Geografia-notiuni generale

Geografia este o stiinta foarte veche,care a evoluat in functie de progresele inregistrate de societate de a lungul timpului.Pentru a putea fi considerata stiinta trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de definitia stiintelor,definitie generala si unanim consemnata in majoritatea lucrarilor.O stiinta este un ansamblu de cunostiinte veridice despre realitatea obiectiva sau subiectiva.Orice stiinta are un obiect de studiu,o teorie si o metodologie.Din perspectiva acestei definitii rezulta ca geografia indeplineste conditiile impuse,acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza. Geografia ca disciplina de invatamant are menirea de a transmite datele esentiale ale stiintei cu scopul creerii unei gandiri specific si a dezvoltarii personalitatii umane.

Definitia si obiectul de studiu al geografiei

Geografia este o stiinta veche,ale carei inceputuri dateaza din Antichitate.Denumirea provine de la doua cuvinte din limba greaca veche:geo=Pamant si graphien=descriere.Cu alte cuvinte geografia se ocupa cu descrierea Pamantului,privit ca un intreg.Daca am pastra aceasta definitie se constata ca mai exista si alte stiinte care au ca obiect de studio Pamantul si deci geografia ar intra in contradictie cu acestea.Asupra definitiei geografiei,a obiectului sau de studio si a ramurilor(diviziunilor)sale au existat,de a lungul timpului,numeroase discutii. Literatura geografica romaneasca sic ea straina cuprinde numersoase studii cu caracter teoretico-metodologic referitoare la obiectul de studio al geografiei.Interpretariile si continutul acestuia difera de la autor la autor in functie de conceptele existente si de viziunea fiecaruia,dar si de stadiul dezvoltarii stiintelor,in ansamblul lor,la un moment dat. Caracteristica comuna a tuturor autorilor romani,(dar si a celor straini),incepand cu fondatorul Geografiei modern romanesti,Simion Mehedinti(Terra,1931),apoi Vintila Mihailescu(Geografie teoretica,1968),Ioan Donisa(Bazele teoretice si metodologice ale geografiei,1977),Alexandru Rosu si Irina Ungureanu(Geografia mediului inconjurator,1977),Ioan Ianos(Orasele si organizarea spatiului geografic,1987),este viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei fie ca acesta se numeste mediu geografic,intreg territorial-de la localitate la planeta,socio-geosistem,mediu inconjurator sau spatiu geografic.

respectiv :relieful(totalitatea neregularitatilor .care confera caracterul de intreg mediului geografic. Potrivit definitiei stiintei rezulta ca geografia este un ansamblu de cunostiinte veridice(adevarate)despre realitatea obiectiva(mediul geografic). Componenta cea mai importanta atat pentru celalalte elemente natural. Ramurile geografiei Potrivit definitiei date geografiei ca stiinta.denumire ce sugereaza organizarea sistematica a mediului geografic si faptul ca acesta este format din doua subsisteme majore:omul si totalitatea activitatilor sale(socio sistem)si subsistemul natural(geosistemul).precum si mediului geografic rezulta ca geografia cuprinde doua mari ramuri:geografia fizica si geografia umana.Cea mai uzitate definitie pentru geografie este:stiinta care se ocupa cu studiul mediului geografic.presupunea ca obiect de studio al Geografiei denumirea de sociogeosisteam. Viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei se regaseste foarte bine in definitia sistemului(teoria sistematica).dar si pentru activitatea antropica este suportul acestora. generalizarea si abstractizarea lor si elaborarea unor teorii adecvate.Dar mediul geografic poate fi studiat atat la scara planetara precum si la scara regional.precum si multiplele si complexele relatii care se stabilesc intre aceste componente.Analizele intreprinse asupra mediului geografic-in ansamblu sau pe anumite componente-au permis.Componentele au aceeasi organizare sistematica.in lucrarea sa Bazele teoretice si metodologice ale geografiei.principia.legi.metode de la o stiinta la alta.proces care a marcat si marcheaza de fapt progresul stiintelor in lumea de astazi.1977.dar si unele imprumutatea.Are deci un obiect de studiu. Geografia fizica este denumita ca ramura a geografiei care se ocupa cu studiul componentelor natural ale mediului geografic(geosistemul).Din acest punct de vedere exista o geografie generala(fizica si umana) si o geografie regional(fizica si umana).in contextual necesitatii existentei unui transfer de notiuni.in timp.Geografia utilizeaza un ansamblu de principia si metode specific.Pe baza acestei teorii generale a sistemelor Ioan Donisa.De asemenea.Acesta(mediul geografic)reprezinta locul de interferenta al invelisurilor Pamantului inclusive societatea umana.Prin aceasta prisma mediul geografic este un sistem format din n elemente(component)intre care exista multiple si complexe relatii reciproce.Se au in vedere o multitudine de component(natural si antropice).

in totalitatea diversitatii lor.Geografia activitatilor umane.in timp. .fac obiectul de studiu al hidrologiei(hidrogeografiei) La randul lor elementele de vegetatie si fauna formeaza obiectul de studio al biogeografiei.care studiaza repartitia solurilor in functie de parametrii climatici.Geografia sociala si culturala si Geografia polititca.dar si in functie de caracteristicile reliefului(in principal altitudine si orientare). Geografia asezarilor umane are drept preocupari studiul caracteristicilor.hidrologici si de vegetatie.ape.ca subramura a geografiei fizice. Geografia activitatilor umane este o subramura complexa care cuprinde:Geografia economica.a caracteristicilor vanturilor s.societatea umana si mediul geografic.Pentru a intelege caracteristicile actuale.politici.Vegetatia si fauna sunt analizate prin prisma influentei factorilor climatici(evolutia in timp si spatiu a temperaturii aerului.vegetatie.Subramura geografiei fizice care se ocupa cu studiul reliefului poarta denumirea de geomorfologie(sau morfogeografie) Componentele atmosferei.Subdiviziunile sale sunt:Geografia populatiei.naturali s. Geosistemul a avut.Geografia asezarilor umane. O alta subramura a geografiei fizice este pedogeografia sau geografia solurilor.Geografia industriei.fauna soluri).evolutiei si repartitiei teritoriale a asezarilor rurale si urbane.Geografia agriculturii.istorici. Geografia populatiei se ocupa cu studiul caracteristicilor si a repartitiei teritoriale a populatiei in stransa concordant cu factori sociali. Geografia umana este cea de a doua ramura a Geografiei.o evolutie indelungata.)si hidrologiei(prezenta sau absenta apelor).Geografia transporturilor.la care se adauga roca care constituie baza de formare a solului.Acesta este obiectul de studio al paleogeografiei.scoartei terestre).precum si evolutia si repartitia proceselor si fenomenelor atmosferice constituie obiectul de studiu al climatologiei(climatogeografiei) Apele.a.a cantitatilor de precipitatii atmosferice.In cadrul sau se individualizeaza mai multe diviziuni.dar si pentru a prognoza evolutia sa viitoare este nevoie sa se cunoasca toate aspectele legate de evolutia tuturor componentelor(relief.:Geografia resurselor.economici. Geografia economica se impune ca o subramura ce studiaza raporturile dintre productia sociala.demografici.Geografia schimburilor economice si Geografia turismului.Are ca obiect de studio sociosistemul sau omul si totalitatea activitatilor sale strans legate insa de mediul natural(geosistem).clima.a.

De aceea se precizeaza intotdeauna pozitia pe Glob .principiul cauzalitatii.Geografia lingvistica si Geografia medicala.Este un principiu care decurge din succesiunea cauzaefect.In cazuri complexe se face apel la metode matematice care permit analiza exacta a legaturilor din fenomene.dar si pozitia fata de mari unitati geografice(forme majore de relief.Precizarea pozitiei are o importanta deosebita deoarece aceasta are influenta asupra caracteristicilor fenomenului si influenteaza relatiile acestuia(fenomen.In mod extreme de simplu acest principiu se poate rezuma doar la intrebarea:Unde se petrece un fenomen? Principiul cauzalitatii precizeaza ca orice fenomen sau proces care se petrece in mediul geografic are una sau mai multe cause. Geografia politica are in component Geografia electoral si Etnogeografia.Geografia cultural cuprinde:Geografia confesionala si Geografia culturilor umane. Principii si metode folosite in geografie Principiile sunt definite ca legi fundamentale ale unei stiinte.Depistarea cauzei sau a cauzelor care determina un anumit process poate fi simpla sau deosebit de complexa.Pentru geografie sunt operationale urmatoarele:principiul repartitiei spatial.Geografia sociala are ca subdiviziuni:Geografia comportamentala.Cand exista mai multe fenomene geografice de acelasi tip este necesara precizarea arealului pe care acestea sunt repartizare.1977) Principiul repartitiei spatiala stabileste in mod clar ca orice fenomen sau proces geografic are o anumita pozitie spatiala in limitele mediului geografic.Nu se poate explica prezentul decat printr o cunoastere temeinica a trecutului.In mod simplu principiul se reduce la intrebarea de ce? .component sau proces) cu alte component aflate in imediata vecinatate.principiul istorismului.principiul sociologic si principiul antropic(Donisa I.oceane.principiul regionalistmului. Un loc aparte in structura Geografiei umane il ocupa Geografia istorica si toponimia geografica ramuri care prin obiectul lor de studio incearca sa ofere informatii pentru intelegerea corecta a proceselor si fenomenelor legate de societatea umana actual.principiul integrarii geografice.fluvii).dar si elemente de prognoza.mari.principiul ecologic.

. Asa cum s a precizat exista in geografie si o serie de metode utilizate in cercetarea fenomenelor.bine impadurite.2000):metoda inductive-deductiva.In metoda deductive se porneste de la generalizare si pe calea deductiilor logice se caracterizeaza un element singular.Numai asa se pot descifra si explica caracterele actuale ale unor procese geografice si totodata se pot preciza tendintele de evolutie.Acesta este de fapt principiul organizarii sistematice a mediului geografic.inclusiv omul. a. in care fiecare componenta are aceeasi organizare sistematica fiind integrat intr un sistem de rang superiror. Principiul ecologic consta in recunoasterea legaturilor dintre vietuitoare.Spre exemplu pentru studiul unei zone montane.pante accentuate. Principiul sociologic are in vedere rolul pe care il joaca factorii sociali in evolutia si repartitia geografica a proceselor si fenomenelor. Metodele cele mai utilizate in studiile geografice sunt(Erdeli G.metoda istorica.si mediul natural. Principiul istorismului cere ca orice fenomen sa fie studiat prin prisma evolutiei sale in timp.metoda analizei si sintezei.Alaturi de acestea se cuvin a fi mentionate si doua procedee larg raspandite si anume:observatia si descrierea geografica.Metoda se poate aplica foarte bine si in studiul .Metoda inductive se bazeaza pe cunoasterea realitatii geografice concrete.Pe aceasta baza se poate generalize ca regiunile montane sunt inalte.logic.metoda modelarii.Cele doua procedee folosite in cercetarea geografica constituie alaturi de altele si metode de baza utilizate in procesul de invatamant.prin metoda inductive se constata prezenta unor inaltimi diferite.dar si a societatii umane.pe un anumit teritoriu.o retea de ape bogata. Principiul regionalismului permite cunoasterea fapteleor geografice in conditionarea lor. Principiul antropic presupune evaluare activitatii umane ca element de transformare a mediului natural.o vegetatie de padure de conifer s.Principiul integrarii geografice precizeaza ca fiecare fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat si incadrat intr un ansamblu de elemente aflate in interactiune.bineinteles adaptate la particularitatile psiho pedagogice ale elevilor.metoda cartografica.Pe baza studiului unor elemente singular se incearca.cu ape curgatoare bogate s. a.sa se generalizeze. Metoda inductiv-deductiva a fost introdusa in secolul XVII.dar aceleasi metode pot si trebuie sa fie utilizate in procesul didactic.Ea este o imbinare a doua metode.metoda statistic matematica. si colab.rezultata dintr o anumita configuratie a elementelor natural si social economice ce se manifesta in interactiunea lor.

dar este utilizata si de alte stiinte pentru reprezentarea unor elemente.a inregistrarilor de date referitoare la procesele si fenomenele studiate.vor constata ca o mare parte din caracteristicile orizontului local sunt specific si zonei vizitate.precum si realizarea unor corelatii specific teoriei sistematice.o metoda mai putin utilizata in domeniul geografiei .pentru a intelege mecanismele de desfasurare. Metoda analizei consta in descompunerea in parti component a proceselor si fenomenelor geografice cu scopul cunoasterii lor in amanunt. Metoda analizei si sintezei este. .dar si pentru reprezentarea grafica a caracteristicilor acestora cunoscute ca urmare a utilizarii celorlalte metode.o metoda compusa din metoda analizei si metoda sintezei.Aceasta metoda este legata si de metoda experimental. Metoda modelarii permite realizarea materiala sau mental a unui model(element care imita realitatea)cu scopul intelegerii evolutiei sale.Este o metoda care permite masurarea cu exactitate a acestora. Metoda statistico-matematica permite utilizarea formulelor si a calculelor matematice pentru prelucrarea observatiilor.iar ulterior.Initial ei vor observa toate elementele caracteristice mediului in care traiesc.Este evident ca aceasta metoda este in cele mai multe cazuri o metoda mentala. Metoda cartografica este o metoda specific geografica.Aceasta metoda se foloseste atat pentru cunoasterea faptelor geografice .precum si relatiile care se stabilesc cu alte parti sau procese. Metoda istorica decurge din principiul istorismului si stipuleaza ca orice process sau fenomen geografic poate fi inteles si explicat prin evolutia sa atat in tip cat si in spatiu. Metoda sintezei este metoda inversa de recompunere a proceselor si fenomenelor si se completeaza cu metoda analizei.caracteristicilor orizontului local de catre elevii din ciclul primar.Cele doua metode sunt specific atat geografiei.cat si altor stiinte.de asemenea.prin organizarea unei excursii intr o alta zona.dat fiind faptul ca este foarte greu sa realizezi experimente in natura sau in cadrul societatii umane.

peisajele determinate de habitat.dezvoltarea activitatilor material prin prisma principiilor care le favorizeaza.dar si in plan tehnologic.Statul este cel care trebuie sa favorizeze .trei puncte de vedere(curente):al mercantilistilor. Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatial a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.modalitatilor si efectelor actiunilor umane.in scopul gasirii cauzelor..indeosebi dupa 1850.conditiile si resursele punerii lor in valoare.social. Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman. Conturarea unui obiect al geografiei economice s a facut datorita contributiei economistilor.Se disting.Geografia umana pastreaza grija pentru comparative si explicatie. Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus.ocupa un rol deosebit de important.Aceasta component cuprinde toate acele domenii si obiecte de studio din cadrul Geografiei care nu sunt direct preocupate de mediul natural analizand diferitele regiuni ale lumii in care se gasesc oameni.intr o prima etapa.care sunt trasaturile peisajelor in care isi desfasoara activitatea si cum transforma acestia mediul natural pe care il ocupa.cum se interconditioneaza ei cu spatiul in care traiesc.Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor.si a geografilor.popularea acestuia.demografie. Mercantilismul este un sistem theoretic characteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor.de activitatile productive si de modurile de viata(Erdeli G.fluxurile pe care le produc aceste.Ea include si elemente din alte stiinte:sociologie.economie dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural.2000) Geografia economica studiaza spatiun unde se produc bunurile si serviciile.politic.in aceasta perioada.Geografia economica:definire si obiect de studio Geografia studiaza o problematica foarte complexa cu preocupari atat in analiza mediului natural-Geografia fizica-cat si in ceea ce priveste grupurile de oameni si activitatiile desfasurate de acestia-Geografia umana.in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala.la economisti.al fiziocratilor sic el al clasicilor.ca si factorii de productie.

sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului. Aparitia acestui current a fost determinate de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului :marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor.al XIX lea. Perioada liberalismului economic clasic.Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec.mediana si periferica(Wallerstein. mercantilism bazat pe industrie. .pe existent unei ordini natural si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente.axandu se pe rolul motor al interesului individului.cand F. Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principal sursa pentru sporirea avutiei. Liberalismul economic este o notiune care se diferentiaza atat de etatism(controlul total al statului)cat si de anarhie si presupune interventia statului intre anumite limite.Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs.Tabloul reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii:producatori.mercantilism monetarist.Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi natural.Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice:central. -identificarea cauzelor care au condu la imbogatirea natiunilor prin abstractizare.proprietari si industriasi si comercianti. Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat.circulatia si repartitia bogatiilor material. Principalele caracteristici ale liberalismului clasic sunt: -concentrarea atentiei pe productie si doar in plan secundar pe circulatie.In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare cid oar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.mercantilismul dezvoltat(bazat pe comert) Fiziocratia sau “guvernarea naturii”este un current promovat de scoala franceza incepand cu 1758. singura clasa productive fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura.Ei studiaza producitia .care sunt stabilite prin negociere de partile implicate in actul economic.1974) In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru etape:mercantilismul timpuriu.un excedent commercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase.deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia Agricola.

La sfarsitul sec.valoarea este o categorie subiectiva.cu atat utilitatea este mai mare .activitatile economice.-ordonarea societatii si economiei dupa legi natural.Reprezentantii acestei teorii sustin ca valoarea marfii nu este create in procesul productiei ci ia nastere in procesul schimbului pe baza aprecierilor participantilor la actul vanzare cumpararea.Smith)17231790)care se remarca prin cateva teorii care au in vedere si dimensiunea spatial a fenomenelor economice.fiecare tara va cauta sa importe acele bunuri pe care le produce la costuri mai mari. F. al XVIII lea apar primele lucrari veritabile de geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii.deplina libertate de concurenta intre tari. al XIX lea si inceputul sec.Potrivit acestei teorii fiecare tara trebuie sa se specializeze in productia si exportul acelor bunuri pe care le produce cu costuri relative mai scazute Invers. Teoria marginalista a fost emisa de scoala austriaca.indifferent de potentialul lor economic.Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia. Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economist si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice.Potrivit acestei teorii. Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant.Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen.Acest principiu a reflectat mai mult economiile din sec.Astfel apare liberal schimb. Teoria diviziunii muncii. al XX lea.rezultata din aprecierile subiectelor economice isolate.opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor natural asupra evolutiilor istorice.structura si rentabilitate David Ricardo(1772-1823) pubne bazele unei noi teorii-avantajul comparative relativecare analizeaza rolul comertului exterior ca factor de dezvoltare si progres al tarilor partenere in schimburi..Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C Ritter(1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditional.Cu cat nevoia este mai mare . Cel mai important reprezentant al liberalismului economic clasic este A. Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica.Aceasta inegalitate a avantajelor creste pe masura ce se accentueaza diferentele de nivel.societate si stat.Aceste aprecieri depind de raportul dintre intensitatea nevoilor individuale ce trebuie satisfacute si volumul de bunuri.a comertului intre state si a avantajului absolute are ca idée central specializarea dintre state in functie de favoribilitatile natural si artificial conduce la accentuarea avantajelor reciproce.Pe aceasta baza schimburile economice internationale pot fi reciproc avantajoase pentru toti partenerii.

Pentru P.George nu exista mecanisme natural care determina o anumita adaptare ci .Apar in acesti ani societati de geografie coloniala. al XX lea) In prima etapa se remarca Scoala Franceza de Geografie prin fondatorul sau Paul Vidale de la Blache care acorda o atentie deosebita progresului noilor regiuni industrial si urbane.de a descrie utilizarea lor productive si de a prezenta fluxurile de schimburi international corespunzatoare(rute ale comertului mondial).alte modele economice(de ex.care determina activitatile economice. Aceasta geografie economica este foarte empirica.El incearca sa adapteze geografia la epoca sa considerand ca aceasta stiinta trebuie sa serveasca mai ales in actiunile de planificare. Se remarca in aceasta etapa dezvoltarea geografiei economice in invatamantul secundar si practice.Dupa cum se poate observa dispare treptat interesul pentru analiza spatial. Al doilea moment este marcat de contributia lui Pierre George care va exercita un ascendant puternic asupra epocii sale.energetice.Exceptie fac studiile lui Alfred Marshall care insista asupra factorilor de localizare ai activitatilor economice.Brunhes consacra un capitol important al lucrarii sale Geografie umana(1910) geografiei economice.El evidentiaza rolul cailor ferate si marilor centre industrial in noile forme de structurare a spatiului.Cadrul natural.Printe succesorii sai cei mai de seama.statistici si nu utlizeaza fundamental theoretic. In intervalul analizat se remarca doua moment in contituirea acestei stiinte: -Geografie economica pragmatica(caracteristica sfarsitului de secol XIX) -Geografie economica teoretica(in prima jumatate a sec.urbanizarea.J.comerciala sau maritima. In prima jumatate a secolului al XX lea situatia economica cunoaste mutatii profunde.incepand cu 1860.El se opreste asupra problemelor de actualitate cum ar fi industrializarea.ea prezinta fapte concrete.in aceste conditii.agricole) din diferite tari.legatura dintre modul de viata si modul de productie.in favoarea rationalului).detine un rol foarte important.Numeroase tari revin la protectionism.Apar.Observatiile sale cu privire la economie sunt mai ales descriptive. Planificarea sovietica din 1928)pe fondul neincrederii in mecanismele spontane ale pietei.ca raspuns la nevoile unui public interest de transformarea lumii si extinderea pietei.Devine in anii 1870 1880 ramura geografiei cu cel mai mare success public. Obiectul geografiei economice este reprezentat in aceasta etapa de inventarierea resurselor(minerale.Astfel ia nastere geografia economica.mecanismele capitaliste devin rigide apar crizele economice in urma carora creste somajul si se amplifica supraproductia.

fondate pe luarea in considerare a comportamentelor rationale au capatat o asemenea importanta in anii 1950-1970 incat geografii le au considerat o baza pentru reorganizarea totala a Geografiei umane.in centru regimurile economice si politicile macroeconomice (legislatie. Dupa 1970 curentul economiei spatiale la economist isi pierde din importanta din cauza rolului secundar al costurilor de transport.cercetarile lui Paul Krugman s au reorientat catre geografia economica. infrastructura.Autorul. In economia international s au realizat dezvoltari teoretice importante.afirma el.datorita randamentelor ridicate realizate de economiile de scara. ca fiind noua geografie.In lucrarea Geografie generala a pietelor-1963 el analizeaza dimensiunea spatial a teoriei pietei.aceasta ramura fiind printer putinele care nu au eliminate dimensiunea spatiala a abordarilor. In aceasta perioada capata o importanta deosebita reintegrarea mediului in teoria economica.pentru caracteristicile determinate de schimburile internationale sau localizarea unor activitati. Economistul American Paul Krugman a devenit unul dintre cercetatorii actuali cei mai cunoscuti pentru ca a contribuit la o reorientare fundamental a teoriei comertului international. Aceasta evolutie confera o mare putere explicative pentru progresele realizate in economia internationala.in Franta anilor 1968.Geografia economica era calificata.in cursul anului 1980.El plaseaza astfel.si determina o crestere a interesului pentru noua geografie.doar conceptii guvernamentale care impart lumea in societati capitaliste si socialiste. Incepand din 1990.natiuni mari spatii-1968.este de .El a demonstrate ca schimburile international ar putea exista si in lipsa unui avantaj comparativ.si mai ales catre problemele localizarii.Autorul privilegiaza producatorul insa nu ignora consumul care ii serveste sa masoare nivelurile de dezvoltare al tarilor(George.idée reluata in zilele noastre indirect prin reflectiile asupra dezvoltarii durabile si cautarea unor solutii noi in gestiunea mediului.ea fiind consolidate pe baza teoriei ricardiene fondata pe heterogenitate geografica.acordand un loc important cheltuielilor de transport si costurilor de informare. protectionism).se opreste asupra rolului mecanismelor macroeconomice in structurarea spatiului.Una din sarcinile economiei.1956) Paul Claval in lucrarea Eseu asupra evolutiei umane-1964 propune o reorientare a geografiei economice prin apropiereae de economie si abordarea problemelor de microeconomie. in lucrarea Regiuni.Aceasta posibilitate justifica interventia publica in politicile industrial si comerciale private. Noile orientari ale geografiei economice.

In diferite zone geografice.activitatilor de servicii.ca dimensiune a dezvoltarii economice.a intelege de ce activitatile economice apar si se dezvolta intr un loc mai degraba decat in altul.dar rezultanta globala este de crestere a produsului mondial brut.de energie si trecerea la o economie .cercetarea stiintifica etc.alcatuit dintr o societate principal-firma mama-si un numar de filial.localizarilor industrial.perceptia indivizilor asupra proceselor si fenomenelor economice.economiile nationale.trecandu se la abordari teoretice.Acesta este un salt calitativ remarcabil ce plaseaza geografia economica in randul stiintelor indispensabile in abordarea realitatii economice contemporane.plecand de la un demaraj aproape arbitrar.s au afirmat in tarile dezvoltate cu economie de piata.optimizarea raporturilor intre economie .Globalizarea economica Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati(productia materiala. In present.potential demographic si economic.pentru ca statele difera ca marime.).Se poate spune ca este un sistem de interdependente in care celulele de baza sunt.implantate intr un numar mai mare sau mai mic de tari.si celalalte elemente ale teritoriului.ele fiind consecrate pietelor international.El mai arata ca o regiune poate deveni prin effect cumulative si.sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune.ajungand.in unele cazuri.Ele reprezinta un ansamblu la scara globala.Initial.datorita randamentelor crescute premise de concentrarea spatiala a activitatilor.Economia mondiala este un sistem eterogen.telecomunicatiilor.dependente de aceasta.serviciilor.evolutia economica este diferita.circulatia bunurilor.capitalurilor.aspectele economice fiind urmarite intr un context mai larg.a caror influenta asupra economiei mondiale este in functie de nivelul lor de dezvoltare.realizate de geografi sunt foarte numeroase.inca.meritul lor fiind acela de a depasi caracterul explicative. Lucrarile de geografie economica.se poate spune ca cele mai importante elemente ale evolutiei economiei mondiale sunt societatile transnationale.fazele de expansiune alternand cu cele de recesiune.Strategia generala a societatilor transnationale vizeaza abandonarea economiilor bazate pe consumuri mari de materii prime.dar se mai mentin diferente si in privinta sistemului economic.definite ca acele firme care si au extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine.Complexitatea abordarilor creste. Trasaturi ale economiei mondiale.in legatura cu discursul si ideologiile grupurilor sociale.economiilor regionale sau nationale.mai comparativa decat alta.in aceasta perioada.

Reorganizarea economiei mondiale este determinate in mod hotarator de trei elemente esentiale:globalizarea consumatorilor si corporatiilor.datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului.de servicii.extinderea concurentei.Are loc o intrepatrundere a economiilor.End of the Nation State.ocolirea unor bariere vamale.de schimburile comerciale in formarea produsului intern brut.adica asistam la un process invers.formarea statelor-regiuni ca reactie la statele natiuni. Procesul de globalizare cuprinde 3 dimensiuni:globalizarea economica.Routhlege.London) spune ca globalizarea reprezinta reducerea constrangerilor geografice asupra aranjamentelor sociale.tehnologiei.cel de relocalizare.1996.ideologia organizationala(impunerea unui anumit mod de a face productie).de la activitati economice la internationalizarea culturii.politica si sociala.cu un nivel economic mai scazut.bazata pe informative si tehnologie de varf.politic.Globalization.minimizarea costurilor de fabricatie. Un effect al transnationalizarii este procesul de delocalizare.Mergand pe schema conceptual propusa de acesta se poate vorbi despre o tridimensionare a globalizarii:pe plan economic.aparitia unor filial commune.delocalizarea vizeaza produse standardizate si s a dezvoltat mai intai pe axa nord-nord.cultural.Capitalul intern nu mai poate fi factorul principal al cresterii economice.in ceea ce priveste globalizarea economica Waters considera ca dimensiunile acesteia sunt:comertul.investitiilor si fluxurilor de .productia.cultural)si apoi propune o comparative intre ideal tip si starea de fapt.aparitia si ascensiunea blocurilor economice(Keinichi Ohmae.cel de asigurari.manifestata prin cresterea rolului jucat de investitiile si capitalurile straine.sectoare in care detin aproape 60% din active la nivel global.investitiile. Astfell.fiind interesate in special de sectorul bancar.Acest process implica noi forme de organizare international a productiei.globalizarea se refera la liberalizarea comertului.Waters(Waters M.In sens mai restrains.incheierea unor acorduri de licente. Globalizarea nu este un process uniform si linear ci include o gama larga de fenomene.educatiei.piata financiara si piata muncii.M.In general.pentru ca apoi sa include si tarile in curs de dezvoltare.inceperea productiei de subansamble.1995 Un process tot mai evident este Globalizarea economiei.Se observa ca profiturile obtinute in urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor in tara in care isi are sediul firma mama.adica transferul unei productii interne in alte state.Dintre acestea piata financiara si comertul reprezinta acele elemente in care globalizarea este realizata aproape in intregime.politica.Autorul operationalizeaza pentru fiecare concept(globalizare economica.

In aceste conditii exita riscul ca cele doua grupari sa intre in conflict sis a dea o alta directive si forma procesului.globalizarea semnifica integrarea sistemelor economice nationale sistemului economiei mondiale.spatiala. Statele care urmeaza directia impusa de societatile transnationale trebuie sa si adapteze politica economica si legislative in functie de interesele acestora pentru a nu genera problem sociale tinand cont de faptul ca aceste firme gigant contribuie tot mai mult la crearea valorii adaugate in cadrul economiei nationale si.a activitatii economice si a puterii politico.care necesita politici financiare si comerciale liberalizate.precum si la integrarea mijloacelor de productie din diferite tari sub proprietatea societatilor transnationale si la integrarea pietelor de produse si financiare.creand orase informationale globalizate. .acestea capata o putere de negociere pe plan international care devanseaza reprezentantii puterilor nationale.economice.Aceasta integrare presupune schimbari de mentalitate la nivelul entitatilor statale dar si la nivelul fiecarui agent economic in parte. Din punct de vedere economic.deci intr un sistem unic.Globalizarea economica reprezinta o transformare majora in organizarea teritoriala.si cooperarea natiunilor la crearea unei retele economice globale.capitaluri dintre tari. Exista doua forte care actioneaza asupra globalizarii:raspandirea retelelor informationale.care urmaresc traseul infrastructurii urbane.la crearea de locuri de munca.Motivatiile de natura nationala incep sa si piarda teren in conditiile in care componentele sistemului economic mondial nu mai reprezinta decat in mica masura interesele nationalului.de asemenea.Astfel in numeroase state in care societatile transnationale produc o mare parte din produsul intern brut.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful