Cuprins

Cuprins....................................................................................................................... 1 Conceptul de sistem administrativ public si componentele sale................................1

Conceptul de sistem administrativ public si componentele sale

Abordata ntr-o viziune sistemic, activitatea specifica administratiei publice se desfasoara prinintermediul unei multitudini de forme institutionale ce constituie un angrenaj institutional, ale caruiprincipii de organizare variaza n functie de problemele puse, de presiunile exterioare si de preocuparile proprii, dar care presupune si integrarea sa n mediul social, politic si economic existent cu multiple diferentieri n spatiu si timp.1 Sistemul administrativ al unui stat sau uniuni de state poate fi definit ca un ansamblu coerent de structuri, institutii si reglementari interdependente prin care se nfaptuieste activitatea de administratie publica, ca proces real. n sensul teoriei sistemelor, sistemul administrativ apare ca un subsistem al mediului social, ce reprezint, n acelasi sens, un sistem integrator, de mare complexitate. rin urmare, sistemul administrativ trebuie conceput ca parte integrant a sistemului social, aflata n interactiune permanenta i reciproc cu celelalte componente ale acestuia. Astfel, pe de o parte, intereseaza modul cum mediul social furnizeaza administratiei publice impulsurile si sustinerea necesare ndeplinirii misiunilor acesteia. e de alta parte, se are n vedere faptul ca sistemul administrativ este n masura sa-si formeze propriile capacitati si sa-si cuantifice nevoile, influent!nd la r!ndul sau asupra evolutiei mediului social. "a r!ndul sau, sintagma mediu al sistemului administrativ #ecosistem$ semnifica %un ansamblu de elemente susceptibile de a exercita o influenta asupra functionarii sistemului sau care sunt influentate la r!ndul lor, de catre acesta%.& Structurarea si functionarea sistemului administrativ sunt conditionate deci, n mod obiectiv, de alte elemente de structura ale societatii globale, legate ntre ele printr-o serie de interactiuni' el comunica cu acest mediu prin informatii reciproce si prin procesul ntrebareraspuns. n acest proces, ntrebarile acced catre sistemul administrativ printr-o retea de comunicatii si sunt complementare, at!t ntre ele, c!t si cu cele care emana din interiorul sistemului administrativ nsusi. "a r!ndul lor, raspunsurile pe care le da sistemul administrativ iau forma deciziilor si actiunilor concrete cu impact asupra evolutiei societatii. rocesul de sc(imb si comunicare dintre sistemul administrativ si mediul exterior creaza doua situatii, si anume)

1. Birocratia se poate defini ca %sistemul n care preponderenta n directia realizarii afacerilor publice, apartine serviciilor administrative, adica birourilor%. * +irocratia presupune ca administratia sa nregistreze urmatoarele mutatii)
1

Onofrei M, - Sisteme administrative comparate, Iasi, 2003

Chevalier, ., !oscha" - Introduction # la science administrative$ Memento %allo&$ 'aris$ 1()*$ p.+,
3

Chevalier, ., !oscha", %. - op. cit.$ p.-*

a$ - sa se transforme ntr-o lume ngradita, capabila sa reziste impulsurilor exterioare. ,a devine astfel independenta de corpul electoral si de guvernanti care nu mai exercita asupra sa o influenta directa. n aceasta optica, Statutul functionarului public, din democratiile europene, maximizeaza securitatea profesionala si garanteaza autonomia acestuia, iar administratia se constituie ca o categorie sociala, o corporatie care are interese proprii. b$ - tinde sa devina un centru de putere, n masura sa dob!ndeasca forta politica si capacitate de decizie. uterea birocratica a fost considerata, uneori, inevitabila si binefacatoare. n acest sens, potrivit lui -ax .eber, aparitia statelor moderne a fost legata de constituirea unui corp de lucratori intelectuali, specializati, dotati cu independenta si stabilitate. "a r!ndul sau, A. -at(iot considera ca birocratia are avantaje apreciabile, deoarece functionarii publici, recrutati n functie de talentul lor, mentin continuitatea statului si a serviciilor publice. n alte opinii #A. /ouraine$, se considera ca birocratia este incompatibila cu principiile democratiei, deoarece afacerile publice sunt ncredintate unor functionari neimplicati politic. 0(iar daca activitatea administratiei ram!ne functionala n raport cu natura si regulile sale, ea nregistreaza disfunctionalitati din punct de vedere al intentiilor si semnificatiilor sociale.

2. Tehnocratia se defineste ca %sistemul n care preponderenta n directia realizarii

afacerilor publice, apartine te(nicienilor%.1 Aceste persoane iau anumite decizii n functie de considerentele de eficacitate te(nica, fara a face referiri la exigentele politice. Spre deosebire de agentii dintr-o organizatie birocratica, te(nocratii nu se multumesc numai sa aplice regulile, ci au facultatea de a crea, de a impune noutatile. 2mplantarea te(nocratilor genereaza iluzia realizarii controlului politic de catre administratie, -ax .eber semnala deja o ascensiune publica irezistibila a te(nicienilor, care pe de o parte reduce rolul si puterea politicului, iar pe de alta parte, genereaza fenomenul de confuzie ntre omul politic si expert. reponderenta te(nicienilor n cadrul sistemului politic este consecinta unui fenomen general al societatii industriale, dominata de te(nocrati. 0omplexitatea proble- melor de rezolvat. a dus la aparitia unei noi paturi sociale formata din ingineri, savanti, manageri, la o %casta a te(nologilor%. e aceasta 3. 4. 5albrait( o numeste %te(nostructura% si este formata din specialisti care detin fiecare c!te o parte din informatiile necesare ntregului ansamblu ce va detine puterea. n opinia lui -aurice 6uverger, aceasta evolutie va conduce la o osmoza treptata ntre te(nicienii privati si cei publici, care au aceeasi origine si apara aceleasi interese. e de alta parte, influenta te(nocratilor asupra afacerilor publice este contestata' n absenta omogenitatii sociale si a unei doctrine proprii, specialistii nu vor putea constitui un grup
*

Chevalier, ., !oscha", %. - op. cit.$ p.-+ melor

dominant n cadrul sistemului politic. n masura n care te(nocratia compromite jocul politic si secretul de stat, ea devine incompatibila cu principiile democratiei.

3. Tehno-birocratia este o alianta ntre virtutiile de organizare si competentele de ordin te(nic. 0ele doua notiuni nu se suprapun' puterea birourilor nu se sprijina ntotdeauna pe specializare si calificare te(nica. 2nvers, c!mpul te(nocratiei l depaseste pe cel birocratic, n masura n care fenomene analoage se produc n afara cadrului administrativ.
/e(nocratia poate sa aduca birocratiei, forta si prestigiu si sa o puna n valoare prin imprimarea unui caracter dinamic. "a r!ndul sau, birocratia constituie un punct de sprijin pentru te(nocratie. /e(nicienii care se bazeaza pe aparatul birocratic devin mult mai capabili si mai competenti. n concluzie, te(no-birocratia reprezinta un model rational de organizare a sistemului administrativ public, capabil sa atinga un nalt grad de eficienta, fiind bazat pe cunostinte te(nice.