Geografia-notiuni generale

Geografia este o stiinta foarte veche,care a evoluat in functie de progresele inregistrate de societate de a lungul timpului.Pentru a putea fi considerata stiinta trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de definitia stiintelor,definitie generala si unanim consemnata in majoritatea lucrarilor.O stiinta este un ansamblu de cunostiinte veridice despre realitatea obiectiva sau subiectiva.Orice stiinta are un obiect de studiu,o teorie si o metodologie.Din perspectiva acestei definitii rezulta ca geografia indeplineste conditiile impuse,acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza. Geografia ca disciplina de invatamant are menirea de a transmite datele esentiale ale stiintei cu scopul creerii unei gandiri specific si a dezvoltarii personalitatii umane.

Definitia si obiectul de studiu al geografiei

Geografia este o stiinta veche,ale carei inceputuri dateaza din Antichitate.Denumirea provine de la doua cuvinte din limba greaca veche:geo=Pamant si graphien=descriere.Cu alte cuvinte geografia se ocupa cu descrierea Pamantului,privit ca un intreg.Daca am pastra aceasta definitie se constata ca mai exista si alte stiinte care au ca obiect de studio Pamantul si deci geografia ar intra in contradictie cu acestea.Asupra definitiei geografiei,a obiectului sau de studio si a ramurilor(diviziunilor)sale au existat,de a lungul timpului,numeroase discutii. Literatura geografica romaneasca sic ea straina cuprinde numersoase studii cu caracter teoretico-metodologic referitoare la obiectul de studio al geografiei.Interpretariile si continutul acestuia difera de la autor la autor in functie de conceptele existente si de viziunea fiecaruia,dar si de stadiul dezvoltarii stiintelor,in ansamblul lor,la un moment dat. Caracteristica comuna a tuturor autorilor romani,(dar si a celor straini),incepand cu fondatorul Geografiei modern romanesti,Simion Mehedinti(Terra,1931),apoi Vintila Mihailescu(Geografie teoretica,1968),Ioan Donisa(Bazele teoretice si metodologice ale geografiei,1977),Alexandru Rosu si Irina Ungureanu(Geografia mediului inconjurator,1977),Ioan Ianos(Orasele si organizarea spatiului geografic,1987),este viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei fie ca acesta se numeste mediu geografic,intreg territorial-de la localitate la planeta,socio-geosistem,mediu inconjurator sau spatiu geografic.

Are deci un obiect de studiu.in timp.precum si mediului geografic rezulta ca geografia cuprinde doua mari ramuri:geografia fizica si geografia umana.Prin aceasta prisma mediul geografic este un sistem format din n elemente(component)intre care exista multiple si complexe relatii reciproce.Cea mai uzitate definitie pentru geografie este:stiinta care se ocupa cu studiul mediului geografic.proces care a marcat si marcheaza de fapt progresul stiintelor in lumea de astazi.1977.Analizele intreprinse asupra mediului geografic-in ansamblu sau pe anumite componente-au permis.principia. generalizarea si abstractizarea lor si elaborarea unor teorii adecvate. Ramurile geografiei Potrivit definitiei date geografiei ca stiinta.Pe baza acestei teorii generale a sistemelor Ioan Donisa.in lucrarea sa Bazele teoretice si metodologice ale geografiei.in contextual necesitatii existentei unui transfer de notiuni.Se au in vedere o multitudine de component(natural si antropice). Componenta cea mai importanta atat pentru celalalte elemente natural. Potrivit definitiei stiintei rezulta ca geografia este un ansamblu de cunostiinte veridice(adevarate)despre realitatea obiectiva(mediul geografic).De asemenea.dar si unele imprumutatea. Geografia fizica este denumita ca ramura a geografiei care se ocupa cu studiul componentelor natural ale mediului geografic(geosistemul).Geografia utilizeaza un ansamblu de principia si metode specific.respectiv :relieful(totalitatea neregularitatilor .precum si multiplele si complexele relatii care se stabilesc intre aceste componente.legi.dar si pentru activitatea antropica este suportul acestora.metode de la o stiinta la alta.presupunea ca obiect de studio al Geografiei denumirea de sociogeosisteam.Din acest punct de vedere exista o geografie generala(fizica si umana) si o geografie regional(fizica si umana). Viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei se regaseste foarte bine in definitia sistemului(teoria sistematica).care confera caracterul de intreg mediului geografic.Dar mediul geografic poate fi studiat atat la scara planetara precum si la scara regional.Acesta(mediul geografic)reprezinta locul de interferenta al invelisurilor Pamantului inclusive societatea umana.Componentele au aceeasi organizare sistematica.denumire ce sugereaza organizarea sistematica a mediului geografic si faptul ca acesta este format din doua subsisteme majore:omul si totalitatea activitatilor sale(socio sistem)si subsistemul natural(geosistemul).

Geografia asezarilor umane are drept preocupari studiul caracteristicilor.in totalitatea diversitatii lor.Acesta este obiectul de studio al paleogeografiei.evolutiei si repartitiei teritoriale a asezarilor rurale si urbane.Subramura geografiei fizice care se ocupa cu studiul reliefului poarta denumirea de geomorfologie(sau morfogeografie) Componentele atmosferei.demografici.Geografia industriei.in timp.Are ca obiect de studio sociosistemul sau omul si totalitatea activitatilor sale strans legate insa de mediul natural(geosistem).care studiaza repartitia solurilor in functie de parametrii climatici.vegetatie. Geografia economica se impune ca o subramura ce studiaza raporturile dintre productia sociala.a. O alta subramura a geografiei fizice este pedogeografia sau geografia solurilor.Subdiviziunile sale sunt:Geografia populatiei.fac obiectul de studiu al hidrologiei(hidrogeografiei) La randul lor elementele de vegetatie si fauna formeaza obiectul de studio al biogeografiei.scoartei terestre).Pentru a intelege caracteristicile actuale.a caracteristicilor vanturilor s.societatea umana si mediul geografic. Geografia populatiei se ocupa cu studiul caracteristicilor si a repartitiei teritoriale a populatiei in stransa concordant cu factori sociali.hidrologici si de vegetatie.Geografia agriculturii. Geografia activitatilor umane este o subramura complexa care cuprinde:Geografia economica.o evolutie indelungata.istorici.dar si pentru a prognoza evolutia sa viitoare este nevoie sa se cunoasca toate aspectele legate de evolutia tuturor componentelor(relief.Geografia schimburilor economice si Geografia turismului.politici.Vegetatia si fauna sunt analizate prin prisma influentei factorilor climatici(evolutia in timp si spatiu a temperaturii aerului.precum si evolutia si repartitia proceselor si fenomenelor atmosferice constituie obiectul de studiu al climatologiei(climatogeografiei) Apele.clima.)si hidrologiei(prezenta sau absenta apelor).fauna soluri).la care se adauga roca care constituie baza de formare a solului.Geografia sociala si culturala si Geografia polititca.Geografia activitatilor umane.a cantitatilor de precipitatii atmosferice.economici.dar si in functie de caracteristicile reliefului(in principal altitudine si orientare).ca subramura a geografiei fizice.Geografia asezarilor umane.a. Geografia umana este cea de a doua ramura a Geografiei.Geografia transporturilor. Geosistemul a avut.ape. .:Geografia resurselor.In cadrul sau se individualizeaza mai multe diviziuni.naturali s.

In cazuri complexe se face apel la metode matematice care permit analiza exacta a legaturilor din fenomene.dar si elemente de prognoza.principiul ecologic.Nu se poate explica prezentul decat printr o cunoastere temeinica a trecutului.component sau proces) cu alte component aflate in imediata vecinatate.dar si pozitia fata de mari unitati geografice(forme majore de relief.Precizarea pozitiei are o importanta deosebita deoarece aceasta are influenta asupra caracteristicilor fenomenului si influenteaza relatiile acestuia(fenomen.Este un principiu care decurge din succesiunea cauzaefect. Un loc aparte in structura Geografiei umane il ocupa Geografia istorica si toponimia geografica ramuri care prin obiectul lor de studio incearca sa ofere informatii pentru intelegerea corecta a proceselor si fenomenelor legate de societatea umana actual.Cand exista mai multe fenomene geografice de acelasi tip este necesara precizarea arealului pe care acestea sunt repartizare.mari.principiul integrarii geografice.Geografia lingvistica si Geografia medicala.In mod extreme de simplu acest principiu se poate rezuma doar la intrebarea:Unde se petrece un fenomen? Principiul cauzalitatii precizeaza ca orice fenomen sau proces care se petrece in mediul geografic are una sau mai multe cause.Geografia sociala are ca subdiviziuni:Geografia comportamentala.principiul istorismului.1977) Principiul repartitiei spatiala stabileste in mod clar ca orice fenomen sau proces geografic are o anumita pozitie spatiala in limitele mediului geografic. Principii si metode folosite in geografie Principiile sunt definite ca legi fundamentale ale unei stiinte.Geografia cultural cuprinde:Geografia confesionala si Geografia culturilor umane.principiul sociologic si principiul antropic(Donisa I.fluvii).De aceea se precizeaza intotdeauna pozitia pe Glob .oceane.Pentru geografie sunt operationale urmatoarele:principiul repartitiei spatial.In mod simplu principiul se reduce la intrebarea de ce? .principiul regionalistmului.principiul cauzalitatii. Geografia politica are in component Geografia electoral si Etnogeografia.Depistarea cauzei sau a cauzelor care determina un anumit process poate fi simpla sau deosebit de complexa.

dar aceleasi metode pot si trebuie sa fie utilizate in procesul didactic.Metoda se poate aplica foarte bine si in studiul .o vegetatie de padure de conifer s.logic.metoda cartografica.sa se generalizeze.bineinteles adaptate la particularitatile psiho pedagogice ale elevilor.Metoda inductive se bazeaza pe cunoasterea realitatii geografice concrete.pante accentuate.Numai asa se pot descifra si explica caracterele actuale ale unor procese geografice si totodata se pot preciza tendintele de evolutie.metoda statistic matematica.2000):metoda inductive-deductiva. Principiul ecologic consta in recunoasterea legaturilor dintre vietuitoare.metoda istorica.Pe aceasta baza se poate generalize ca regiunile montane sunt inalte. Metoda inductiv-deductiva a fost introdusa in secolul XVII. Metodele cele mai utilizate in studiile geografice sunt(Erdeli G. Principiul antropic presupune evaluare activitatii umane ca element de transformare a mediului natural.Acesta este de fapt principiul organizarii sistematice a mediului geografic. in care fiecare componenta are aceeasi organizare sistematica fiind integrat intr un sistem de rang superiror.Alaturi de acestea se cuvin a fi mentionate si doua procedee larg raspandite si anume:observatia si descrierea geografica.rezultata dintr o anumita configuratie a elementelor natural si social economice ce se manifesta in interactiunea lor.metoda analizei si sintezei. a.. Principiul regionalismului permite cunoasterea fapteleor geografice in conditionarea lor.In metoda deductive se porneste de la generalizare si pe calea deductiilor logice se caracterizeaza un element singular. Asa cum s a precizat exista in geografie si o serie de metode utilizate in cercetarea fenomenelor.Cele doua procedee folosite in cercetarea geografica constituie alaturi de altele si metode de baza utilizate in procesul de invatamant.Ea este o imbinare a doua metode.Pe baza studiului unor elemente singular se incearca. Principiul sociologic are in vedere rolul pe care il joaca factorii sociali in evolutia si repartitia geografica a proceselor si fenomenelor.dar si a societatii umane.bine impadurite.Spre exemplu pentru studiul unei zone montane.metoda modelarii.o retea de ape bogata.pe un anumit teritoriu. si colab.Principiul integrarii geografice precizeaza ca fiecare fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat si incadrat intr un ansamblu de elemente aflate in interactiune. a. Principiul istorismului cere ca orice fenomen sa fie studiat prin prisma evolutiei sale in timp.inclusiv omul.cu ape curgatoare bogate s.prin metoda inductive se constata prezenta unor inaltimi diferite.si mediul natural.

Aceasta metoda se foloseste atat pentru cunoasterea faptelor geografice .o metoda compusa din metoda analizei si metoda sintezei.a inregistrarilor de date referitoare la procesele si fenomenele studiate. Metoda analizei consta in descompunerea in parti component a proceselor si fenomenelor geografice cu scopul cunoasterii lor in amanunt.precum si relatiile care se stabilesc cu alte parti sau procese.Initial ei vor observa toate elementele caracteristice mediului in care traiesc. .de asemenea.dar este utilizata si de alte stiinte pentru reprezentarea unor elemente. Metoda statistico-matematica permite utilizarea formulelor si a calculelor matematice pentru prelucrarea observatiilor. Metoda analizei si sintezei este.pentru a intelege mecanismele de desfasurare.iar ulterior.vor constata ca o mare parte din caracteristicile orizontului local sunt specific si zonei vizitate.cat si altor stiinte.o metoda mai putin utilizata in domeniul geografiei .dat fiind faptul ca este foarte greu sa realizezi experimente in natura sau in cadrul societatii umane.precum si realizarea unor corelatii specific teoriei sistematice. Metoda sintezei este metoda inversa de recompunere a proceselor si fenomenelor si se completeaza cu metoda analizei. Metoda modelarii permite realizarea materiala sau mental a unui model(element care imita realitatea)cu scopul intelegerii evolutiei sale.Aceasta metoda este legata si de metoda experimental.Este o metoda care permite masurarea cu exactitate a acestora. Metoda cartografica este o metoda specific geografica.Cele doua metode sunt specific atat geografiei. Metoda istorica decurge din principiul istorismului si stipuleaza ca orice process sau fenomen geografic poate fi inteles si explicat prin evolutia sa atat in tip cat si in spatiu.caracteristicilor orizontului local de catre elevii din ciclul primar.dar si pentru reprezentarea grafica a caracteristicilor acestora cunoscute ca urmare a utilizarii celorlalte metode.Este evident ca aceasta metoda este in cele mai multe cazuri o metoda mentala.prin organizarea unei excursii intr o alta zona.

Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus.economie dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural.social..fluxurile pe care le produc aceste.Se disting.intr o prima etapa.demografie.politic.care sunt trasaturile peisajelor in care isi desfasoara activitatea si cum transforma acestia mediul natural pe care il ocupa.in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala.Geografia economica:definire si obiect de studio Geografia studiaza o problematica foarte complexa cu preocupari atat in analiza mediului natural-Geografia fizica-cat si in ceea ce priveste grupurile de oameni si activitatiile desfasurate de acestia-Geografia umana.Aceasta component cuprinde toate acele domenii si obiecte de studio din cadrul Geografiei care nu sunt direct preocupate de mediul natural analizand diferitele regiuni ale lumii in care se gasesc oameni.indeosebi dupa 1850. Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman.la economisti.2000) Geografia economica studiaza spatiun unde se produc bunurile si serviciile.Ea include si elemente din alte stiinte:sociologie.popularea acestuia.dezvoltarea activitatilor material prin prisma principiilor care le favorizeaza.trei puncte de vedere(curente):al mercantilistilor.modalitatilor si efectelor actiunilor umane. Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatial a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.de activitatile productive si de modurile de viata(Erdeli G. Mercantilismul este un sistem theoretic characteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor.in scopul gasirii cauzelor.cum se interconditioneaza ei cu spatiul in care traiesc.si a geografilor.Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor.dar si in plan tehnologic.al fiziocratilor sic el al clasicilor.peisajele determinate de habitat.Geografia umana pastreaza grija pentru comparative si explicatie.ocupa un rol deosebit de important.Statul este cel care trebuie sa favorizeze .conditiile si resursele punerii lor in valoare.ca si factorii de productie. Conturarea unui obiect al geografiei economice s a facut datorita contributiei economistilor.in aceasta perioada.

-identificarea cauzelor care au condu la imbogatirea natiunilor prin abstractizare.mercantilism monetarist.Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec. Aparitia acestui current a fost determinate de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului :marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor.deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia Agricola. Perioada liberalismului economic clasic. Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principal sursa pentru sporirea avutiei.sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului.Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi natural.circulatia si repartitia bogatiilor material.mediana si periferica(Wallerstein.Ei studiaza producitia .pe existent unei ordini natural si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente. mercantilism bazat pe industrie.Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs. Principalele caracteristici ale liberalismului clasic sunt: -concentrarea atentiei pe productie si doar in plan secundar pe circulatie.In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare cid oar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.care sunt stabilite prin negociere de partile implicate in actul economic. Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat.proprietari si industriasi si comercianti.un excedent commercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase.cand F. singura clasa productive fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura.axandu se pe rolul motor al interesului individului.mercantilismul dezvoltat(bazat pe comert) Fiziocratia sau “guvernarea naturii”este un current promovat de scoala franceza incepand cu 1758. . Liberalismul economic este o notiune care se diferentiaza atat de etatism(controlul total al statului)cat si de anarhie si presupune interventia statului intre anumite limite.Tabloul reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii:producatori.Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice:central.1974) In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru etape:mercantilismul timpuriu.al XIX lea.

Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economist si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice.deplina libertate de concurenta intre tari. Teoria diviziunii muncii. Cel mai important reprezentant al liberalismului economic clasic este A.Astfel apare liberal schimb.Pe aceasta baza schimburile economice internationale pot fi reciproc avantajoase pentru toti partenerii. Teoria marginalista a fost emisa de scoala austriaca.Aceasta inegalitate a avantajelor creste pe masura ce se accentueaza diferentele de nivel.valoarea este o categorie subiectiva.Cu cat nevoia este mai mare .Reprezentantii acestei teorii sustin ca valoarea marfii nu este create in procesul productiei ci ia nastere in procesul schimbului pe baza aprecierilor participantilor la actul vanzare cumpararea.Acest principiu a reflectat mai mult economiile din sec.opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor natural asupra evolutiilor istorice.Potrivit acestei teorii. al XVIII lea apar primele lucrari veritabile de geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii. al XX lea.Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C Ritter(1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditional.Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia.Smith)17231790)care se remarca prin cateva teorii care au in vedere si dimensiunea spatial a fenomenelor economice. La sfarsitul sec.societate si stat.a comertului intre state si a avantajului absolute are ca idée central specializarea dintre state in functie de favoribilitatile natural si artificial conduce la accentuarea avantajelor reciproce.fiecare tara va cauta sa importe acele bunuri pe care le produce la costuri mai mari.-ordonarea societatii si economiei dupa legi natural.Aceste aprecieri depind de raportul dintre intensitatea nevoilor individuale ce trebuie satisfacute si volumul de bunuri.cu atat utilitatea este mai mare . Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant. F. al XIX lea si inceputul sec.indifferent de potentialul lor economic.Potrivit acestei teorii fiecare tara trebuie sa se specializeze in productia si exportul acelor bunuri pe care le produce cu costuri relative mai scazute Invers.structura si rentabilitate David Ricardo(1772-1823) pubne bazele unei noi teorii-avantajul comparative relativecare analizeaza rolul comertului exterior ca factor de dezvoltare si progres al tarilor partenere in schimburi..Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen. Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica.rezultata din aprecierile subiectelor economice isolate.activitatile economice.

Exceptie fac studiile lui Alfred Marshall care insista asupra factorilor de localizare ai activitatilor economice. Se remarca in aceasta etapa dezvoltarea geografiei economice in invatamantul secundar si practice.comerciala sau maritima.agricole) din diferite tari.Observatiile sale cu privire la economie sunt mai ales descriptive.mecanismele capitaliste devin rigide apar crizele economice in urma carora creste somajul si se amplifica supraproductia.de a descrie utilizarea lor productive si de a prezenta fluxurile de schimburi international corespunzatoare(rute ale comertului mondial). Aceasta geografie economica este foarte empirica.El incearca sa adapteze geografia la epoca sa considerand ca aceasta stiinta trebuie sa serveasca mai ales in actiunile de planificare.care determina activitatile economice.urbanizarea.ca raspuns la nevoile unui public interest de transformarea lumii si extinderea pietei.in favoarea rationalului).legatura dintre modul de viata si modul de productie.alte modele economice(de ex. Planificarea sovietica din 1928)pe fondul neincrederii in mecanismele spontane ale pietei. Obiectul geografiei economice este reprezentat in aceasta etapa de inventarierea resurselor(minerale.Astfel ia nastere geografia economica.Apar in acesti ani societati de geografie coloniala. Al doilea moment este marcat de contributia lui Pierre George care va exercita un ascendant puternic asupra epocii sale.Brunhes consacra un capitol important al lucrarii sale Geografie umana(1910) geografiei economice.detine un rol foarte important.in aceste conditii.Apar.Pentru P.Printe succesorii sai cei mai de seama. In prima jumatate a secolului al XX lea situatia economica cunoaste mutatii profunde.statistici si nu utlizeaza fundamental theoretic. In intervalul analizat se remarca doua moment in contituirea acestei stiinte: -Geografie economica pragmatica(caracteristica sfarsitului de secol XIX) -Geografie economica teoretica(in prima jumatate a sec.Devine in anii 1870 1880 ramura geografiei cu cel mai mare success public.energetice.El evidentiaza rolul cailor ferate si marilor centre industrial in noile forme de structurare a spatiului. al XX lea) In prima etapa se remarca Scoala Franceza de Geografie prin fondatorul sau Paul Vidale de la Blache care acorda o atentie deosebita progresului noilor regiuni industrial si urbane.Numeroase tari revin la protectionism.George nu exista mecanisme natural care determina o anumita adaptare ci .El se opreste asupra problemelor de actualitate cum ar fi industrializarea.Cadrul natural.incepand cu 1860.J.ea prezinta fapte concrete.Dupa cum se poate observa dispare treptat interesul pentru analiza spatial.

Autorul privilegiaza producatorul insa nu ignora consumul care ii serveste sa masoare nivelurile de dezvoltare al tarilor(George.In lucrarea Geografie generala a pietelor-1963 el analizeaza dimensiunea spatial a teoriei pietei.si determina o crestere a interesului pentru noua geografie.idée reluata in zilele noastre indirect prin reflectiile asupra dezvoltarii durabile si cautarea unor solutii noi in gestiunea mediului. protectionism).in Franta anilor 1968.se opreste asupra rolului mecanismelor macroeconomice in structurarea spatiului.si mai ales catre problemele localizarii.datorita randamentelor ridicate realizate de economiile de scara.El a demonstrate ca schimburile international ar putea exista si in lipsa unui avantaj comparativ.pentru caracteristicile determinate de schimburile internationale sau localizarea unor activitati. In aceasta perioada capata o importanta deosebita reintegrarea mediului in teoria economica.cercetarile lui Paul Krugman s au reorientat catre geografia economica.afirma el.aceasta ramura fiind printer putinele care nu au eliminate dimensiunea spatiala a abordarilor. Noile orientari ale geografiei economice. Aceasta evolutie confera o mare putere explicative pentru progresele realizate in economia internationala.El plaseaza astfel. infrastructura.Una din sarcinile economiei. in lucrarea Regiuni.doar conceptii guvernamentale care impart lumea in societati capitaliste si socialiste. ca fiind noua geografie.acordand un loc important cheltuielilor de transport si costurilor de informare. Dupa 1970 curentul economiei spatiale la economist isi pierde din importanta din cauza rolului secundar al costurilor de transport.fondate pe luarea in considerare a comportamentelor rationale au capatat o asemenea importanta in anii 1950-1970 incat geografii le au considerat o baza pentru reorganizarea totala a Geografiei umane. Incepand din 1990.este de . In economia international s au realizat dezvoltari teoretice importante.in centru regimurile economice si politicile macroeconomice (legislatie.Geografia economica era calificata. Economistul American Paul Krugman a devenit unul dintre cercetatorii actuali cei mai cunoscuti pentru ca a contribuit la o reorientare fundamental a teoriei comertului international.Aceasta posibilitate justifica interventia publica in politicile industrial si comerciale private.natiuni mari spatii-1968.Autorul.ea fiind consolidate pe baza teoriei ricardiene fondata pe heterogenitate geografica.1956) Paul Claval in lucrarea Eseu asupra evolutiei umane-1964 propune o reorientare a geografiei economice prin apropiereae de economie si abordarea problemelor de microeconomie.in cursul anului 1980.

optimizarea raporturilor intre economie .perceptia indivizilor asupra proceselor si fenomenelor economice.dar rezultanta globala este de crestere a produsului mondial brut.inca.El mai arata ca o regiune poate deveni prin effect cumulative si.localizarilor industrial.Economia mondiala este un sistem eterogen.aspectele economice fiind urmarite intr un context mai larg.dependente de aceasta. Trasaturi ale economiei mondiale.alcatuit dintr o societate principal-firma mama-si un numar de filial.In diferite zone geografice.plecand de la un demaraj aproape arbitrar.pentru ca statele difera ca marime.realizate de geografi sunt foarte numeroase. In present.ca dimensiune a dezvoltarii economice.cercetarea stiintifica etc.Acesta este un salt calitativ remarcabil ce plaseaza geografia economica in randul stiintelor indispensabile in abordarea realitatii economice contemporane.circulatia bunurilor.Globalizarea economica Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati(productia materiala.activitatilor de servicii.potential demographic si economic.serviciilor.se poate spune ca cele mai importante elemente ale evolutiei economiei mondiale sunt societatile transnationale.datorita randamentelor crescute premise de concentrarea spatiala a activitatilor.Se poate spune ca este un sistem de interdependente in care celulele de baza sunt.in legatura cu discursul si ideologiile grupurilor sociale.definite ca acele firme care si au extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine.economiilor regionale sau nationale.in aceasta perioada.dar se mai mentin diferente si in privinta sistemului economic.de energie si trecerea la o economie .implantate intr un numar mai mare sau mai mic de tari.si celalalte elemente ale teritoriului.). Lucrarile de geografie economica.Complexitatea abordarilor creste.sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune.a caror influenta asupra economiei mondiale este in functie de nivelul lor de dezvoltare.meritul lor fiind acela de a depasi caracterul explicative.a intelege de ce activitatile economice apar si se dezvolta intr un loc mai degraba decat in altul.Initial.fazele de expansiune alternand cu cele de recesiune.s au afirmat in tarile dezvoltate cu economie de piata.telecomunicatiilor.Ele reprezinta un ansamblu la scara globala.economiile nationale.trecandu se la abordari teoretice.Strategia generala a societatilor transnationale vizeaza abandonarea economiilor bazate pe consumuri mari de materii prime.in unele cazuri.ajungand.ele fiind consecrate pietelor international.capitalurilor.evolutia economica este diferita.mai comparativa decat alta.

London) spune ca globalizarea reprezinta reducerea constrangerilor geografice asupra aranjamentelor sociale.minimizarea costurilor de fabricatie.1996.manifestata prin cresterea rolului jucat de investitiile si capitalurile straine.politic.Are loc o intrepatrundere a economiilor.aparitia unor filial commune.formarea statelor-regiuni ca reactie la statele natiuni.aparitia si ascensiunea blocurilor economice(Keinichi Ohmae.cel de relocalizare.investitiilor si fluxurilor de .ocolirea unor bariere vamale.tehnologiei. Un effect al transnationalizarii este procesul de delocalizare.In general.in ceea ce priveste globalizarea economica Waters considera ca dimensiunile acesteia sunt:comertul.cel de asigurari.pentru ca apoi sa include si tarile in curs de dezvoltare.cultural)si apoi propune o comparative intre ideal tip si starea de fapt.delocalizarea vizeaza produse standardizate si s a dezvoltat mai intai pe axa nord-nord.cu un nivel economic mai scazut.inceperea productiei de subansamble.Acest process implica noi forme de organizare international a productiei.cultural.incheierea unor acorduri de licente.Mergand pe schema conceptual propusa de acesta se poate vorbi despre o tridimensionare a globalizarii:pe plan economic. Astfell.Se observa ca profiturile obtinute in urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor in tara in care isi are sediul firma mama.datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului.Capitalul intern nu mai poate fi factorul principal al cresterii economice.sectoare in care detin aproape 60% din active la nivel global.In sens mai restrains. Procesul de globalizare cuprinde 3 dimensiuni:globalizarea economica.de schimburile comerciale in formarea produsului intern brut.Routhlege.ideologia organizationala(impunerea unui anumit mod de a face productie).productia. Globalizarea nu este un process uniform si linear ci include o gama larga de fenomene.politica si sociala.investitiile.End of the Nation State.de servicii.M.extinderea concurentei.adica asistam la un process invers.fiind interesate in special de sectorul bancar.politica.piata financiara si piata muncii.Waters(Waters M.bazata pe informative si tehnologie de varf.1995 Un process tot mai evident este Globalizarea economiei.globalizarea se refera la liberalizarea comertului.adica transferul unei productii interne in alte state.de la activitati economice la internationalizarea culturii.Autorul operationalizeaza pentru fiecare concept(globalizare economica. Reorganizarea economiei mondiale este determinate in mod hotarator de trei elemente esentiale:globalizarea consumatorilor si corporatiilor.educatiei.Globalization.Dintre acestea piata financiara si comertul reprezinta acele elemente in care globalizarea este realizata aproape in intregime.

Din punct de vedere economic.care necesita politici financiare si comerciale liberalizate. Statele care urmeaza directia impusa de societatile transnationale trebuie sa si adapteze politica economica si legislative in functie de interesele acestora pentru a nu genera problem sociale tinand cont de faptul ca aceste firme gigant contribuie tot mai mult la crearea valorii adaugate in cadrul economiei nationale si.Motivatiile de natura nationala incep sa si piarda teren in conditiile in care componentele sistemului economic mondial nu mai reprezinta decat in mica masura interesele nationalului.Globalizarea economica reprezinta o transformare majora in organizarea teritoriala.care urmaresc traseul infrastructurii urbane.precum si la integrarea mijloacelor de productie din diferite tari sub proprietatea societatilor transnationale si la integrarea pietelor de produse si financiare.acestea capata o putere de negociere pe plan international care devanseaza reprezentantii puterilor nationale.capitaluri dintre tari. Exista doua forte care actioneaza asupra globalizarii:raspandirea retelelor informationale.creand orase informationale globalizate.spatiala.Aceasta integrare presupune schimbari de mentalitate la nivelul entitatilor statale dar si la nivelul fiecarui agent economic in parte.si cooperarea natiunilor la crearea unei retele economice globale.deci intr un sistem unic. .globalizarea semnifica integrarea sistemelor economice nationale sistemului economiei mondiale.a activitatii economice si a puterii politico.la crearea de locuri de munca.In aceste conditii exita riscul ca cele doua grupari sa intre in conflict sis a dea o alta directive si forma procesului.de asemenea.Astfel in numeroase state in care societatile transnationale produc o mare parte din produsul intern brut.economice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful