UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINARA ION IONESCU de la BRAD

PROIECT DE AN
DISCIPLINA: CULTURA PAJITILOR I A PLANTELOR FURAJERE

ndrumator:
Prof. Vasile Vntu

Cuprins Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Caracterizarea cadrului natural 2.1.Aezarea geografic i administrativ 2.2.Conditii fizico-naturale 2.2.1.Alctuirea geologic i relieful 2.2.2.Rocile de solificare 2.2.3.Hidrografia i idrologia 2.2.!.Clima 2.2.".#egeta$ia 2.2.%.&olurile Capitolul 3. 'suri de im(unat$ire a pa)itilor 3.1.'suri de suprafa$*te nico-culturale+ 3.2.'suri radicale Capitolul !. ,rganizarea punatului ra$ional ,rganizarea punatului ra$ional-aplicatie Capitolul ". ,rganizarea unui conveier verde mi-t Concluzii .i(liografie

Capitolul 1. Introducere
Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt alcatuite din una sau mai multe specii de plante, gramineele fiind de regula mai dominante. La baza clasificarii pajistilor stau mai multe criterii : origine, durata de existenta, mod de folosinta. Dupa origine deosebim : pajisti naturale si pajisti artificiale sau semanate. Pajistile naturale :au luat nastere mai mult sau mai putin spontan, sub actiunea factorilor externi (conditii pedoclimatice, relief, regimul de apa si nutritie, interventia omului) si interni, determinati de nsusirile biologice ale speciilor, de plantele ce alcatuiesc covorul vegetal al pajistei. !n functie de modul cum au luat fiinta pajistile naturale pot fi : primare si secundare. Pajistile naturale primare au luat nastere in regiunile unde factorii ecologici nu au permis formarea padurilor. "eprezentantii tipici ai acestor pajisti sunt stepa ruseasca, preeria cu ierburi inalte, marile campii americane cu ierburi scunde, pampa argentiniana. Suprafetele insemnate de pajisti naturale s#au format n locul padurilor defrisate sau arse, in goana omului pentru marirea suprafetelor de pajisti sau prin exploatarea necrutatoare a padurilor. $ceasta reprezinta pajistile naturale secundare si ocupa cea mai mare suprafata de pe glob. Pajistile permanente: sunt alcatuite dintr#un numar relativ mare de specii (%& ' ()&), solul fiind acoperit permanent de vegetatie ierboasa. *umarul de specii este variabil, in functie de conditiile ecologice si modul de exploatare mai mare in regiuni umede si pe fanete, mai mic in regiunile secetoase si pe pasuni. Pajistile permanente au un rol nsemnat in conservarea solului, in stavilirea si combaterea procesului de eroziune. +le contribuie la producerea unor insemnate cantitati de ingrasaminte organice, folosite pentru fertilizarea culturilor agricole. Pajistile cu valoare mai ridicata se intalnesc in regiunea de munte, iar mai productive in lunci, vai si depresiuni, folosite ca fanete si mixt. !n lunci, vai si depresiuni se inregistreaza frecvent excesul temporar sau permanent de apa care a favorizat instalarea vegetatiei ierboase ,idrofice.

Capitolul 2. Caracterizarea cadrului natural %.(. $sezarea geografica si administrativa

-eritoriul ora.enesc Siret este situat in extremitatea de **+ a jude/ului Suceava, la cca 0% 1m de municipiul Suceava .i la (2 1m *+ de ora.ul "3dau/i .i se nvecineaza la + cu jude/ul 4oto.ani, la S+ cu, comuna 5r3mesti, la S cu, comuna 43lc3u/i, la 6 cu, comuna 7u.eni/a .i la * cu "epublica 8craina. -eritoriul ora.ului Siret are o suprafa/a de 0,%)(,(9 ,a, din care :,09&,0; ,a n extravilan.

%.%. <ondi/ii fizico#naturale

2.2.1.Alcatuirea geologic i relieful -eritoriul Siret apar/ine din punct de vedere geologic de Platforma 7oldoveneasca. $ceasta este alc3tuit3 dintr#un soclu puternic cutat .i metamorfo=at de v>rsta precambian3, .i o cuvertur3 necutat3 cu structura monoclinal3 post proterozoic3. <uvertura este alc3tuit3 dintr#o succesiune de argile si nisipuri, av>nd intercalat un strat calcaro#gre=os cu Serpul3. <uaternarul este reprezentat prin depozitele de teras3 .i prin depozitele aluviale, nt>lnite de#a lungul r>ului Siret. Platforma moldoveneasc3 constituie ?suportul@ pentrul relieful zonei, care apar/ine Podi.ului Sucevei, subunitatea Aaranca#Dragomirna. $ltitudinea medie a reliefului este n jur de :9) m, energia de relief este de ()& m, (0:;,; m n dealul 7>n3stioara .i %B) m n lunca Siretului). 2.2.2. Rocile de solificare Din punct de vedere litologic rocile sunt sedimentare n totalitate .i sunt alcatuite din calcare, marne, nisipuri, argile, luturi .i depozite fluviatile. +xcept>nd nisipurile care au reac/ie acid3, celelalte roci au reac/ie neutr3#alcalin3. Depozitele fluviale au structur3 tipic3, ncruci.at3. <,iar dac3 n lunca Siretului apar areale cu nisipuri, acestea au reac/ie slab alcalin3, datorit3 fenomenului de regradare a carbonatului de calciu. 2.2.3. Hidrografia i hidrologia !

-eritoriul Siret apar/ine in totalitate bazinului ,idrografic al Siretului, fie prin p>raiele care debuseaz3 direct n el (pr. 73n>stioara .i pr. 5avana), sau prin p>raiele care sunt afluen/i ai r>ului Suceava ( n S6 teritoriului). Din partea de *6, cu un curs general spre +#S+, teritoriul este str3b3tut de r>ul Siret, care este puternic meandrat .i nso/it n partea sa st>nga de numeroase belciuge .i cursuri de ap3 p3rasite. La viituri nivelul apei poate cre.te cu c>te :#0 m peste etaj, fapt care a determinat construirea unui lac de acumulare, n vederea regulariz3rii debitelor r>ului. "egimul ,idric al re/elei ,idrografice este pluvio#nival, cu un maxim la nceputul verii .i un minim iarna. Din punct de vedere ,idrologic arealul studiat apar/ine raionului podi.urilor structurale,la care apele freatice se nt>lnesc n general la ad>ncimi mai mari de ) m. Cn afara acestor p>nze freatice, pe marea majoritate a terenului studiat s#au nt>lnit .i p>nze freatice suspendate datorate prezen/ei unui orizont argilos, ntre strate mai permeabile, gener>nd pseudogleizarea terenului. <,imismul acestor ape este redus, fiind slab sulfatice .i slab acide, cu o mineralizare mai mice de ( gDl .i duritate totala sub :&E germane(E5). 2.2.4. Clima Cn scopul caracterizarii climatice a teritoriului s#au folosit datele furnizate de sta/ia meteorologic3 "3d3u/i , ca .i date ale sta/iei meteorologice Siret. -emperatura medie anuala este de ;,) E<, av>nd urmatoarea repeti/ie lunar3. Luna ! - E< # 2,2 F # ;,2 7 # :,( $ ), ( 7 ((, 9 ! (), : ! (9, B $ (0, ; S (0, ; G B, 9 * 9, 2 D #),0

Precipita/iile medii anuale totalizeaza ;%9,: mm. Lunar cad in medie, urmatoarele cantit3/i de precipita/ii Luna mm ! (B, 2 F %:, 0 7 (0, : $ )9, 9 7 ;2, % ! (&;, ; ! (&:, ( $ ;), ) S B(, 2 G 9&, 2 * %9, & D (;,2

6>nturile dominante in cadrul unui an bat din directia *6 (::,% H) si S+ ((0,:H). Din punct de vedere climatic, zona se ncadreaza in formula Ioppen D.f.1, corespunz>nd unui climat temperat#continental cu nuan/a boreal3, av>nd ierni geroase si veri racoroase .i umede. !ndicele de ariditate de 7artonne are valoarea :B. 2.2.5. egetatia

"

-eritoriul Siret se suprapune, dupa 6. Leandru, !. !oni/a si +. Puscaru#Soroceanu ((2;&), zonei p3durilor mixte, de tip central#european, cu Juercinete si fag. 6egeta/ia naturala a fost nlocuita n cea mai mare parte de culturi. Cn cadrul vegeta/iei spontane ierbaice s#a semnalat prezen/a lalelei pestri/e (Fritillaria meleagris) ' specie endemica si a unei specii rare ' bulbuci (-rollius europeanus).

2.2.! "olurile Procesul de solificare este constituit din totalitatea fenomenelor fizice, c,imice si biologice care au loc n partea superioar3 a litosferei. <ondi/iile diferite de litologie, relief si clim3 au condi/ionat o mare varietate de soluri, reflectate at>t in morfologia, c>t .i in c,imismul lor. Pe teritoriul Siret s#au separate 02 unita/i de sol .i : asocia/ii de sol, care s#au grupat n urmatoarele tipuri: soluri cernoziomoide, soluri cenu.ii, rendzine, soluri brune argiluviale, soluri brune luvice, luvisoluri albice, soluri brune eumezobazice, lagovi.ti, soluri gleice, litosoluri, protosoluri aluviale .i soluri aluviale, care apar/in urmatoarelor clase: Clasa Molisoluri Soluri cer !"#!$!#de: s-au /ntalnit pe 3%01% a *12.13

%&'C! (#)*ra+#a ,r!(#l*l*# e-.e de .#,*l A$ / B0 1B.& / C 2# -e 3 .4l e-c ,e d#0er-e (!r$e de rel#e(5 ,re"e +a l!r (## d -e$ ala.a ,e # .re) .er#.!r#*l'
Soluri cenusii:ocup3 )0&,B ,a, ceea ce reprezint3 (9,B; H din teritoriu, fiind situate pe forme mai nalte de relief.<onfigura/ia profilului $m ' $me '4t ' <. Rendzine:reprezinta un areal redus de (,) ,a. Sunt soluri foarte bogate n ,umus, av>nd pK#B,( si satura/ia n baze este mai mare de 2; H. Clasa Argiluvisoluri Soluri brune argiloiluviale:s#au ntalnit pe (;,90 H din teritoriu ()&9,9 ,a). <onfigura/ia profilului este de tipul $o ' ($m) ' 4t ' <. Soluri brune luvice: ocup3 :,;: H din teritoriu, adic3 ((&,) ,a. <onfigura/ia profilului de sol este de tipul $o ' +l ' 4tL ' <. Luvisoluri albice: s#au nt3lnit n jurul celor dou3 p3duri, aflate l>nga satul P3dureni, totaliz>nd o suprafat3 se %2,) ,a ceea ce reprezint3 &,29 H din teritoriu. Clasa Cambisolurilor Soluri brune eumezobazice: au un orizont 4, de culoare nediferen/iat textural, cu grad de satura/ie in baze cu valori mai mari de )) H.

Clasa solurilor Hidromorfe Lagoviti: ocup3 (B,0 ,a adica &,; H. <onfigura/ia profilului este de tipul $m' $5'5o. Soluri gleice: /ntlnite pe 312123 a1 reprezent4nd 131!% 5. Configura$ia profilului este de tipul Ao 6 *Am+ 6 A7 6 7r. Clasa solurilor Neevoluate, Trunc iate $ceast3 clas3 ocupa B29,% ,a reprezent>nd %2,)9 H. Sunt soluri cu profil scurt, fapt care se datoreaz3 conditiilor de mediu. Litosoluri: prezen/a acestor soluri este legat3 de o plac3 de gresie aflat3 la %&#%) cm .i ocup3 9,) ,a (&,%0 H). Soluri aluviale: terasele de lunc3 ca .i lunca Siretului sunt acoperite de soluri aluviale, care ocup3 B%; ,a, reprezent>nd %9,%0 H din teritoriu. !rodisoluri: Se nt>lnesc at>t pe versan/i c>t .i pe culmi unde panta are valori mai mari de (% H. Suprafa/a ocupat3 de erodisoluri se ridic3 la 0%,; ,a reprezent>nd (,0 H din teritoriu. Cn cadrul teritoriului Siret o suprafa/3 de %(B ,a, reprezent>nd 9,(2 H, situat3 pe versan/ii afecta/i de fenomene de lunecari de teren n diferite grade de stabilizare, a fost inclus3 la Masocia/ii de soluri@.

<apitolul :. 7asuri de imbunatatire a pajistilor

!mbunatatirea pajistilor se face prin doua categorii de lucrari: lucrari de suprafata (masuri de suprafata)Nlucrari radicale (masuri radicale)N

:.(. 7asuri de suprafata

#sunt lucrari prin care se actioneaz3 asupra stratului de telin3, a stratului arabil fara a distruge covorul vegetal existentN #curatirea de resturi vegetale si de pietreN #distrugerea musuroaielorN #grapatulN #combaterea vegetatiei lemnoaseN #distrugerea buruienilorN #imbunatatirea regimului de apaN #imbunatatirea regimului de ,ranaN #prevenirea si combaterea eroziunii soluluiN #suprainsamantarea. Curatarea de resturi #egetale si de pietre "se face manual sau mecanizat n functie de panta terenului si de gradul de acoperire al pajistii cu aceste resturi vegetale si de pietre. #pe pajisti de deal si de munte curatirea este o lucrare obligatorie. #in etajul alpin si pe terenurile in panta lucrarea este contraindicata <ioatele si buturugile se scot manual sau mecanizat cu ajutorul explozibililor. Lucrarile se fac, de regula, primavara devreme, dar si toamna tarziu. $istrugerea musuroaielor 7usuroaiele se formeaza pe pajisti neingrijite si pot avea o pondere de 9& # B&H ingreunand efectuarea unor lucrari de imbunatatire. 7usuroaiele pot fi de origine animala # provenite din pamantul scos de cartite, furnici, mistreti, popandai # sau vegetala # care se formeaza pe tufele dese ale unor graminee, rogozuri, cioate, musc,i, acestea fiind partial acoperite cu vegetatie ierboasa nevaloroasa. 7usuroaiele anuale de origine animala se distrug usor manual sau folosind grapa cu colti. 0

7usuroaiele ntelenite se distrug cu masini de curatat pajisti (7<P(.)) sau (7<P %) sau cu grederul semipurtat pentru pajisti. %rapatul pa&istilor Se face pe pajisti de lunca, dominate de specii stolonifere sau in cazul depunerii unui strat de aluviuni. Se face numai in complex cu lucrari de fertilizare, amendamentare, distrugerea musuroaielor si suprainsamantare, deoarece aceste lucrari pot avea efecte negative. Com'aterea #egetatiei lemnoase Speciile lemnoase se instaleaza mai des pe suprafete de pajisti la care nu se aplica lucrari de imbunatatire si ingrijire si in cazul folosirii nerationale. 6egetatia lemnoasa favorizeaza cresterea unor specii ierboase slabe din punct de vedere furajer. Defrisarea vegetatiei lemnoase se face pe baza unor studii si documentatii. 6egetatia lemnoasa se indeparteaza astfel: #total, pe pante mai mici de (&H ((BH)N #partial, pe pante de (&#:&H. *u va fi defrisata vegetatia lemnoasa din: #pajisti situate pe terenuri cu panta mai mare de :&HN #pajisti cu sol mai subtire de (&cmN vecinatatea ravenelor, ogaselor. Pe pajisti cu panta de (&#:&H defrisarea vegetatiei lemnoase se face in benzi late de 0&# (%& cm, paralele cu curbele de nivel, acestea alternand cu benzi antierozionale nedefrisate. Sunt excluse de la defrisare speciile lemnoase: Pinus cembera (Aambru), -axus boccata (tisa). Defrisarea se poate face manual, mecanizat sau c,imic. Defrisarea manuala Speciile lemnoase care nu lastaresc se taie ras la suprafata solului. <a unelte se folosesc: toporul coasa, sapa de defrisat, coasa de arbusti, cosorul de defrisare. Dupa defrisare materialul lemnos se aduna in gramezi numite martoane, aranjate pe directia curbelor de nivel. Defrisarea mecanica -ufele lemnoase cu diametru pana la %,% cm se distrug cu masinile de curatat pajisti (7<P (.)), iar cele cu diametrul pana la 0 cm cu 7<P %. <ioatele ramase dupa taierea arboretului se scot din sol cu ajutorul ec,ipamentului ++<#(,%, purtat in spate pe tractoare cu senile. Defrisarea pe cale c,imica se face cu masini speciale. Folosirea arboricidelor se impune pentru eliminarea lastarilor tineri ce apar din coletele si radacinile ramase in sol dupa defrisare. La un tratament dozele variaza de la :lD,a pana la )lD,a din fiecare arboricid, in primii : ani dupa defrisare.

Speciile cele mai sensibile sunt: $linus glutinosa, 4etula pendula, <or=lus avellana si se combat prin (#% tratamente in primul an dupa defrisare. Perioada cea mai buna pentru efectuarea tratamentelor este luna iulie cand suprafata foliara este maxima. 6egetatia lemnoasa se mai poate inlatura cu: "oundup (; ' (&lD,a), 6elpar (% ' (&lD,a) si 5arlon (: ' ;lD,a). -ratamentele se repeta dupa ( ' % ani.

Com'aterea 'uruienilor 7etodele de combatere a buruienilor din pajisti difera in functie de cauzele care au dus la aparitia lor, de gradul de imburuienare, de biologia speciilor. Se cunosc: #metode preventiveN #metode indirecteN #metode directe. 7etode preventive #constau in aplicarea unor masuri simple de ingrijireN folosirea rationala a pajistilorN #indepartarea prin cosit a speciilor neconsumate de animaleN #folosirea la fertilizarea spatiilor a gunoiului de grajd fermentat pentru distrugerea capacitatii de germinare a semintelor de buruieniN # mprastierea dejectiilorN #folosirea de seminte cu puritate mare la suprainsamantareN #recoltarea fanetelor la epoca optimaN #sc,imbarea modului de folosire a pajistilor la fiecare : ' 0 ani. 7etodele indirecte constau n: #lucrari de imbunatatire si folosirea rationala a pajistilorN #imbunatatirea regimului de umiditateN #aplicarea ingrasamintelor si amendamentelorN #distrugerea musuroaielor. 7etodele directe ' se folosesc cand pajistile au un grad de imburuienare ridicat cu multe plante toxice care cresc in vetre, iar masurile de combatere nu dau rezultate corespunzatoare. 7asurile de combatere a buruienilor se impart in mecanice si c,imice. 7etoda mecanica consta in cosirea repetata a vetrelor de buruieni, plivitul prin retezarea de la suprafata a buruienilor ce se inmultesc numai prin seminte, de sub colet a celor care formeaza lastari din colet si smulgerea completa din pamant a buruienilor cu inmultire vegetativa prin bulbi sau radacini secundare. -oate aceste lucrari se executa nainte de fructificarea plantelor si au caracter de continuitate, efectuandu#se in tot timpul perioadei de vegetatie si cand gradul de imburuienare nu este prea mare.

13

7etoda c,imica consta in folosirea erbicidelor. <u ajutorul erbicidelor se pot distruge mai usor decat pe cale mecanica o serie de buruieni cu inmultire vegetativa. Pe pajisti se folosesc erbicide cu remanenta redusa, lista erbicidelor pentru pajisti fiind aprobata de comisii de specialisti, deoarece acestea influenteaza si asupra sanatatii animalelor. Se folosesc: erbicide cu actiune de contact: 5ramoxone :#9lD,a diluat in ;&&l apa, Sandolin 0# ;1gD,a, "oundup )#9lD,a. erbicide selective ' sarurile si esterii acidului diclorfenoxiacetic (%,0D). $stfel, amestecul dintre %,0D .i %,0,)#- a dat rezultate in combaterea unor buruieni din genurile Gnonis, 5enista, $rctium si a speciilor <,r=sant,eum bucant,emum, <alluna vulgaris, +r=ngium campestre, tratamentul efectuandu#se primavara si la sfarsitul verii. +rbicidul "eglone in cantitate de %#0 lD,a are actiune selectiva si poate fi folosit la combaterea speciei <olc,icum autumnale, vetrele stropindu#se primavara, cand plantele sunt in plina crestere. -e,nologia aplicarii erbicidelor depinde de felul lor si speciile ce urmeaza a fi distruse. -ratamentul se executa cand plantele sunt in plina crestere si au cea mai mare suprafata foliara. De asemenea se va avea in vedere ca temperatura aerului sa fie de (;#(B o <, iar umiditatea relativa a aerului ridicata. (m'unatatirea regimului de umiditate se face prin) eliminarea excesului de apaN completarea deficitului. +liminarea excesului de apa de pe pajisti +xcesul de apa de pe pajisti determina crearea unor conditii nefavorabile pentru instalarea si cresterea speciilor de plante valoroase, fiind mai daunator c,iar decat insuficienta apei din sol. Datorita excesului de umiditate se inrautateste: #regimul de aer, materia organica ramanand nedescompusaN #in lipsa oxigenului vor predomina procesele de reducere in locul celor de oxidare, formandu#se cantitati mari de compusi ai fierului si sulfuluiN #excesul de umiditate favorizeaza inmultirea multor paraziti provocand morbiditatea si c,iar mortalitatea la animaleN #in aceste statiuni se instaleaza specii iubitoare de umezeala prevazute cu tesuturi speciale de aprovizionare de aer cum ar fi specii ale genurilor <arex si Scirpus, plante toxice din familiile "anunculaceae, 8mbeliferae. !nlaturarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucrari de desecare # canale desc,ise (santuri)N # canale nc,ise (drenuri), puturi desorbante, colmatare, indiguiri sau pe cale biologica. Se va urmari diminuarea excesului de apa numai din straturile de sol in care se gaseste majoritatea masei de radacini a plantelor, evacuarea apei catre un debuseu natural, reducerea amplitudinii variatiilor de nivel a apelor freatice, pentru asigurarea unui nivel optim in perioada de vegetatie, mentinerea suprafetei utile si asigurarea efectuarii mecanizate a lucrarilor de ingrijire a pajistilor. *umarul optim de drenare in perioada de

11

vegetatie se realizeaza prin construirea unor dispozitive pe canale de drenare, cu ajutorul carora se dirijeaza eliminarea apei in lunile de vara mai secetoase. Desecarea prin canale desc,ise urmareste eliminarea excesului temporar sau permanent de apa si consta in saparea unei retele de santuri pe intrega suprafata, la )&# ()& cm adancime, cu sectiune trapezoidala in panta continua, sub )H. !n functie de caracteristicile si gradul de umiditate, distanta dintre canalele de absorbtie sau de regularizare a apei este de 0&#%&&m iar lungimea lor p>n3 la )&&m. <analele colectoare sunt perpendiculare cu curbele de nivel, de dimensiuni mai mari decat cele de absorbtie si se distanteaza dupa necesitati, iar canalul principal sau de evacuare se construieste pe cotele cele mai joase ale terenului, urmarind talvegul vailor sau depresiunilor principale astfel incat sa se asigure primirea si evacuarea tuturor apelor in exces de pe teritoriul desecabil. Pentru completarea deficitului de umiditate de pe pajisti se foloseste irigarea prin revarsare, irigarea prin aspersiune, irigarea prin fasii si irigarea prin limanuri. !rigarea prin revarsare sau prin circulatie se aplica numai atunci cand avem o sursa bogata de apa si consta in construirea unei retele de canale permanente, cu sectiuni reduse prevazute cu prize si stavilare mici. $pa se revarsa pe de o parte si de alta a canalelor intr#un strat subtire pe intreaga suprafata a pajistei. Pe terenurile usor si uniform inclinate se traseaza rigole in spic, iar pe cele plane canale orizontale. !rigarea prin aspersiune este recomandata pe terenuri plane si presupune existenta instalatiei pentru irigat. !ntensitatea ploii aspersate trebuie s3 fie mai redusa decat viteza de infiltratie a apei in sol, pentru a nu crea exces de umiditate n depresiuni. Pe solurile usoare, intensitatea atinge &,)#&,BmmDmin, pe cele mijlocii &,%#&,)mm iar pe cele grele &,(#&,%mmDmin. !rigarea prin fasii se aplica numai pe pajistile semanate, pe terenurile nivelate. 7etoda presupune existenta unor canale principale si secundare, sub forma de retea, pe suprafata tarlalelor, din care apa se revarsa n fasii inguste, de latimea semanatorii, orientate in lungul pantei si a caror lungime depinde de panta terenului si natura solului. !rigarea prin limanuri consta in construirea de valuri de pamant, orientate dupa directia curbelor de nivel, inalte de cca &,)&m, care au si rolul de a stavili procesul de eroziune a solului. <ompletarea deficitului de umiditate se mai poate face prin brazdare, retinerea zapezii si nfiintarea perdelelor de protectie. (m'unatatirea regimului de hrana pe pajisti se realizeaza prin fertilizare. Pe pajisti consumul elementelor nutritive este mult diversificat datorita numarului mare de specii cu cerinte diferite fata de elementele nutritive, cresterea continua a plantelor in timpul perioadei de vegetatie, modul de exploatare a pajistilor etc. $stfel, gramineele sunt mari consumatoare de azot, iar leguminoasele de fosfor si calciu. Pe pasuni consumul de azot este mai mare datorita recoltarii plantelor de mai multe ori n timpul perioadei de vegetatie, in primele faze de crestere, cand plantele contin mai multa proteina bruta (P4). Pe fanete este relativ mai mare consumul de potasiu, element cu rol important n cresterea lastarilor si acumularea substantelor de rezerva in organele plantelor.

12

Pentru (&&1g de fan, vegetatia pajistilor permanente extrage din sol (),&&# %(,BB1g azot (*), ),&&#B,B&1g fosfor (P), (9,)&#%%,(&1g potasiu (I) si 2,09#(0,))1g calciu (<a). <onsumul de elemente nutritive variaza in functie de compozitia floristica si conditiile pedoclimatice,dar si in functie de conditiile climatice anuale, fiind mai mare in anii ploiosi si mai redus in anii secetosi.

*re#enirea si com'aterea eroziunii pe pa&isti $u drept obiectiv reglarea regimului de scurgere a apelor de suprafata, formarea si mentinerea unui covor ierbos, inc,eiat, mijloc principal de stavilire a acestui fenomen. Lucrari de combatere a eroziunii si de stabilizare a solului prin plantatii silvice: a). Perdele antierozionale: se folosesc pe pajisti cu pante mari ' ()#(BH si versanti alungiti ' %&&#:&&m. Distantele dintre perdele variaza in functie de panta, precipitatii, intre (&&#()&m. Pentru perdele se utilizeaza specii cu sistem radicular profund, bine dezvoltat cum ar fi: salcamul, stejarul, ar/arul, platinul, frasinul si alte specii de arbusti ' paducelul, cornul, catina, lemnul cainesc. Perdelele sunt folosite si pentru delimitarea parcelelor pentru pasunat. Distanta de plantare este de (#(,)m intre randuri si de &,9)#(,&m pe rand. b). Plantatii in masiv : se recomanda pe ravene si ogase, pe pajistile supuse eroziunii si alunecarilor de teren. Se utilizeaza aceeasi gama de specii ca in cazul perdelelor. Distantele de plantare sunt aceleasi ca la perdele, dar pe varful ravenelor plantele sunt mai dese. c).Lucrarile speciale pe ogase si ravene sunt costisitoare si se folosesc acolo unde celelalte lucrari nu dau rezultate: Cleiona&ele sunt lucrari transversale pe albie in treimea superioara si mediana, a ogaselor si ravenelor. <leionajele pot fi: simple ' alcatuite dintr#un singur rand de pari, cu impletituri de nuiele ' sau din doua randuriN spatiul dintre garduri se umple cu material coeziv care se compacteaza bine cu maiul. $u inaltimea de &,)#(m. +ascina&ele sunt lucrari transversale asemanatoare cu cleionajele si se construiesc pe soluri usoare,iar protectia se realizeaza prin faxine (legaturi de nuiele)N *ragurile si 'ara&ele sunt lucrari transversale in treimea mijlocie si inferioara. Lucrarile sunt constituite din piatra si beton. Pragurile au inaltimea de (#(,)m iar barajele sunt mai inalte de (,)m. %arnisa&ele sunt lucrari executate longitudinal pe albie, prin asezarea unui strat de material lemnos (nuiele) gros de 0&#)&cm, fixat cu ajutorul unor pari sau prajini. Pe materialul colmatat se fac plantari pentru a fixa definitiv baza ravenei. "uprainsamantarea pa&istilor are drept scop imbunatatirea compozitiei floristice si a valorii furajului obtinut.

13

Suprainsamantarea se face manual pe terenurile accidentate si cu pante mari, iar pe terenurile nivelate se face suprainsamantarea mecanizata cu semanatori universale. $mestecul de specii pentru suprainsamantarea pajistilor se face cu o norma de %)#)&H mai mica decat norma de insamantare.

,suri de suprafa-.aplica-ie
Pentru distrugerea muuroaielor pe o suprefa de 3 ha. Pe cele : ,a cu musuroaie se efectueaza distrugerea cu masini de nivelat(gredere,screpere,masini rotative),cu freza sau masina de curatat pajisti(7<P#(.)). Dupa distrugerea musuroaielor,se aplica o lucrare cu grapa si se face o suprainsamantare cu un amestec de graminee si leguminoase perene.
Nr.crt. 1 * + 4 Specia Dact)lis !lomerata 3estuca arudinacea Lolium perene 5rifolium repens p% *+ +. *1* N !"#a +, 1, +, +, P% -. 2, 2. 2. $% /. -, -. -, S%% 0+1/. /* -,1/. /0 & 1,1-* 41-0 1,14 4./4 Ic 1 + 1 + &' 1112 .1+. 11144 .1*1 56++.2 &( 1+1,2 .1-2 1*1..1/+ +/1*2 &t +21*/ 1/10/ +/1/4 1/.12 S6+#a

Pentru reusita lucrarilor de suprainsamantare se folosesc specii adaptate ecologic cum ar fi Dact=lis glomerata. Festuca arudinacea, Lolium perene .i-rifolium repens. Semanatul acestor specii se face cu semanatori universale cu distanta intre randuri de (%.) cm si adancimea de incorporare de (.)#% cm. Fertilizarea se efectueaza odat3 cu insamantarea cu doze de ;&1gD,a fosfor (P/ si potasiu, iar azotul se aplica in doze reduse de 0&#)&1gD,a, la rasarirea tinerelor plante sau dupa prima cosire a vegetatiei vec,i. -erenul se pregateste prin distrugerea vec,iului covor vegetal in totalitate prin mobilizarea profunda a solului cu ajutorul plugului la adancimea de %&#%)cm. !nainte de aratur3 se curata terenul de pietre si materiale lemnoase si se efectueaza (#% treceri cu grapa cu discuri cu laturile desc,ise la maxim. Fertilizarea reprezinta una din principalele masuri de sporire a productiei. Pe pajiste rolul ingrasamintelor este multiplu, paralel cu sporirea productiei are loc o modificare a covorului verde exprimata prin nlocuirea unor specii mai putin valoroase cu alte specii cu o productivitate si o valoare nutritiva mai mare, avand loc imbunatatirea pajistilor permanente.

1!

Pe suprafata supusa operatiei de fertilizare se aplica ingrasaminte cu azot in doze de )&# ;&1gD,a substanta activa. Din aceasta doza O se aplica toamna, iar cealalta jumatate primavara foarte devreme, deoarece pajistea urmeaza a fi folosita la pasunat. Pajistile permanente reactioneaz3 slab la ingrasamintele cu potasiu si din aceasta cauza acestea nu se administreaza singure, ci mpreuna cu azotul si fosforul. Imbunatatirea regimului de umiditate pe o suprafa de 7 ha cu pant de 18 % si vegetaie 51 % Pe aceste 9 ,a se execut3 bra!duirea care const3 n tasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea n sol a apei provenite din precipita/ii sau din topirea zapezii .i de a reduce scurgerile de suprafa/3. Lucrarea se recomand3 pe versan/ii cu profil drept .i pe pante ce nu dep3.esc %) H, iar brazdele, ad>nci de %&#%) cm, se fac la distan/e de :#B m, cu plugul special cu corman3 dubl3, pe directia curbelor de nivel. 4razduirile se pot face toamna .i prim3vara. Prin lucrarea de brazduire se reduc scurgerile de suprafa/3 cu cca 2& H iar produc/ia se mare.tte cu %&#:& H. De asemenea, datorit3 amplas3rii terenului n zona forestier3 se pot executa lucrri de combatere a ero!iunii i de stabili!are a solului prin plantaii silvice 6egeta/ia forestier3 are un rol important in combaterea eroziunii solului deoarece aceasta poate retine prin frunze .i ramuri, p>n3 la 9& H din apa de precipita/ii, iar restul e :& H cade pe sol sau pe litier3 care se formeaz3 .i se infiltreaza n sol. Sistemul radicular al speciilor forestiere permite fixarea solului, creaz3 condi/ii favorabile de dezvoltare a vegeta/iei ierboase. -otodat3 speciile silvice reduc viteza v>ntului, a insola/iei, a evapotranspira/iei, re/in z3pada etc.

Nr.crt. 1 * + 4

Specia Dact)lis !lomerata 3estuca ru7ra Poa pratensis Lotus corniculatus

p% *+ +/ *1 1/

N !"#a 4, 1, *, +,

P% -. 2, -. 20

$% /. -, /. /.

S%% 0+1/. /, 0+1/. /*

& 1414+ .1*2 01.2 /1,-

Ic 1 + + +

&' 1.1-/ .1-* /.*. /1/2 56+01/+

&t 11111 4,./4 .,./0 .41.+ S6/#a

7obilizarea superficiala a solului cu grapa cu colti sau cu discuri pentru suprainsamantare se face primavara foarte timpuriu. Suprainsamantarea se executa astfel:cu ajutorul unei freze montate naintea fiecarui tub de semanat, se desc,id rigole superficiale in care cad semintele, fiecare tub fiind prevazut si cu un dispozitiv de acoperire a semintelor. Se executa o fertilizare cu doze de ;&1gD,a de fosfor si potasiu, iar azotul in cantitati reduse de 0&#)&1gD,a, la rasarirea plantelor tinere sau dupa prima cosire. !n anul suprainsamantarii se recomanda folosirea pajistei ca fanete.

1"

:.%. 7asuri radicale

"efacerea radicala a pajistilor permanente degradate si imbunatatirea de suprafata nu se exclud una pe cealalta. Lucrarile radicale se aplica pe pajistile foarte degradate (cu acoperire de vegetatie mai mica de )&#;&H si musuroaie pe o suprafata mai mare de :&H). Pajistile temporare se pot nfiinta astfel: in locul pajistilor permanente degradateN in teren arabil. !n locul pajistilor permanente degradate se impune o analiza foarte amanuntita in legatura cu necesitatea si conditiile de infiintare a pajistilor temporare, incat productiile realizate sa fie economice, sa nu se afecteze ec,ilibrul ecologic din zona. a/. "legerea terenului Pajistile permanente se pot desteleni pentru transformarea in pajisti temporare in situatiile urmatoare: # ponderea in covorul vegetal a plantelor fara valoare furajera sau cu valoare furajera slaba este mai mare de 9&#B&HN # gradul de acoperire cu vegetaaie este sub ))#;&HN # gradul de acoperire cu musuroaie intelenite este mai mare de :&HN # Pajistile de pe terenul in panta cu o acoperire slab3 a vegetatiei pe care se poate declansa usor procesul de eroziune. '/# Pregatirea terenului se face prin: # # distrugerea vec,iului covor vegetalN crearea conditiilor pentru semanat. Se disting : metode de baza:

pregatirea terenului cu mobilizare superficiala a solului (:#)cm). pregatirea terenului cu mobilizare medie a soluluiN pregatirea terenului cu mobilizare profunda a solului. (.Pregatirea terenurilor cu mobilizare superficiala a solului $ceasta metoda se poate aplica pe suprafata unde vegetatia existent3 a fost distrusa cu un erbicid de contact: 5ramoxone )#(&lD,a in cca ;&&#B&&l apaN "oundup )#9 lD,a sau semanatul direct fara destelenire este un esec total datorita atacului de boli. %.Pregatirea terenului cu mobilizare medie a solului $ceasta metoda foloseste grapa cu discuri sau freze pentru pajisti. <u freza se efectueaza una sau doua treceri si nu mai sunt necesare alte lucrari. La folosirea frezelor combinate, semanatul se face concomitent cu pregatirea terenului. Pe terenurile in panta lucrarile se fac paralel cu curbele de nivel. :.Pregatirea terenului cu mobilizare profunda a solului ' lucrarea se face cu plugul la adancimea de %&#%)cm.

1%

+ertilizarea de 'aza si aplicarea amendamentelor Pajistile temporare sunt mari consumatoare de elemente nutritive din sol. Se recomanda folosirea amendamentelor pe solurile cu un pK mai mic de ),% si continutul in aluminiu mobil mai mare de (&&ppm. Pajistile temporare in comparatie cu cele permanente valorifica mai eficient ingrasamintele organice. $ozele de ingrasaminte se dau in functie de continutul solului in elemente nutritive, zona si de materialul biologic folosit la semanat. Se recomanda doze de: # :&#;&1g PN #9&#(%&1g *N #0&#;&1g I. "peciile si soiurile folosite la infiintarea pajistilor temporare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: # sa aiba productivitate ridicataN # sa se preteze la conditiile ecologice ale zonei. Pentru infiintarea pajistilor temporare vom folosi: # amestecuri din specii de graminee si leguminoase perene valoroaseN # graminee in cultura puraN # amestecuri numai din graminee. Pentru alcatuirea amestecurilor se stabilesc urmatoarele: # durata si modul de folosire a pajisteiN # numarul de specii din amestecN # raportul dintre graminee si leguminoaseN # specii, soiuri si ponderea fiecareia in amestecN # calculul cantitatii de samanta pentru suprafata proiectata. "amanta si semanatul Pentru semanat se foloseste samanta artificiala biologica, iar semanatul se poate realiza mecanizat cu S8P# %( sau S8P#%2 sau manual pe terenuri cu pante mari (prin imprastiere). $dancimea de semanat este cuprinsa ntre ( ((,)) (%,)) :cm. 0ucrari de ingri&ire ' favorizeaza realizarea unui covor vegetal uniform si bine inc,eiat. Lucrarile de ingrijire efectuate pe o pajiste temporara sunt: #irigarea de rasarireN #distrugerea crusteiN #completarea golurilorN #combaterea buruienilorN #fertilizareaN #irigarea pajistilor.

12

+olosirea pa&istilor temporare ' in primul an se recomanda a fi prin cosit,in al doilea an de la infiintare, se poate folosi in conformitate cu ceea ce am proiectat. Refacerea pa&istilor temporare ' se face la : ' ) ani de la infiintare, prin suprainsamantare sau reinsamantare. !nfiintarea pajistilor temporare in teren arabil se face in jurul complexelor zoote,nice.

'asuri radicale-aplicatie9infiintarea unei pa)isti temporare

Se propune infiintarea unei pajisti temporare cu suprafata de :& de ,ectare in locul unei pajisti degradate din zona forestiera, cu gradul de acoperire cu vegetatie de )( H , folosita prin pasunat (:B de zile, cu un amestec de graminee si leguminoase perene. Alcatuirea amestecului (. 7odul de folosire: pasune cu o durata mai mare de ; ani. %. Se foloseste un amestec de ; specii. :. Proportia de participare a gramineelor in amestec este de 9& H , iar a leguminoaselor este de :& H . 0. Speciile de leguminoase folosite sunt: #otus corniculatus $ 1% % & 'rifolium repens $ (% % Speciile de graminee folosite sunt: )estuca rubra $ 15% & #olium perene $ 3% % & Phleum pratense $ 1% % & )estuca arudinacea $ 15 % ). Determinarea cantitatilor de samanta la ,ectar si efectuarea corectiilor necesare P#cantitatea de samanta (1gD,a)N
-= , QP *+ *+ = P Q; (&&

*#norma de semanat in cultura puraN

81, % S6+, #a &t

Nr' Cr. ' 1 2 3

Denumirea speciei

N !"#a

p %

P %

$ %

S.%.

&

Ic

&'

3estuca ru7ra Lolium perene P#leum

+/ *1,

1. +, 1,

2, 2. 24

-, -. -.

/, -,./. /2.2

/.2* 1,.4 1.*.

+ 1 +

-./1 11.44 1.+-

*-..-4 4++.,111.0

10

pratense

! " %

3estuca arudinacea 5rifolium repens Lotus corniculatus

+. 1* 1/

1. *, 1,

2, 2. 20

-, -, /.

/* /0 /*

/.. +.1. *.+0

+ + +

-.*. +.4/ -.0

+21.01+2..024.0561*..1.

&:;r<=>7?133<83>03?133<23 &:@p<=>7?133<8">0"?133<0312" &:= p<=>7?133<8!>0"?133<2818

&: ;a<=>7?133<83>03?133<22 &: Ar<=>7?133<8">03?133<2% &:@c<=>7?133<8%>2"?133<22

QFr=N*p/SU=37*15/70=7,92 QLp=N*p/SU=28*30/80,75=10,4 QPhp=N*p/SU=10*10/79,9=1,25

QFa=N*p/SU=35*15/72=7.29 QTr=N*p/SU=12*20/76=3,15 QLc=N*p/SU=17*10/72=2.36

18

Capitolul 4. 1rganizarea pasunatului rational

$m%ortanta %asunilor si a nutretului verde Pajistile permanente si temporare au o suprafata mare si reprezinta cele mai ieftine surse de nutret complex, cu un continut ec,ilibrat in vitamine si saruri minerale, cu insusiri organoleptice superioare. De asemenea, prin folosirea nutretului verde se evita imbolnavirea animalelor de ra,itism si asigura cca 0&H din biomasa verde. Particularitatile cresterii si consumul plantelor pe pajisti "itmul de crestere reprezinta dinamica acumularii zilnice de substanta uscata in plante, reprezinta o insusire de specie si soi si este influientat de conditiile naturale. Perioada dintre doua folosiri consecutive este durata ciclului de pasunat. Sisteme de %asunat # pasunatul liber ' utilizarea pajistilor de un numar de animale lasate libere din primavara pana in toamnaN # pasunatul in front # animalelor li se vor asigura frontul de pasunatN # pasunatul rational ' impartirea pasunilor in parcele si folosirea acestora un timp limitat si revenirea dupa refacerea ierbiiN # pasunatul do!at ' atribuirea unei suprafete necesare turmei pentu o zi sau doua, delimitate prin gard electricN # pasunatul in ben!i sau in fasii . *rincipiile folosirii rationale a pasunii Determinarea productiei pasunilor prin metoda cosirilor repetate sau prin metoda zoote,nica. Determinarea capacitatii de pasunat ' numarul de animale ce poate fi repartizat pe un ,ectar de pasune intr#o perioada de pasunat, astfel incat animalelor sa li se

23

asigure cantitatea de masa verde necesara atat asigurarii functiilor vitale, cat si realizarea productiei. &esimea animalelor ' numarul de animale exprimat in 8.6.7. ce revine la un ,ectar de parcela. $m%artirea %asunii in %arcele depinde de durata medie a ciclului de pasunat, timpul de pasunare al unei parcele si numarul de parcele pentru refacere. $ntocmirea graficului de %asunat se face sub forma tabelara, depinde de numarul de parcele sau tarlale, de numarul turmelor, de durata timpului de pasunare, de perioada de pasunat si data inceperii pasunatului. 1rganizarea pasunatului rational . aplicatie Grganizarea pasunatului rational pe o pajiste din zona forestier3 : ' suprafata este de :& ,a cu o durata de pasunat de (:B de zile N ' data inceperii pasunatului: ; iunie N ' productie: (2.: tD,a N ' acoperire cu musuroaie:: ,a N ' 9 ,a cu pant3 de (B H .i acoperire cu vegeta/ie de )( H N ' norma zilnica ( *z ): )& 1g N ' timpul de ocupare: ) zile N ' perioada de refacere: :& zileN ' folosire: vaci pentru lapteN #stabilirea numarului de parcele: 23C41353675/4538 parcele #stabilirea suprafetei unei parcele: s3"423364834.29 ha #determinarea capacitatii de pasunat: Cp3*u4%31:.34556;139/32.8: <. .,.4ha #stabilirea desimii de pasunat: $3Cp ; 232.8: ; 831:=53 <. .,. >f.3Cp ; "32.8: ; 36393=8

Intocmirea graficului de pasunat

A < 130 zile - data inceperii pasunatului 9 % iunieB
Ciclul

21

de pasunat I.9f6+. :6. II.9f6+. :6. III.9f6+. :6. IV.9f6+. :6.

1 0;1, VI. 11;1. VII. 1.;12 VIII 12;*+ I<.

* 11;1. VI. 10;*, VII. *,;*4 VIII. *4;*I<.

+ 10;*, VI. *1;*. VII. *.;*2 VIII. *2 I<.; + <.

4 *1;*. VI. *0;+, VII. +, VIII.;+ I<. 4;- <.

. *0;+, VI. +1 VII.;4 VIII. 4;- I<. 2;1+ <.

0 1 VII.; . VI. .;2 VIII. 2;1+ I<. 14;1<.

/ 0;1, VII. 1,;14 VIII. 14;1I<. 12;*1 <.

Cap.5 1rganizarea unui con#eier #erde mi?t

<onveierul verde reprezinta sistemul de organizare a producerii si folosirii nutreturilor verzi si suculente, de primavara timpuriu pana toamna cat mai tarziu, in vederea asigurarii cantitatilor necesare furajarii rationale a animalelor.importanta organizarii conveierului verde,din primavara pana toamna, este deosebit de mare datorita faptului ca in aceasta perioada se realizeaza cieca 9&H din productia de lapte la taurine si din productia de lana la ovine, (&&H din productia de lapte la ovine si ;&H din productia de carne la ambele specii, la cel mai scazut cost de productie. @ipuri de con#eier #erde <riteriile de clasificare a conveierului verde sunt sursele de furaje si speciile de animale. Dupa sursele de nutreturi se deosebesc trei tipuri de conveier verde: #conveier verde natural, alcatuit de pe pajistile permanente #conveier verde artificial, alcatuit din pajisti temporare si plante furajere anuale sau perene. #conveier verde mixt,cel ami raspandit din tara noastra,alcatuit din pajisti pemanente si temporare si culturi de plante furajere anuale si perene. Dupa speciile de animale, conveierul verde se organizeaza pentru taurine,

Antocmirea unei scheme de con#eier #erde mi?t Se stabile.te durata n zile .i perioada: ((& zile n perioada () 6# %) !R. *ecesarul de nutre/ verde .i suculent:S (2,): 867D,a Q )& 1gDziT29;,) 1gDzi 29;,) 1gDzi Q ( decad3T29;)T2,9; tDdecad3 (:2,)B t pentru toat3 perioada

22

Cultura Pa.ite permanent Pa.ite temporar /orceag de primvar /orceag de toamn Porumb m v cultur pur #ucern 0ulie fura.er 1aigras aristat 'otal

$ata *rodu semBna c-ia tului t4ha

%&

2eces " ar m.#.t ha

%%.)% (;.&% (% 2 9 (.(: &.B &.B &.0) &.%:

"C
% : %.90 ( (.9;

(
% : ( :.9;

((
% :.9; : :.90 ( (

(((
% : (

(D
% :.9; : %

ha
(.%0 &.BB &.BB &.) &.%) ; : % % : (.9; :.9; :.9; ; ; ( %.90 :

U
%&

U
(&#%) !6. %&#:& !R. (&#%& 6 () %& :&

U
(&#() !6.

:) 0& :) %()

:0.%B ().9; %: (:2.)B

&.2B &.:2 &.;; ).00

(.&B &.0: &.9: ).2B 2.9;

:.9;

:.9; ;.9; ;

0.9; :

U U

: (&.9; 2.9;

: 2.9;

; 2.9; 2.9; 2.9; (&.90

: 2.9;

: 2.9;

) (&.9; 2.9; 2.9; 2.9;

$precierea gradului de intensivizare: ),2BD+fT),2BD(2,):T&,:& (extensiv)

Conclu=ii
Paji.tile permanente contribuie la producerea unor nsemnate cantit3/i de ngr3.3minte organice folosite pentru fertilizarea culturilor agricole. Paji.tile permanente au rol nsemnat n conservarea solului n st3vilirea .i combaterea procesului de eroziune. Paji.tile permanente sunt n acela.i timp locul de recreare, surse de elemente minerale, stoc de germoplasm3, contribuind la conservarea unui mediu s3n3tos, a unor ecosisteme naturale sau seminaturale n scop .tiin/ific .i la p3strarea unor frumuse/i naturale. Cn zona forestier3 se afl3 aproximativ 9)H din paji.tile permanente din "om>nia, cuprinz>nd un areal at>t de vast cu condi/ii pedoclimatice diferite, cuprinde .i o palet3 foarte larg3 de forma/iuni de paji.ti permanente cu productivit3/i diferite .i cu valori nutritive diferite. Prin suora ns3m>n/are .i re ns3m>n/are se readuce n cultur3, la poten/ialul maxim, paji.tea .i sunt restabilite rela/iile normale sol ' aer ' plant3 pentru folosirea ra/ional3 ca p3.une. 7ajor3rile normei de s3m>n/3 sunt necesare numai n anumite cazuri: # condi/ii climatice mai pu/in favorabile, terenul nu a putut fi preg3tit perfect # nt>rzierea sem3natului. Paji.tile sem3nate au o durat3 economic3 de existen/3 de 0#; ani .i n mod excep/ional B#(& ani. ncep>nd din cel de al cincilea an, uneori .i mai devreme, produc/iile scad mult. Din aceast3 cauz3, dup3 o perioad3 de :#) am de folosire, acestea se des/elenesc .i terenul se cultiv3 timp de %#: ani cu plante furajere anuale. !nterven/iile executate asupra paji.tii (distrugerea mu.uroaielor, eliminarea excesului de ap3, defri.are, etc.) c,iar dac3 sunt costisitoare, n timp .i vor dovedi rentabilitatea prin cre.terea nivelului produc/iei .i a calit3/ii furajului.

>i7lio!rafie:
!onel, $ ' <ultura paji.tilor .i a plantelor furajere, +dit. $V2%, !a.i, %&&:. !onel, $, 6>ntu, 6, Samuil, < ' <ultura paji.tilor .i a plantelor furajere ' Cndrum3tor de lucr3ri practice, +dit. !on !onescu de la 4rad, !a.i, %&&%. !onel, $ ' <ultura paji.tilor .i a plantelor furajere, +dit. Dosoftei, !a.i, (229

2"