Anda di halaman 1dari 11

TIMPURILE

1. Exprimarea prezentului
Unui singur timp dintr-o limba ii pot corespunde doua timpuri dintr-o alta limba. Its been raining for two days.Ploua de doua zile. It often rains here. Aici ploua des. UN prezent poate fi folosit shi pentru a exprima o actiune viitoare: She is coming tomorow. Ptr, a reda prezentul in engleza sunt patru forme verbale: Hes living in London at the moment. El locuieste la . in acest moment . He generally lives in London. !n general, el locuieste la ondra. Shes lived here for two mounths. Ea locuieste aici de doua luni. Shes been living with him for six years. Ea locuieste impreuna cu el de " luni.
#.#

Prezentul simplu
Intrebuintare #.ptr a descrie o actiune care se repeta in mod regulat :
I go to the cinema every week. Do your children often fight? $.ptr a exprima un obicei: He doesnt smoke but he drinks a lot. I lay the guitar. %.ptr. a exprima un adevar general valabil, cum ar fi o lege fizica : !ater free"es at #$ and boils at %##$. &he sun rises in the east and sets in the west. &. ptr. a povesti o succesiune de evenimente scurte : He o ens the door' comes in and switches the light on . 5. ptr.a exprima o actiune programata in viitor, in special at, cand se specifica momentul producerii ei: (our lane takes off at %) oclock and lands at * oclock. !e meet them tomorow at dawn. ". intr-o propozitie subordonata introdusa prin IF sau UNL !!, atunci cand verbul din principala este la viitor: Ill kill you if you tell him. &heyll arrest you unless you coo erate. ". dupa when' as soon as ' before' after , intr-o fraza in care verbul din principala este la viitor : Ill hel you #$en I come back !ell have dinner as sun as %ou&re ready. '. cu verbele care exprima un sentiment (love' like' hate' dislike' refer+ ), cu cele care nu presupun notiunea de durata ( seem' want' belong' know' meen' wish+,, si cu cele care redau cuvintele cuiva ( say' tell' ask' answer+): I dont like westerns' I refer horros films. !hat do you meen? He seems tired. He says your son doest work much. OBS: atentie la caul verbului to think ( a gandi * a reflecta , a crede , a considera +.) Im not slee ing ' Im thinking. I think you dont slee enough.

Prezentul perfect simplu -ormare :

Present Perfect nu se traduce intotdeauna cu perfectul compus din romana.

have/has+ Vb.III(ed

I have ainted m% car. -e has eaten fis$. I havent understood an%t$ing. Have t$e% arrived' Hasnt s$e got married %et.

,i-am vopsit masina. El mananca peste . N-am inteles nimic. Au sosit' Ea nu s-a maritat inca'

!e foloseste indeosebi atunci cand e vorba de prezent sau de viitor decat cand e vorba de trecut. I have arrived? inseamna I am $ere Have you met .ohn? !nseamna /o %ou 0nou 1o$n. 2. l descrie o actiune trecuta ale carei efecte se fac simtite si in prezent: ! have finished m% essa%. (i-am terminat lucrarea . )he* have sold t$ere $ouse . Ei si-au vandut casa. +,-: 3itlurile ziarelor si informatiile de radio si televiziune se scriu adesea la present perfect simple: 3$e $ostages have been freed. 4staticii au fost eliberati . 3$e president has resigned. Presedintele a demisionat. 5.!e foloseste cu indicatorii temporali nedifiniti, cum ar fi ever' never' before' yet' already++dar niciodata cu indicatorii temporali definiti: yesterday' last week' a mounth ago+.. I have alread% told %ou t$at. 6.!e folosete ptr a descrie o actiune care a inceput in trecut si se continua in momentul vorbirii: I havent seen $im toda% %et. Nu l&am vazut inca azi. ( dar 7 I didn&t see $im %esterda%8) 9.:olosit impreuna ;ust acest timp descrie ceea ce s-a intamplat de curand: -e has ;ust arrived. l tocmai a sosit . 3$e% < ve ;ust got married. i tocmai s-au casatorit. 5. /escrie o actiune inceputa in trecut si care se prelungeste si in prezent: -o# long have you been $ere. /e cand esti aici. Ive been here for t$ree mont$s. !unt aici de trei luni. Ive been here since =$ristmas. !unt aici de la =raciun. 4>!: for ? durata: for an hour @ de o ora since ? moment precis: since one o&cloc0 @ de la ora unu /for / inseamna si 7 tim de+8 A: Ive lived in London for t#o %ears. Locuiesc la L. de doi ani. I lived in London for t#o %ears. Bm locuit on L. timp de doi ani.
C. !e foloseste in expresiile :8 &his is the first time ++++Its a long time since++0

Intrebuintare

3$is is t$e first time Ive eaten caviar. It&s a long time since %ou have written to me.

ste ptr prima oara cand mananc icre negre. /e mult nu mi-ai mai scris .

Prezentul Perfect =ontinuu


Bcest timp insista asupra duratei unei actiuni care a inceput in trecut si se continua in prezent. :aceti diferenta: !.ve /ritten t$ree letters. Bm scris trei scrisori.

Ive been writing for t$ree $ours.

!criu de trei ore.

( continuitate )

-ormare:

have/has+been+Vb.+in!
I have been working for a #ee0. -e hasnt been working for a #ee0. Lucrez de o saptamana. l nu lucreaza de o saptamana.

Has $e been working for a #ee0. Hasnt $e been working for a #ee0.

l lucreaza de saptamana. Nu lucreaza el de o saptamana.

Perfectul prezent continuu se foloseste cam in aceleasi situatii ca si Prezentul perfect simplu. 3otusi el accentuiaza ideea de continuitate in prezent actiunii descrise: I&ve lived $ere for %ears. I&ve been living $ere for %ears. I&ve painted m% room. I&ve been painting for $ours. 4>!: Locuiesc aici de ani de zile ++( Doi pleca) Locuiesc aici de ani de zile++.( Eaman ) ,i&am zugravit camera++( !i am terminat ) Pictez de mai multe ore.

Interogatia are adesea urmatoarea forma:

How long $ave %ou been learning 1nglish?

( /e cand inveti engleza.)

5.:ormarea trecutului
5.2

"re#utul simplu

/enumit in engleza sim le ast , acesta #$respunde in romana cu erfecttul sim lu, erfectul com us si cu im erfectul. ste un timp simplu care se formeaza fara auxiliar. ste timpul care pune cele mai multe probleme , printre altele si din cauza folosirii perfectului compus dn romana. ste timpul povestirii prin excelenta: A: ,oliere was born in 2C55. -e became an actor , wrote pla%s and died in 2C"6.

F$rmare :

S+Vb.II(ed +#$mplement
Derbele regulate urmeaza o regula simpla: trecutul afirmativ (la fel ca si participiul trecut ), se formeaza adaugand -ed (d) daca verbul se termina in -e: to #or0#or0ed2 to live lived. !$a0espeare lived in t$e sixteent$ and seventeent$ ceturies. !$a0espeare a trait in secolele al ADI lea si al ADII lea. /aca verbul se termina intr-o vocala ?y, % se transforma in 3i. 3o tr% triedF to cr% cried Derbele care au accentul pe ultima silaba si se termina intr-o consoana precedata de o vocaladubleaza aceasta vocala finala: to stop sto edF to rob robbedF to prefer referred.
Derbele neregulate au fiecare un mod propriu de formare a trecutului afirmativ( ca si a participiului

trecut) : to ma0e

madeF to ta0e took 4 forma a doua a verbului de con5ugat,.

Intrebuintare:
3recutul simplu este cel mai frecvent folosit cand este vorba de trecut. l se a lica unei actiuni trecute' incheiate si datate.
-enr% al DIII-lea married six times. G$at did %ou do #$en %ou met $im. I went to London six %ears ago.

2. Bcest timp se foloseste ptr a exprima o intamplare trecuta :


Gilliam t$e =onHueror became Iing of ngland in 2JCC. Gil$elm =uceritorul deveni rege al Bngliei in 2JCC.

5. !e foloseste ptr o actiune scurta sau o succesiune de actiuni scurte : -e came in, took $is gun and shot ever%bod%. l intra, isi lua arma si impusca pe toata lumea. 6. !e mai utilizeaza ptr o actiune repetata in trecut: I walked to sc$ool #$en I was %our age. ,ergeam pe ;os cand eram de varsta ta. 9. In concordanta timpurilor fara a se face vreo referire la trecut : I wish I had a motorbi0e. Bs vrea sa am o motocicleta. If %ou got up earlier, %ou could #or0 more. /aca te-ai scula mai devreme , ai putea munci mai mult. 5. =u exceptia acestui ultim caz totdeauna exista o raportare la trecut, intr-o propozitie cu verbul la preterit. Bceasta raportare poate fi explicita : - =orneille wrote Le =id in 2C6C.( =. a scris =idul in 2C6C) Blteori poate fi implicita(subinteleasa): - !$a0espeare wrote t$irt%-seven pla%s. ( obs: datarea se subintelege--se stie ca !$a0espeare a murit). /espre un scriitor in viata se va spune: - -e $as #ritten t#o novels. ( l a scris doua romaneKsubinteles: pana acum).

%.% "re#utul #$ntinuu


Bcest timp se formeaza cu auxiliarul t$ be:

ex:

.(S/.(S,-"(/E+S.I0III SI,1. + I,1 .E+E/ .E+E,-" (2( 3E2E2(2"E /E+S. I &as sleepin! #$ile t$e% &ere tal'in! . u dormeam in timp de ei vorbeau.
-e &as #or0in!. -e &asn-t #or0in!. .as $e #or0in!. .asn-t $e #or0in!.

---- La afirmativ : S+()*+VE+B ---- La negativ : S+ ()*+,O"+VE+B ---- La interogativ: ()*+S+VE+B ---- La interogativ neg: ()*+,O"+S+VE+B

Intrebuintare
3recutul continuu exprima o actiune in curs de desfasurare -2- intr-un anumit moment din trecut: G$at were you doing %esterda% at five. =e faceai ieri pe la cinci. -2- in timp ce alta actiune s-a produs : I was working #$en $e came in . Lucram cand el a intrat. -6- simultana cu o alta aflata in curs de desfasurare tot in trecut. In acest caz se foloseste while: in timp ce. !ome were dancing #$ile ot$ers #ere singing. Unii dansau in timp ce altii cantau. 4bservatii: -2- 3recutul continuu se traduce in romana prin imperfect.(ceea ce era in curs de desfasurare).:aceti diferenta: -e was leaving #$en I arrived. l leca atunci cand eu am sosit. (=ele doua actiuni sunt simultane) -e left #$en I arrived. l a lecat cand eu am sosit. ( Prima actiune este cosecinta celei de-a doua) -5- Btentie la cele doua utilizari ale imperfectului in limba romana: ceea ce era pe cale sa se petreaca : -e was going to sc$ool #$en I met $im. l mergea la scoala cand l-am intalnit. ceea ce se petrece in mod regulat : -e went to sc$ool on foot. l mergea la scoala pe ;os.

5.6

Past Perfect !imple( pluperfect) - ,.,.=.P.

!e foloseste ptr o atiune anterioara altei actiuni trecute. Bcesta este definit ca fiind trecutul trecutului. x: 3$e% had finished #$en I arrived. i terminasera cand am sosit eu.

F$rmare:

S+6ad + Vb.III(ed H6D789.III41D, Intrebuintare:


-2- se foloseste ptr a descrie o actiiune care s-a petrecut inaintea altei actiuni, tot trecute, exprimate de regula printr-un verb la trecutul simplu : ver%bod% had left #$en t$e bomb exploded. 3oata lumea lecase cand bomba explodase. -5- !e foloseste adesea in vorbirea indirecta dupa verbe ca: told, said, as0ed, t$oug$t+ Bcest timp se refera la evenimente de;a petrecute in mometul vorbirii: -e told me t$at $e had never seen $er before. ,i-a spus ca nu o va"use niciodata pana atunci. -6- :olosit cu for si since , past perfect exprima o actiune care a inceput in trecut si care a continuat pana la un moment precizat din trecut. In acest caz el corespunde im erfectului din limba romana: 3$e% had knoun eac$ ot$erfor several %ears #$en t$e% got married. i se cunosteau de cativa ani cand s-au casatorit . -9- Past Perfect se foloseste cu constructii care incep cu it was along time+ :aceti diferenta cu constructiile care incep cu it is a long time + It&s a long time since I have seen %ou . E mult timp de cand nu te.am vazut. It #as a long time since I had seen %ou. Era mult timp de cand nu te vazusem. -5- Past Perfect se mai foloseste dupa I #is$, if , if onl%, cu referire la o actiune care nu a avut loc si care este regretata: If I had known0.. /aca as fi stiut000.. I #is$ ! had met $im0. 6s fi vrut sa&l cunosc0.

%.4

/ast /er5e#t 3$ntinu$us

Bcest timp se aplica unor actiuni care s&au derulat pana la un anumit moment din trecut, moment care serveste drept punct de referinta : I had been working for an $our #$en $e arrived. u lucram de o ora cand el a sosit.

F$rmare:

6(7+BEE,+VB.+I,1
x: - I had been #or0ing+ - I had not been #or0ing+ - 6ad I been #or0ing+. - Hadnt I been &$r'ing+.

Intrebuintare:
-2- !e foloseste ptr a exprima o actiune inceputa in trecut si care a continuat pana la un moment dat din trecut, cand s-a petrecut ceva care a intrerupt-o sau care a avut un anumit efect asupra ei: ver%one had been slee ing for $ours #$en t$e bomb exploded. 3oata lumea dormea de cateva ore cand bomba a explodat.

-5- Bcest timp se foloseste in vorbirea indirecta in asociere cu verbe ca: said, told, as0ed+

=omparati:

-e sa%s $e has been living in London for t#o %ears. l spune ca locuieste in Londra de doi ani. =u -e said $e had been living in London for t#o %ears . l a spus ca locuia la Londra de doi ani.

8.F$rmarea Viit$rului
,odalitatile de exprimare a viitorului sunt diverse si nuantate. ,ai mult , unele verbe implica o valoare de viitor prin insusi sensul lor ( to intend: a avea intentia, to #is$: a dori, to expect: a se astepta la, to $ope: a spera+) Principala dificultate provine din faptul ca prezentul este strans legat de viitor sub forma intentiei sau a previziunii. 6.2

Gill?infinitiv prtezent :ormare:


53+6(E :: 1! 53+6(E7+N)6A-E 7+N)6A-E 1! 8 899 , ,
1! 1! N+)8 N+)81+N.) 1+N.)

1! + 2 I,FI,I"IV !N3!N!)!4 .I22

-2- exprima actiuni viitoare : 3$e% will come next #ee0. (vor veni saptamana viitoare). -5- ptr actiuni independente de vointa vorbitorului: I&ll be 5J next !aturda%.( voi implini 5J ani++.) -6- introdus de verbe ca thin'9 h$pe9 belive exprima o actiune imediata: I t$in0 I wont hel %ou after all.

-9- l permite deasemenea exprimarea unor ordine:

(oull get u at six and start #or0ing immediatel%.

6tentieL

Bcest timp nu se va folosi dupa constructii temporale, cum ar fi &hen sau as s$$n as(de indata ce ), atunci cand propozitia principala este la viitor: x: - Ill come #$en Im ready. (voi veni cand voi fi gata)

6.5

Gill ? infinitiv perfect(viitorul perfect) -ormare:

Bcest timp exprima o actiune care se va termina la un moment in viitor. l corespunde viitorului anterior din lb. romana. x: -e will have left $is room b% 22 o& cloc0. l isi va fi arasit camera pe la ora 22.

&ill+ &ill+have+Vb.III have+Vb.III


-e #ill $ave gonne+ -e #on&t $ave gonne+ Gill $e $ave gonne. Gon&t $e $ave gonne.

Intrebuintare:

!e foloseste ptr a exprima o actiune imediat anterioara unei intamplari sau unei actiuni viitoare: x: I&m sure t$e% have bought %ou a present for %our birt$da%. !unt sigur ca ei iti vor fi cum arat un cadou de ziua ta .

6.6
x:

Viit$rul in tre#ut --- actiuni viitoare privite dintr-o perspectiva trecuta:


!$e said he would never marr% me. (ea a spus ca el nu se va insura niciodata cu mine ) &hey were to have six c$ildren. (ei urmau sa aiba sase copii) 3$e first time I met you were going to leave for Bustralia. (prima oara cand te-am intalnit urma sa pleci in B. 3$e first time I met you were leaving for Bustralia. (prima oara cand te-am intalnit tocmai lecai in Bustralia)

9. Exprimarea 3$nditi$nalului
B) =onditionalul prezent:

=onditionalul se construieste in principal cu auxiliarul modal would urmat de infinitivul prezent sau perfect. Bdesea el este urmat de o propozitie introdusa de i5:

F$rmare:

.O)27 + I,FI,I"IV /+E;E,"


:orma contrasa a lui would este ;d , iar cea a lui would not este wouldnt. Should poate fi folosit la persoana I singular si plural, dar de regula se foloseste would la toate persoanele.

-2- acest timp serveste la exprimarea unei conditii: I&d tell %ou $er name if I 0ne#. (ti-as s une numele ei daca l-as sti) -5- a;uta la exprimarea politicoasa a unui sfat sau a unei rugaminti: I&d like some bread, please. (as dori niste paine , va rogL) -6- este folosit in vorbirea indirecta: -e said $e would be late. ( a zis ca va intarzia ) -9- :olosim aspectul continuu atunci cand vrem sa insistam asupra a ceea ce am face daca::. If I #as at $ome, I&d be #atc$ing a good film instead of listening to %our conversation. /aca as fi acasa, as urmari un film bun decat sa te ascult pe tine. -5- =u valoare de conditional se folosesc could si mig$t, formele de trecut ale lui can si ma%: $ould you $elp me. It might rain. >) =onditionalul

trecut:

F$rmare:

.$uld + have+ Vb.III


-2- exprima ceea ce s-ar fi intamplat, dac impre;urarile ar fi fost altele: I would have become a doctor if m% parents $ad been ric$. 6s fi devenit medic daca parintii mei ar fi fost bogati. -5- exprima regretul ca lucrurile nu s-au desfasurat altfel: If onl% I $ad 0no#n, I&d have invited %ou. /aca as fi stiut te-as fi invitat.

=) I5

introduce o conditie si este compatibil cu ma;oritatea timpurilor. Derbul care urmeaza dupa if nu poate fi la viitor sau la conditional:

PEIN=IPBLB

! =UN/BEB

1 Viit$r
V$i ple#a I &ill !$
7(3( IF

/rezent
am bani. have money.

5) =onditional prezent
Bs pleca I #ould go
7(3( IF

/ast tense
as avea bani. I had money.

8 3$nditi$nal tre#ut
Bs fi plecat I #ould $ave gone
7(3( IF

/ast per5e#t
as fi avut bani. I had had money.

-2- ptr a exprima o posibilitate prezenta sau viitoare, se foloseste cu un verb la prezent: If it rains, I #on&t go to t$e par0. Daca loua, nu ma duc in parc. -5- ptr a exprima o ipoteza prezenta sau viitoare, se foloseste cu un verb la trecut: If I had M2JJJ, I&d bu% ne# clot$es. Daca as avea o mie de dolari mi-as cumpara $aine noi.

:aceti diferenta:
I&ll come if I can. I&d come if I could.

Din daca pot. Bs veni daca as utea.

-6- If poate exprima si o sugestie: If you sto ed s$outing, I could $ear #$at %our fat$er sa%s. Bs putea auzi ce spune tatal tau, daca ai inceta sa strigi. -9- in cazul unei ipoteze trecute , if este urmat de ast erfect: If I had knoun, I #ouldn&t $ave come. Daca as fi stiut, n-as fi venit.

(corespondenta timpurilor)
anterioritate

"he se<uen#e $5 times

(2) /+E;E,"

simultaneitate posterioritate a

orice timp cerut de context

$e comes.

Ex:

-e tells tells me t$at (prez.)

s
p

$e comes. $e #ill come.

(5)

PB!3 3 N! PE N N3 P E: =3

anterioritate PB!3 P E: =3 ( -B/ ? Db.III) simultaneitate

PB!3 3

N!

( -BD ?Db.III * Db.II)

posterioritate :U3UE IN 3- PB!3 (G4UL/ )

x: -e said
(past tense

$ad been $e #as

buss%.
/(S" /E+FE3"

#ould be anterioritate

(6) GI!x: I &ish


(&ished

simultaneitate /(S" "E,SE ( Db.II) .E+E (.(S posterioritate F)")+E I, "6E /(S" (.O)27 $e $ad been+

$e #ere+
$e #ould be+

-B/ * #ould rather ( mai de!raba -B/ * #ould better (mai bine -B/ * #ould s$$ner ( mai #urand x: - Oou < d rat$er sta=
(2) (5)

in5initiv s#urt

$ome.
@

#ould Oou ? $ad rat$er ? 5 (subinteles)


(!U>I =3)

PB!3 3 N!

I&d rat$er %ou sta%ed $ome. anterioritate =B !I =U, =B !I =BN/ / PBE=B x: Oou spea0 as i5 =$u B! I: B! 3-4UPpast perfect

posterioritate

past tense

had knoun knew

t$e trut$.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++.. It&s time It&s $ig$ time a p #e went $ome. ( past tense ) for as to go $ome. (acuzativ) $e should

be t$ere.

for $im to be t$ere.

It&s vital

(Bc.) (inf.)

$e be t$ere.

1!

!A( -+(E6-E) (AU:;A( 3- LUN=- 4N

#. to catc$, caug$t, caug$t- a rinde $. to catc$ sig$t of- a "ari %. bec0oning- semn4cu mana, &. it #as long since I $ad seen $er- trecuse mult tim de cand o va"use ultima oara <. I $ardl% t$in0- nici nu cred ". to address - a se adresa =. brig$tl%- cu exuberanta4luminos, >. to get %ounger- a intineri ?. tin%- micut #@. to overloo0- a da s re ##. cemeter%- cimitir #$. to earn- a castiga #%. $arel%- cu greu #&. to 0eep bod% and soul toget$er- a3si tine "ilele #<. presentl%- indata' du a utin tim #". limited- limitat #=. be%ond- dincolo de+ #>. #as so far be%ond m% means t$at- de asea asa de mult mi5loacele mele 4banesti, incat+ #?. flattered- flatat $@. conseHuence- consecinte $#. to last- a tine 55. to cut out- a redu#e9 a renunta la: $%. to manage- a se descurca $&. in apparance- in a arenta $<. imposing- im unator $". c$arming- femecator $=. to excite 3 a starni $>. sudden- brusc $?. purpose- sco %@. tal0ative-vorbareata %#. bill of fare- menu %$. no#ada%s- doar in "iua de a"i %%. unless- daca %&. m% $art san0- mi s3a stras inima %<. afford- a3si ermite %". c$eap- ieftin %=. dis$- fel4de mancare , %>. mutton c$op- cotlet de berbec %?. un#ise- im rudent &@. as t$oug$- ca si cand &#. effusive- exuberant' ex ansiv &$. to fanc%3 a3si inchi ui &%. to turn pale- a ali &&. trifle- fleac &<. casuall%- dega5at &". to forbid, forbade, forbiden- a inter"ice &=. ta0e to tas0- a certa &>. be in t$e $abit- a avea obiceiul &?. air%-gratios' eteric <@. blus$- imbu5orare ' roseata