o copie a acestuia, Eroarea mai poate $i asupra identitatii sau insusirii esentiale ale persoanei contractate si care este viciu de consimtamant doar in acele acte juridice in care identitatea persoanei +nepot, $rate, $iu, parinte, sau insusirile sale esentiale +arhitect, artist plastic, unt hotaratoare la incheierea actului juridic civil si se intalneste la actele juridice civile care au titlu gratuit sau oneros

c" Eroarea indi$erenta consta in $alsa reprezentare a realitatii in mintea uneia dintre parti la incheierea actului juridic cu privire la aspectele care nu au nici o in$luenta asupra realitatii actului juridic +eroare de calcul, -onsecinta juridica a erorii viciu de consimtamant este nulitatea relativa a actului juridic incheiat

:, 6olul sau viclenia consta in inducerea in eroare a unei persoane $olosint mijloace dolosive, viclene cu copul de a o determina sa incheie acte juridice In cazul dolului eroarea este provocata de viclenia intre)uintata de cealalta parte sau de o terta persoana, spre deose)ire de eroarea viciu de consimtamant in care eroarea este spontana +partea se inseala si nu este inselata, In consecinta pentru a constituii viciu de cosimtamant dolul tre)uie sa $ie determinat si determinant pentru incheierea actului juridic civil si sa provina de la cealalta parte sau de la un tert care a actionat cu stirea partii respective 6olul are in componenta sa un element o)iectiv si material care consta in $olosirea de mijloace viclene pentru inducerea in eroare a celeilalte parti si un element su)iectiv, intentionat care consta in intentia de a induce in eroare o persoana pentru a o determina sa incheie un act juridic -, Violenta consta in amenintarea unei persoane cu producerea unui rau de natura sa ii produca o temere, o $rica care sa o determine sa incheie un act juridic pe care alt$el nu l-ar $i incheiat Violenta are doua elemente* un element o)iectiv si e3terior care consta in amenintarea propriu-zisa cu un rau un element su)iectiv de natura psihologica care consta in insu$larea temerii prin amenintare Violenta poate sa $ie $izica +cand se $orteaza mana pentru a semna un act juridic,, psihica sau morala +se santajeaza o persoana cu privire la cinstea sau onoarea sa, si patrimoniala atunci cnad se ameninta persoana cu distrugerea unor )unuri

!entru a constitui un viciu de consimtamant, temerea insu$lata tre)uie sa $ie de natura sa determine partea la incheierea actului juridic

6, 5eziunea consta in pagu)a materiala pe care o su$era una dintre parti din cauza disproportiei dintre prestatia sa si contraprestatia celeilalte parti !rin urmare pentru a $i lezionat un act juridic tre)uie sa e3iste o disproportie vadita intre cele doua prestatii ale partilor iar disproportia sa se datoreze minoritatii celui lezat "unt supuse leziunii numai actele juridice cu titlu oneros si comutativ incheiate de catre minori si anume actele judiciare de administrare incheiate de minorii cu capacitate de e3ercitiu redusa, singuri, $ara incuviintarea preala)ila a parintilor sau a tutorelui

&mportanta actului juridic civil In viata si activitatea oamenilor interin numeroase raporturi juridice civile care au izvorul, in mare parte, in e3istenta unor acte juridice civile ;n loc central il ocupa actul juridic civil ca parte integranta a dreptului ivil care are ca o)iect de reglementare instrumentele juridice prin intermediul carora, se realizeaza, de regula, circulatia )unurilor,

$olosinta si $olosinta lor ori crearea de valori Ast$el $iind, regimul juridic al actelor civile reprezinta o parte importanta a teoriei si practicii idreptului privat in general si a dreptului civil in special Validitatea +vala)ilitatea, actuluii juridic civil Vala)ilitatea actelor juridice civile impun respectarea unor conditii de $ond si de $orma, denumite uneori elementele actului juridic civil -onditiile esentiale pentru validitatea unui act juridic civil sunt* capacitatea legala de a incheia actul juridic civil +art 7<=, - civ , sta)ileste ca poate contracta orice persoana care nu a $ost declarata inapta prin legi,4 consimtamantul valabil al partilor' obiectul determinat' cauza licita si morala' forma actului% conditie speciala de validitate Capacitatea legala de a incheia actul juridic civil !entru validitatea unui act juridic incheiat personal de parte, se cere > in principiu > ca autorul actului sa ai)a vointa matura si constienta, adica deplinatatea capacitatii de e3ercitiu Actele juridice sunt vala)ile numai daca sunt incheiate de catre persoane capa)ile 6in aceasta cauza pro)lema capacitatii su) am)ele ei aspecte, de capacitate de $olosinta si de capacitate de e3ercitiu, este su)iacenta "e pune +de cele mai multe ori, implicit numai cu prilejul incheierii tututror actelor juridice, adica cu prilejul nasterii,stingerii, modi$icarii sau trans$ormarii drepturilor -um relatiile economice interne si e3terne, ca si relatiile de alta natura intre persoanele $izice si persoanele juridice se produc printr-un numar imens de acte juridice, ele presupun o vasta arie de interese si de raporturi sociale umane Este drept, pe de alta parte, ca regula este astazi in materia discutate apacitatea persoanelor4 in capacitatea este e3ceptia 6e o)icei, cei care incheie intre ei un act juridic sau se prezinta in $ata unei autoritati pentru a inchie un act juridic sunt capa)ile si lucrul acesta de cele mai multe ori este evident sau apare evident

5egiuitorul prezuma ca maturitatea necesara pentru incheierea unui act juridic e3ista de la varsta de 0? ani, sta)ilind ca, la aceasta varsta, persoana $izica devine majora si do)andeste capacitatea de e3ercitiu deplina -a e$ect al casatoriei, vala)il incheiata, minorul poate do)andi deplinatatea capacitatii de e3ercitiu si inainte de implinirea varstei de 0? ani, ea putandu-se casatori de la varsta de 08 ani pentru motive temeinice, daca intruneste conditiile noi prevazute in legea nr 1?1@1==A

-apaitatea de e3ercitiu pe care o do)andeste orice persoana la varsta de 0? este o capacitatea generala in sensul ca, in principiu, ingaduie inchierea vala)ila a oricarui act juridic !entru unele acte juridice legea recunoaste anumitor persoane o capacitate de e3ercitiu speciala, care deroga de la capacitatea de e3ercitiu generala ce permite incheierea vala)ila a acelor acte, de persoane ce nu au implinit inca varsta de 0? ani Minorul care a implinit 09 ani are capacitateaspeciala de e3ercitiu de a opta pentru adoptie, iar daca minorul nu a comsimtit la aceasta adoptie, intervine sanctiunea anularii ei la cererea minorului Re$eritor la contractul civil, specie a actului juridic civil, prin art 7<=, - civ sunt reglementate perosanele incapa)ile de a contracta si anume* minorii4 interzisii4 toti aceia carora legea le-a prohi)it anumite contracte "e impune coro)orarea art 7<=, - civ cu art 29 din 6ecretul nr 20@=07<9 con$orm caruia * Bpersoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, sta)ilit prin lege, actul de in$iintare sau statut/ !rin art 29 din 6ecret s-a instituit principiul specialitatii capacitatii de folosinta.

a"&ncapacitatea de e$ercitiu. (eneralitati

6oua categorii depersoane $izice necesita unele e3plicatii su) aspectul capacitatii de e3ercitiu, si anume* persoanele lipsite total de aceasta capacitate4 persoanele cu capacitatea de e3ercitiu restransa

- !ersoanele lipsite de capacitate de e3ercitiu nu isi poate e3ecuta personal si singure drepturilesi nu isi pot asuma tot ast$el o)ligatii prin savarsirea de acte juridice,$iind reprezentate de ocrotitori legali, care leinlocuiesc vointa !entru actelejuridice mai grave, reprezentantul legal al incapa)ilului are nevoie si de incuviintarea preala)ila a autoritatii competente - Minorul care a implinit09 ani are capacitatea de e3ercitiu restransa si incheie personal actele juridice, dar cu incuviintarea preala)ila a ocrotitorului legal Ccrotitorii legali ai persoanelor lovite de incapacitate totala ori partiala de e3ercitiu sunt, dupa caz, parintii minorului sau tutorele In ceea ce priveste drepturilesi o)ligatiileprocesuale, persoanele care nu au e3ercitiul drepturilorlor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizatein modul aratat de 6ecretul nr 20@07<9vsi de art 91, - Dam b" )ipsa totala a capcitatii e$ercitiului In principiu, actele juridiceale celor loviti de incapacitate totala de e3ercitiu > minorii su) 09c ani si interzisii judiciari > se incheie de reprezentantiii legali Acestia inlocuiesc vointa incapa)ililor, actionand in numle si pentru acestioEa "e admite insa ca minorii su) 09 ani si interzisii judiciari pot $ace in mod vala)il personal si singuri acte juridice de valoare patrimoniala $oarte reduse,impuse de traiul de $iecare zi si care se e3ecuta odata cu incheierea lor +cumparare de alimente,de carti si rechizite scoalare, de )ilete la spectacole sau competitii sportive, - *inorul sub +, ani > din puctul de vedere al intinderii puterilor de reprezentare pe care le au parintii sau dupa caz tutorele, actele juridice ale acestuia pot $i grupate in mai multe categorii* actele pe acre reprezentantul legal lepoate $ace singur, $ara nicioo incuviintare preala)ila Aceasta categorie de acte cuprind actele ce nu depasesc dreptul de a administra, adica actele de conservaresi actele de administrare + in sens restrans,4

 actele pe care reprezentantul legal le poate $ace numai cu incuviintarea prealabila a organelor abilitate de lege in acest scop. Intra in aceasta categorie actele de dispozitie, mai putin acelea pe care parintii sau tutorele nu le pot $ace cu nici un $el de a)ilitare "e e3cepteaza, de asemenea, actele de instrainare a )unurilor devenit ne$olositoare pentru minor, daca valoarea acestora din urma nu depaseste suma de 1<= lei 5egiuitorulaimpus o)ligativitatea autorizatiei preala)ile a organului administrativ competent pentru actele de dispozitie deoarece gravitatea dose)ita a acestor acte impune ca incheierea lor sa se $aca su) controlul organului de stat insarcinat anume cu protectia incapa)ililor Incuviintarea prela)ila este ceruta de lege si autoritatea administrativa o va acorda numai daca actul juridic respectiveste necesar sau daca preznta un interes majorpentru minor Acesta incuviintare tre)uie sa $ie speciala, adica sa $ie dat pentru $iecare act in parte !entru actele pe care reprezentantul legalnu lepoate $ace in niciun caz, - Dam prevede doua categorii de acte care nu pot $i realizate inniciun $el deincuviintare Art 01? din - $am dispune ca este oprit sa se inchieie acte juridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori $ratii sau surorile tutorelui, deo parte, sii minor, de alta !rohi)itia incheierii de acte juridice intre aceste persoane a $ost inscrisain art 01? din - Dam de teama ca ocrotitorul legal arputea sacr$i$ica interesele incapa)ilului in )ene$iciul sotului sau rudelor sale apropiate A doua categorie de acte interzise cu desavarsire reprezentantului legal o $ormeaza donatiile si garantareao)ligatiei altuia 5egiuitorul a considerat, pe )une dreptate, ca donatiile nu reprezinta acte necesare pentru incapa)il, care, $ara nicun prejudiciu, poate amana savarsirealorpana lado)andirea deplinei capacitati de e3ercitiu -at priveste garantarea datoriei altei persoane, ea reprezinta riscul ca pana la urma incapa)ilul sa e3ecute singur o)ligatia respectiva, daca cel pentru care a garantat se dovedeste a $i insolva)il

Consideratii privind contractele electronice sub noul Cod Civil

+. CA-./) 0/.&-&C A1)&CA2&) +.+ 1olitica reglamentarii cadru

!romotorii contractelor electronice impartasesc, pe o scara larga, conceptia potrivit careia legiuitorul ar tre)ui sa evite o reglementare stricta, riguroasa, a acestei $orme de relationare sociala, evitand ast$el sa impiedice o evolutie care inca nu si-a atins limitele si care se a$la inca in plin proces 6e aceea legislatia in ceea ce priveste contractele electronice este o reglementarecadru, care se adreseaza numai procedurilor esentiale, e3primand principiile si de$initiile $undamentale ale acestei activitati, mentinand aste$el o $le3i)ilitate )ene$ica dezvoltarii viitoare C asemenea a)ordare legislativa se concretizeaza intr-un corp de norme juridice dedicate raporturilorjuridice ce se nasc, se modi$ica si isi inceteaza e3istenta, in s$era electronica, privit ca instrument dinamic si per$ecti)il, completat si insotit de un set de reglementari re$eritoare la chestiunile legale esentiale, cum ar $i* regimul juridic al semnaturii electronice, securizarea comunicatiilor prin criptare sau statutul autoritatilor de reglementare si control Este rezona)il sa consideram ca realitatea va si intotdeauna mai comple3a decat capacitatea imaginativa a legiuitorului si, de aceea, reglementarile privind contractele electronice vor tre)ui, in mod persistent si consistent, sa $ie completate prin noi e$orturi de reglementare !e de alta parte, inregistrarile electronice nu numai ca permit realizarea tuturor acestor $unctii ale inscrisurilor materiale, dar, in multe privinte, pot $urniza un grad mai mare de incredere si viteza a tranzactiilor, mai ales in privinta identi$icarii sursei de provenienta a documentului electronic si a cuprinsului acestuia

+.3 )egislatie europeana

Intensi$icarea in materia comunicatiilor electronice a activitatii legislative a mai multor state mem)re ale ;niunii Europene a scos in evidentanecesitatea unui cadru legal armonizat la nivel european, ast$el incat sa se evite ca speci$icul reglementarilor nationale sa constituie un o)stacol in calea $unctionarii pietei interne a ;niunii Europene Ast$el, au $ost adoptate* 6irectiva 0777@72@E- din 02 decem)rie 0777 privind cadrul comunitar pentru semnatura electronica si 6irectiva 1===@20E- din ? iunie 1=== privind anumite aspecte ale serviciilor societatii in$ormationale, in special privind comertul electronic, pe piata interna

+.4 )egislatie nationala

In vederea aplicarii cerintelor actuale privind raporturile juridice prin mijloace electronice, tara noastra a adoptat masuri legislative adecvate Ast$el, dupa adoptarea 5egii nr 9<<@1==0 privind semnatura electronica, in iunie 1==1 legiuitorul a promovat cea mai comple3a reglementare in materie >5egea 28<@1==1 privind comertul electronic Totodata, Crdonanta de Fuvern nr 02=@1===reglementeaza conditiile incheierii si e3ecutarii contractelor la distanta intre comercianti care $urnizeaza produse@servicii si consumatori, in cadrul unui sistem de vanzare organizat de comerciant si care utilizeaza unasau mai multe tehnici de comunicatie la distanta Goul -od -ivil ac reintrat aplica)ilitatea legii speciale in aceasta materie, precizand, la articolul 0 19<, $aptul ca acele contracte care se incheie prin mijloace sunt supuse conditiilor de $orma prevazute de legea speciala

3. &NC56&6.6A C7NT.ACT6)67. 1.&N *&0)7AC6 6)6CT.7N&C6 3.+ -efinitia si natura juridica a contractului electronic
-ontractul electronic poate $i de$init ca $iind acel contract in care $ormarea si@sau e3ecutarea se realizeaza prin intermediul unui mijloc de transmitere sau comunicatie electronica Este un contract incheiat intre parteneri care nu se a$la in acelasi moment si in acelasi loc, deci un contract intre a)senti, si el poate $i considera ca o varianta a contractului incheiat prin corespondenta Transmiterea in$ormatiilor si comunicarea intre parti se realizeaza prin mijloace electronice* videotransmisie, catalog electronic, respectiv microordinator, terminal pu)lic interactiv, posta electronica 6in punct de vedere al de$initiei, contractul electronic nu pare sa di$ere de omologul sau clasic, con$orm noului -od -ivil "untem in prezenta unui act juridic si, chiar daca este concluzionat in mediul electronic, structura contractului, in ceea ce priveste partile si principalele o)ligatii, nu su$era modi$icari in ceea ce priveste cerintele instituite de noul -od -ivil In ceea ce priveste natura juridica a acestui tip de contract, el este un contract intre a)senti #inter absentes$ Aceasta caracteristica este de natura contractului electronic,participantii adoptand aceasta $orma de raport juridic tocmai intrucat se a$la la distante geogra$ice mai mari sau mai mici unul $ata de altul, iar deplasarea lor spre a se intalni in vederea per$ectarii contractului necesita consum de timp, asumarea riscurilor calatoriei !e de alta parte , contractul electronic poate $i si a si $ost incadrat de doctrina printre contractele la distanta, contracte reglementate prin Crdonanta de Fuvern nr 02=@1===

3.4 8aliditatea contractului electronic

-on$orm 5egii 28<@1==1, contractele incheiate prin mijloace electronice produc

toate e$ectele pe care legea le recunoaste contractelor, atunci cand sunt intrunite conditiile cerute de lege pentru validitatea acestora !entru validitatea contractelor incheiate prin mijloace electronice nu este necesar consimtamantul preala)il al partilor asupra utilizarii mijloacelor electroniceHart +A,alin +1, din legea anterior mentionataI Totodata, asa cum este detaliat mai jos , pro)a incheierii contractelor prin mijloace electronice si a o)ligatiilor care rezulta din aceste contrate este supusa dispozitiilor dreptului comun in materie de pro)a si prevederilor 5egii nr 9<<@1==0 privind semnatura electronica In masura in care nu contine dispozitii derogatorii, 5egea 28<@1==1 se completeaza cu dispozitiile legale privind incheierea, validitatea si e$ectele actelor juridice, cu celelalte prevederi legale care au ca scop protectia consumatorilor si a sanatatii pu)lice, precum si cu dispozitiile legale $iscale, cele privind protectia s$erei private in sectorul telecomunicatiilor, precum si cu cele din materie de concurenta si drept international privat

3., 1roba contractelor incheiate prin mijloace electronice

!entru a $ace raporturile juridice electronice via)ile din punct de vedere legal, comunicatiile sau tranzactiile care au loc in cadrul acestora, precum si inregistrarile lor tre)uie sa poata raspunde cerintelor legalitatii si validitatii Ast$el a aparut nevoia reglementarii inscrisurilor electronice si a semnaturii electronice Adoptarea 5egii nr 9<<@1=00 privind semnatura electronica da e3presia preocuparii legiuitorului roman de a asigura un cadru juridic adecvat $ormarii si e3ecutarii ectelor juridice online, precumsi a adaptarii legislatiei interne cu ac%uis-tul comunitar 5egea se inscrie in mijlocul unei activitati sustinute, pornita la initiativa organizatiilor economice internatinale, ce are drept o)iectiv recunoasterea legala a documentului si a semnaturii electronice

3.9:emnatura electronica
C)iectul de reglementare al 5egii 9<<@1==0 il constituie regimul rudic al semnaturii electronice si al insrisurilor in $orma electronica, inclusiv al contractelor electronice !revederile legii sunt supletive si se completeaza cu cele ale 5egii28<@1==1, precum si cu dispozitiile legale privind incheierea ,validitatea si e$ectele actelor juridice legea prezinta importanta pe planul comertului international deoarece inscrisurile in $orma electronica la care se re$era pot $i invocate ca mijloc de pro)a si in contractele comerciale internatonale, deoarece legea nu distinge !rima conditie consta, potrivit art 9 pct A din 5egea 9<<@1==0, in utilizarea unui dispozitiv securizat hardJare sau so$tJare con$igurat de implementare a datelor de creare a semnaturii electronice, , iar pct ? enumera cerintele cumulative pe care acesta tre)uie sa le indeplineasca* - datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea o singura data si con$identialitatea acestora sa poata $iasigurata4 - datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea semnaturii, sa nu poata $i deduse4

- semnatura sa $ie protejata impotriva $alsi$icarii prin mijloace tehnice disponi)ile la momentul generarii acesteia 4 - datele de creare a semnaturii sa poata $i protejate in mod e$ectiv de semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate4 - sa nu modi$ice datele in $orma electronica, care tre)uie semnate, si nici sa nu impiedice ca aceastea sa $ie prezentate semnatarului inainte de $inalizarea procesului de semnare -ea de-a doua conditie de validitate a semnaturii electronice e3tinse , respectiv identi$icarea autorului semnaturii electronice, se realizeaza prin utilizarea dispozitivului de veri$icare, operatiune asemanatoare si, in acelasi timp, complementara crearii semnaturii electronice e3tinse 6ispozitivul de veri$icare consta intr-un hardJare si @sau so$tJare con$igurat care implementeaza datele de veri$icare a semnaturii electronice, su) $orma codurilor sau cheilor criptogra$ice pu)lice -heia pu)lica este de$inita drept un .cod digital, perechea cheii private necesara veri$icarii semnaturii electronice/ H art 1 alin +0, lit d, din Gormele metodologice pentru aplicarea 5egii 9<<@1==0 -rearea si veri$icarea semnaturii electronice nu se realizeaza in mod direct de catre semnatar, ci prin intermediul unui serviciu de certi$icare a con$ormitatii datelor transimse pe cale electronica In consecinta, cea de a treia conditie de validitate consta in e3istenta unu certi$icat cali$icat nesuspendat sau revocat la momentul crearii sau atasarii semnaturii electronice la datele ce compun inscrisul rezultat !otrivit art 9 pct 00 din 5egea 9<<@1==0, prin certi$icat se intelege . o colectie de date in $orma electronica ce atesta legatura dintre datele de veri$icare a semnaturii electronice si o persoana, con$irmand identitatea acesteia . , iar certi$icatul cali$icat tre)uie sa contina in mod necesar urmatoarele elemente tehnice* - codul personal de identi$icare a semnatarului4 - datele de veri$icare a semnaturii, care corespund datelor de creare a semnaturii, a$late su) controlul e3clusiv al semnatarului4 - indicarea inceputului si s$arsitului perioadei de vala)ilitate a certi$icatului cali$icat4 - codul de identi$icare a certi$icatului cali$icat4 - semnatura electronica e3tinsa a $urnizorului de serviciu de certi$icare ce eli)ereaza certi$icatul eli)erat -erti$icatul cali$icat contine perechea cheia pu)lica-cheia privata destinata identi$icarii semnatarului unui inscris in $orma electronica "uspendarea sa intervine atat la cererea semnatarului, cat si in situatiile in care este dispusa printr-o hotarare judecatoreasca sau atunci cand in$ormatiile pe care le contine nu mai corespund realitati Hart 12 alin +0, din legeI