Geografia-notiuni generale

Geografia este o stiinta foarte veche,care a evoluat in functie de progresele inregistrate de societate de a lungul timpului.Pentru a putea fi considerata stiinta trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de definitia stiintelor,definitie generala si unanim consemnata in majoritatea lucrarilor.O stiinta este un ansamblu de cunostiinte veridice despre realitatea obiectiva sau subiectiva.Orice stiinta are un obiect de studiu,o teorie si o metodologie.Din perspectiva acestei definitii rezulta ca geografia indeplineste conditiile impuse,acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza. Geografia ca disciplina de invatamant are menirea de a transmite datele esentiale ale stiintei cu scopul creerii unei gandiri specific si a dezvoltarii personalitatii umane.

Definitia si obiectul de studiu al geografiei

Geografia este o stiinta veche,ale carei inceputuri dateaza din Antichitate.Denumirea provine de la doua cuvinte din limba greaca veche:geo=Pamant si graphien=descriere.Cu alte cuvinte geografia se ocupa cu descrierea Pamantului,privit ca un intreg.Daca am pastra aceasta definitie se constata ca mai exista si alte stiinte care au ca obiect de studio Pamantul si deci geografia ar intra in contradictie cu acestea.Asupra definitiei geografiei,a obiectului sau de studio si a ramurilor(diviziunilor)sale au existat,de a lungul timpului,numeroase discutii. Literatura geografica romaneasca sic ea straina cuprinde numersoase studii cu caracter teoretico-metodologic referitoare la obiectul de studio al geografiei.Interpretariile si continutul acestuia difera de la autor la autor in functie de conceptele existente si de viziunea fiecaruia,dar si de stadiul dezvoltarii stiintelor,in ansamblul lor,la un moment dat. Caracteristica comuna a tuturor autorilor romani,(dar si a celor straini),incepand cu fondatorul Geografiei modern romanesti,Simion Mehedinti(Terra,1931),apoi Vintila Mihailescu(Geografie teoretica,1968),Ioan Donisa(Bazele teoretice si metodologice ale geografiei,1977),Alexandru Rosu si Irina Ungureanu(Geografia mediului inconjurator,1977),Ioan Ianos(Orasele si organizarea spatiului geografic,1987),este viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei fie ca acesta se numeste mediu geografic,intreg territorial-de la localitate la planeta,socio-geosistem,mediu inconjurator sau spatiu geografic.

Cea mai uzitate definitie pentru geografie este:stiinta care se ocupa cu studiul mediului geografic.principia.precum si multiplele si complexele relatii care se stabilesc intre aceste componente.dar si unele imprumutatea.Pe baza acestei teorii generale a sistemelor Ioan Donisa.Componentele au aceeasi organizare sistematica.Are deci un obiect de studiu.Acesta(mediul geografic)reprezinta locul de interferenta al invelisurilor Pamantului inclusive societatea umana.1977. Viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei se regaseste foarte bine in definitia sistemului(teoria sistematica).care confera caracterul de intreg mediului geografic.Din acest punct de vedere exista o geografie generala(fizica si umana) si o geografie regional(fizica si umana).Prin aceasta prisma mediul geografic este un sistem format din n elemente(component)intre care exista multiple si complexe relatii reciproce.Analizele intreprinse asupra mediului geografic-in ansamblu sau pe anumite componente-au permis. Geografia fizica este denumita ca ramura a geografiei care se ocupa cu studiul componentelor natural ale mediului geografic(geosistemul).metode de la o stiinta la alta.legi.in timp.denumire ce sugereaza organizarea sistematica a mediului geografic si faptul ca acesta este format din doua subsisteme majore:omul si totalitatea activitatilor sale(socio sistem)si subsistemul natural(geosistemul).Se au in vedere o multitudine de component(natural si antropice). Componenta cea mai importanta atat pentru celalalte elemente natural.presupunea ca obiect de studio al Geografiei denumirea de sociogeosisteam.dar si pentru activitatea antropica este suportul acestora.precum si mediului geografic rezulta ca geografia cuprinde doua mari ramuri:geografia fizica si geografia umana.respectiv :relieful(totalitatea neregularitatilor .Geografia utilizeaza un ansamblu de principia si metode specific.Dar mediul geografic poate fi studiat atat la scara planetara precum si la scara regional.proces care a marcat si marcheaza de fapt progresul stiintelor in lumea de astazi. Potrivit definitiei stiintei rezulta ca geografia este un ansamblu de cunostiinte veridice(adevarate)despre realitatea obiectiva(mediul geografic). Ramurile geografiei Potrivit definitiei date geografiei ca stiinta.De asemenea. generalizarea si abstractizarea lor si elaborarea unor teorii adecvate.in contextual necesitatii existentei unui transfer de notiuni.in lucrarea sa Bazele teoretice si metodologice ale geografiei.

Are ca obiect de studio sociosistemul sau omul si totalitatea activitatilor sale strans legate insa de mediul natural(geosistem). Geografia asezarilor umane are drept preocupari studiul caracteristicilor. Geografia activitatilor umane este o subramura complexa care cuprinde:Geografia economica.evolutiei si repartitiei teritoriale a asezarilor rurale si urbane.a caracteristicilor vanturilor s.precum si evolutia si repartitia proceselor si fenomenelor atmosferice constituie obiectul de studiu al climatologiei(climatogeografiei) Apele.a.)si hidrologiei(prezenta sau absenta apelor).Subramura geografiei fizice care se ocupa cu studiul reliefului poarta denumirea de geomorfologie(sau morfogeografie) Componentele atmosferei.o evolutie indelungata.ca subramura a geografiei fizice.Geografia industriei.vegetatie. Geografia populatiei se ocupa cu studiul caracteristicilor si a repartitiei teritoriale a populatiei in stransa concordant cu factori sociali.Geografia transporturilor.la care se adauga roca care constituie baza de formare a solului.:Geografia resurselor.Geografia asezarilor umane. Geosistemul a avut.naturali s.scoartei terestre).care studiaza repartitia solurilor in functie de parametrii climatici.Acesta este obiectul de studio al paleogeografiei.In cadrul sau se individualizeaza mai multe diviziuni.Vegetatia si fauna sunt analizate prin prisma influentei factorilor climatici(evolutia in timp si spatiu a temperaturii aerului. .a cantitatilor de precipitatii atmosferice. O alta subramura a geografiei fizice este pedogeografia sau geografia solurilor.Geografia schimburilor economice si Geografia turismului. Geografia economica se impune ca o subramura ce studiaza raporturile dintre productia sociala.Geografia sociala si culturala si Geografia polititca.in timp.societatea umana si mediul geografic.fauna soluri).Subdiviziunile sale sunt:Geografia populatiei.economici.demografici.Geografia activitatilor umane.ape.dar si pentru a prognoza evolutia sa viitoare este nevoie sa se cunoasca toate aspectele legate de evolutia tuturor componentelor(relief.Pentru a intelege caracteristicile actuale.hidrologici si de vegetatie.clima.dar si in functie de caracteristicile reliefului(in principal altitudine si orientare).fac obiectul de studiu al hidrologiei(hidrogeografiei) La randul lor elementele de vegetatie si fauna formeaza obiectul de studio al biogeografiei.istorici.in totalitatea diversitatii lor. Geografia umana este cea de a doua ramura a Geografiei.Geografia agriculturii.a.politici.

In cazuri complexe se face apel la metode matematice care permit analiza exacta a legaturilor din fenomene. Geografia politica are in component Geografia electoral si Etnogeografia.Precizarea pozitiei are o importanta deosebita deoarece aceasta are influenta asupra caracteristicilor fenomenului si influenteaza relatiile acestuia(fenomen.principiul integrarii geografice.Depistarea cauzei sau a cauzelor care determina un anumit process poate fi simpla sau deosebit de complexa.Cand exista mai multe fenomene geografice de acelasi tip este necesara precizarea arealului pe care acestea sunt repartizare.principiul ecologic.Pentru geografie sunt operationale urmatoarele:principiul repartitiei spatial.1977) Principiul repartitiei spatiala stabileste in mod clar ca orice fenomen sau proces geografic are o anumita pozitie spatiala in limitele mediului geografic.Geografia cultural cuprinde:Geografia confesionala si Geografia culturilor umane.In mod simplu principiul se reduce la intrebarea de ce? .principiul cauzalitatii.oceane.Geografia sociala are ca subdiviziuni:Geografia comportamentala.dar si elemente de prognoza. Un loc aparte in structura Geografiei umane il ocupa Geografia istorica si toponimia geografica ramuri care prin obiectul lor de studio incearca sa ofere informatii pentru intelegerea corecta a proceselor si fenomenelor legate de societatea umana actual.In mod extreme de simplu acest principiu se poate rezuma doar la intrebarea:Unde se petrece un fenomen? Principiul cauzalitatii precizeaza ca orice fenomen sau proces care se petrece in mediul geografic are una sau mai multe cause.dar si pozitia fata de mari unitati geografice(forme majore de relief.component sau proces) cu alte component aflate in imediata vecinatate.fluvii).Este un principiu care decurge din succesiunea cauzaefect.principiul sociologic si principiul antropic(Donisa I.principiul regionalistmului. Principii si metode folosite in geografie Principiile sunt definite ca legi fundamentale ale unei stiinte.mari.principiul istorismului.De aceea se precizeaza intotdeauna pozitia pe Glob .Geografia lingvistica si Geografia medicala.Nu se poate explica prezentul decat printr o cunoastere temeinica a trecutului.

inclusiv omul.metoda analizei si sintezei.dar si a societatii umane.Cele doua procedee folosite in cercetarea geografica constituie alaturi de altele si metode de baza utilizate in procesul de invatamant.Metoda inductive se bazeaza pe cunoasterea realitatii geografice concrete.pe un anumit teritoriu. Principiul sociologic are in vedere rolul pe care il joaca factorii sociali in evolutia si repartitia geografica a proceselor si fenomenelor..Ea este o imbinare a doua metode.Principiul integrarii geografice precizeaza ca fiecare fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat si incadrat intr un ansamblu de elemente aflate in interactiune.Pe aceasta baza se poate generalize ca regiunile montane sunt inalte.sa se generalizeze.dar aceleasi metode pot si trebuie sa fie utilizate in procesul didactic.metoda cartografica. si colab. Principiul istorismului cere ca orice fenomen sa fie studiat prin prisma evolutiei sale in timp. in care fiecare componenta are aceeasi organizare sistematica fiind integrat intr un sistem de rang superiror.metoda modelarii.Metoda se poate aplica foarte bine si in studiul .Pe baza studiului unor elemente singular se incearca.logic. a.rezultata dintr o anumita configuratie a elementelor natural si social economice ce se manifesta in interactiunea lor. Principiul ecologic consta in recunoasterea legaturilor dintre vietuitoare.pante accentuate.In metoda deductive se porneste de la generalizare si pe calea deductiilor logice se caracterizeaza un element singular. Metoda inductiv-deductiva a fost introdusa in secolul XVII.Alaturi de acestea se cuvin a fi mentionate si doua procedee larg raspandite si anume:observatia si descrierea geografica.Spre exemplu pentru studiul unei zone montane.metoda istorica. Metodele cele mai utilizate in studiile geografice sunt(Erdeli G. Principiul antropic presupune evaluare activitatii umane ca element de transformare a mediului natural.o vegetatie de padure de conifer s. Asa cum s a precizat exista in geografie si o serie de metode utilizate in cercetarea fenomenelor. Principiul regionalismului permite cunoasterea fapteleor geografice in conditionarea lor.metoda statistic matematica.bine impadurite.bineinteles adaptate la particularitatile psiho pedagogice ale elevilor.Numai asa se pot descifra si explica caracterele actuale ale unor procese geografice si totodata se pot preciza tendintele de evolutie. a.prin metoda inductive se constata prezenta unor inaltimi diferite.Acesta este de fapt principiul organizarii sistematice a mediului geografic.cu ape curgatoare bogate s.si mediul natural.2000):metoda inductive-deductiva.o retea de ape bogata.

Este evident ca aceasta metoda este in cele mai multe cazuri o metoda mentala.dar este utilizata si de alte stiinte pentru reprezentarea unor elemente.de asemenea.dar si pentru reprezentarea grafica a caracteristicilor acestora cunoscute ca urmare a utilizarii celorlalte metode.Initial ei vor observa toate elementele caracteristice mediului in care traiesc.o metoda compusa din metoda analizei si metoda sintezei.cat si altor stiinte.precum si realizarea unor corelatii specific teoriei sistematice.prin organizarea unei excursii intr o alta zona.Este o metoda care permite masurarea cu exactitate a acestora. Metoda modelarii permite realizarea materiala sau mental a unui model(element care imita realitatea)cu scopul intelegerii evolutiei sale.precum si relatiile care se stabilesc cu alte parti sau procese.Cele doua metode sunt specific atat geografiei.caracteristicilor orizontului local de catre elevii din ciclul primar. Metoda analizei si sintezei este.vor constata ca o mare parte din caracteristicile orizontului local sunt specific si zonei vizitate.dat fiind faptul ca este foarte greu sa realizezi experimente in natura sau in cadrul societatii umane.o metoda mai putin utilizata in domeniul geografiei . Metoda istorica decurge din principiul istorismului si stipuleaza ca orice process sau fenomen geografic poate fi inteles si explicat prin evolutia sa atat in tip cat si in spatiu.a inregistrarilor de date referitoare la procesele si fenomenele studiate.Aceasta metoda este legata si de metoda experimental.iar ulterior. . Metoda analizei consta in descompunerea in parti component a proceselor si fenomenelor geografice cu scopul cunoasterii lor in amanunt. Metoda cartografica este o metoda specific geografica. Metoda statistico-matematica permite utilizarea formulelor si a calculelor matematice pentru prelucrarea observatiilor.pentru a intelege mecanismele de desfasurare.Aceasta metoda se foloseste atat pentru cunoasterea faptelor geografice . Metoda sintezei este metoda inversa de recompunere a proceselor si fenomenelor si se completeaza cu metoda analizei.

in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala.popularea acestuia.care sunt trasaturile peisajelor in care isi desfasoara activitatea si cum transforma acestia mediul natural pe care il ocupa. Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus.ca si factorii de productie.modalitatilor si efectelor actiunilor umane.Geografia umana pastreaza grija pentru comparative si explicatie.Ea include si elemente din alte stiinte:sociologie.in aceasta perioada.fluxurile pe care le produc aceste.dar si in plan tehnologic.la economisti. Conturarea unui obiect al geografiei economice s a facut datorita contributiei economistilor..al fiziocratilor sic el al clasicilor.in scopul gasirii cauzelor. Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman.Geografia economica:definire si obiect de studio Geografia studiaza o problematica foarte complexa cu preocupari atat in analiza mediului natural-Geografia fizica-cat si in ceea ce priveste grupurile de oameni si activitatiile desfasurate de acestia-Geografia umana.Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor.indeosebi dupa 1850.ocupa un rol deosebit de important.Se disting. Mercantilismul este un sistem theoretic characteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor.social.trei puncte de vedere(curente):al mercantilistilor.de activitatile productive si de modurile de viata(Erdeli G.cum se interconditioneaza ei cu spatiul in care traiesc.conditiile si resursele punerii lor in valoare.intr o prima etapa.Aceasta component cuprinde toate acele domenii si obiecte de studio din cadrul Geografiei care nu sunt direct preocupate de mediul natural analizand diferitele regiuni ale lumii in care se gasesc oameni.Statul este cel care trebuie sa favorizeze .2000) Geografia economica studiaza spatiun unde se produc bunurile si serviciile.dezvoltarea activitatilor material prin prisma principiilor care le favorizeaza.peisajele determinate de habitat.demografie. Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatial a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.politic.si a geografilor.economie dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural.

mercantilism monetarist.deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia Agricola. Perioada liberalismului economic clasic.mediana si periferica(Wallerstein. Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat. -identificarea cauzelor care au condu la imbogatirea natiunilor prin abstractizare.Ei studiaza producitia . Aparitia acestui current a fost determinate de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului :marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor. .al XIX lea.Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice:central.proprietari si industriasi si comercianti. mercantilism bazat pe industrie.In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare cid oar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului.1974) In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru etape:mercantilismul timpuriu.Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs.pe existent unei ordini natural si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente.mercantilismul dezvoltat(bazat pe comert) Fiziocratia sau “guvernarea naturii”este un current promovat de scoala franceza incepand cu 1758.Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi natural.un excedent commercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase. Liberalismul economic este o notiune care se diferentiaza atat de etatism(controlul total al statului)cat si de anarhie si presupune interventia statului intre anumite limite.circulatia si repartitia bogatiilor material.Tabloul reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii:producatori.cand F. Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principal sursa pentru sporirea avutiei. Principalele caracteristici ale liberalismului clasic sunt: -concentrarea atentiei pe productie si doar in plan secundar pe circulatie. singura clasa productive fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura.Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec.axandu se pe rolul motor al interesului individului.care sunt stabilite prin negociere de partile implicate in actul economic.

Potrivit acestei teorii.cu atat utilitatea este mai mare .-ordonarea societatii si economiei dupa legi natural.Aceasta inegalitate a avantajelor creste pe masura ce se accentueaza diferentele de nivel.opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor natural asupra evolutiilor istorice.Pe aceasta baza schimburile economice internationale pot fi reciproc avantajoase pentru toti partenerii.a comertului intre state si a avantajului absolute are ca idée central specializarea dintre state in functie de favoribilitatile natural si artificial conduce la accentuarea avantajelor reciproce.Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia.indifferent de potentialul lor economic. Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant. al XVIII lea apar primele lucrari veritabile de geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii.Cu cat nevoia este mai mare .Reprezentantii acestei teorii sustin ca valoarea marfii nu este create in procesul productiei ci ia nastere in procesul schimbului pe baza aprecierilor participantilor la actul vanzare cumpararea.fiecare tara va cauta sa importe acele bunuri pe care le produce la costuri mai mari.Potrivit acestei teorii fiecare tara trebuie sa se specializeze in productia si exportul acelor bunuri pe care le produce cu costuri relative mai scazute Invers.activitatile economice.Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C Ritter(1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditional.. La sfarsitul sec. Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica. al XIX lea si inceputul sec.deplina libertate de concurenta intre tari. Cel mai important reprezentant al liberalismului economic clasic este A.Acest principiu a reflectat mai mult economiile din sec.valoarea este o categorie subiectiva. Teoria marginalista a fost emisa de scoala austriaca.Aceste aprecieri depind de raportul dintre intensitatea nevoilor individuale ce trebuie satisfacute si volumul de bunuri.structura si rentabilitate David Ricardo(1772-1823) pubne bazele unei noi teorii-avantajul comparative relativecare analizeaza rolul comertului exterior ca factor de dezvoltare si progres al tarilor partenere in schimburi. al XX lea. Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economist si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice. F. Teoria diviziunii muncii.Astfel apare liberal schimb.rezultata din aprecierile subiectelor economice isolate.Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen.societate si stat.Smith)17231790)care se remarca prin cateva teorii care au in vedere si dimensiunea spatial a fenomenelor economice.

detine un rol foarte important.agricole) din diferite tari.incepand cu 1860.El evidentiaza rolul cailor ferate si marilor centre industrial in noile forme de structurare a spatiului.Numeroase tari revin la protectionism.ca raspuns la nevoile unui public interest de transformarea lumii si extinderea pietei.energetice.legatura dintre modul de viata si modul de productie. In prima jumatate a secolului al XX lea situatia economica cunoaste mutatii profunde.ea prezinta fapte concrete.Brunhes consacra un capitol important al lucrarii sale Geografie umana(1910) geografiei economice.El se opreste asupra problemelor de actualitate cum ar fi industrializarea.de a descrie utilizarea lor productive si de a prezenta fluxurile de schimburi international corespunzatoare(rute ale comertului mondial).Apar in acesti ani societati de geografie coloniala. al XX lea) In prima etapa se remarca Scoala Franceza de Geografie prin fondatorul sau Paul Vidale de la Blache care acorda o atentie deosebita progresului noilor regiuni industrial si urbane.Dupa cum se poate observa dispare treptat interesul pentru analiza spatial.comerciala sau maritima.urbanizarea.alte modele economice(de ex.statistici si nu utlizeaza fundamental theoretic.in aceste conditii.Astfel ia nastere geografia economica. Al doilea moment este marcat de contributia lui Pierre George care va exercita un ascendant puternic asupra epocii sale.George nu exista mecanisme natural care determina o anumita adaptare ci .Cadrul natural. Obiectul geografiei economice este reprezentat in aceasta etapa de inventarierea resurselor(minerale. Aceasta geografie economica este foarte empirica.Printe succesorii sai cei mai de seama.J.mecanismele capitaliste devin rigide apar crizele economice in urma carora creste somajul si se amplifica supraproductia. Planificarea sovietica din 1928)pe fondul neincrederii in mecanismele spontane ale pietei.Pentru P.Exceptie fac studiile lui Alfred Marshall care insista asupra factorilor de localizare ai activitatilor economice.El incearca sa adapteze geografia la epoca sa considerand ca aceasta stiinta trebuie sa serveasca mai ales in actiunile de planificare.Observatiile sale cu privire la economie sunt mai ales descriptive.in favoarea rationalului). Se remarca in aceasta etapa dezvoltarea geografiei economice in invatamantul secundar si practice.Apar.Devine in anii 1870 1880 ramura geografiei cu cel mai mare success public. In intervalul analizat se remarca doua moment in contituirea acestei stiinte: -Geografie economica pragmatica(caracteristica sfarsitului de secol XIX) -Geografie economica teoretica(in prima jumatate a sec.care determina activitatile economice.

ca fiind noua geografie. protectionism).se opreste asupra rolului mecanismelor macroeconomice in structurarea spatiului.1956) Paul Claval in lucrarea Eseu asupra evolutiei umane-1964 propune o reorientare a geografiei economice prin apropiereae de economie si abordarea problemelor de microeconomie.idée reluata in zilele noastre indirect prin reflectiile asupra dezvoltarii durabile si cautarea unor solutii noi in gestiunea mediului.si determina o crestere a interesului pentru noua geografie.in cursul anului 1980.El plaseaza astfel. in lucrarea Regiuni.in Franta anilor 1968.ea fiind consolidate pe baza teoriei ricardiene fondata pe heterogenitate geografica.este de .acordand un loc important cheltuielilor de transport si costurilor de informare.cercetarile lui Paul Krugman s au reorientat catre geografia economica.Autorul.Autorul privilegiaza producatorul insa nu ignora consumul care ii serveste sa masoare nivelurile de dezvoltare al tarilor(George.El a demonstrate ca schimburile international ar putea exista si in lipsa unui avantaj comparativ.natiuni mari spatii-1968. In aceasta perioada capata o importanta deosebita reintegrarea mediului in teoria economica. Dupa 1970 curentul economiei spatiale la economist isi pierde din importanta din cauza rolului secundar al costurilor de transport. In economia international s au realizat dezvoltari teoretice importante.doar conceptii guvernamentale care impart lumea in societati capitaliste si socialiste.aceasta ramura fiind printer putinele care nu au eliminate dimensiunea spatiala a abordarilor.pentru caracteristicile determinate de schimburile internationale sau localizarea unor activitati.In lucrarea Geografie generala a pietelor-1963 el analizeaza dimensiunea spatial a teoriei pietei.fondate pe luarea in considerare a comportamentelor rationale au capatat o asemenea importanta in anii 1950-1970 incat geografii le au considerat o baza pentru reorganizarea totala a Geografiei umane.in centru regimurile economice si politicile macroeconomice (legislatie. Incepand din 1990. infrastructura.Geografia economica era calificata.Una din sarcinile economiei.datorita randamentelor ridicate realizate de economiile de scara. Noile orientari ale geografiei economice.afirma el.Aceasta posibilitate justifica interventia publica in politicile industrial si comerciale private. Economistul American Paul Krugman a devenit unul dintre cercetatorii actuali cei mai cunoscuti pentru ca a contribuit la o reorientare fundamental a teoriei comertului international. Aceasta evolutie confera o mare putere explicative pentru progresele realizate in economia internationala.si mai ales catre problemele localizarii.

s au afirmat in tarile dezvoltate cu economie de piata.Acesta este un salt calitativ remarcabil ce plaseaza geografia economica in randul stiintelor indispensabile in abordarea realitatii economice contemporane.Economia mondiala este un sistem eterogen.alcatuit dintr o societate principal-firma mama-si un numar de filial.ajungand.pentru ca statele difera ca marime.dar se mai mentin diferente si in privinta sistemului economic.aspectele economice fiind urmarite intr un context mai larg. In present.El mai arata ca o regiune poate deveni prin effect cumulative si.potential demographic si economic.plecand de la un demaraj aproape arbitrar.perceptia indivizilor asupra proceselor si fenomenelor economice.inca.trecandu se la abordari teoretice.Strategia generala a societatilor transnationale vizeaza abandonarea economiilor bazate pe consumuri mari de materii prime. Lucrarile de geografie economica.dependente de aceasta.meritul lor fiind acela de a depasi caracterul explicative.capitalurilor.Se poate spune ca este un sistem de interdependente in care celulele de baza sunt.activitatilor de servicii.se poate spune ca cele mai importante elemente ale evolutiei economiei mondiale sunt societatile transnationale.de energie si trecerea la o economie .realizate de geografi sunt foarte numeroase.in unele cazuri.circulatia bunurilor.in legatura cu discursul si ideologiile grupurilor sociale.).dar rezultanta globala este de crestere a produsului mondial brut.In diferite zone geografice.mai comparativa decat alta.Ele reprezinta un ansamblu la scara globala.Initial.localizarilor industrial.ca dimensiune a dezvoltarii economice.definite ca acele firme care si au extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine.sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune.Globalizarea economica Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati(productia materiala.telecomunicatiilor.cercetarea stiintifica etc.fazele de expansiune alternand cu cele de recesiune.si celalalte elemente ale teritoriului.datorita randamentelor crescute premise de concentrarea spatiala a activitatilor.optimizarea raporturilor intre economie .serviciilor. Trasaturi ale economiei mondiale.a caror influenta asupra economiei mondiale este in functie de nivelul lor de dezvoltare.in aceasta perioada.evolutia economica este diferita.economiilor regionale sau nationale.implantate intr un numar mai mare sau mai mic de tari.a intelege de ce activitatile economice apar si se dezvolta intr un loc mai degraba decat in altul.ele fiind consecrate pietelor international.Complexitatea abordarilor creste.economiile nationale.

ideologia organizationala(impunerea unui anumit mod de a face productie).In general.cultural)si apoi propune o comparative intre ideal tip si starea de fapt.Are loc o intrepatrundere a economiilor.manifestata prin cresterea rolului jucat de investitiile si capitalurile straine.de la activitati economice la internationalizarea culturii.Capitalul intern nu mai poate fi factorul principal al cresterii economice.cel de relocalizare.incheierea unor acorduri de licente.educatiei.delocalizarea vizeaza produse standardizate si s a dezvoltat mai intai pe axa nord-nord.Globalization.extinderea concurentei.Se observa ca profiturile obtinute in urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor in tara in care isi are sediul firma mama.In sens mai restrains.cultural. Globalizarea nu este un process uniform si linear ci include o gama larga de fenomene.politic.tehnologiei.sectoare in care detin aproape 60% din active la nivel global.Mergand pe schema conceptual propusa de acesta se poate vorbi despre o tridimensionare a globalizarii:pe plan economic.datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului.Waters(Waters M.ocolirea unor bariere vamale. Astfell.aparitia unor filial commune.1995 Un process tot mai evident este Globalizarea economiei.formarea statelor-regiuni ca reactie la statele natiuni.investitiile.London) spune ca globalizarea reprezinta reducerea constrangerilor geografice asupra aranjamentelor sociale.inceperea productiei de subansamble.in ceea ce priveste globalizarea economica Waters considera ca dimensiunile acesteia sunt:comertul.globalizarea se refera la liberalizarea comertului.fiind interesate in special de sectorul bancar.1996.Dintre acestea piata financiara si comertul reprezinta acele elemente in care globalizarea este realizata aproape in intregime.piata financiara si piata muncii.productia.cel de asigurari.Autorul operationalizeaza pentru fiecare concept(globalizare economica. Reorganizarea economiei mondiale este determinate in mod hotarator de trei elemente esentiale:globalizarea consumatorilor si corporatiilor. Un effect al transnationalizarii este procesul de delocalizare.de servicii.Routhlege.M. Procesul de globalizare cuprinde 3 dimensiuni:globalizarea economica.investitiilor si fluxurilor de .Acest process implica noi forme de organizare international a productiei.de schimburile comerciale in formarea produsului intern brut.cu un nivel economic mai scazut.adica transferul unei productii interne in alte state.pentru ca apoi sa include si tarile in curs de dezvoltare.bazata pe informative si tehnologie de varf.adica asistam la un process invers.politica si sociala.minimizarea costurilor de fabricatie.End of the Nation State.politica.aparitia si ascensiunea blocurilor economice(Keinichi Ohmae.

care urmaresc traseul infrastructurii urbane.la crearea de locuri de munca.creand orase informationale globalizate.Globalizarea economica reprezinta o transformare majora in organizarea teritoriala.si cooperarea natiunilor la crearea unei retele economice globale.In aceste conditii exita riscul ca cele doua grupari sa intre in conflict sis a dea o alta directive si forma procesului.Astfel in numeroase state in care societatile transnationale produc o mare parte din produsul intern brut.de asemenea.acestea capata o putere de negociere pe plan international care devanseaza reprezentantii puterilor nationale.Aceasta integrare presupune schimbari de mentalitate la nivelul entitatilor statale dar si la nivelul fiecarui agent economic in parte.precum si la integrarea mijloacelor de productie din diferite tari sub proprietatea societatilor transnationale si la integrarea pietelor de produse si financiare. Exista doua forte care actioneaza asupra globalizarii:raspandirea retelelor informationale.capitaluri dintre tari.spatiala. Din punct de vedere economic.Motivatiile de natura nationala incep sa si piarda teren in conditiile in care componentele sistemului economic mondial nu mai reprezinta decat in mica masura interesele nationalului.care necesita politici financiare si comerciale liberalizate.economice.a activitatii economice si a puterii politico. Statele care urmeaza directia impusa de societatile transnationale trebuie sa si adapteze politica economica si legislative in functie de interesele acestora pentru a nu genera problem sociale tinand cont de faptul ca aceste firme gigant contribuie tot mai mult la crearea valorii adaugate in cadrul economiei nationale si.deci intr un sistem unic.globalizarea semnifica integrarea sistemelor economice nationale sistemului economiei mondiale. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful