UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: EAATIO, ANUL II

FORME NOI DE TURISM

TURISMUL VITICOL N ROMNIA

Profesor coordonator:
Prof. univ. Dr.: Alina Bdulescu

Masteranzi:
Cre Florin
Melinte Patricia
Oltean Nicoleta
Nistor Alexandra

ORADEA
2011

CUPRINS
INTRODUCERE________________________________________________2
CAPITOLUL I VITICULTURA N ROMNIA________________________3
Situaia viticulturii i piaa vinului din Romnia...........................................................................3
Vinurile romnesti...........................................................................................................................5
Renaterea viticulturii romneti prin fonduri europene..............................................................5

CAPITOLUL II ROMNIA - ARA VINURILOR_____________________6

Regiunile viticole i podgoriile din Romnia..................................................................................6
Exist receptivitate pentru turismul viticol?..................................................................................9

CAPITOLUL III TURISMUL VITICOL N ROMNIA________________10

Turismul viticol poate fi o soluie..................................................................................................10
Programul naional de promovare a turismului vitivinicol - Societatea Vinvest i Salonul
Internaional de Vinuri..................................................................................................................11

CAPITOLUL IV - TURISMUL VITICOL N ROMNIA STUDII DE CAZ_13

Podgoria MURFATLAR................................................................................................................14
Podgoria SRICA NICULIEL...................................................................................................15
Podgoria TRNAVE Vinurile de Jidvei....................................................................................16
Cramele RECA.............................................................................................................................17
Podgoria COTNARI ......................................................................................................................18
Cramele HALEWOOD..................................................................................................................19
Podgoria MINI MDERAT........................................................................................................21
Conacul Dintre Vii.........................................................................................................................22

BIBLIOGRAFIE_______________________________________________23

INTRODUCERE
Romnia este o ar viticol european de prim rang. Pcat ns c nu e
cunoscut dincolo de granie la standardul meritului cuvenit. ara noastr

beneficiaz de numeroase atuuri n producerea vinului. Renscut cu fonduri

europene, viticultur romneasc poate juca o mare ans, dat de o producie
record i de o conjunctur favorabil extern. Vinul, produs al viei de vie i al
muncii omului, nu poate fi considerat un simplu bun de consum. El este o valoare a
civilizaiei i un criteriu de calitate al vieii. Vinul este, n sine, un veritabil limbaj
ntre oameni, lume i misterul vieii.1

CAPITOLUL I VITICULTURA N ROMNIA

Situaia viticulturii i piaa vinului din Romnia
Prestigioasa publicaie Reussir Vigne a publicat un top al primelor 15 ri
vitivinicole, clasament realizat pe baza mai multor criterii printre care se numar
potenialul viticol, factorii agroclimatici, capacitatea de a cuceri piaa, puterea
economic a rii. Romnia lipsete din acest top, aceasta absen fiind cauzat
de mai muli factori printre care exportul sczut i ncurajarea exportului prin
indicaii de o inestimabil valoare teoretic i practic i prin cifre astronomice
la export, cifre care nu aveau nici o acoperire practic. De asemenea, unul
dintre factorii care au dus la ieirea Romniei din elita mondial vitivinicol a
fost lipsa promovrii internaionale a produselor romneti.
Primul loc al acestui top este ocupat de Spania, ara cu cel mai ntins
patrimoniu viticol. Statele Unite ocup locul al doilea, datorit vinurilor sale de
calitatea ridicat. 2 Pe poziia a treia se afl Frana, ara care a czut de pe
poziia de lider, din cauza fluctuaiei pieei initernaionale, a inflaiei i a
apariiei vinurilor din Lumea Nou. Frana este urmat n clasament de ctre
Italia (4), Australia (5) vinurile australiene reprezint un adevarat certificat
de calitate pentru cumprtori-, Chile (6), Argentina (7), Africa de Sud (8),
China (9) -cea mai mare surpiz a acestui top-, Portugalia (12), Brazilia (13) i
Noua Zeelanda (15). Locul zece al clasamentului este ocupat de ctre Germania,
cel mai mare importator de vinuri, rezultat al unui standard ridicat de via.
Bulgaria (locul 14) si Ungaria (locul 11), ri care n toate clasamentele din
trecutul mai indeprtat sau mai apropiat, s-au situat cu mult in urma Romniei ne
privesc acuma de sus.
1

Montignac, Michel, Vinul un element esenial pentru sntatea ta, Editura Litera,Bucureti, 2010, pag. 15

Top 15 viticol - http://www.adar.ro/index.php?

option=com_content&view=article&id=71%3Afashion3&catid=44%3Afashion-news&Itemid=41, accesat la
data de 05.01.2011
2

n timp ce ri precum Ungaria, Bulgaria, Brazilia sau China, se afl n

topul celor mai buni cincisprezece productori vitivinicoli din lume, Romnia
strluceste prin absen.
Producia total de vin este de aproximativ 5 milioane de hectolitri, din
care DOC i IG - 1,5 milioane de hectolitri. Producia medie anual de struguri se
cifreaz la aproximativ 1-1,5 milioane de tone.3
Romnia deine o suprafa total de 186.900 de hectare cultivat cu vide-vie, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Inghetul de la inceputul anului 2010, grindina, inundaiile i canicula vor micora
producia de vin din acest an cu peste 15%. Consumul de vin a sczut, de la
nceputul anului, cu circa 10%, pe fondul srcirii populaiei.
De asemenea, reprezentantul Patronatului se asteapt ca n acest an producia
naional de vin sa fie de maximum 5,5 milioane de hectolitri de vin, comparativ
cu 6,3 milioane de hectolitri, rezultatul obtinut in 2009. Nici din punct de vedere
al vnzrilor nu s-a stat prea bine in acest an. 4
n perioada decembrie 2009 - iulie 2010, vnzrile de vinuri din Romnia
au insumat 605 milioane de lei (148 de milioane de euro), n scdere cu
aproximativ 10% fa de aceeai perioad a anului trecut, potrivit datelor
companiei de cercetare MEMRB, puse la dispozitie de productori. Consumul de
vin i-a continuat trendul descendent. n primul semestru piaa a sczut cu cel
putin 7%, ceea ce este mai grav decat n 2009.
Dac la nivel mondial 80% din consumatori prefer vinurile seci i doar
20% pe cele dulci, n Romnia se ntmpl exact pe dos, soiurile demidulci i dulci
conducnd detaat. n acelasi timp, circa 65% din romni prefer s bea vin alb.
n privina exportului, Romnia export anual o cantitate de vin ce
reprezint ntre 4 i 12% din producie i deine un loc cu totul modest, sub
potenialul su, locul 15 n UE i neglijabil la nivel mondial. Chiar i Ungaria i
Bulgaria depesc cu mult Romnia sub acest aspect, dei dein suprafee
viticole inferioare rii noastre. Exportul romanesc de vin este sub posibiliti.
Principalele ri n care s-a realizat exportul sunt: Germania, Republica Moldova,
Regatul Unit al Marii Britanii, SUA, Federaia Rus.
Piaa vinului s-a redus n 2010 cu circa 10%, i valoric, i cantitativ, pe
fondul scderii puterii de cumprare a populaiei. Romnii au sczut consumul de
vin dar, mai ales, s-au orientat ctre vinul mai ieftin.
3

Ziarul Financiar - http://www.zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/piata-vinului-s-a-redus-in-2010-cu-circa-107861412, accesat la data de 06.01.2011

PNVV, http://www.pnvv.ro/stiri_viticultura/2010-un-an-extrem-de-slab-in-istoria-vinului_36.html, 27-082010
4

Vinurile romnesti
Structura varietal a podgoriilor romneti prezint o mare diversitate,
conferind industriei vinului ansa de a produce o mare gam de vinuri. Romnia
poate oferi pn la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru
consumul curent, respectiv vinuri de mas (VM), 42 tipuri de vinuri superioare
(VS) i 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlat (DOC). 5
Renaterea viticulturii romneti prin fonduri europene
n perioada interbelic ara ajunsese al patrulea productor mondial de
vin. n urm cu 10 ani, existau 275.000 ha cultivate cu vi- de-vie, dar multe
hectare cu vi nobil au fost defriate dup, astfel c astzi mai exist
aproxiamtiv 187.000 ha (locul 5 n UE).Romnia e a VI-a ar din Europa ca
productoare de struguri. Astfel, potrivit unui top 7 alctuit de site-ul Ask Men
i citat de Reuters, Romnia este clasat pe locul al treilea ntre statele cu
regiuni viticole care ncep s devin importante pentru piaa mondial. 6
Fondurile europene au pus practic pe un fga nou viticultura romneasc,
contribuind din plin la replantri i reconversii ale plantaiilor.
Viticultura autohton se afl, n prezent, n plin proces de reconstrucie,
prin derularea programelor de restructurare i reconversie, pachetul financiar
acordat de Uniunea European (UE) stnd la baza acestui lucru. Romnia este
singura ara care, pn acum, a absorbit n proporie de 100% banii oferii de
UE. Pachetul financiar comunitar depete 42 milioane de euro (2007-2013), iar
noi folosim anual tot bugetul repartizat domeniului vitivinicol. 7
Cornel Dicu, director n cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltrii
Rurale (MADR) precizeaz c statul roman promoveaz vinurile de calitate (DOC
- Denumire de Origine Controlat i IG - cu Indicaie Geografic), n acest sens
fiind aprobate un numr de cinci programe de promovare pe pieele rilor tere:
"Exist o preocupare destul de mare pentru intrarea noastr pe alte piee i
pentru ca Romnia s fie stabil n ceea ce privete exportul de vinuri".
5

Revista Together for your business, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Numarul 5, Octombrie
Noiembrie 2009 - In vino veritas: Feteasca, Francusa, Tamaioasa frumoasele noastre sunt curtate de
printi straini?, pag. 3-7
6

Top emerging wine regions, http://www.reuters.com/article/idUSTRE54S0PW20090529, accesat la data

de 25.11.2010
7

Patronatul Naional al Viei i Vinului (PNVV), http://www.pnvv.ro/stiri_viticultura/suntem-singurii-careatragem-toate-fondurile-europene-pentru-viticultura_32.html,15-08-2010

Statele int pentru care au fost depuse aceste programe de promovare a

vinurilor romneti ca vinuri comunitare sunt Canada, Thailanda, Rusia, Japonia i
China. Aceste programe de promovare pot s se adreseze oricrei altei ri
tere.

CAPITOLUL II ROMNIA - ARA VINURILOR

Cultura viei de vie poate fi practicat, n Romnia, pe aproape ntreg
teritoriul rii, ncepnd de la Dunre, n sud, pn n judeele Botoani i
Maramure, n nord. Numai cteva judee situate n zone de mai mare altitudine
(Braov, Covasna, Harghita) i un singur judet din extrema nordic a rii
(Suceava) nu ofer condiii prielnice pentru viticultur. O cltorie pe drumurile
viei i vinului presupune, ca atare, un itinerar lung, prin toate provinciile
romneti. Este, desigur, greu ca un cltor pe aceste drumuri s ajung peste
tot unde exist vii i se produc vinuri. Restrngndu-i traseul numai la locurile
de renume ale viticulturii romneti el are, totui, de parcurs o cale lung,
presrat cu nenumrate momente de ncntare i cu neateptate revelaii. 8
Atuurile vinurilor romneti, soiurile tradiionale, unicitatea solurilor i
buchetul unic al acestora ar trebui s fie corect poziionate n contiina
publicului cunosctor. Turismul viticol ar putea fi asociat n promovare i cu alte
resurse locale (obiective, castele, tradiii, legende).
Productorii romni au reuit s creeze branduri singuri, i s le impun pe
pia, cu costuri care se ridicau la nceputul deceniului la aproximativ 500.000
USD/an, aa cum a fost creat Sec de Murfatlar. Promovarea adecvat pe
pieele externe atrage i succesul. Este cazul vinului Lacrima lui Ovidiu, primul
i unicul vin licoros din Romnia, obinut prin cupajarea soiurilor Chardonnay,
Pinot Gris i Muscat Ottonel, desemnat n anul 2008 cel mai medaliat vin
romnesc.
Regiunile viticole i podgoriile din Romnia

Asociaia
Productorilor
i
Exportatorilor
de
Vinuri
din
http://www.wineromania.com/index.jsp?page=roads, accesat la data de 25.11.2010
8

Romnia

(APEV),

Romia este o ar cu o producie important de vinuri, cu o oarecare

reputaie internaional si vzri la export tot mai mari. Exist apte regiuni
viticole importante n ar:9
Podiul Transilvaniei

Dealurile Moldovei
Dealurile Munteniei i Olteniei
Dealurile Banatului
Dealurile Crianei i Maramureului
Dealurile Dobrogei
Terasele Dunrii

Regiunile viticole i podgoriile lor:

10

Regiunea viticol a Banatului

Banat
Recas
Productori de vin: Cramele Reca
Regiunea

viticol a Colinelor Dobrogei

Murfatlar
Srica Niculiel
Istria-Babadag
Ostrov

Productori de vin: Murfatlar Romnia, Ostrovit, Fruvimed Medgidia, Karom

Drinks, Vinvico Constanta, Viticola Sarica Niculitel, Alcovin SRL, Ovidius
Mercado
Regiunea

viticol a Crianei i Maramureului

Criana
Mini
Diosig
Valea lui Mihai

Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), http://www.onvpv.ro/?pag=1010, accesat la data

de 27.11.2010
10
Organizaia Naional Interprofesional Vitivinicol (ONIV), http://www.oniv.ro/pagein.php?id=266,
accesat la data de 26.11.2010
9

 Silvaniei
Productori de vin: Arvinex Arad, Spumante Silvania, Vie Vin Mini;
Regiunea

viticol a Dealurilor Moldovei

Bohotin
Cotesti
Cotnari
Dealu Bujorului
Husi
Iasi
Nicoresti
Odobesti
Panciu
Iana
Dealurile Flciului
Colinele Tutovei
Zeletin
Iveti
Covurlui
Dealurile Buzului

Productori de vin:11 Cotnari, Vidian Hui, Vinia Iai, Vascovin Vaslui, Veritas
Panciu, Vincon Vrancea, Bachus Buzu, Bucium Iasi, SCDVV Iasi, Vinuri Nicoresti,
Prowine International, SCDVV Odobesti, Ramex, Crama Girboiu, Roni Vin, ABV
Invest SRL Iasi
Regiunea

11

viticol a Dealurilor Munteniei i Olteniei

Dealu Mare
Cernatesti Podgoria
Dragasani
Pietroasa
Smburesti
Stefanesti
Banu Maracine
Segarcea

http://vinul.ro/producatori.html, accesat la data de 30.11.2010

Mehedinti
Dealurile Craiovei
Plaiurile Drncei, Severinului
Podgoria Dacilor
Sadova-Corabia
Calafat

Productori de vin: Oltenia - Carl Reh Winery, Vie Vin Vanju Mare, Vinarte, SD
Banu Maracine, SD Banu Maracine, Viticola Corcova, Muntenia - Provinum,
S.E.R.V.E., Vinterra International, Cramele Halewood, Budureasca, Videlmar,
DVFR, ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Stefanesti Arges, Tohani, Cramele
Rotenberg, Rovit, Fontana di Vini, Davino.
Regiunea

viticol a Podiului Transilvaniei

Aiud
Alba Iulia
Sebes Apold
Lechinta
Tarnave

Productori de vin: Jidvei, Prescon Mures

Regiunea viticol a Teraselor
favorabile din sudul rii
Oltina

Dunrii,

nisipurilor

altor

terenuri

Exist receptivitate pentru turismul viticol?

ntr-adevar, n Romnia, unde nici nu a fost promovat turismul vitivinicol,
lucrurile se mic puin mai greu. Turitii strini vor fi , ns, fr ndoial,
interesai s viziteze cramele pentru a vedea potenialul Romniei n sectorul
vinului. De exemplu, n Frana, turitii se opresc la fiecare pentru degustri sau
cumpr suveniruri. Dar i la noi exist un segment al romnilor cunosctori i
iubitori de vin care vor dori s acceseze aceste trasee, i pot aduce prietenii din
alte ri, pentru c nu au foarte multe variante de petrecere a timpului liber.
La noi, au aprut in ultimul timp aceste magazine specializate i chiar
cluburi de vin, pentru cei care vor dori sa vin la crame pentru degustri. Din
pcate, ne aflm intr-un moment conjunctural, in care dei toat lumea se

strduiete s fac ceva, cum sunt aceste crame i magazine de vinuri, lucrurile
se mic foarte greu, dup cum a declarat Lucia Prvu, directoarea Salonului
Internaional de Vinuri Vinvest.12

CAPITOLUL III TURISMUL VITICOL N ROMNIA

Turismul viticol cuprinde n mod normal trei mari componente:

Vizite ale cunosctorilor de vinuri si cumprtorilor la anumite plantaii

viticole n scop stiinific si de cumprare turism de afaceri;
Vizite ale vizitatorilor n general la plantaii viticole n scop de cunoastere a
procesului de producere a vinului si de degustare de vinuri. Aceasta este
considerat o activitate de publicitate prin autofinanare realizat de
plantaiile viticole pentru a ncuraja vzarea pe loc si fidelizarea clienilor pe
termen lung;
Itinerare vinicole itinerare pitoresti prin zone de plantaii viticole fcnd
legtura ntre diferite podgorii.

Romia are cteva podgorii renumite care ofer itinerare si degustri de

vinuri n mod constant pentru vizitatori n general: Murfatlar,Crama Urleanu,
Casa Seciu, Stefnesti, Minis, Jidvei, Panciu, Bucium, Recas.
Exist de asemenea muzee ale vinului la: Murfatlar, Drgsani, Stefnesti
(Golesti-Arges), Husi, Odobesti, Minis, Hlu.

Turismul viticol poate fi o soluie

Asocierea vinurilor renumite cu anumite circuite turistice, cum ar fi
Drumul Vinului din Prahova sau renovarea Restaurantului Cram de la Murfatlar
sunt iniiative mbucurtoare n acest sens. Recent ncheiata Gal a Vinului 13,

2010 este anul pretului rezonabil, http://www.foodandbar.ro/food-drink/2416-2010-este-anul-pretuluirezonabil, accesat la data de 1.12.2010

13
Vinul Ambasadorul Romaniei, 21.11.2010, http://www.pnvv.ro/detalii_presa_vin/vinul-%E2%80%93ambasadorul-romaniei_85.html, accesat la data de 26.11.2010
12

10

arat c putem demonstra c ncepem s valorificm printr-un marketing

inteligent o motenire milenar.
Turismul in principalele podgorii din Romnia devine din ce in ce mai
atractiv, reprezentanii acestui domeniu ateptndu-se la creteri de la an la an.
Chiar dac se adreseaz in special cunosctorilor, acest tip de turism incepe s
devin interesant i n rndul necunosctorilor. Din pcate ns, problemele
generale ale turismului romnesc se rasfrng implicit i asupra turismului viticol.
Vorbim de aceleai carene: promovare slab, lipsa unui brand definitoriu, la care
se adaug i lipsa unei infrastructuri de cazare dedicat acestui tip de turism.
Societatea Vinvest este organizatoarea Salonului International de Vinuri
de la Timisoara, care a fost infiinat in 2004 i a evoluat i in direcia
organizrii de evenimente i diferite manifestri - degustri profesionale de
vinuri i promovare a societilor viticole romneti i de peste hotare,
promovri i lansri de game noi de vinuri, evenimente i degustri prin turism
vitivinicol, conferine de pres, conferine tematice.
Lucia PIRVU - director general Vinvest este unul din membrii fondatori ai
Asociaiei Degusttorilor Autorizai din Romnia (ADAR) care a luat fiin n
anul 1994. ncepnd cu anul 2009, Vinvest este membr n Asociaia
Consultanilor Enologi din Romnia .
Vinvest a reuit n decursul anilor s atrag de partea sa, instituii publice,
productori, parteneri, reviste de specialitate, distribuitori i importatori cu
care are o colaborare fructuoas: AREZZO WINE Italia, CCIAT, MAPDR, ONIV,
ONDOV, PNVV, DADR Dolj, DADR Timis, Wine Magazine, Via si Vinul, Vinul.ro.
Programul naional de promovare a turismului vitivinicol - Societatea Vinvest
i Salonul Internaional de Vinuri
O noutate in acest an (2010) este un proiect care presupune promovarea
turismului vitivinicol. Acest program national de promovare propune includerea
turismului vitivinicol romanesc atat in pachetele de promovare turistica de pe
piata romaneasca, cat si pe pietele straine. Pachetele vor fi directionate catre
doua agentii de turism din Romania si Austria, urmand sa se coordoneze si sa se
insoteasca grupurile de turisti, intr-un circuit de doua, cinci si, respectiv, sapte
zile.
Turismul vitivinicol prezinta cramele intr-o noua perspectiva, cea in care
fiecare producator este pus in postura de gazda si isi primeste oaspetii cu ce are
el mai bun. Aceasta oportunitate va fi mijlocita de doua agentii de turism care

11

pot aduce turisti din tara si din strainatate si le pot oferi trasee specifice, in
functie de zonele alese.
Dorinta organizatorilor a fost de a promova producatorii, cramele care au
investit foarte mult pe parcursul anilor, in reconversii, in vinificatie, in imagine,
si si-au facut spatii de degustare si chiar de cazare, dar care, din pacate, nu
prea beneficiaza de promovare.
Din cele 23 de companii prezente la Salonul de anul acesta (16-18 aprilie
2010), 13 s-au declarat pregatite sa isi deschida portile turistilor pentru
degustari. Cu acestea s-a facut o harta a turismului vitivinicol (cu siguranta mai
sunt si alte crame care ar trebui trecute, insa in cadrul evenimentului au fost
reprezentate interesele celor care au fost prezenti efectiv la salon). In fiecare
regiune a tarii, exista cel putin o crama la care turistii pot veni pentru a cunoaste
vinurile de calitate ale zonei respective. In functie de specificul fiecarei crame,
acestia vor avea la dispozitie pachete simple de degustare, pachete cu catering,
degustari insotite de mese traditionale si pachete cu cazarea inclusa, in cazul
cramelor cu pensiuni. Pachetele vor fi directionate catre doua agentii de turism
din Romania si Austria.
Traseele pot cuprinde zona dealurilor Zarandului cu podgoriile detinute de
Crama Wine Princess, cramele Pancota si Elite Wine, unde se produc vinuri
precum Mustoasa de Maderat si Cadarca de Minis. Alt traseu poate cuprinde
cramele Weingut din Maramures si Jidveiul.
Primul traseu poate fi realizat pe parcursul unui weekend i cuprinde
cramele Elite Wine, Wine Princess i Pncota, din Arad, situate n zona
denumit de podgoreni ultimele ramificaii de vest ale Piemontului
Zarand.14
n cadrul celui de-al doilea traseu, care dureaz o sptmn, turitii vor
vizita, pe lng podgoriile din Arad, i crama Weingut Brutler&Lieb, din
Satu- Mare, domeniile Jidvei, din Alba. Apoi, turitii vor cobor spre zona
de sud-vest a rii, pentru a degusta vinurile produse n zona Vnju Mare
i depozitate n cramele Vinarte i Vie Vin de Vnju Mare.
Cel de-al treilea traseu vizeaz cramele din zona de sudest a rii i
dureaz trei zile. Turitii vor vizita domeniile Dealu Mare Urlai, Davino,
14

Turiti din cram n cram, http://www.evz.ro/detalii/stiri/turisti-din-crama-in-crama-892310.html,

accesat la data de 01.12.2010

12

S.E. R.V.E. Ceptura, Vinarte Dealu Mare (situate n judeele Prahova i

Buzu) i vor ncheia traseul la Domeniile Ostrov, din judeul Constana.
Cel din urm itinerar, de apte zile, pornete de la cramele din Podgoria
Dealu Mare i continu apoi n Moldova. Lng Iai, turitii vor putea
degusta vinurile produse de Gramma Casa Olteanu. Crama i cele 60 de
hectare de vie aparin familiei unui preot, afacerea fiind pus pe picioare
dup modelul micilor viticultori din Frana. Ultima cram inclus n circuitul
turistic aparine deja celebrului domeniu Cotnari.
Societatea Vinvest, alaturi de ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati
din Romania) s-au implicat mult in abordarea acestui tip de turism, iar primele
crame care sunt promovate sunt cele care participa la Salonul International de
Vinuri de la Timisoara.15
Zone disponibile turismului vitivinicol realizate in cadrul Salonului Internaional
de Vinuri:
Zona Crisana: Cramele Pancota, Wine Princess, Elite Wine
Zona Maramures: Weingut Brutler&Lieb
Zona Moldova: Cotnari, Casa Olteanu
Zona Dobrogea: Domeniile Ostrov
Zona Muntenia: Domeniile Urlati, Vinarte, DaVino, SERVE Ceptura
Zona Oltenia: Vinarte, Vie Vin Vanju Mare
Zona Transilvania: Jidvei

CAPITOLUL IV - TURISMUL VITICOL N ROMNIA STUDII

DE CAZ

15

Turismul vitivinicol, in cadrul Salonului Vinvest, http://www.vinvest.ro/turism/1/, accesat la data de

01.12.2010

13

Podgoria MURFATLAR
Murfatlar este o localitate din judeul Constana, renumit n ntreaga
ar i peste hotare prin apreciatele sale soiuri de vin.
Podgoria Murfatlar este aezat n centrul Podiului Dobrogei, ntre
Dunre i Marea Neagr fiind binecuvantat cu unul dintre cele mai potrivite
amplasamente naturale, cu un microclimat particular favorabil pentru realizarea
unei largi varieti de vinuri i aici ne referim la efectul protector al reliefului
mpotriva curenilor reci dar i la influena favorabil a Mrii Negre care
tempereaz cldurile i gerurile excesive.16
Obiectivul principal al zonei este crama i complexul de vinificaie SC
Murfatlar Romnia SA.
Din plcere sau din interes profesional un tur al Complexului Viti Vinicol
Murfatlar este ntotdeuna o plcere care nu ar fi complet fr vizitarea
Muzeului Viei i Vinului, a Punctului turistic i a Slilor de Degustare. Muzeul
merit vizitat pentru exponatele de remarcabil valoare ce atest practicarea
viticulturii pe teritoriul Dobrogean de peste 2000 ani.
n muzeu sunt expuse piese valoroase de la amforele din antichitate n
care negustorii transportau i depozitau vinul pn la teascurile de lemn utilizate
n evul mediu.
Compania produce o gam larg de vinuri, acoperind toate segmentele, de
la albe la roii, i de la seci la dulci sau licoroase. Printre mrcile de vinuri
produse de companie se numr: Rai de Murfatlar, Zestrea Murfatlar, Sec de
Murfatlar, Conu Alecu, Ferma Nou, 3Hectare, Lacrima lui Ovidiu, Murfatlar Rai
Grand Reserve, Arezan, Babanu i Zaraza.
n anul 2009 dup finalizarea investiiilor de 300.000 Euro n
reamenajarea cramei, 10.000 de turiti au degustat vinurile de Murfatlar, lsnd
n urma lor aproximativ 50.000 de euro.
Raportul turitilor romni versus strini este unul echilibrat, de 50% 50%.
Vizita grupurilor mari de turiti strini vine n mare parte ca urmare a vaselor de
croazier care acosteaz n portul Constana, avnd ca origine Anglia, Portugalia,
Italia, SUA, Australia etc.
n ceea ce privete restaurantul Crama Murfatlar tim c este structurat
pe dou etaje avnd cte 200 de locuri la mese pe fiecare nivel.
O sesiune de degustare cuprinde cinci probe din ani diferii i sortimente
din crama Murfatlar. Pentru o degustare de vinuri Murfatlar, nsoit de
cacaval, mere, pine i ap mineral, preul este de 5 euro, iar pentru o
16

Murfatlar - http://www.murfatlar.com/site/, accesat la data de 11.12.2010

14

degustare de vinuri premium acesta crete la 12 euro. Pentru cei ndragostii de

pitorescul locului sau pentru cei prea obosii, exist posibilitatea cazrii n
minihotelul cu o capacitate de 6 camere duble, la nivel de trei stele, la preul de
100 lei pe camer.17 (pentru mai multe detalii ale Ofertei Murfatlar vezi ANEXA
2 - Oferta personalizata a Cramei Murfatlar)

Podgoria SRICA NICULIEL

Vinurile din PODGORIA SRICA NICULIEL, produse de SC ALCOVIN
SRL MACIN, judetul Tulcea, i-au dobndit o reputaie aparte, ajungnd n
prezent s ocupe un loc de prim importan, atat pe plan intern, dar mai ales pe
plan extern.
Pe parcursul degustrii se vor obine suficiente cunotine referitoare la:
servirea vinurilor (ordinea servirii, temperatura de servire, etc.), identificarea
soiurile de vin, alegerea vinul potrivit felului de mncare pe care turistul il
consum, diferenierea vinurilor n funcie de nsuirile i tipicitatea acestora.
Alcovin a amenajat foarte frumos pentru turiti dou Sli pentru
degustri . Prima sal, Pivnia lui Terente ( dup haiducul Terente, care s-a
nscut la numai 5 km de oraul Mcin i care, i-a fcut veacul n zona Mcinului)
are o capacitate maxim de 17 persoane, este intim, n stil rustic-haiducescvntoresc. Cea de-a doua sal, Crama Dobrogean a gzduit prima degustare la
sfritul anului 2008 i de atunci, a devenit principalul loc de desfurare a
degustrilor organizate de firm. Aceast sal are o capacitate de 50 de
persoane.18
Structura degustrii de vinuri poate fi personalizat de ctre turiti.
Degustarea standard, implic prezentarea a ase sortimente de vinuri, cu
denumire de origine controlat Podgoria Sarica Niculiel - Vinuri de Mcin. Pe
timpul degustrii se vor servi : mr, cacaval, pine ( exact cum se servete de
obicei, n timpul unei degustri de vinuri ). Apoi dac turistul dorete, se poate
stabili un meniu, pe care s-l serveasc n timpul degustrii, cum este cazul
bufetului suedez, sau dup degustare. Doritorii pot achiziiona la preuri de
productor, vinuri vrac sau mbuteliate.19

Turismul enologic, intre profit si promovare - http://vinul.ro/turismul-enologic-intre-profit-sipromovare.html, accesat la data de 11.12.2010

18
http://www.info-delta.ro/blog/o-invitatie-la-degustare-de-vinuri-de-macin/, accesat la data de 11.12.2010
19
Vinuri de Mcin, Podgoria Srica Niculiel - http://www.curtearegala.ro/degustari-vinuri.html, accesat la
data de 11.12.2010
17

15

Podgoria TRNAVE Vinurile de Jidvei

Vinurile de Jidvei isi trag seva din Podgoria Tarnave, situata in bazinul
hidrografic al celor doua rauri Tarnava Mica si Tarnava Mare. La cativa kilometri
de Alba Iulia, cetatea Marii Uniri din 1918, si la 150 de kilometri de vechea
cetate dacica Sarmisegetuza, Podgoria Tarnave reprezinta inima unui loc plin de
istorie si istorii, unele adevarate, altele imaginare, care dau farmec Transilvaniei.
Podgoria Trnave
Plantatiile de vita de vie ocupa o suprafata de aproximativ 2000 ha, la o
altitudine cuprinsa intre 400 si 600 de metri. Majoritatea lor sunt amplasate pe
versantii cu expozitie sudica, sud-estica si sud-vestica, ceea ce face ca razele
soarelui si circulatia atmosferica sa favorizeze cultura vitei de vie. 20
Castelul Jidvei
Atestata documentar din 1202 cu numele de villa Cuculensis Castri,
localitatea Cetatea de Balta a fost resedinta a comitatului Tarnavei pana in anul
1866, cand administratia a fost mutata la Tarnaveni. Amplasata la sud vestul
localitatii, in locul numit Lunca, vechea Cetate de Balta a fost ridicata in secolul
XII si extinsa in secolul XIV, ea fiind mentionata in documente ca cetate regala
data in folosinta vice-voievozilor Transilvaniei. 21
La Jidvei, aceasta adevarata comoara, cu vinuri unice ce isi sporesc
valoarea an de an, este pastrata cu grija in pivnitele vechiului castel de la
Cetatea de Balta, un loc cum nu se poate mai potrivit.
Se pot organiza degustari, dar numai cu rezervare. Pentru o degustare la
Castel, pretul difera, de la 15 euro de persoana pentru o degustare
insotita de o gustare simpla, la 35 euro de persoana pentru degustare si
pranz si chiar mai mult, pentru o degustare si o cina. Preturile variaza si in
functie de meniul ales.
Vizitarea Castelului din Cetatea de Balta de la Jidvei se poate face in
regim de circuit inchis si nu ofera posibilitati de cazare.
Vizitele la Castelul din Cetatea de Balta nu sunt vazute de catre companie
neaparat ca o sursa de venit, ci ca o modalitate de a face cunoscute
vinurile noastre, istoria cultivarii vitei de vie in regiune si chiar istoria
Castelului in sine. De aceea toate vizitele se organizeaza numai cu
20

http://www.jidvei.ro/#/DESPRE-NOI-PODGORIA, accesat la data de 20.12.2010

21

http://www.jurnalul.ro/special/special/comoara-de-la-jidvei-537008.html, accesat la data de 20.12.2010

16

rezervare prealabila, pentru a oferi posibilitatea fiecaruia sa se bucure cu

adevarat de timpul petrecut la Castel, fara a fi deranjat.

Cramele RECA
Primele informatii generale despre cultura vitei de vie in zona Banatului
apartine perioadei ocupatiei romane asupra provinciei Dacia, secolul 3 dupa
Hristos. Legende mai vechi insa spun ca pe aceste meleaguri s-a nascut si a
copilarit Bachus, zeul vinului la Daci adoptat apoi de Greci ca Bachus-Dyonisos, si
de Romani ca Bachus.
Istorie, traditie, cultura, savoare, arome. Toate acestea pot fi
descoperite si traite la CRAMELE RECAS intr-un program de vizita a plantatiei
de vie pe dealurile insorite si degustari oferite in adancul hrubelor vechi de
peste 50 ani.
Programul vizitei cuprinde:22
1. vizita in plantatia de vita de vie cu prezentarea tehnologiei de cultura;
2. vizita complex de vinificatie cu prezentarea fluxului tehnologic;
3. vizita hrube - prezentarea procesului de innobilare a vinurilor in baricuri si
pastrarea vinuilor imbuteliate in vinoteca precum si prezentarea expozitiei
de vinuri imbuteliate.
4. Degustarea vinurilor cu prezentarea tehnicii de degustare.
Intuind potentialul pe care l-ar avea o astfel de afacere, cei de la Cramele
Recas au pus bazele unui complex turistic inca din 2003, cand au construit o sala
de degustari. Astazi complexul turistic Cramele Recas are patru astfel de sali, un
restaurant si o terasa in aer liber, insumand aproape 220 de locuri. In 2009,
Cramele Recas au fost vizitate de aproximativ 10.000 de turisti, aproape
jumatate dintre acestia fiind turisti romani, restul venind din tari precum SUA,
Canada, Australia, Africa de Sud, Brazilia, Peru, Chile, Japonia, Coreea de Sud,
Germania, Austria, Italia, Ungaria sau Olanda. 23
Activitatea turistica este complementara activitatii de baza a societatii
noastre si vine in sprijinul acesteia. Prin aceasta activitate incercam sa apropiem
consumatorul roman de vin, iar turistilor straini sa le prezentam o alta fata a
Cramele Reca - http://www.recaswine.ro/CrameleRecas/agroturism.php?r=ro, accesat la data de
20.12.2010
23
http://vinul.ro/turismul-enologic-intre-profit-si-promovare.html, accesat la data de 20.12.2010
22

17

Romaniei, spune Marius Pasca, seful sectorului Turism din cadrul Cramelor
Recas. Deocamdata producatorul banatean nu dispune de spatii de cazare, insa,
potrivit reprezentantilor companiei, pe viitor aici va fi construit un complex de
acest gen.

Podgoria COTNARI
Primele mentiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateza din secolul al
XVIII-lea. Primele evidente cu privire la suprafata de vie pe totalul podgoriei
dateaza din 1830 cand 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari apartineau
localnicilor.
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei,
fiind situata in cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari Harlau, un segment
important din marea Coasta Moldava. Reputatul academician roman Valeriu D.
Cotea o apreciaza ca fiind una dintre cele mai renumite regiuni viticole din tara
noastra. Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii
bine insoriti, prin finetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea
traditionala a locuitorilor pentru cultura vinului.
Pentru a convinge turistii de frumusetea zonei in care se afla Podgoria de
la Cotnari, cei de la Combinatul de vinificatie s-au gandit sa le ofere acestora un
tur al Combinatului de vinificatie si al cramei acestuia, o degustare a cinci probe
si, in final, le ofer posibilitatea de a servi masa de pranz sau cina. Astfel,
Combinatul ofer urmtoarele pachete turistice:24
Pachet 15- 15 euro/persoana.
- tip A: degustare de vinuri (3 probe) si un platou rece (traditional)
- tip B: degustare de vinuri (4 probe) si o cutie personalizata cu o sticla cu vin
cadou - Grasa de Cotnari 2005 Selectii
Pachet 35 - 35 euro/persoana.
- tip A: degustare de vinuri (4 probe), masa si o cutie cu doua sticle cadou Francusa 2009 si Grasa de Cotnari 2005 Selectii
- tip B: vizita crama si vinoteca, degustare de vinuri (4 probe) si o cutie cu doua
sticle cadou - Francusa 2009 si Grasa de Cotnari 2005- Selectii
Pachet 55 - 55 euro/persoana
24

http://www.cotnari.ro/pagini/Turism/Pachete, accesat la data de 20.12.2010

18

- vizita crama si vinoteca, degustare de vinuri (5 probe), masa si o cutie cu doua

sticle cadou - Francusa 2009 si Grasa de Cotnari 2005 Selecti

Cramele HALEWOOD
Cramele Halewood, cel mai mare exportator de vinuri imbuteliate din
Romania, si unul dintre cei mai importanti producatori de vinuri linistite si vinuri
spumante de calitate superioara, fac parte din Grupul Halewood, alaturi de
Halewood Romania Srl si Domeniile Halewood Srl. Cramele Halewood reprezinta
brandul care defineste 6 crame localizate astfel: 4 in zona Dealu Mare (Tohani,
Valea Calugareasca, Urlateanu si Ploiesti ), una la Sebes, in Podisul Transilvaniei
si una in podgoria Murfatlar. La acestea se adauga Pivnitele Rhein Azuga fondate
in 1892, unde compania continua traditia producerii vinurilor spumante prin
metoda traditionala, de fermentare a vinului in sticla. 25
Crama din Ploiesti gazduieste, pe langa vaste pivnite subterane, sediul
companiei cat si depozitul de materiale si cel de produse finite (cu o capacitate
de peste 1 milion de sticle) si mai multe linii de imbuteliere. Grupul Halewood
detine peste 350 hectare de vie plantate in perioada 2002-2009, cu o investitie
de peste 7 milioane Euro.26
Printre brandurile care aduc venituri importante companiei enumeram:
Halewood, Prahova Valley, Byzantium, Cherry Tree Hill si Single Vineyard
Selection. Cifra de afaceri in 2008 a atins pragul de 12 milioane de Euro, in timp
ce exportul reprezinta 35% din cifra de afaceri si 40% din productia totala.
PENSIUNEA I PIVNIELE RHEIN AZUGA
recunoscute intre cele doua razboaie mondiale ca Furnizorul Curtii Regale a
Romaniei
In prezent, Pivnitele Rhein Azuga reprezinta cea mai veche locatie in care
se produce, fara intrerupere de-a lungul timpului, vinul spumant dupa metoda
traditionala.
incepand cu data de aprilie 2006, Cramele Halewood a primit calitatea de
Furnizor al Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I pentru vinurile spumante,
Halewood Romania - http://halewood.com.ro/index.php?id=2&sid=24&ssid=30, accesat la data de
15.12.2010
26
http://www.horeca.ro/stiri/882-un-nou-magazin-de-vinuri-cramele-halewood.html, accesat la data de
15.12.2010
25

19

statut reinnoit in Octombrie 2009, data la care a devenit si Furnizor oficial

pentru vinurile linistite.
Completand oferta turistica a Vaii Prahovei, Pensiunea Rhein dispune de 15
camere si doua saloane cu capacitate de servire a mesei de 90 persoane.
Denumite sugestiv dupa soiuri de struguri, camerele, dispuse in trei corpuri
de cladiri, ofera turistilor o priveliste incantatoare asupra parcului de 2 ha. 27
Vizite si degustari - 18lei/persoana (valabil incepand cu 1 ian 2011)
o Vizita hrubelor si prezentarea istoricului locatiei
o Prezentarea tehnologiei de fabricatie a spumantului prin fermentare
naturala in sticla
o Degustarea a trei sortimente de spumant
CONACUL URLEANU
Conacul Urlateanu este o casa boiereasca incantatoare situata in varful
dealului in localitatea Urlati. Aceasta detine o crama subterana in care se
matureaza vinul rosu in baricuri de stejar.
La sfarsitul anului 1999, compania Cramele Halewood a restaurat conacul si
pivnita, construite in 1922, dorind sa exploateze in totalitate farmecul aurului
lichid. Este, astfel, prima companie care a oferit turistilor posibilitatea de a
vizita o crama functionala, din dorinta de a veni in intampinarea celor care vor sa
regaseasca atmosfera autentica a unei vechi case boieresti, care impresioneaza
atat prin arhitectura proprie, cat si prin frumusetea domeniului pe care este
situat. 28
Vizita Conacului Urlateanu si prezentarea istoricului locatiei - 18 lei/persoana
(tarif valabil incepand cu 1 ianuarie 2011)
o Vizita pivnitei si prezentarea metodei de invechire a vinurilor n
baricuri din stejar romanesc si francez
o Initiere in degustarea de vinuri
o Degustarea a 5 sortimente de vin imbuteliat
Numarul total al celor care au trecut prin Cramele Halewood in 2009 a
fost de 12.700, dintre care 2.800 au preferat Conacul Urlateanu si alti 9.900 sau oprit la Pivnitele Rhein din Azuga. Din estimarile facute de companie, numarul
turistilor asteptati pentru anul 2010 se ridica la aproximativ 14.000. Pana in anul
Pensiunea si pivnitele Rhein-Azuga - http://halewood.com.ro/index.php?id=4&sid=21&pid=1, accesat la
data de 15.12.2010
28
Conacul Urlateanu - http://halewood.com.ro/index.php?id=4&sid=21&pid=4, accesat la data de 15.12.2010
27

20

2005, din numarul total de turisti care vizitau cele doua locatii, aproximativ 65%
erau turisti straini, iar in 2009 acest procent s-a echilibrat. Tarile de
provenienta ale vizitatorilor straini sunt SUA, Marea Britanie, Japonia, Cehia,
Austria, Germania, Taiwan, Belgia, Franta, Spania, precum si tarile nordice. 29

Podgoria MINI MDERAT

Podgoria Minis-Maderat este una dintre cele mai vechi podgorii de pe
teritoriul Romaniei. Este cunoscut ca zon foarte favorabil culturii viei de vie,
situat la o altitudine de 176 m. Podgoria include centrele viticole Mini si
Mderat . La Mini predomin soiurile pentru vinuri roii de calitate superioar
(Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarc, Merlot, Burgund), urmate de soiurile
pentru vinuri albe de calitate superioar (Riesling italian, Feteasc regal,
Muscat Ottonel). La Mderat n prim plan se situeaz soiurile pentru vinuri albe
de consum curent reprezentate de Mustoas de Mderat considerat soi local i
de Feteasc regal.
Muzeul viei i vinului Mini
A fost amenajat in anul 1988 si prezinta piese arheologice, unelte,
instalatii, documente si fotografii privind istoricul viticulturii si vinificatiei
referitoare la unul din cele mai vechi areale viticole de pe teritoriul Romniei,
podgoria Minis Maderat.30
Cramele WINEPRINCESS
Societatea vitivinicol SC WINE PRINCESS SRL, se strduiete din 1999
ca aceast podgorie istoric s-i rectige renumele pierdut. Vinurile obinute
de pe cele 61,5 ha vie, proprietatea societii, se pstreaz n pivniele noastre
cu o capacitate de depozitare de 5000 hl, n budane de stejar i barrique-uri
vinurile roii, iar vinurile albe n tancuri din oel inoxidabil. Vinurile cu caliti
deosebite se valorific dup o nvechire la butelie de cteva luni sau civa ani.
Oaspeii care ne viziteaz, pot participa la o degustare profesional de
vinuri n pivnia societii special amenajat pentru acest scop i au posibilitatea
cumprrii vinurilor preferate, prezentate ntr-un ambalaj rustic, pentru a
http://vinul.ro/turismul-enologic-intre-profit-si-promovare.html, accesat la data de 15.12.2010
http://www.gazetadeagricultura.info/agrement/1621-drumul-vinului-din-podgoria-aradului.html, accesat la
data de 15.12.2010
29
30

21

deveni un cadou plcut celor dragi sau o amintire frumoas din partea locului.
Lng programul obligatoriu de degustare a vinurilor exist i posibilitatea de
cazare a turitilor, n pensiunea cu 40 de locuri a cramei. 31

Conacul Dintre Vii

Domeniul Conacul Dintre Vii este un complex hotelier de patru stele,
care pune la dispoziia clienilor 19 camere duble, 1 apartament, restaurant cu
capacitate 80 de locuri, cram cu capacitate 50 de locuri, terase exterioare cu
barbeque capacitate 80 de locuri, sal de conferine dotat conform
standardelor i climatizata cu capacitate de 150 de locuri, piscin exterioar. 32
Se afl situat n trgul prahovean al Urlailor, la 90 km de Bucureti i 17
km de Ploieti. Este cas boiereasc dup ornduiala romaneasc, nstrit, dar
cu cumptare, cu toate acareturile trebuinei pentru gospodrie i pentru
plcerea oaspeilor. Mobilat dup moda vremii n lemn i fier brut, cu parfum de
istorii vechi, dar cu rafinament cosmopolit. Pereii bulgrii n alb, covoare esute
pe duumea, dormitor cu divan i baldachin i toate cele trebuincioase ederii
Cei care viziteaz locaia sunt n majoritatea lor romni, iar ponderea
turitilor strini ajunge undeva la 35%, n special din Europa i America. La
Conacul Dintre Vii turismul reprezint n jur de 65-70% din totalul cifrei de
afaceri.
Prezentrile i degustrile de vinuri de la Conacul dintre Vii sunt ale
celor mai buni productori din zona Dealul Mare (Serve/ Terra Romana,
Rotenberg) i sunt realizate de o echip condus de somelierul Sergiu Nedelea.
n incheierea acestei prezentri a turismului viticol din Romnia v
propunem i o scurt prezentare a Horoscopului vinurilor. 33

31

ZODIAC

HOROSCOPUL VINURILOR

BERBEC

Vin: Primitivo, intr-o varianta aspra, aproape nisipoasa, plina de tanini,

pentru zilele in care este enervant pentru ceilalti, dublat de Zinfandel
american (geamanul genetic al lui Primitivo) pentru zilele de impetuozitate,
in care deschide drumul pentru ceilalti.

Wine-turism - http://www.wineprincess.ro/?ppage=14, accesat la data de 15.12.2010

32

http://www.conaculdintrevii.ro/home-ro.html, accesat la data de 17.12.2010

Horoscopul vinurilor, Radu Rizea, 15.06.2010 - http://vinul.ro/horoscopul-vinurilor.html, accesat la data de
05.01.2011
33

22

TAUR

Vin: Merlot-uri. Cat mai multe, studiate pentru a fi asezate intr-o

taxonomie proprie, interiorizabila. Cu siguranta, Taurii s-ar lasa sedusi de
multitudinea de expresii ale acestui soi, de la ros-uri si vinuri usurele pana
la campionii innegurarii.

GEMENI

Vin: Sauvignon Blanc australian sau neo-zeelandez. Confortabil pentru

minte, fara derapaje de la an la an, deci nederanjant, va parea o afacere
buna datorita pretului mic.

RAC

Vin: cupaje de vinuri rosii, grele, din Languedoc. Predispun la visare, au

tente animalice, dar si extrem de senzuale, ascund sange in aromele
complexe de ierburi si frunze uscate.

LEU

Vin: Cabernet Sauvignon, un rege pentru un rege. Putere asumata =

orgoliul gadilat. Nu e neaparat sa fie cel mai bun, ci doar sa se spuna ca e
cel mai bun.

FECIOARA

Vin: ros-uri parfumate pentru zilele exuberante, vinuri negre, nefiltrate,

de meditatie pentru perioadele de singuratate.

BALANTA

Vin: Chardonnay-uri, in toate expresiile lor. De la cele extrem de acide si

florale, pana la cele baricate, untoase si vanilate.

SCORPION

Vin: sampania invingatorului sau pelinul invinsului.

SAGETATOR Vin: Shiraz-uri, Malbec-uri sau Carmenere. Nu atat pentru gust, cat pentru
renasterea simbolica, savarsita pe alte taramuri decat cele de bastina.

CAPRICORN

Vin: marile chateau-uri, Amarone, Brunello si orice fel de editii limitate sau
de sticle-obiect. Nu pot da gres la capitolul calitate si, in plus, le va creste
pretul in timp, deci se pot transforma intr-o afacere buna.

VARSATOR

Vin: nimic nu stimuleaza mai bine conversatia si speculatia filozofica decat

un cupaj tipic bordolez, pe baza de Cabernet si Merlot, condimentat cu un
strop de altceva. Nu unul scump, insa, pentru ca nu s-or numi varsatori
degeaba.

PESTI

Vin: fumee blanc, simbolul rasturnarii in oglinda. Plin si delicat, insa cu

radacini inca lizibile in durul pipi de chat

BIBLIOGRAFIE
1. Montignac, Michel, Vinul un element esenial pentru sntatea ta , Editura
Litera,Bucureti, 2010, pag. 15

23

2. Revista Together for your business, Camera de Comert si Industrie a Romaniei,

Numarul 5, Octombrie Noiembrie 2009 - In vino veritas: Feteasca, Francusa,
Tamaioasa frumoasele noastre sunt curtate de printi straini?, pag. 3-7
3. Top 15 viticol - http://www.adar.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=71%3Afashion3&catid=44%3Afashionnews&Itemid=41, accesat la data de 05.01.2011
4. Ziarul Financiar - http://www.zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/piata-vinului-s-aredus-in-2010-cu-circa-10-7861412, accesat la data de 06.01.2011
5. PNVV,
http://www.pnvv.ro/stiri_viticultura/2010-un-an-extrem-de-slab-inistoria-vinului_36.html, 27-08-2010
6. Top emerging wine regions,
http://www.reuters.com/article/idUSTRE54S0PW20090529, accesat la data de
25.11.2010
7. Patronatul
Naional
al
Viei
i
Vinului
(PNVV),
http://www.pnvv.ro/stiri_viticultura/suntem-singurii-care-atragem-toatefondurile-europene-pentru-viticultura_32.html,15-08-2010
8. Asociaia Productorilor i Exportatorilor de Vinuri din Romnia (APEV),
http://www.wineromania.com/index.jsp?page=roads,
accesat
la
data
de
25.11.2010
9. Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), http://www.onvpv.ro/?
pag=1010, accesat la data de 27.11.2010
10. Organizaia
Naional
Interprofesional
Vitivinicol
(ONIV),
http://www.oniv.ro/pagein.php?id=266, accesat la data de 26.11.2010
11. http://vinul.ro/producatori.html, accesat la data de 30.11.2010
12. 2010 este anul pretului rezonabil, http://www.foodandbar.ro/food-drink/24162010-este-anul-pretului-rezonabil, accesat la data de 1.12.2010
13. Vinul Ambasadorul Romaniei, 21.11.2010,
http://www.pnvv.ro/detalii_presa_vin/vinul-%E2%80%93-ambasadorulromaniei_85.html, accesat la data de 26.11.2010
14. Turiti din cram n cram, http://www.evz.ro/detalii/stiri/turisti-din-crama-incrama-892310.html, accesat la data de 01.12.2010
15. Turismul vitivinicol, in cadrul Salonului Vinvest, http://www.vinvest.ro/turism/1/,
accesat la data de 01.12.2010
16. Murfatlar - http://www.murfatlar.com/site/, accesat la data de 11.12.2010
17. Turismul enologic, intre profit si promovare - http://vinul.ro/turismul-enologicintre-profit-si-promovare.html, accesat la data de 11.12.2010
18. http://www.info-delta.ro/blog/o-invitatie-la-degustare-de-vinuri-de-macin/,
accesat la data de 11.12.2010
19. Vinuri de Mcin, Podgoria Srica Niculiel http://www.curtearegala.ro/degustari-vinuri.html, accesat la data de 11.12.2010
20. http://www.jidvei.ro/#/DESPRE-NOI-PODGORIA,
accesat
la
data
de
20.12.2010

24

21. http://www.jurnalul.ro/special/special/comoara-de-la-jidvei-537008.html,
accesat la data de 20.12.2010
22. Cramele Reca - http://www.recaswine.ro/CrameleRecas/agroturism.php?r=ro,
accesat la data de 20.12.2010
23. http://vinul.ro/turismul-enologic-intre-profit-si-promovare.html, accesat la data
de 20.12.2010
24. http://www.cotnari.ro/pagini/Turism/Pachete, accesat la data de 20.12.2010
25. Halewood Romania - http://halewood.com.ro/index.php?id=2&sid=24&ssid=30,
accesat la data de 15.12.2010
26. http://www.horeca.ro/stiri/882-un-nou-magazin-de-vinuri-cramelehalewood.html, accesat la data de 15.12.2010
27. Pensiunea si pivnitele Rhein-Azuga - http://halewood.com.ro/index.php?
id=4&sid=21&pid=1, accesat la data de 15.12.2010
28. Conacul Urlateanu - http://halewood.com.ro/index.php?id=4&sid=21&pid=4,
accesat la data de 15.12.2010
29. http://vinul.ro/turismul-enologic-intre-profit-si-promovare.html, accesat la data
de 15.12.2010
30. http://www.gazetadeagricultura.info/agrement/1621-drumul-vinului-dinpodgoria-aradului.html, accesat la data de 15.12.2010
31. Wine-turism - http://www.wineprincess.ro/?ppage=14, accesat la data de
15.12.2010
32. http://www.conaculdintrevii.ro/home-ro.html, accesat la data de 17.12.2010

25