P. 1
Geografia economica

Geografia economica

|Views: 45|Likes:
Dipublikasikan oleh Agnes Andreea
Câteva cuvinte despre geografia economică
Câteva cuvinte despre geografia economică

More info:

Published by: Agnes Andreea on Dec 01, 2013
Hak Cipta:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2015

pdf

text

original

Geografia-notiuni generale

Geografia este o stiinta foarte veche,care a evoluat in functie de progresele inregistrate de societate de a lungul timpului.Pentru a putea fi considerata stiinta trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de definitia stiintelor,definitie generala si unanim consemnata in majoritatea lucrarilor.O stiinta este un ansamblu de cunostiinte veridice despre realitatea obiectiva sau subiectiva.Orice stiinta are un obiect de studiu,o teorie si o metodologie.Din perspectiva acestei definitii rezulta ca geografia indeplineste conditiile impuse,acestea fiind prezentate in cele ce urmeaza. Geografia ca disciplina de invatamant are menirea de a transmite datele esentiale ale stiintei cu scopul creerii unei gandiri specific si a dezvoltarii personalitatii umane.

Definitia si obiectul de studiu al geografiei

Geografia este o stiinta veche,ale carei inceputuri dateaza din Antichitate.Denumirea provine de la doua cuvinte din limba greaca veche:geo=Pamant si graphien=descriere.Cu alte cuvinte geografia se ocupa cu descrierea Pamantului,privit ca un intreg.Daca am pastra aceasta definitie se constata ca mai exista si alte stiinte care au ca obiect de studio Pamantul si deci geografia ar intra in contradictie cu acestea.Asupra definitiei geografiei,a obiectului sau de studio si a ramurilor(diviziunilor)sale au existat,de a lungul timpului,numeroase discutii. Literatura geografica romaneasca sic ea straina cuprinde numersoase studii cu caracter teoretico-metodologic referitoare la obiectul de studio al geografiei.Interpretariile si continutul acestuia difera de la autor la autor in functie de conceptele existente si de viziunea fiecaruia,dar si de stadiul dezvoltarii stiintelor,in ansamblul lor,la un moment dat. Caracteristica comuna a tuturor autorilor romani,(dar si a celor straini),incepand cu fondatorul Geografiei modern romanesti,Simion Mehedinti(Terra,1931),apoi Vintila Mihailescu(Geografie teoretica,1968),Ioan Donisa(Bazele teoretice si metodologice ale geografiei,1977),Alexandru Rosu si Irina Ungureanu(Geografia mediului inconjurator,1977),Ioan Ianos(Orasele si organizarea spatiului geografic,1987),este viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei fie ca acesta se numeste mediu geografic,intreg territorial-de la localitate la planeta,socio-geosistem,mediu inconjurator sau spatiu geografic.

Prin aceasta prisma mediul geografic este un sistem format din n elemente(component)intre care exista multiple si complexe relatii reciproce.dar si unele imprumutatea.dar si pentru activitatea antropica este suportul acestora.presupunea ca obiect de studio al Geografiei denumirea de sociogeosisteam.principia.Componentele au aceeasi organizare sistematica.Are deci un obiect de studiu.Acesta(mediul geografic)reprezinta locul de interferenta al invelisurilor Pamantului inclusive societatea umana.precum si mediului geografic rezulta ca geografia cuprinde doua mari ramuri:geografia fizica si geografia umana.Cea mai uzitate definitie pentru geografie este:stiinta care se ocupa cu studiul mediului geografic.in contextual necesitatii existentei unui transfer de notiuni.in timp.De asemenea.in lucrarea sa Bazele teoretice si metodologice ale geografiei.Geografia utilizeaza un ansamblu de principia si metode specific.Se au in vedere o multitudine de component(natural si antropice).proces care a marcat si marcheaza de fapt progresul stiintelor in lumea de astazi.Dar mediul geografic poate fi studiat atat la scara planetara precum si la scara regional.denumire ce sugereaza organizarea sistematica a mediului geografic si faptul ca acesta este format din doua subsisteme majore:omul si totalitatea activitatilor sale(socio sistem)si subsistemul natural(geosistemul).Analizele intreprinse asupra mediului geografic-in ansamblu sau pe anumite componente-au permis.care confera caracterul de intreg mediului geografic. Ramurile geografiei Potrivit definitiei date geografiei ca stiinta.precum si multiplele si complexele relatii care se stabilesc intre aceste componente. generalizarea si abstractizarea lor si elaborarea unor teorii adecvate. Viziunea integralista asupra obiectului de studio al geografiei se regaseste foarte bine in definitia sistemului(teoria sistematica).Din acest punct de vedere exista o geografie generala(fizica si umana) si o geografie regional(fizica si umana).respectiv :relieful(totalitatea neregularitatilor . Potrivit definitiei stiintei rezulta ca geografia este un ansamblu de cunostiinte veridice(adevarate)despre realitatea obiectiva(mediul geografic). Geografia fizica este denumita ca ramura a geografiei care se ocupa cu studiul componentelor natural ale mediului geografic(geosistemul).metode de la o stiinta la alta.1977.Pe baza acestei teorii generale a sistemelor Ioan Donisa.legi. Componenta cea mai importanta atat pentru celalalte elemente natural.

fac obiectul de studiu al hidrologiei(hidrogeografiei) La randul lor elementele de vegetatie si fauna formeaza obiectul de studio al biogeografiei.dar si in functie de caracteristicile reliefului(in principal altitudine si orientare). Geografia economica se impune ca o subramura ce studiaza raporturile dintre productia sociala.)si hidrologiei(prezenta sau absenta apelor).in timp.politici.in totalitatea diversitatii lor.Geografia sociala si culturala si Geografia polititca.Subdiviziunile sale sunt:Geografia populatiei.In cadrul sau se individualizeaza mai multe diviziuni.istorici.Geografia agriculturii.la care se adauga roca care constituie baza de formare a solului.Geografia activitatilor umane.Geografia asezarilor umane.vegetatie.demografici.Geografia industriei.precum si evolutia si repartitia proceselor si fenomenelor atmosferice constituie obiectul de studiu al climatologiei(climatogeografiei) Apele.dar si pentru a prognoza evolutia sa viitoare este nevoie sa se cunoasca toate aspectele legate de evolutia tuturor componentelor(relief. Geografia populatiei se ocupa cu studiul caracteristicilor si a repartitiei teritoriale a populatiei in stransa concordant cu factori sociali.a. O alta subramura a geografiei fizice este pedogeografia sau geografia solurilor.Vegetatia si fauna sunt analizate prin prisma influentei factorilor climatici(evolutia in timp si spatiu a temperaturii aerului.a caracteristicilor vanturilor s.economici. Geosistemul a avut.scoartei terestre).evolutiei si repartitiei teritoriale a asezarilor rurale si urbane.a.Geografia schimburilor economice si Geografia turismului.care studiaza repartitia solurilor in functie de parametrii climatici. Geografia umana este cea de a doua ramura a Geografiei.hidrologici si de vegetatie.fauna soluri).clima. Geografia activitatilor umane este o subramura complexa care cuprinde:Geografia economica.Geografia transporturilor.a cantitatilor de precipitatii atmosferice.ca subramura a geografiei fizice.:Geografia resurselor.societatea umana si mediul geografic.o evolutie indelungata. . Geografia asezarilor umane are drept preocupari studiul caracteristicilor.Pentru a intelege caracteristicile actuale.Are ca obiect de studio sociosistemul sau omul si totalitatea activitatilor sale strans legate insa de mediul natural(geosistem).naturali s.Subramura geografiei fizice care se ocupa cu studiul reliefului poarta denumirea de geomorfologie(sau morfogeografie) Componentele atmosferei.Acesta este obiectul de studio al paleogeografiei.ape.

Nu se poate explica prezentul decat printr o cunoastere temeinica a trecutului.Cand exista mai multe fenomene geografice de acelasi tip este necesara precizarea arealului pe care acestea sunt repartizare.principiul integrarii geografice.dar si pozitia fata de mari unitati geografice(forme majore de relief.component sau proces) cu alte component aflate in imediata vecinatate.principiul sociologic si principiul antropic(Donisa I.principiul regionalistmului.In cazuri complexe se face apel la metode matematice care permit analiza exacta a legaturilor din fenomene.In mod extreme de simplu acest principiu se poate rezuma doar la intrebarea:Unde se petrece un fenomen? Principiul cauzalitatii precizeaza ca orice fenomen sau proces care se petrece in mediul geografic are una sau mai multe cause.1977) Principiul repartitiei spatiala stabileste in mod clar ca orice fenomen sau proces geografic are o anumita pozitie spatiala in limitele mediului geografic.dar si elemente de prognoza. Geografia politica are in component Geografia electoral si Etnogeografia.principiul ecologic.Geografia sociala are ca subdiviziuni:Geografia comportamentala. Principii si metode folosite in geografie Principiile sunt definite ca legi fundamentale ale unei stiinte.Geografia cultural cuprinde:Geografia confesionala si Geografia culturilor umane.In mod simplu principiul se reduce la intrebarea de ce? .Depistarea cauzei sau a cauzelor care determina un anumit process poate fi simpla sau deosebit de complexa.fluvii).Pentru geografie sunt operationale urmatoarele:principiul repartitiei spatial.Geografia lingvistica si Geografia medicala.principiul cauzalitatii.oceane.principiul istorismului.De aceea se precizeaza intotdeauna pozitia pe Glob .Este un principiu care decurge din succesiunea cauzaefect.Precizarea pozitiei are o importanta deosebita deoarece aceasta are influenta asupra caracteristicilor fenomenului si influenteaza relatiile acestuia(fenomen.mari. Un loc aparte in structura Geografiei umane il ocupa Geografia istorica si toponimia geografica ramuri care prin obiectul lor de studio incearca sa ofere informatii pentru intelegerea corecta a proceselor si fenomenelor legate de societatea umana actual.

Metoda inductiv-deductiva a fost introdusa in secolul XVII. Principiul istorismului cere ca orice fenomen sa fie studiat prin prisma evolutiei sale in timp. Principiul antropic presupune evaluare activitatii umane ca element de transformare a mediului natural.sa se generalizeze.si mediul natural.Pe baza studiului unor elemente singular se incearca.metoda istorica.o retea de ape bogata.Acesta este de fapt principiul organizarii sistematice a mediului geografic. Principiul regionalismului permite cunoasterea fapteleor geografice in conditionarea lor..inclusiv omul.pe un anumit teritoriu.metoda cartografica.cu ape curgatoare bogate s.metoda modelarii.dar si a societatii umane.Metoda inductive se bazeaza pe cunoasterea realitatii geografice concrete.2000):metoda inductive-deductiva. si colab.dar aceleasi metode pot si trebuie sa fie utilizate in procesul didactic. a.bineinteles adaptate la particularitatile psiho pedagogice ale elevilor.In metoda deductive se porneste de la generalizare si pe calea deductiilor logice se caracterizeaza un element singular.Alaturi de acestea se cuvin a fi mentionate si doua procedee larg raspandite si anume:observatia si descrierea geografica.Ea este o imbinare a doua metode.o vegetatie de padure de conifer s.Metoda se poate aplica foarte bine si in studiul .Pe aceasta baza se poate generalize ca regiunile montane sunt inalte. Asa cum s a precizat exista in geografie si o serie de metode utilizate in cercetarea fenomenelor.prin metoda inductive se constata prezenta unor inaltimi diferite.metoda analizei si sintezei. in care fiecare componenta are aceeasi organizare sistematica fiind integrat intr un sistem de rang superiror. Principiul ecologic consta in recunoasterea legaturilor dintre vietuitoare.Spre exemplu pentru studiul unei zone montane. Principiul sociologic are in vedere rolul pe care il joaca factorii sociali in evolutia si repartitia geografica a proceselor si fenomenelor.bine impadurite.metoda statistic matematica.Cele doua procedee folosite in cercetarea geografica constituie alaturi de altele si metode de baza utilizate in procesul de invatamant.rezultata dintr o anumita configuratie a elementelor natural si social economice ce se manifesta in interactiunea lor.logic. a.Principiul integrarii geografice precizeaza ca fiecare fenomen sau proces din mediul geografic trebuie analizat si incadrat intr un ansamblu de elemente aflate in interactiune.pante accentuate.Numai asa se pot descifra si explica caracterele actuale ale unor procese geografice si totodata se pot preciza tendintele de evolutie. Metodele cele mai utilizate in studiile geografice sunt(Erdeli G.

Metoda sintezei este metoda inversa de recompunere a proceselor si fenomenelor si se completeaza cu metoda analizei. Metoda cartografica este o metoda specific geografica.pentru a intelege mecanismele de desfasurare.Este o metoda care permite masurarea cu exactitate a acestora.Cele doua metode sunt specific atat geografiei.Este evident ca aceasta metoda este in cele mai multe cazuri o metoda mentala. Metoda analizei consta in descompunerea in parti component a proceselor si fenomenelor geografice cu scopul cunoasterii lor in amanunt.a inregistrarilor de date referitoare la procesele si fenomenele studiate.prin organizarea unei excursii intr o alta zona.de asemenea. Metoda statistico-matematica permite utilizarea formulelor si a calculelor matematice pentru prelucrarea observatiilor.dar este utilizata si de alte stiinte pentru reprezentarea unor elemente. Metoda modelarii permite realizarea materiala sau mental a unui model(element care imita realitatea)cu scopul intelegerii evolutiei sale.Aceasta metoda se foloseste atat pentru cunoasterea faptelor geografice .precum si realizarea unor corelatii specific teoriei sistematice.vor constata ca o mare parte din caracteristicile orizontului local sunt specific si zonei vizitate.iar ulterior.cat si altor stiinte.Initial ei vor observa toate elementele caracteristice mediului in care traiesc.o metoda compusa din metoda analizei si metoda sintezei.o metoda mai putin utilizata in domeniul geografiei . Metoda analizei si sintezei este.caracteristicilor orizontului local de catre elevii din ciclul primar.dat fiind faptul ca este foarte greu sa realizezi experimente in natura sau in cadrul societatii umane.Aceasta metoda este legata si de metoda experimental. Metoda istorica decurge din principiul istorismului si stipuleaza ca orice process sau fenomen geografic poate fi inteles si explicat prin evolutia sa atat in tip cat si in spatiu.precum si relatiile care se stabilesc cu alte parti sau procese. .dar si pentru reprezentarea grafica a caracteristicilor acestora cunoscute ca urmare a utilizarii celorlalte metode.

de activitatile productive si de modurile de viata(Erdeli G.conditiile si resursele punerii lor in valoare..social.in timp ce analiza fenomenelor economice in repartitia lor teritoriala.demografie.politic.Se disting.Statul este cel care trebuie sa favorizeze .ca si factorii de productie. Geografia economica este o componenta a Geografiei umane care studiaza raspandirea spatial a comunitatilor umane si relatiile dintre acestea si mediul natural.popularea acestuia. Conturarea unui obiect al geografiei economice s a facut datorita contributiei economistilor.in aceasta perioada.fluxurile pe care le produc aceste.Geografia economica:definire si obiect de studio Geografia studiaza o problematica foarte complexa cu preocupari atat in analiza mediului natural-Geografia fizica-cat si in ceea ce priveste grupurile de oameni si activitatiile desfasurate de acestia-Geografia umana.Geografia umana pastreaza grija pentru comparative si explicatie. Inainte de 1850 interesul geografiei pentru aspectele teritoriale ale economiei era redus.ocupa un rol deosebit de important.modalitatilor si efectelor actiunilor umane.Se remarca aici interesul pentru a explica bogatia statelor.Aceasta component cuprinde toate acele domenii si obiecte de studio din cadrul Geografiei care nu sunt direct preocupate de mediul natural analizand diferitele regiuni ale lumii in care se gasesc oameni.al fiziocratilor sic el al clasicilor.in scopul gasirii cauzelor.la economisti.economie dar impune o viziune globala ce trebuie analizata in fiecare loc si moment in functie de jocul de forte care se opun intre ordinea genezei si alte forme de ordine si are menirea de a sesiza toate elementele revolutionare nu numai pe plan cultural.intr o prima etapa.care sunt trasaturile peisajelor in care isi desfasoara activitatea si cum transforma acestia mediul natural pe care il ocupa.Ea include si elemente din alte stiinte:sociologie.cum se interconditioneaza ei cu spatiul in care traiesc.peisajele determinate de habitat.trei puncte de vedere(curente):al mercantilistilor. Scopul geografiei umane este acela de a determina extensiunea spatiului uman.dezvoltarea activitatilor material prin prisma principiilor care le favorizeaza.dar si in plan tehnologic.2000) Geografia economica studiaza spatiun unde se produc bunurile si serviciile.si a geografilor.indeosebi dupa 1850. Mercantilismul este un sistem theoretic characteristic secolelor XV-XVIII care considera ca statul este cel care trebuie sa regleze viata economica pentru a urmari interesele nationale apeland la protectionism si detinerea monopolurilor.

In realitate prin procesul de circulatie a marfurilor nu se creeaza plusvaloare cid oar se repartizeaza plusvaloarea initiala obtinuta prin producerea bunurilor.mercantilismul dezvoltat(bazat pe comert) Fiziocratia sau “guvernarea naturii”este un current promovat de scoala franceza incepand cu 1758. -identificarea cauzelor care au condu la imbogatirea natiunilor prin abstractizare.deci independent de vointa oamenilor si a statului si ca unicul izvor al avutiei este productia Agricola.Actiunea diferentiata a acestor factori a determinat conturarea a trei arii geografice:central.Ei studiaza producitia . Mercantilistii identificau bogatia cu banii si considerau comertul exterior principal sursa pentru sporirea avutiei. Principalele caracteristici ale liberalismului clasic sunt: -concentrarea atentiei pe productie si doar in plan secundar pe circulatie.pe existent unei ordini natural si pe functia reglatoare a pietei si a liberei concurente. .mediana si periferica(Wallerstein.un excedent commercial prin intermediul caruia sa permita intrarea in tara a metalelor pretioase.Fiziocratii considerau ca fenomenele economice se desfasoara potrivit unor legi natural.Tabloul reprezinta repartitia avutiei societatii franceze pe care autorul o impartea in trei categorii:producatori.care sunt stabilite prin negociere de partile implicate in actul economic. Quesnay a publicat Analiza Tabloului economic in care a prezentat.1974) In aplicarea politicii economice mercantiliste au existat patru etape:mercantilismul timpuriu. Aparitia acestui current a fost determinate de un complex de factori care au generat dezvoltarea comertului :marile descoperiri geografice si progresele spectaculoase in domeniul transporturilor. Liberalismul economic este o notiune care se diferentiaza atat de etatism(controlul total al statului)cat si de anarhie si presupune interventia statului intre anumite limite.mercantilism monetarist. Perioada liberalismului economic clasic.sub forma unei scheme doctrina fiziocrata care analizeaza posibilitatea reproducerii si repartitiei produsului social total in conditiile capitalismului.circulatia si repartitia bogatiilor material.Teoriile liberalismului clasic au fost elaborate de reprezentantii scolii engleze la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec.Considerau ca profitul se obtine din a vinde mai scump un produs. singura clasa productive fiind arendasii si muncitorii salariati care lucreaza in agricultura.cand F. mercantilism bazat pe industrie.al XIX lea.axandu se pe rolul motor al interesului individului.proprietari si industriasi si comercianti.

Cel mai important reprezentant al liberalismului economic clasic este A.-ordonarea societatii si economiei dupa legi natural. F.activitatile economice. Teoria marginalista a fost emisa de scoala austriaca.Se poate vorbi de un asemenea interes pentru Geografia economica la C Ritter(1779-1859) care depaseste viziunea statistica traditional.Pe aceasta baza schimburile economice internationale pot fi reciproc avantajoase pentru toti partenerii. al XX lea. Intre 1850 si 1870 are loc o diminuare a interesului pentru spatiu la economist si o dezvoltare progresiva a Geografiei economice.cu atat utilitatea este mai mare .Teoriile sale sunt preluate apoi de suedezul Rudolf Kjellen. Teoria diviziunii muncii.deplina libertate de concurenta intre tari.Potrivit acestei teorii.Potrivit acestei teorii fiecare tara trebuie sa se specializeze in productia si exportul acelor bunuri pe care le produce cu costuri relative mai scazute Invers.Aceste studii analizeaza datele statistice ce privesc populatia.Astfel apare liberal schimb.structura si rentabilitate David Ricardo(1772-1823) pubne bazele unei noi teorii-avantajul comparative relativecare analizeaza rolul comertului exterior ca factor de dezvoltare si progres al tarilor partenere in schimburi. Ratzel este un urmas al lui Ritter fiind la originea conceptelor de oicumena si de spatiu vital precum si la originea orientarilor de cercetare a raporturilor dintre pamant.rezultata din aprecierile subiectelor economice isolate.Cu cat nevoia este mai mare .societate si stat. al XIX lea si inceputul sec.Acest principiu a reflectat mai mult economiile din sec.fiecare tara va cauta sa importe acele bunuri pe care le produce la costuri mai mari.valoarea este o categorie subiectiva. al XVIII lea apar primele lucrari veritabile de geografie economica ca urmare a dezvoltarii statisticii. La sfarsitul sec.opera sa fiind centrata pe influenta conditiilor natural asupra evolutiilor istorice.Aceste aprecieri depind de raportul dintre intensitatea nevoilor individuale ce trebuie satisfacute si volumul de bunuri. Inceputul perioadei este marcat de teoria marginalista sau neoclasica.Reprezentantii acestei teorii sustin ca valoarea marfii nu este create in procesul productiei ci ia nastere in procesul schimbului pe baza aprecierilor participantilor la actul vanzare cumpararea.a comertului intre state si a avantajului absolute are ca idée central specializarea dintre state in functie de favoribilitatile natural si artificial conduce la accentuarea avantajelor reciproce.Smith)17231790)care se remarca prin cateva teorii care au in vedere si dimensiunea spatial a fenomenelor economice.indifferent de potentialul lor economic..Aceasta inegalitate a avantajelor creste pe masura ce se accentueaza diferentele de nivel.

agricole) din diferite tari.Apar in acesti ani societati de geografie coloniala. Planificarea sovietica din 1928)pe fondul neincrederii in mecanismele spontane ale pietei.Observatiile sale cu privire la economie sunt mai ales descriptive. In intervalul analizat se remarca doua moment in contituirea acestei stiinte: -Geografie economica pragmatica(caracteristica sfarsitului de secol XIX) -Geografie economica teoretica(in prima jumatate a sec.in aceste conditii.El evidentiaza rolul cailor ferate si marilor centre industrial in noile forme de structurare a spatiului.Pentru P. Se remarca in aceasta etapa dezvoltarea geografiei economice in invatamantul secundar si practice.mecanismele capitaliste devin rigide apar crizele economice in urma carora creste somajul si se amplifica supraproductia. In prima jumatate a secolului al XX lea situatia economica cunoaste mutatii profunde.El incearca sa adapteze geografia la epoca sa considerand ca aceasta stiinta trebuie sa serveasca mai ales in actiunile de planificare. al XX lea) In prima etapa se remarca Scoala Franceza de Geografie prin fondatorul sau Paul Vidale de la Blache care acorda o atentie deosebita progresului noilor regiuni industrial si urbane.Exceptie fac studiile lui Alfred Marshall care insista asupra factorilor de localizare ai activitatilor economice.in favoarea rationalului).Dupa cum se poate observa dispare treptat interesul pentru analiza spatial.Printe succesorii sai cei mai de seama.Numeroase tari revin la protectionism.J.Devine in anii 1870 1880 ramura geografiei cu cel mai mare success public. Al doilea moment este marcat de contributia lui Pierre George care va exercita un ascendant puternic asupra epocii sale.urbanizarea.ca raspuns la nevoile unui public interest de transformarea lumii si extinderea pietei.incepand cu 1860.energetice. Aceasta geografie economica este foarte empirica. Obiectul geografiei economice este reprezentat in aceasta etapa de inventarierea resurselor(minerale.Brunhes consacra un capitol important al lucrarii sale Geografie umana(1910) geografiei economice.alte modele economice(de ex.Cadrul natural.detine un rol foarte important.comerciala sau maritima.Astfel ia nastere geografia economica.statistici si nu utlizeaza fundamental theoretic.legatura dintre modul de viata si modul de productie.George nu exista mecanisme natural care determina o anumita adaptare ci .care determina activitatile economice.Apar.El se opreste asupra problemelor de actualitate cum ar fi industrializarea.ea prezinta fapte concrete.de a descrie utilizarea lor productive si de a prezenta fluxurile de schimburi international corespunzatoare(rute ale comertului mondial).

Economistul American Paul Krugman a devenit unul dintre cercetatorii actuali cei mai cunoscuti pentru ca a contribuit la o reorientare fundamental a teoriei comertului international.Autorul.si mai ales catre problemele localizarii.in cursul anului 1980. infrastructura.se opreste asupra rolului mecanismelor macroeconomice in structurarea spatiului. In economia international s au realizat dezvoltari teoretice importante.in centru regimurile economice si politicile macroeconomice (legislatie.Autorul privilegiaza producatorul insa nu ignora consumul care ii serveste sa masoare nivelurile de dezvoltare al tarilor(George.1956) Paul Claval in lucrarea Eseu asupra evolutiei umane-1964 propune o reorientare a geografiei economice prin apropiereae de economie si abordarea problemelor de microeconomie. Dupa 1970 curentul economiei spatiale la economist isi pierde din importanta din cauza rolului secundar al costurilor de transport.idée reluata in zilele noastre indirect prin reflectiile asupra dezvoltarii durabile si cautarea unor solutii noi in gestiunea mediului.afirma el.si determina o crestere a interesului pentru noua geografie.El plaseaza astfel.ea fiind consolidate pe baza teoriei ricardiene fondata pe heterogenitate geografica.In lucrarea Geografie generala a pietelor-1963 el analizeaza dimensiunea spatial a teoriei pietei. Noile orientari ale geografiei economice. in lucrarea Regiuni.cercetarile lui Paul Krugman s au reorientat catre geografia economica.doar conceptii guvernamentale care impart lumea in societati capitaliste si socialiste.natiuni mari spatii-1968.Una din sarcinile economiei.acordand un loc important cheltuielilor de transport si costurilor de informare. In aceasta perioada capata o importanta deosebita reintegrarea mediului in teoria economica. Aceasta evolutie confera o mare putere explicative pentru progresele realizate in economia internationala. protectionism). Incepand din 1990.aceasta ramura fiind printer putinele care nu au eliminate dimensiunea spatiala a abordarilor.este de .pentru caracteristicile determinate de schimburile internationale sau localizarea unor activitati. ca fiind noua geografie.Geografia economica era calificata.fondate pe luarea in considerare a comportamentelor rationale au capatat o asemenea importanta in anii 1950-1970 incat geografii le au considerat o baza pentru reorganizarea totala a Geografiei umane.datorita randamentelor ridicate realizate de economiile de scara.Aceasta posibilitate justifica interventia publica in politicile industrial si comerciale private.in Franta anilor 1968.El a demonstrate ca schimburile international ar putea exista si in lipsa unui avantaj comparativ.

alcatuit dintr o societate principal-firma mama-si un numar de filial.perceptia indivizilor asupra proceselor si fenomenelor economice.capitalurilor.serviciilor.realizate de geografi sunt foarte numeroase.in aceasta perioada.se poate spune ca cele mai importante elemente ale evolutiei economiei mondiale sunt societatile transnationale. Lucrarile de geografie economica.Strategia generala a societatilor transnationale vizeaza abandonarea economiilor bazate pe consumuri mari de materii prime.dependente de aceasta.a intelege de ce activitatile economice apar si se dezvolta intr un loc mai degraba decat in altul.Economia mondiala este un sistem eterogen.datorita randamentelor crescute premise de concentrarea spatiala a activitatilor.ele fiind consecrate pietelor international.ca dimensiune a dezvoltarii economice.in legatura cu discursul si ideologiile grupurilor sociale.telecomunicatiilor.Se poate spune ca este un sistem de interdependente in care celulele de baza sunt.trecandu se la abordari teoretice.localizarilor industrial.sa aiba o forta economica mai mare decat a unui stat-natiune.mai comparativa decat alta.economiile nationale.implantate intr un numar mai mare sau mai mic de tari.Complexitatea abordarilor creste.Initial.plecand de la un demaraj aproape arbitrar.evolutia economica este diferita.).aspectele economice fiind urmarite intr un context mai larg.de energie si trecerea la o economie .inca.cercetarea stiintifica etc.a caror influenta asupra economiei mondiale este in functie de nivelul lor de dezvoltare.In diferite zone geografice.dar rezultanta globala este de crestere a produsului mondial brut.definite ca acele firme care si au extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine.dar se mai mentin diferente si in privinta sistemului economic.s au afirmat in tarile dezvoltate cu economie de piata.El mai arata ca o regiune poate deveni prin effect cumulative si.si celalalte elemente ale teritoriului. In present.circulatia bunurilor.Globalizarea economica Economia mondiala reprezinta un ansamblu al schimburilor reciproc de activitati(productia materiala.in unele cazuri.potential demographic si economic.economiilor regionale sau nationale.Ele reprezinta un ansamblu la scara globala.Acesta este un salt calitativ remarcabil ce plaseaza geografia economica in randul stiintelor indispensabile in abordarea realitatii economice contemporane.activitatilor de servicii.fazele de expansiune alternand cu cele de recesiune.meritul lor fiind acela de a depasi caracterul explicative.optimizarea raporturilor intre economie .pentru ca statele difera ca marime. Trasaturi ale economiei mondiale.ajungand.

aparitia unor filial commune.ocolirea unor bariere vamale.investitiile.Routhlege.politica si sociala.Autorul operationalizeaza pentru fiecare concept(globalizare economica.cel de asigurari.de la activitati economice la internationalizarea culturii.de schimburile comerciale in formarea produsului intern brut.1996.bazata pe informative si tehnologie de varf.Acest process implica noi forme de organizare international a productiei.Waters(Waters M.productia. Astfell.aparitia si ascensiunea blocurilor economice(Keinichi Ohmae.1995 Un process tot mai evident este Globalizarea economiei.tehnologiei.sectoare in care detin aproape 60% din active la nivel global. Reorganizarea economiei mondiale este determinate in mod hotarator de trei elemente esentiale:globalizarea consumatorilor si corporatiilor.piata financiara si piata muncii. Un effect al transnationalizarii este procesul de delocalizare. Procesul de globalizare cuprinde 3 dimensiuni:globalizarea economica.fiind interesate in special de sectorul bancar.formarea statelor-regiuni ca reactie la statele natiuni.inceperea productiei de subansamble.cu un nivel economic mai scazut.In general.Are loc o intrepatrundere a economiilor.London) spune ca globalizarea reprezinta reducerea constrangerilor geografice asupra aranjamentelor sociale.politic.Dintre acestea piata financiara si comertul reprezinta acele elemente in care globalizarea este realizata aproape in intregime.manifestata prin cresterea rolului jucat de investitiile si capitalurile straine.educatiei. Globalizarea nu este un process uniform si linear ci include o gama larga de fenomene.politica.M.globalizarea se refera la liberalizarea comertului.in ceea ce priveste globalizarea economica Waters considera ca dimensiunile acesteia sunt:comertul.Se observa ca profiturile obtinute in urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor in tara in care isi are sediul firma mama.End of the Nation State.In sens mai restrains.Capitalul intern nu mai poate fi factorul principal al cresterii economice.datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului.ideologia organizationala(impunerea unui anumit mod de a face productie).Globalization.delocalizarea vizeaza produse standardizate si s a dezvoltat mai intai pe axa nord-nord.pentru ca apoi sa include si tarile in curs de dezvoltare.adica transferul unei productii interne in alte state.de servicii.cultural.extinderea concurentei.incheierea unor acorduri de licente.cultural)si apoi propune o comparative intre ideal tip si starea de fapt.cel de relocalizare.adica asistam la un process invers.minimizarea costurilor de fabricatie.investitiilor si fluxurilor de .Mergand pe schema conceptual propusa de acesta se poate vorbi despre o tridimensionare a globalizarii:pe plan economic.

care necesita politici financiare si comerciale liberalizate.care urmaresc traseul infrastructurii urbane.acestea capata o putere de negociere pe plan international care devanseaza reprezentantii puterilor nationale.Astfel in numeroase state in care societatile transnationale produc o mare parte din produsul intern brut. . Din punct de vedere economic.Motivatiile de natura nationala incep sa si piarda teren in conditiile in care componentele sistemului economic mondial nu mai reprezinta decat in mica masura interesele nationalului. Exista doua forte care actioneaza asupra globalizarii:raspandirea retelelor informationale.la crearea de locuri de munca.capitaluri dintre tari.In aceste conditii exita riscul ca cele doua grupari sa intre in conflict sis a dea o alta directive si forma procesului.precum si la integrarea mijloacelor de productie din diferite tari sub proprietatea societatilor transnationale si la integrarea pietelor de produse si financiare.si cooperarea natiunilor la crearea unei retele economice globale.a activitatii economice si a puterii politico.economice.globalizarea semnifica integrarea sistemelor economice nationale sistemului economiei mondiale.Globalizarea economica reprezinta o transformare majora in organizarea teritoriala.creand orase informationale globalizate.deci intr un sistem unic.Aceasta integrare presupune schimbari de mentalitate la nivelul entitatilor statale dar si la nivelul fiecarui agent economic in parte. Statele care urmeaza directia impusa de societatile transnationale trebuie sa si adapteze politica economica si legislative in functie de interesele acestora pentru a nu genera problem sociale tinand cont de faptul ca aceste firme gigant contribuie tot mai mult la crearea valorii adaugate in cadrul economiei nationale si.spatiala.de asemenea.

You're Reading a Free Preview

Mengunduh
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->