Geografia-notiuni generale

Geografia este o stiinta foarte veche,care a evoluat in functie de progresele inregistrate de societate de a lungul timpului.Pentru a putea fi considerata stiinta trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de definitia stiintelor,definitie generala si unanim consemnata in majoritatea lucrarilor.O stiinta este un ansamblu de cunostiinte veridice despre realitatea obiectiva sau subiectiva.Orice stiinta are un obiect de studiu,o teorie si o metodologie.Din perspectiva acestei definitii rezulta ca geografia indeplineste conditiile impuse,acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza. Geografia ca disciplina de invatamant are menirea de a transmite datele esentiale ale stiintei cu scopul creerii unei gandiri specific si a dezvoltarii personalitatii umane.

Definitia si obiectul de studiu al geografiei

Geografia este o stiinta veche,ale carei inceputuri dateaza din Antichitate.Denumirea provine de la doua cuvinte din limba greaca veche:geo=Pamant si graphien=descriere.Cu alte cuvinte geografia se ocupa cu descrierea Pamantului,privit ca un intreg.Daca am pastra aceasta definitie se constata ca mai exista si alte stiinte care au ca obiect de studio Pamantul si deci geografia ar intra in contradictie cu acestea.Asupra definitiei geografiei,a obiectului sau de studio si a ramurilor(diviziunilor)sale au existat,de a lungul timpului,numeroase discutii. Literatura geografica romaneasca sic ea straina cuprinde numersoase studii cu caracter teoretico-metodologic referitoare la obiectul de studio al geografiei.Interpretariile si continutul acestuia difera de la autor la autor in functie de conceptele existente si de viziunea fiecaruia,dar si de stadiul dezvoltarii stiintelor,in ansamblul lor,la un moment dat. Caracteristica comuna a tuturor autorilor romani,(dar si a celor straini),incepand cu fondatorul Geografiei modern romanesti,Simion Mehedinti(Terra,1931),apoi Vintila Mihailescu(Geografie teoretica,1968),Ioan Donisa(Bazele teoretice si metodologice ale geografiei,1977),Alexandru Rosu si Irina Ungureanu(Geografia mediului inconjurator,1977),Ioan Ianos(Orasele si organizarea spatiului geografic,1987),este viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei fie ca acesta se numeste mediu geografic,intreg territorial-de la localitate la planeta,socio-geosistem,mediu inconjurator sau spatiu geografic.

Se au in vedere o multitudine de component(natural si antropice).Cea mai uzitate definitie pentru geografie este:stiinta care se ocupa cu studiul mediului geografic.metode de la o stiinta la alta.principia.Pe baza acestei teorii generale a sistemelor Ioan Donisa. generalizarea si abstractizarea lor si elaborarea unor teorii adecvate. Geografia fizica este denumita ca ramura a geografiei care se ocupa cu studiul componentelor natural ale mediului geografic(geosistemul).De asemenea.Din acest punct de vedere exista o geografie generala(fizica si umana) si o geografie regional(fizica si umana).dar si unele imprumutatea.in lucrarea sa Bazele teoretice si metodologice ale geografiei.respectiv :relieful(totalitatea neregularitatilor .in contextual necesitatii existentei unui transfer de notiuni.precum si multiplele si complexele relatii care se stabilesc intre aceste componente.Dar mediul geografic poate fi studiat atat la scara planetara precum si la scara regional.denumire ce sugereaza organizarea sistematica a mediului geografic si faptul ca acesta este format din doua subsisteme majore:omul si totalitatea activitatilor sale(socio sistem)si subsistemul natural(geosistemul).1977.Componentele au aceeasi organizare sistematica. Ramurile geografiei Potrivit definitiei date geografiei ca stiinta.legi. Potrivit definitiei stiintei rezulta ca geografia este un ansamblu de cunostiinte veridice(adevarate)despre realitatea obiectiva(mediul geografic).precum si mediului geografic rezulta ca geografia cuprinde doua mari ramuri:geografia fizica si geografia umana.in timp.Geografia utilizeaza un ansamblu de principia si metode specific.care confera caracterul de intreg mediului geografic.Prin aceasta prisma mediul geografic este un sistem format din n elemente(component)intre care exista multiple si complexe relatii reciproce.presupunea ca obiect de studio al Geografiei denumirea de sociogeosisteam.proces care a marcat si marcheaza de fapt progresul stiintelor in lumea de astazi.dar si pentru activitatea antropica este suportul acestora. Componenta cea mai importanta atat pentru celalalte elemente natural.Analizele intreprinse asupra mediului geografic-in ansamblu sau pe anumite componente-au permis. Viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei se regaseste foarte bine in definitia sistemului(teoria sistematica).Acesta(mediul geografic)reprezinta locul de interferenta al invelisurilor Pamantului inclusive societatea umana.Are deci un obiect de studiu.

Subdiviziunile sale sunt:Geografia populatiei.care studiaza repartitia solurilor in functie de parametrii climatici.in timp.Geografia transporturilor.vegetatie.ape.dar si pentru a prognoza evolutia sa viitoare este nevoie sa se cunoasca toate aspectele legate de evolutia tuturor componentelor(relief.naturali s.Geografia industriei.Pentru a intelege caracteristicile actuale.hidrologici si de vegetatie.societatea umana si mediul geografic.Vegetatia si fauna sunt analizate prin prisma influentei factorilor climatici(evolutia in timp si spatiu a temperaturii aerului.la care se adauga roca care constituie baza de formare a solului.a.a cantitatilor de precipitatii atmosferice. O alta subramura a geografiei fizice este pedogeografia sau geografia solurilor.in totalitatea diversitatii lor.fauna soluri).)si hidrologiei(prezenta sau absenta apelor).demografici.a.precum si evolutia si repartitia proceselor si fenomenelor atmosferice constituie obiectul de studiu al climatologiei(climatogeografiei) Apele.Geografia agriculturii.Are ca obiect de studio sociosistemul sau omul si totalitatea activitatilor sale strans legate insa de mediul natural(geosistem).o evolutie indelungata. Geosistemul a avut. Geografia asezarilor umane are drept preocupari studiul caracteristicilor.In cadrul sau se individualizeaza mai multe diviziuni.ca subramura a geografiei fizice.Subramura geografiei fizice care se ocupa cu studiul reliefului poarta denumirea de geomorfologie(sau morfogeografie) Componentele atmosferei.fac obiectul de studiu al hidrologiei(hidrogeografiei) La randul lor elementele de vegetatie si fauna formeaza obiectul de studio al biogeografiei.:Geografia resurselor. Geografia populatiei se ocupa cu studiul caracteristicilor si a repartitiei teritoriale a populatiei in stransa concordant cu factori sociali.Geografia schimburilor economice si Geografia turismului. Geografia umana este cea de a doua ramura a Geografiei.scoartei terestre).Geografia sociala si culturala si Geografia polititca.evolutiei si repartitiei teritoriale a asezarilor rurale si urbane.Geografia asezarilor umane.Geografia activitatilor umane.a caracteristicilor vanturilor s. Geografia economica se impune ca o subramura ce studiaza raporturile dintre productia sociala.istorici.politici.Acesta este obiectul de studio al paleogeografiei.dar si in functie de caracteristicile reliefului(in principal altitudine si orientare).economici. Geografia activitatilor umane este o subramura complexa care cuprinde:Geografia economica. .clima.

principiul sociologic si principiul antropic(Donisa I.Geografia cultural cuprinde:Geografia confesionala si Geografia culturilor umane.1977) Principiul repartitiei spatiala stabileste in mod clar ca orice fenomen sau proces geografic are o anumita pozitie spatiala in limitele mediului geografic.Precizarea pozitiei are o importanta deosebita deoarece aceasta are influenta asupra caracteristicilor fenomenului si influenteaza relatiile acestuia(fenomen.Geografia sociala are ca subdiviziuni:Geografia comportamentala. Un loc aparte in structura Geografiei umane il ocupa Geografia istorica si toponimia geografica ramuri care prin obiectul lor de studio incearca sa ofere informatii pentru intelegerea corecta a proceselor si fenomenelor legate de societatea umana actual.mari.principiul integrarii geografice.dar si pozitia fata de mari unitati geografice(forme majore de relief.principiul cauzalitatii.component sau proces) cu alte component aflate in imediata vecinatate.Nu se poate explica prezentul decat printr o cunoastere temeinica a trecutului.principiul istorismului. Geografia politica are in component Geografia electoral si Etnogeografia.Depistarea cauzei sau a cauzelor care determina un anumit process poate fi simpla sau deosebit de complexa.In mod simplu principiul se reduce la intrebarea de ce? .In cazuri complexe se face apel la metode matematice care permit analiza exacta a legaturilor din fenomene.fluvii).Este un principiu care decurge din succesiunea cauzaefect.Pentru geografie sunt operationale urmatoarele:principiul repartitiei spatial.principiul ecologic.Geografia lingvistica si Geografia medicala.oceane.dar si elemente de prognoza. Principii si metode folosite in geografie Principiile sunt definite ca legi fundamentale ale unei stiinte.In mod extreme de simplu acest principiu se poate rezuma doar la intrebarea:Unde se petrece un fenomen? Principiul cauzalitatii precizeaza ca orice fenomen sau proces care se petrece in mediul geografic are una sau mai multe cause.De aceea se precizeaza intotdeauna pozitia pe Glob .Cand exista mai multe fenomene geografice de acelasi tip este necesara precizarea arealului pe care acestea sunt repartizare.principiul regionalistmului.

2000):metoda inductive-deductiva. in care fiecare componenta are aceeasi organizare sistematica fiind integrat intr un sistem de rang superiror.metoda analizei si sintezei.Principiul integrarii geografice precizeaza ca fiecare fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat si incadrat intr un ansamblu de elemente aflate in interactiune.dar aceleasi metode pot si trebuie sa fie utilizate in procesul didactic. Principiul sociologic are in vedere rolul pe care il joaca factorii sociali in evolutia si repartitia geografica a proceselor si fenomenelor. Principiul ecologic consta in recunoasterea legaturilor dintre vietuitoare.pante accentuate. Principiul antropic presupune evaluare activitatii umane ca element de transformare a mediului natural.Numai asa se pot descifra si explica caracterele actuale ale unor procese geografice si totodata se pot preciza tendintele de evolutie.bineinteles adaptate la particularitatile psiho pedagogice ale elevilor.metoda istorica.Metoda se poate aplica foarte bine si in studiul .pe un anumit teritoriu.Pe baza studiului unor elemente singular se incearca.si mediul natural..Spre exemplu pentru studiul unei zone montane.Pe aceasta baza se poate generalize ca regiunile montane sunt inalte. Metoda inductiv-deductiva a fost introdusa in secolul XVII. a.o vegetatie de padure de conifer s.inclusiv omul.Cele doua procedee folosite in cercetarea geografica constituie alaturi de altele si metode de baza utilizate in procesul de invatamant. Principiul regionalismului permite cunoasterea fapteleor geografice in conditionarea lor.cu ape curgatoare bogate s.Alaturi de acestea se cuvin a fi mentionate si doua procedee larg raspandite si anume:observatia si descrierea geografica.metoda statistic matematica.dar si a societatii umane.rezultata dintr o anumita configuratie a elementelor natural si social economice ce se manifesta in interactiunea lor. Metodele cele mai utilizate in studiile geografice sunt(Erdeli G. Principiul istorismului cere ca orice fenomen sa fie studiat prin prisma evolutiei sale in timp.logic. Asa cum s a precizat exista in geografie si o serie de metode utilizate in cercetarea fenomenelor.In metoda deductive se porneste de la generalizare si pe calea deductiilor logice se caracterizeaza un element singular.metoda modelarii.Ea este o imbinare a doua metode.Metoda inductive se bazeaza pe cunoasterea realitatii geografice concrete. si colab.Acesta este de fapt principiul organizarii sistematice a mediului geografic.sa se generalizeze.o retea de ape bogata.metoda cartografica.bine impadurite.prin metoda inductive se constata prezenta unor inaltimi diferite. a.

Aceasta metoda este legata si de metoda experimental.dat fiind faptul ca este foarte greu sa realizezi experimente in natura sau in cadrul societatii umane.dar si pentru reprezentarea grafica a caracteristicilor acestora cunoscute ca urmare a utilizarii celorlalte metode.iar ulterior. Metoda analizei consta in descompunerea in parti component a proceselor si fenomenelor geografice cu scopul cunoasterii lor in amanunt.Initial ei vor observa toate elementele caracteristice mediului in care traiesc.pentru a intelege mecanismele de desfasurare.caracteristicilor orizontului local de catre elevii din ciclul primar. Metoda sintezei este metoda inversa de recompunere a proceselor si fenomenelor si se completeaza cu metoda analizei. Metoda modelarii permite realizarea materiala sau mental a unui model(element care imita realitatea)cu scopul intelegerii evolutiei sale.vor constata ca o mare parte din caracteristicile orizontului local sunt specific si zonei vizitate. Metoda cartografica este o metoda specific geografica. Metoda istorica decurge din principiul istorismului si stipuleaza ca orice process sau fenomen geografic poate fi inteles si explicat prin evolutia sa atat in tip cat si in spatiu.dar este utilizata si de alte stiinte pentru reprezentarea unor elemente.cat si altor stiinte.Aceasta metoda se foloseste atat pentru cunoasterea faptelor geografice .de asemenea.precum si realizarea unor corelatii specific teoriei sistematice.o metoda compusa din metoda analizei si metoda sintezei.o metoda mai putin utilizata in domeniul geografiei . .prin organizarea unei excursii intr o alta zona.Este evident ca aceasta metoda este in cele mai multe cazuri o metoda mentala. Metoda statistico-matematica permite utilizarea formulelor si a calculelor matematice pentru prelucrarea observatiilor.a inregistrarilor de date referitoare la procesele si fenomenele studiate.precum si relatiile care se stabilesc cu alte parti sau procese. Metoda analizei si sintezei este.Este o metoda care permite masurarea cu exactitate a acestora.Cele doua metode sunt specific atat geografiei.

cum se interconditioneaza ei cu spatiul in care traiesc.ocupa un rol deosebit de important.demografie. Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatial a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.al fiziocratilor sic el al clasicilor.economie dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural. Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman.trei puncte de vedere(curente):al mercantilistilor.Aceasta component cuprinde toate acele domenii si obiecte de studio din cadrul Geografiei care nu sunt direct preocupate de mediul natural analizand diferitele regiuni ale lumii in care se gasesc oameni.Geografia umana pastreaza grija pentru comparative si explicatie.la economisti.conditiile si resursele punerii lor in valoare. Mercantilismul este un sistem theoretic characteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor.care sunt trasaturile peisajelor in care isi desfasoara activitatea si cum transforma acestia mediul natural pe care il ocupa.dar si in plan tehnologic.Statul este cel care trebuie sa favorizeze .intr o prima etapa. Conturarea unui obiect al geografiei economice s a facut datorita contributiei economistilor.dezvoltarea activitatilor material prin prisma principiilor care le favorizeaza.Ea include si elemente din alte stiinte:sociologie.ca si factorii de productie..Geografia economica:definire si obiect de studio Geografia studiaza o problematica foarte complexa cu preocupari atat in analiza mediului natural-Geografia fizica-cat si in ceea ce priveste grupurile de oameni si activitatiile desfasurate de acestia-Geografia umana. Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus.peisajele determinate de habitat.fluxurile pe care le produc aceste.Se disting.de activitatile productive si de modurile de viata(Erdeli G.2000) Geografia economica studiaza spatiun unde se produc bunurile si serviciile.indeosebi dupa 1850.in scopul gasirii cauzelor.in aceasta perioada.social.in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala.si a geografilor.Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor.politic.modalitatilor si efectelor actiunilor umane.popularea acestuia.

care sunt stabilite prin negociere de partile implicate in actul economic.In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare cid oar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.cand F.circulatia si repartitia bogatiilor material.deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia Agricola. -identificarea cauzelor care au condu la imbogatirea natiunilor prin abstractizare.Tabloul reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii:producatori.sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului.1974) In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru etape:mercantilismul timpuriu. Aparitia acestui current a fost determinate de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului :marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor.proprietari si industriasi si comercianti.pe existent unei ordini natural si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente. .Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice:central.al XIX lea. Principalele caracteristici ale liberalismului clasic sunt: -concentrarea atentiei pe productie si doar in plan secundar pe circulatie.Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs.mercantilism monetarist.Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi natural. Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principal sursa pentru sporirea avutiei.Ei studiaza producitia .un excedent commercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase.axandu se pe rolul motor al interesului individului.Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec. Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat.mercantilismul dezvoltat(bazat pe comert) Fiziocratia sau “guvernarea naturii”este un current promovat de scoala franceza incepand cu 1758. Perioada liberalismului economic clasic. singura clasa productive fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura. Liberalismul economic este o notiune care se diferentiaza atat de etatism(controlul total al statului)cat si de anarhie si presupune interventia statului intre anumite limite. mercantilism bazat pe industrie.mediana si periferica(Wallerstein.

Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economist si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice.indifferent de potentialul lor economic.societate si stat.rezultata din aprecierile subiectelor economice isolate. Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant.Reprezentantii acestei teorii sustin ca valoarea marfii nu este create in procesul productiei ci ia nastere in procesul schimbului pe baza aprecierilor participantilor la actul vanzare cumpararea.valoarea este o categorie subiectiva. Teoria diviziunii muncii.-ordonarea societatii si economiei dupa legi natural.Acest principiu a reflectat mai mult economiile din sec.Smith)17231790)care se remarca prin cateva teorii care au in vedere si dimensiunea spatial a fenomenelor economice.a comertului intre state si a avantajului absolute are ca idée central specializarea dintre state in functie de favoribilitatile natural si artificial conduce la accentuarea avantajelor reciproce. La sfarsitul sec. Teoria marginalista a fost emisa de scoala austriaca.Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia.Astfel apare liberal schimb.fiecare tara va cauta sa importe acele bunuri pe care le produce la costuri mai mari.Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C Ritter(1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditional. al XX lea.opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor natural asupra evolutiilor istorice.Aceste aprecieri depind de raportul dintre intensitatea nevoilor individuale ce trebuie satisfacute si volumul de bunuri.deplina libertate de concurenta intre tari.Cu cat nevoia este mai mare .Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen.Potrivit acestei teorii fiecare tara trebuie sa se specializeze in productia si exportul acelor bunuri pe care le produce cu costuri relative mai scazute Invers. al XVIII lea apar primele lucrari veritabile de geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii. Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica.cu atat utilitatea este mai mare .activitatile economice.. Cel mai important reprezentant al liberalismului economic clasic este A.structura si rentabilitate David Ricardo(1772-1823) pubne bazele unei noi teorii-avantajul comparative relativecare analizeaza rolul comertului exterior ca factor de dezvoltare si progres al tarilor partenere in schimburi. al XIX lea si inceputul sec.Potrivit acestei teorii. F.Pe aceasta baza schimburile economice internationale pot fi reciproc avantajoase pentru toti partenerii.Aceasta inegalitate a avantajelor creste pe masura ce se accentueaza diferentele de nivel.

George nu exista mecanisme natural care determina o anumita adaptare ci .mecanismele capitaliste devin rigide apar crizele economice in urma carora creste somajul si se amplifica supraproductia.Observatiile sale cu privire la economie sunt mai ales descriptive.in aceste conditii.detine un rol foarte important.alte modele economice(de ex.El se opreste asupra problemelor de actualitate cum ar fi industrializarea.Devine in anii 1870 1880 ramura geografiei cu cel mai mare success public.incepand cu 1860.J.Pentru P.in favoarea rationalului).de a descrie utilizarea lor productive si de a prezenta fluxurile de schimburi international corespunzatoare(rute ale comertului mondial).energetice.Exceptie fac studiile lui Alfred Marshall care insista asupra factorilor de localizare ai activitatilor economice.Cadrul natural. Al doilea moment este marcat de contributia lui Pierre George care va exercita un ascendant puternic asupra epocii sale. In prima jumatate a secolului al XX lea situatia economica cunoaste mutatii profunde.Numeroase tari revin la protectionism. Aceasta geografie economica este foarte empirica.legatura dintre modul de viata si modul de productie.statistici si nu utlizeaza fundamental theoretic.Astfel ia nastere geografia economica. Se remarca in aceasta etapa dezvoltarea geografiei economice in invatamantul secundar si practice.Apar in acesti ani societati de geografie coloniala. Obiectul geografiei economice este reprezentat in aceasta etapa de inventarierea resurselor(minerale. In intervalul analizat se remarca doua moment in contituirea acestei stiinte: -Geografie economica pragmatica(caracteristica sfarsitului de secol XIX) -Geografie economica teoretica(in prima jumatate a sec. Planificarea sovietica din 1928)pe fondul neincrederii in mecanismele spontane ale pietei.care determina activitatile economice.Brunhes consacra un capitol important al lucrarii sale Geografie umana(1910) geografiei economice.comerciala sau maritima.agricole) din diferite tari.Printe succesorii sai cei mai de seama.El incearca sa adapteze geografia la epoca sa considerand ca aceasta stiinta trebuie sa serveasca mai ales in actiunile de planificare.Apar.ca raspuns la nevoile unui public interest de transformarea lumii si extinderea pietei.urbanizarea.Dupa cum se poate observa dispare treptat interesul pentru analiza spatial. al XX lea) In prima etapa se remarca Scoala Franceza de Geografie prin fondatorul sau Paul Vidale de la Blache care acorda o atentie deosebita progresului noilor regiuni industrial si urbane.El evidentiaza rolul cailor ferate si marilor centre industrial in noile forme de structurare a spatiului.ea prezinta fapte concrete.

in lucrarea Regiuni.natiuni mari spatii-1968. Noile orientari ale geografiei economice.fondate pe luarea in considerare a comportamentelor rationale au capatat o asemenea importanta in anii 1950-1970 incat geografii le au considerat o baza pentru reorganizarea totala a Geografiei umane.si determina o crestere a interesului pentru noua geografie.cercetarile lui Paul Krugman s au reorientat catre geografia economica. Economistul American Paul Krugman a devenit unul dintre cercetatorii actuali cei mai cunoscuti pentru ca a contribuit la o reorientare fundamental a teoriei comertului international. In aceasta perioada capata o importanta deosebita reintegrarea mediului in teoria economica.acordand un loc important cheltuielilor de transport si costurilor de informare.in Franta anilor 1968.El plaseaza astfel. ca fiind noua geografie. In economia international s au realizat dezvoltari teoretice importante.idée reluata in zilele noastre indirect prin reflectiile asupra dezvoltarii durabile si cautarea unor solutii noi in gestiunea mediului.Aceasta posibilitate justifica interventia publica in politicile industrial si comerciale private.El a demonstrate ca schimburile international ar putea exista si in lipsa unui avantaj comparativ.pentru caracteristicile determinate de schimburile internationale sau localizarea unor activitati. infrastructura. Dupa 1970 curentul economiei spatiale la economist isi pierde din importanta din cauza rolului secundar al costurilor de transport.Autorul privilegiaza producatorul insa nu ignora consumul care ii serveste sa masoare nivelurile de dezvoltare al tarilor(George.afirma el.Autorul.si mai ales catre problemele localizarii.in cursul anului 1980.Una din sarcinile economiei.aceasta ramura fiind printer putinele care nu au eliminate dimensiunea spatiala a abordarilor.doar conceptii guvernamentale care impart lumea in societati capitaliste si socialiste.in centru regimurile economice si politicile macroeconomice (legislatie. protectionism).datorita randamentelor ridicate realizate de economiile de scara.ea fiind consolidate pe baza teoriei ricardiene fondata pe heterogenitate geografica.Geografia economica era calificata. Incepand din 1990.este de .In lucrarea Geografie generala a pietelor-1963 el analizeaza dimensiunea spatial a teoriei pietei.1956) Paul Claval in lucrarea Eseu asupra evolutiei umane-1964 propune o reorientare a geografiei economice prin apropiereae de economie si abordarea problemelor de microeconomie.se opreste asupra rolului mecanismelor macroeconomice in structurarea spatiului. Aceasta evolutie confera o mare putere explicative pentru progresele realizate in economia internationala.

dar rezultanta globala este de crestere a produsului mondial brut.economiilor regionale sau nationale.in unele cazuri. Lucrarile de geografie economica.El mai arata ca o regiune poate deveni prin effect cumulative si.optimizarea raporturilor intre economie .Economia mondiala este un sistem eterogen.In diferite zone geografice.Initial.ajungand.meritul lor fiind acela de a depasi caracterul explicative.mai comparativa decat alta.Globalizarea economica Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati(productia materiala.Strategia generala a societatilor transnationale vizeaza abandonarea economiilor bazate pe consumuri mari de materii prime.ca dimensiune a dezvoltarii economice.implantate intr un numar mai mare sau mai mic de tari.activitatilor de servicii.de energie si trecerea la o economie .Se poate spune ca este un sistem de interdependente in care celulele de baza sunt.sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune.realizate de geografi sunt foarte numeroase.Acesta este un salt calitativ remarcabil ce plaseaza geografia economica in randul stiintelor indispensabile in abordarea realitatii economice contemporane.si celalalte elemente ale teritoriului.).dependente de aceasta.datorita randamentelor crescute premise de concentrarea spatiala a activitatilor.capitalurilor.Complexitatea abordarilor creste.plecand de la un demaraj aproape arbitrar. In present.ele fiind consecrate pietelor international.trecandu se la abordari teoretice.economiile nationale.in legatura cu discursul si ideologiile grupurilor sociale.cercetarea stiintifica etc.aspectele economice fiind urmarite intr un context mai larg.dar se mai mentin diferente si in privinta sistemului economic.circulatia bunurilor.Ele reprezinta un ansamblu la scara globala.a caror influenta asupra economiei mondiale este in functie de nivelul lor de dezvoltare. Trasaturi ale economiei mondiale.telecomunicatiilor.in aceasta perioada.se poate spune ca cele mai importante elemente ale evolutiei economiei mondiale sunt societatile transnationale.a intelege de ce activitatile economice apar si se dezvolta intr un loc mai degraba decat in altul.serviciilor.perceptia indivizilor asupra proceselor si fenomenelor economice.localizarilor industrial.alcatuit dintr o societate principal-firma mama-si un numar de filial.pentru ca statele difera ca marime.fazele de expansiune alternand cu cele de recesiune.s au afirmat in tarile dezvoltate cu economie de piata.evolutia economica este diferita.definite ca acele firme care si au extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine.potential demographic si economic.inca.

Se observa ca profiturile obtinute in urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor in tara in care isi are sediul firma mama.incheierea unor acorduri de licente. Reorganizarea economiei mondiale este determinate in mod hotarator de trei elemente esentiale:globalizarea consumatorilor si corporatiilor.cel de asigurari.Mergand pe schema conceptual propusa de acesta se poate vorbi despre o tridimensionare a globalizarii:pe plan economic.In general.tehnologiei.London) spune ca globalizarea reprezinta reducerea constrangerilor geografice asupra aranjamentelor sociale.pentru ca apoi sa include si tarile in curs de dezvoltare.de schimburile comerciale in formarea produsului intern brut.cu un nivel economic mai scazut.adica transferul unei productii interne in alte state.Autorul operationalizeaza pentru fiecare concept(globalizare economica.politica.in ceea ce priveste globalizarea economica Waters considera ca dimensiunile acesteia sunt:comertul.Acest process implica noi forme de organizare international a productiei.End of the Nation State. Globalizarea nu este un process uniform si linear ci include o gama larga de fenomene.investitiilor si fluxurilor de .politica si sociala.Globalization.minimizarea costurilor de fabricatie. Procesul de globalizare cuprinde 3 dimensiuni:globalizarea economica.aparitia unor filial commune.extinderea concurentei.cultural. Un effect al transnationalizarii este procesul de delocalizare.inceperea productiei de subansamble.piata financiara si piata muncii.aparitia si ascensiunea blocurilor economice(Keinichi Ohmae.formarea statelor-regiuni ca reactie la statele natiuni.ideologia organizationala(impunerea unui anumit mod de a face productie).globalizarea se refera la liberalizarea comertului.1995 Un process tot mai evident este Globalizarea economiei.fiind interesate in special de sectorul bancar.delocalizarea vizeaza produse standardizate si s a dezvoltat mai intai pe axa nord-nord.educatiei.Dintre acestea piata financiara si comertul reprezinta acele elemente in care globalizarea este realizata aproape in intregime.adica asistam la un process invers.cel de relocalizare. Astfell.Capitalul intern nu mai poate fi factorul principal al cresterii economice.de la activitati economice la internationalizarea culturii.de servicii.politic.1996.productia.Are loc o intrepatrundere a economiilor.manifestata prin cresterea rolului jucat de investitiile si capitalurile straine.ocolirea unor bariere vamale.In sens mai restrains.sectoare in care detin aproape 60% din active la nivel global.bazata pe informative si tehnologie de varf.investitiile.Routhlege.M.Waters(Waters M.cultural)si apoi propune o comparative intre ideal tip si starea de fapt.datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului.

globalizarea semnifica integrarea sistemelor economice nationale sistemului economiei mondiale.deci intr un sistem unic.creand orase informationale globalizate.capitaluri dintre tari. Statele care urmeaza directia impusa de societatile transnationale trebuie sa si adapteze politica economica si legislative in functie de interesele acestora pentru a nu genera problem sociale tinand cont de faptul ca aceste firme gigant contribuie tot mai mult la crearea valorii adaugate in cadrul economiei nationale si.care necesita politici financiare si comerciale liberalizate.de asemenea.Motivatiile de natura nationala incep sa si piarda teren in conditiile in care componentele sistemului economic mondial nu mai reprezinta decat in mica masura interesele nationalului. Din punct de vedere economic.Astfel in numeroase state in care societatile transnationale produc o mare parte din produsul intern brut.la crearea de locuri de munca.a activitatii economice si a puterii politico.precum si la integrarea mijloacelor de productie din diferite tari sub proprietatea societatilor transnationale si la integrarea pietelor de produse si financiare.spatiala.si cooperarea natiunilor la crearea unei retele economice globale.economice. .In aceste conditii exita riscul ca cele doua grupari sa intre in conflict sis a dea o alta directive si forma procesului.Aceasta integrare presupune schimbari de mentalitate la nivelul entitatilor statale dar si la nivelul fiecarui agent economic in parte.acestea capata o putere de negociere pe plan international care devanseaza reprezentantii puterilor nationale.care urmaresc traseul infrastructurii urbane.Globalizarea economica reprezinta o transformare majora in organizarea teritoriala. Exista doua forte care actioneaza asupra globalizarii:raspandirea retelelor informationale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful