Geografia-notiuni generale

Geografia este o stiinta foarte veche,care a evoluat in functie de progresele inregistrate de societate de a lungul timpului.Pentru a putea fi considerata stiinta trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de definitia stiintelor,definitie generala si unanim consemnata in majoritatea lucrarilor.O stiinta este un ansamblu de cunostiinte veridice despre realitatea obiectiva sau subiectiva.Orice stiinta are un obiect de studiu,o teorie si o metodologie.Din perspectiva acestei definitii rezulta ca geografia indeplineste conditiile impuse,acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza. Geografia ca disciplina de invatamant are menirea de a transmite datele esentiale ale stiintei cu scopul creerii unei gandiri specific si a dezvoltarii personalitatii umane.

Definitia si obiectul de studiu al geografiei

Geografia este o stiinta veche,ale carei inceputuri dateaza din Antichitate.Denumirea provine de la doua cuvinte din limba greaca veche:geo=Pamant si graphien=descriere.Cu alte cuvinte geografia se ocupa cu descrierea Pamantului,privit ca un intreg.Daca am pastra aceasta definitie se constata ca mai exista si alte stiinte care au ca obiect de studio Pamantul si deci geografia ar intra in contradictie cu acestea.Asupra definitiei geografiei,a obiectului sau de studio si a ramurilor(diviziunilor)sale au existat,de a lungul timpului,numeroase discutii. Literatura geografica romaneasca sic ea straina cuprinde numersoase studii cu caracter teoretico-metodologic referitoare la obiectul de studio al geografiei.Interpretariile si continutul acestuia difera de la autor la autor in functie de conceptele existente si de viziunea fiecaruia,dar si de stadiul dezvoltarii stiintelor,in ansamblul lor,la un moment dat. Caracteristica comuna a tuturor autorilor romani,(dar si a celor straini),incepand cu fondatorul Geografiei modern romanesti,Simion Mehedinti(Terra,1931),apoi Vintila Mihailescu(Geografie teoretica,1968),Ioan Donisa(Bazele teoretice si metodologice ale geografiei,1977),Alexandru Rosu si Irina Ungureanu(Geografia mediului inconjurator,1977),Ioan Ianos(Orasele si organizarea spatiului geografic,1987),este viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei fie ca acesta se numeste mediu geografic,intreg territorial-de la localitate la planeta,socio-geosistem,mediu inconjurator sau spatiu geografic.

care confera caracterul de intreg mediului geografic.Dar mediul geografic poate fi studiat atat la scara planetara precum si la scara regional.Din acest punct de vedere exista o geografie generala(fizica si umana) si o geografie regional(fizica si umana).Pe baza acestei teorii generale a sistemelor Ioan Donisa.dar si pentru activitatea antropica este suportul acestora.Se au in vedere o multitudine de component(natural si antropice).respectiv :relieful(totalitatea neregularitatilor .metode de la o stiinta la alta.precum si mediului geografic rezulta ca geografia cuprinde doua mari ramuri:geografia fizica si geografia umana.Acesta(mediul geografic)reprezinta locul de interferenta al invelisurilor Pamantului inclusive societatea umana. Ramurile geografiei Potrivit definitiei date geografiei ca stiinta.Geografia utilizeaza un ansamblu de principia si metode specific.Componentele au aceeasi organizare sistematica. Componenta cea mai importanta atat pentru celalalte elemente natural.denumire ce sugereaza organizarea sistematica a mediului geografic si faptul ca acesta este format din doua subsisteme majore:omul si totalitatea activitatilor sale(socio sistem)si subsistemul natural(geosistemul).Prin aceasta prisma mediul geografic este un sistem format din n elemente(component)intre care exista multiple si complexe relatii reciproce.legi. Geografia fizica este denumita ca ramura a geografiei care se ocupa cu studiul componentelor natural ale mediului geografic(geosistemul). Viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei se regaseste foarte bine in definitia sistemului(teoria sistematica).De asemenea.Cea mai uzitate definitie pentru geografie este:stiinta care se ocupa cu studiul mediului geografic.1977.presupunea ca obiect de studio al Geografiei denumirea de sociogeosisteam.Analizele intreprinse asupra mediului geografic-in ansamblu sau pe anumite componente-au permis.principia. generalizarea si abstractizarea lor si elaborarea unor teorii adecvate.Are deci un obiect de studiu.precum si multiplele si complexele relatii care se stabilesc intre aceste componente.in contextual necesitatii existentei unui transfer de notiuni. Potrivit definitiei stiintei rezulta ca geografia este un ansamblu de cunostiinte veridice(adevarate)despre realitatea obiectiva(mediul geografic).dar si unele imprumutatea.in timp.in lucrarea sa Bazele teoretice si metodologice ale geografiei.proces care a marcat si marcheaza de fapt progresul stiintelor in lumea de astazi.

Geografia populatiei se ocupa cu studiul caracteristicilor si a repartitiei teritoriale a populatiei in stransa concordant cu factori sociali.a.dar si pentru a prognoza evolutia sa viitoare este nevoie sa se cunoasca toate aspectele legate de evolutia tuturor componentelor(relief.politici.fac obiectul de studiu al hidrologiei(hidrogeografiei) La randul lor elementele de vegetatie si fauna formeaza obiectul de studio al biogeografiei.hidrologici si de vegetatie. Geografia activitatilor umane este o subramura complexa care cuprinde:Geografia economica.Geografia sociala si culturala si Geografia polititca.dar si in functie de caracteristicile reliefului(in principal altitudine si orientare).scoartei terestre).a cantitatilor de precipitatii atmosferice.istorici.la care se adauga roca care constituie baza de formare a solului.In cadrul sau se individualizeaza mai multe diviziuni.economici. Geografia economica se impune ca o subramura ce studiaza raporturile dintre productia sociala.Acesta este obiectul de studio al paleogeografiei.Geografia activitatilor umane.o evolutie indelungata.ca subramura a geografiei fizice. O alta subramura a geografiei fizice este pedogeografia sau geografia solurilor.:Geografia resurselor.Geografia asezarilor umane.Subramura geografiei fizice care se ocupa cu studiul reliefului poarta denumirea de geomorfologie(sau morfogeografie) Componentele atmosferei.fauna soluri).in timp. Geosistemul a avut.naturali s.clima.vegetatie.Geografia schimburilor economice si Geografia turismului.care studiaza repartitia solurilor in functie de parametrii climatici.Subdiviziunile sale sunt:Geografia populatiei.precum si evolutia si repartitia proceselor si fenomenelor atmosferice constituie obiectul de studiu al climatologiei(climatogeografiei) Apele.Are ca obiect de studio sociosistemul sau omul si totalitatea activitatilor sale strans legate insa de mediul natural(geosistem).)si hidrologiei(prezenta sau absenta apelor).Geografia agriculturii.demografici.a.in totalitatea diversitatii lor.Pentru a intelege caracteristicile actuale.Geografia industriei.evolutiei si repartitiei teritoriale a asezarilor rurale si urbane.a caracteristicilor vanturilor s.ape. Geografia umana este cea de a doua ramura a Geografiei.Vegetatia si fauna sunt analizate prin prisma influentei factorilor climatici(evolutia in timp si spatiu a temperaturii aerului. .Geografia transporturilor.societatea umana si mediul geografic. Geografia asezarilor umane are drept preocupari studiul caracteristicilor.

principiul regionalistmului.In mod simplu principiul se reduce la intrebarea de ce? . Geografia politica are in component Geografia electoral si Etnogeografia.Depistarea cauzei sau a cauzelor care determina un anumit process poate fi simpla sau deosebit de complexa.dar si pozitia fata de mari unitati geografice(forme majore de relief.principiul integrarii geografice.principiul cauzalitatii.Nu se poate explica prezentul decat printr o cunoastere temeinica a trecutului.Geografia cultural cuprinde:Geografia confesionala si Geografia culturilor umane.Geografia lingvistica si Geografia medicala.principiul ecologic.mari.component sau proces) cu alte component aflate in imediata vecinatate. Un loc aparte in structura Geografiei umane il ocupa Geografia istorica si toponimia geografica ramuri care prin obiectul lor de studio incearca sa ofere informatii pentru intelegerea corecta a proceselor si fenomenelor legate de societatea umana actual.Cand exista mai multe fenomene geografice de acelasi tip este necesara precizarea arealului pe care acestea sunt repartizare.principiul sociologic si principiul antropic(Donisa I.oceane.1977) Principiul repartitiei spatiala stabileste in mod clar ca orice fenomen sau proces geografic are o anumita pozitie spatiala in limitele mediului geografic.fluvii).principiul istorismului.In mod extreme de simplu acest principiu se poate rezuma doar la intrebarea:Unde se petrece un fenomen? Principiul cauzalitatii precizeaza ca orice fenomen sau proces care se petrece in mediul geografic are una sau mai multe cause.Geografia sociala are ca subdiviziuni:Geografia comportamentala.Pentru geografie sunt operationale urmatoarele:principiul repartitiei spatial.Este un principiu care decurge din succesiunea cauzaefect.dar si elemente de prognoza. Principii si metode folosite in geografie Principiile sunt definite ca legi fundamentale ale unei stiinte.Precizarea pozitiei are o importanta deosebita deoarece aceasta are influenta asupra caracteristicilor fenomenului si influenteaza relatiile acestuia(fenomen.De aceea se precizeaza intotdeauna pozitia pe Glob .In cazuri complexe se face apel la metode matematice care permit analiza exacta a legaturilor din fenomene.

Acesta este de fapt principiul organizarii sistematice a mediului geografic.pe un anumit teritoriu.Pe baza studiului unor elemente singular se incearca.metoda cartografica.o vegetatie de padure de conifer s.2000):metoda inductive-deductiva.Alaturi de acestea se cuvin a fi mentionate si doua procedee larg raspandite si anume:observatia si descrierea geografica.Cele doua procedee folosite in cercetarea geografica constituie alaturi de altele si metode de baza utilizate in procesul de invatamant. Principiul sociologic are in vedere rolul pe care il joaca factorii sociali in evolutia si repartitia geografica a proceselor si fenomenelor.Metoda se poate aplica foarte bine si in studiul . Metoda inductiv-deductiva a fost introdusa in secolul XVII.metoda statistic matematica.inclusiv omul.Spre exemplu pentru studiul unei zone montane.dar si a societatii umane.cu ape curgatoare bogate s. Principiul ecologic consta in recunoasterea legaturilor dintre vietuitoare.o retea de ape bogata.si mediul natural. Principiul antropic presupune evaluare activitatii umane ca element de transformare a mediului natural.In metoda deductive se porneste de la generalizare si pe calea deductiilor logice se caracterizeaza un element singular.rezultata dintr o anumita configuratie a elementelor natural si social economice ce se manifesta in interactiunea lor.metoda analizei si sintezei.logic. Metodele cele mai utilizate in studiile geografice sunt(Erdeli G.Metoda inductive se bazeaza pe cunoasterea realitatii geografice concrete.bineinteles adaptate la particularitatile psiho pedagogice ale elevilor. a.Numai asa se pot descifra si explica caracterele actuale ale unor procese geografice si totodata se pot preciza tendintele de evolutie.pante accentuate. si colab.bine impadurite.prin metoda inductive se constata prezenta unor inaltimi diferite.Pe aceasta baza se poate generalize ca regiunile montane sunt inalte. in care fiecare componenta are aceeasi organizare sistematica fiind integrat intr un sistem de rang superiror.Ea este o imbinare a doua metode.sa se generalizeze.metoda modelarii.Principiul integrarii geografice precizeaza ca fiecare fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat si incadrat intr un ansamblu de elemente aflate in interactiune. Principiul regionalismului permite cunoasterea fapteleor geografice in conditionarea lor. a. Asa cum s a precizat exista in geografie si o serie de metode utilizate in cercetarea fenomenelor.dar aceleasi metode pot si trebuie sa fie utilizate in procesul didactic.metoda istorica.. Principiul istorismului cere ca orice fenomen sa fie studiat prin prisma evolutiei sale in timp.

Metoda analizei consta in descompunerea in parti component a proceselor si fenomenelor geografice cu scopul cunoasterii lor in amanunt.pentru a intelege mecanismele de desfasurare.caracteristicilor orizontului local de catre elevii din ciclul primar.Cele doua metode sunt specific atat geografiei. Metoda modelarii permite realizarea materiala sau mental a unui model(element care imita realitatea)cu scopul intelegerii evolutiei sale.a inregistrarilor de date referitoare la procesele si fenomenele studiate. Metoda analizei si sintezei este.prin organizarea unei excursii intr o alta zona.vor constata ca o mare parte din caracteristicile orizontului local sunt specific si zonei vizitate.Aceasta metoda este legata si de metoda experimental.Aceasta metoda se foloseste atat pentru cunoasterea faptelor geografice .Este evident ca aceasta metoda este in cele mai multe cazuri o metoda mentala.dar si pentru reprezentarea grafica a caracteristicilor acestora cunoscute ca urmare a utilizarii celorlalte metode.dat fiind faptul ca este foarte greu sa realizezi experimente in natura sau in cadrul societatii umane.precum si realizarea unor corelatii specific teoriei sistematice. Metoda cartografica este o metoda specific geografica.o metoda compusa din metoda analizei si metoda sintezei.cat si altor stiinte.o metoda mai putin utilizata in domeniul geografiei .Initial ei vor observa toate elementele caracteristice mediului in care traiesc.de asemenea.precum si relatiile care se stabilesc cu alte parti sau procese.dar este utilizata si de alte stiinte pentru reprezentarea unor elemente.iar ulterior. Metoda statistico-matematica permite utilizarea formulelor si a calculelor matematice pentru prelucrarea observatiilor. Metoda istorica decurge din principiul istorismului si stipuleaza ca orice process sau fenomen geografic poate fi inteles si explicat prin evolutia sa atat in tip cat si in spatiu. Metoda sintezei este metoda inversa de recompunere a proceselor si fenomenelor si se completeaza cu metoda analizei. .Este o metoda care permite masurarea cu exactitate a acestora.

care sunt trasaturile peisajelor in care isi desfasoara activitatea si cum transforma acestia mediul natural pe care il ocupa. Mercantilismul este un sistem theoretic characteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor.conditiile si resursele punerii lor in valoare.dezvoltarea activitatilor material prin prisma principiilor care le favorizeaza.Aceasta component cuprinde toate acele domenii si obiecte de studio din cadrul Geografiei care nu sunt direct preocupate de mediul natural analizand diferitele regiuni ale lumii in care se gasesc oameni.fluxurile pe care le produc aceste.si a geografilor.dar si in plan tehnologic.in scopul gasirii cauzelor.Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor.trei puncte de vedere(curente):al mercantilistilor.in aceasta perioada.de activitatile productive si de modurile de viata(Erdeli G.al fiziocratilor sic el al clasicilor.modalitatilor si efectelor actiunilor umane.ca si factorii de productie.demografie. Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatial a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.Se disting.la economisti. Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman. Conturarea unui obiect al geografiei economice s a facut datorita contributiei economistilor.popularea acestuia.politic.Statul este cel care trebuie sa favorizeze .Geografia economica:definire si obiect de studio Geografia studiaza o problematica foarte complexa cu preocupari atat in analiza mediului natural-Geografia fizica-cat si in ceea ce priveste grupurile de oameni si activitatiile desfasurate de acestia-Geografia umana.intr o prima etapa.social.peisajele determinate de habitat.in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala..indeosebi dupa 1850.ocupa un rol deosebit de important.2000) Geografia economica studiaza spatiun unde se produc bunurile si serviciile. Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus.economie dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural.Geografia umana pastreaza grija pentru comparative si explicatie.Ea include si elemente din alte stiinte:sociologie.cum se interconditioneaza ei cu spatiul in care traiesc.

Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec.mediana si periferica(Wallerstein.al XIX lea.mercantilismul dezvoltat(bazat pe comert) Fiziocratia sau “guvernarea naturii”este un current promovat de scoala franceza incepand cu 1758. Liberalismul economic este o notiune care se diferentiaza atat de etatism(controlul total al statului)cat si de anarhie si presupune interventia statului intre anumite limite. Aparitia acestui current a fost determinate de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului :marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor.Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice:central.cand F.circulatia si repartitia bogatiilor material.deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia Agricola.sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului.In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare cid oar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.mercantilism monetarist.un excedent commercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase. Perioada liberalismului economic clasic.care sunt stabilite prin negociere de partile implicate in actul economic.Tabloul reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii:producatori. mercantilism bazat pe industrie.axandu se pe rolul motor al interesului individului. singura clasa productive fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura.proprietari si industriasi si comercianti.Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi natural. . Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat.Ei studiaza producitia . Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principal sursa pentru sporirea avutiei. -identificarea cauzelor care au condu la imbogatirea natiunilor prin abstractizare.pe existent unei ordini natural si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente.Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs.1974) In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru etape:mercantilismul timpuriu. Principalele caracteristici ale liberalismului clasic sunt: -concentrarea atentiei pe productie si doar in plan secundar pe circulatie.

indifferent de potentialul lor economic.a comertului intre state si a avantajului absolute are ca idée central specializarea dintre state in functie de favoribilitatile natural si artificial conduce la accentuarea avantajelor reciproce.Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen.Aceasta inegalitate a avantajelor creste pe masura ce se accentueaza diferentele de nivel. La sfarsitul sec.Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia. Cel mai important reprezentant al liberalismului economic clasic este A. Teoria marginalista a fost emisa de scoala austriaca.opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor natural asupra evolutiilor istorice.-ordonarea societatii si economiei dupa legi natural.Potrivit acestei teorii. al XVIII lea apar primele lucrari veritabile de geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii.cu atat utilitatea este mai mare .valoarea este o categorie subiectiva. al XX lea.Aceste aprecieri depind de raportul dintre intensitatea nevoilor individuale ce trebuie satisfacute si volumul de bunuri.societate si stat. Teoria diviziunii muncii.activitatile economice.fiecare tara va cauta sa importe acele bunuri pe care le produce la costuri mai mari.Potrivit acestei teorii fiecare tara trebuie sa se specializeze in productia si exportul acelor bunuri pe care le produce cu costuri relative mai scazute Invers. F.deplina libertate de concurenta intre tari.rezultata din aprecierile subiectelor economice isolate.Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C Ritter(1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditional. al XIX lea si inceputul sec.Cu cat nevoia este mai mare .structura si rentabilitate David Ricardo(1772-1823) pubne bazele unei noi teorii-avantajul comparative relativecare analizeaza rolul comertului exterior ca factor de dezvoltare si progres al tarilor partenere in schimburi.Reprezentantii acestei teorii sustin ca valoarea marfii nu este create in procesul productiei ci ia nastere in procesul schimbului pe baza aprecierilor participantilor la actul vanzare cumpararea.Smith)17231790)care se remarca prin cateva teorii care au in vedere si dimensiunea spatial a fenomenelor economice.Pe aceasta baza schimburile economice internationale pot fi reciproc avantajoase pentru toti partenerii. Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica.Acest principiu a reflectat mai mult economiile din sec. Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant.. Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economist si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice.Astfel apare liberal schimb.

In intervalul analizat se remarca doua moment in contituirea acestei stiinte: -Geografie economica pragmatica(caracteristica sfarsitului de secol XIX) -Geografie economica teoretica(in prima jumatate a sec. Aceasta geografie economica este foarte empirica.mecanismele capitaliste devin rigide apar crizele economice in urma carora creste somajul si se amplifica supraproductia.in aceste conditii.Brunhes consacra un capitol important al lucrarii sale Geografie umana(1910) geografiei economice.Cadrul natural.J.energetice.Exceptie fac studiile lui Alfred Marshall care insista asupra factorilor de localizare ai activitatilor economice.incepand cu 1860. Planificarea sovietica din 1928)pe fondul neincrederii in mecanismele spontane ale pietei.Observatiile sale cu privire la economie sunt mai ales descriptive.El incearca sa adapteze geografia la epoca sa considerand ca aceasta stiinta trebuie sa serveasca mai ales in actiunile de planificare. Obiectul geografiei economice este reprezentat in aceasta etapa de inventarierea resurselor(minerale.Dupa cum se poate observa dispare treptat interesul pentru analiza spatial. Al doilea moment este marcat de contributia lui Pierre George care va exercita un ascendant puternic asupra epocii sale.legatura dintre modul de viata si modul de productie.de a descrie utilizarea lor productive si de a prezenta fluxurile de schimburi international corespunzatoare(rute ale comertului mondial).statistici si nu utlizeaza fundamental theoretic.George nu exista mecanisme natural care determina o anumita adaptare ci .comerciala sau maritima.Apar.Devine in anii 1870 1880 ramura geografiei cu cel mai mare success public.urbanizarea.Printe succesorii sai cei mai de seama.Astfel ia nastere geografia economica.agricole) din diferite tari.care determina activitatile economice. al XX lea) In prima etapa se remarca Scoala Franceza de Geografie prin fondatorul sau Paul Vidale de la Blache care acorda o atentie deosebita progresului noilor regiuni industrial si urbane.ca raspuns la nevoile unui public interest de transformarea lumii si extinderea pietei. Se remarca in aceasta etapa dezvoltarea geografiei economice in invatamantul secundar si practice.detine un rol foarte important.El se opreste asupra problemelor de actualitate cum ar fi industrializarea.in favoarea rationalului).Pentru P. In prima jumatate a secolului al XX lea situatia economica cunoaste mutatii profunde.Apar in acesti ani societati de geografie coloniala.El evidentiaza rolul cailor ferate si marilor centre industrial in noile forme de structurare a spatiului.alte modele economice(de ex.Numeroase tari revin la protectionism.ea prezinta fapte concrete.

infrastructura. in lucrarea Regiuni.doar conceptii guvernamentale care impart lumea in societati capitaliste si socialiste.El plaseaza astfel.in cursul anului 1980.ea fiind consolidate pe baza teoriei ricardiene fondata pe heterogenitate geografica.afirma el.in Franta anilor 1968. Noile orientari ale geografiei economice.Autorul.aceasta ramura fiind printer putinele care nu au eliminate dimensiunea spatiala a abordarilor.acordand un loc important cheltuielilor de transport si costurilor de informare.Autorul privilegiaza producatorul insa nu ignora consumul care ii serveste sa masoare nivelurile de dezvoltare al tarilor(George. Incepand din 1990. ca fiind noua geografie.se opreste asupra rolului mecanismelor macroeconomice in structurarea spatiului.Geografia economica era calificata.este de . Dupa 1970 curentul economiei spatiale la economist isi pierde din importanta din cauza rolului secundar al costurilor de transport.in centru regimurile economice si politicile macroeconomice (legislatie. Economistul American Paul Krugman a devenit unul dintre cercetatorii actuali cei mai cunoscuti pentru ca a contribuit la o reorientare fundamental a teoriei comertului international.In lucrarea Geografie generala a pietelor-1963 el analizeaza dimensiunea spatial a teoriei pietei.natiuni mari spatii-1968. Aceasta evolutie confera o mare putere explicative pentru progresele realizate in economia internationala.si determina o crestere a interesului pentru noua geografie.datorita randamentelor ridicate realizate de economiile de scara. protectionism).El a demonstrate ca schimburile international ar putea exista si in lipsa unui avantaj comparativ.fondate pe luarea in considerare a comportamentelor rationale au capatat o asemenea importanta in anii 1950-1970 incat geografii le au considerat o baza pentru reorganizarea totala a Geografiei umane.1956) Paul Claval in lucrarea Eseu asupra evolutiei umane-1964 propune o reorientare a geografiei economice prin apropiereae de economie si abordarea problemelor de microeconomie.Aceasta posibilitate justifica interventia publica in politicile industrial si comerciale private. In economia international s au realizat dezvoltari teoretice importante.idée reluata in zilele noastre indirect prin reflectiile asupra dezvoltarii durabile si cautarea unor solutii noi in gestiunea mediului. In aceasta perioada capata o importanta deosebita reintegrarea mediului in teoria economica.Una din sarcinile economiei.cercetarile lui Paul Krugman s au reorientat catre geografia economica.pentru caracteristicile determinate de schimburile internationale sau localizarea unor activitati.si mai ales catre problemele localizarii.

ele fiind consecrate pietelor international.dependente de aceasta.perceptia indivizilor asupra proceselor si fenomenelor economice.).telecomunicatiilor.in aceasta perioada.dar rezultanta globala este de crestere a produsului mondial brut.mai comparativa decat alta.a intelege de ce activitatile economice apar si se dezvolta intr un loc mai degraba decat in altul.economiile nationale. In present.localizarilor industrial.s au afirmat in tarile dezvoltate cu economie de piata.fazele de expansiune alternand cu cele de recesiune.capitalurilor.inca.optimizarea raporturilor intre economie .serviciilor.cercetarea stiintifica etc.Globalizarea economica Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati(productia materiala.ca dimensiune a dezvoltarii economice. Trasaturi ale economiei mondiale.aspectele economice fiind urmarite intr un context mai larg.a caror influenta asupra economiei mondiale este in functie de nivelul lor de dezvoltare.Complexitatea abordarilor creste.Se poate spune ca este un sistem de interdependente in care celulele de baza sunt.alcatuit dintr o societate principal-firma mama-si un numar de filial.potential demographic si economic.Ele reprezinta un ansamblu la scara globala.in legatura cu discursul si ideologiile grupurilor sociale.Strategia generala a societatilor transnationale vizeaza abandonarea economiilor bazate pe consumuri mari de materii prime.activitatilor de servicii.Acesta este un salt calitativ remarcabil ce plaseaza geografia economica in randul stiintelor indispensabile in abordarea realitatii economice contemporane.economiilor regionale sau nationale.El mai arata ca o regiune poate deveni prin effect cumulative si.de energie si trecerea la o economie .In diferite zone geografice.Initial.se poate spune ca cele mai importante elemente ale evolutiei economiei mondiale sunt societatile transnationale.sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune.meritul lor fiind acela de a depasi caracterul explicative.si celalalte elemente ale teritoriului.definite ca acele firme care si au extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine.pentru ca statele difera ca marime.implantate intr un numar mai mare sau mai mic de tari.realizate de geografi sunt foarte numeroase.in unele cazuri.plecand de la un demaraj aproape arbitrar.datorita randamentelor crescute premise de concentrarea spatiala a activitatilor.ajungand. Lucrarile de geografie economica.evolutia economica este diferita.circulatia bunurilor.Economia mondiala este un sistem eterogen.trecandu se la abordari teoretice.dar se mai mentin diferente si in privinta sistemului economic.

minimizarea costurilor de fabricatie.Mergand pe schema conceptual propusa de acesta se poate vorbi despre o tridimensionare a globalizarii:pe plan economic.Acest process implica noi forme de organizare international a productiei.In general.cultural.datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului.Capitalul intern nu mai poate fi factorul principal al cresterii economice.tehnologiei.incheierea unor acorduri de licente.London) spune ca globalizarea reprezinta reducerea constrangerilor geografice asupra aranjamentelor sociale.cel de relocalizare.In sens mai restrains.1996.piata financiara si piata muncii.productia.de schimburile comerciale in formarea produsului intern brut.manifestata prin cresterea rolului jucat de investitiile si capitalurile straine.Globalization.aparitia unor filial commune.in ceea ce priveste globalizarea economica Waters considera ca dimensiunile acesteia sunt:comertul.de servicii. Astfell.fiind interesate in special de sectorul bancar.educatiei.cultural)si apoi propune o comparative intre ideal tip si starea de fapt.politic.cel de asigurari. Un effect al transnationalizarii este procesul de delocalizare.aparitia si ascensiunea blocurilor economice(Keinichi Ohmae. Procesul de globalizare cuprinde 3 dimensiuni:globalizarea economica.investitiile.Are loc o intrepatrundere a economiilor.Waters(Waters M.formarea statelor-regiuni ca reactie la statele natiuni.Se observa ca profiturile obtinute in urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor in tara in care isi are sediul firma mama.Dintre acestea piata financiara si comertul reprezinta acele elemente in care globalizarea este realizata aproape in intregime.de la activitati economice la internationalizarea culturii.cu un nivel economic mai scazut.adica asistam la un process invers.extinderea concurentei.Routhlege. Reorganizarea economiei mondiale este determinate in mod hotarator de trei elemente esentiale:globalizarea consumatorilor si corporatiilor.ocolirea unor bariere vamale.bazata pe informative si tehnologie de varf. Globalizarea nu este un process uniform si linear ci include o gama larga de fenomene.globalizarea se refera la liberalizarea comertului.investitiilor si fluxurilor de .End of the Nation State.inceperea productiei de subansamble.ideologia organizationala(impunerea unui anumit mod de a face productie).sectoare in care detin aproape 60% din active la nivel global.pentru ca apoi sa include si tarile in curs de dezvoltare.Autorul operationalizeaza pentru fiecare concept(globalizare economica.M.politica.1995 Un process tot mai evident este Globalizarea economiei.delocalizarea vizeaza produse standardizate si s a dezvoltat mai intai pe axa nord-nord.politica si sociala.adica transferul unei productii interne in alte state.

acestea capata o putere de negociere pe plan international care devanseaza reprezentantii puterilor nationale.de asemenea.globalizarea semnifica integrarea sistemelor economice nationale sistemului economiei mondiale.a activitatii economice si a puterii politico.Motivatiile de natura nationala incep sa si piarda teren in conditiile in care componentele sistemului economic mondial nu mai reprezinta decat in mica masura interesele nationalului.capitaluri dintre tari. Din punct de vedere economic.spatiala.Aceasta integrare presupune schimbari de mentalitate la nivelul entitatilor statale dar si la nivelul fiecarui agent economic in parte.Astfel in numeroase state in care societatile transnationale produc o mare parte din produsul intern brut.care necesita politici financiare si comerciale liberalizate. Statele care urmeaza directia impusa de societatile transnationale trebuie sa si adapteze politica economica si legislative in functie de interesele acestora pentru a nu genera problem sociale tinand cont de faptul ca aceste firme gigant contribuie tot mai mult la crearea valorii adaugate in cadrul economiei nationale si.si cooperarea natiunilor la crearea unei retele economice globale.deci intr un sistem unic.In aceste conditii exita riscul ca cele doua grupari sa intre in conflict sis a dea o alta directive si forma procesului.precum si la integrarea mijloacelor de productie din diferite tari sub proprietatea societatilor transnationale si la integrarea pietelor de produse si financiare.Globalizarea economica reprezinta o transformare majora in organizarea teritoriala.creand orase informationale globalizate.care urmaresc traseul infrastructurii urbane.economice.la crearea de locuri de munca. Exista doua forte care actioneaza asupra globalizarii:raspandirea retelelor informationale. .