CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA

Proceduri analitice

Referintele de baza privind procedurile analitice sunt date de urmatoarele standarde:

ISA 500 Probe de audit

ISA 501 Consideratii suplimentare pentru elemente specifice

ISA 505 Confirmari externe

ISA 510 Solduri de deschidere

ISA 520 Proceduri analitice

ISA 540Auditul estimarilor contabile

ISA 545 Auditul evaluarilor de informatii privind valoarea justa

ISA 550 Parti afiliate

ISA 560Evenimente ulterioare

ISA 570 Principiul continuitatii activitatii

Scopul utilizarii probelor:

este acela de a determina prezentarea fidela a situatiilor financiare. Este cunoscut faptul ca nici un auditor nu poate examina continutul tuturor fisierelor informatice sau celelalte probe disponibile, cum ar fi sumele achitate pentru active achizitionate, facturile furnizorilor, contractele cu clientii, alte tipuri de documente si evidente contabile. Fundamentarea opiniei de audit este realizata cu ajutorul probelor de audit. Ele se obtin prin proceduri de audit identificate pe trei niveluri: 1. Proceduri de evaluare a riscurilor prin care se obtine o intelegere a entitatii si a mediului acesteia inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturari semnificative la nivelul situatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor conducerii;

2. Teste ale controalelor atunci cand auditorul decide sa evalueze eficienta operationala a controalelor in prevenirea sau detectarea si corectarea denaturarilor semnificative la nivelul afirmatiilor sau criteriilor obiectiv ale managementului;

3. Proceduri de fond cu scopul de a detecta denaturarile semnificative si includ teste ale detaliilor pentru categorii de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari de informatii precum si proceduri analitice de fond.

Definitie:
Procedurile analitice constau in evaluari ale informatiilor financiare efectuate prin intermediul unui studiu al relatiilor dintre datele financiare si nefinanciare. Ele cuprind deasemenea , investigarea fluctuatiilor si a relatiilor contradictorii identificate care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile previzionate. Procedurile analitice sunt cele prin care se estimeaza caracterul rezonabil al operatiunilor si soldurilor pe ansamblu. Utilizarea de comparatii si rapoarte pentru a determina daca soldurile conturilor sau alte date par rezonabile sunt specifice procedurilor analitice.

Momentul aplicarii (Pa)

Etapa de planificare Etapa de revizuire generala de la sfarsitul auditului Auditorul aplica proceduri analitice drept proceduri de evaluare a riscului in vederea intelegerii entitatii si a mediului sau , precum si in cadrul revizuirii generale de la sfarsitul auditului.Ele pot fi aplicate si ca proceduri de fond.

Natura procedurilor analitice

Procedurile analitice cuprind comparatii dintre informatiile financiare ale unei entitati ca de exemplu: informatii comparabile aferente perioadelor anterioare; rezultatele anticipate ale entitatii, cum ar fi prognozele si previziunile, sau estimarile auditorului, cum ar fi o estimare a costului cifrei de afaceri previzionate, a amortizarii;

informatii referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi compararea indicatorului vanzarilor unei entitati cu media pe ramura sau cu alte entitati comparabile ca dimensiune, apartinand aceleiasi ramuri;

Procedurile analitice includ analize cu privire la relatiile dintre: elemente ale informatiilor financiare care se estimeaza a fi conforme unui model previzibil bazat pe experienta entitatii, cum ar fi procentele marjei brute; informatii financiare si nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile de exploartare cu salarizarea, raportat la numarul de angajati. a. Procedurile analitice utilizate ca proceduri de evaluare a riscurilor in etapa de planificare . Auditorul aplica proceduri analitice de evaluare a riscului pentru a obtine o intelegere asupra entitatii si a mediului acesteia. Aplicarea acestora poate dezvalui unele aspecte ale entitatii de care auditorul nu avea cunostinta si care il vor ajuta in evaluarea riscului de denaturare semnificativa in vederea determinarii naturii, momentului si intinderii altor proceduri suplimentare de audit. Prin aplicarea procedurilor analitice in care informatiile neauditate ale exercitiului curent in curs sunt comparate cu informatiile auditate din exercitiul precedent se reuseste scoaterea in evidenta a schimbarilor intervenite. Schimbarile pot reprezenta tendinte de evolutie importante sau evenimente specifice, dar vor influenta planificarea auditului. Spre exemplu o crestere a soldului imobilizarilor ar putea indica o achizitie semnificativa, care ar trebui verificata

b. Proceduri analitice utilizate in evaluarea capacitatii clientului de a-si mentine continuitatea activitatii Procedurile analitice sunt utile ca indicatori care semnaleaza ca firma clientului se confrunta cu dificultati financiare importante.Probabilitatea unui blocaj financiar viitor trebuie analizata prin prisma ipotezei continuitatii activitatii in cursul intocmirii situatiilor financiare de catre manageri. Spre exemplu raportul peste medie intre datoriile pe termen lung sau activul net, concomitent cu un raport dintre profituri si totalul activelor sub nivelul mediu,

atunci putem deduce existenta unui risc de blocaj financiar relativ mare. Asemenea circumstante nu numai ca afecteaza planificarea activitatii de audit ci poate indica si existenta unei indoieli substantiale in ceea ce priveste capacitatea entitatii auditate de a-si mentine continuitatea exploatarii, fapt ce ar impune o modificare a raportului.

c. Indicatorii prezentei unor posibile erori in situatiile financiare Diferentele semnificative si neprevazute intre datele neauditate ale exercitiului curent si alte date utilizate in scopuri de comparatie sunt definite ca fluctuatii neobisnuite. Ele apar atunci cand diferentele semnificative nu au fost prevazute, dar au aparut, sau atunci cand diferentele semnificative au fost previzionate dar nu s-au produs. In ambele situatii, unul din motivele fluctuatiei neobisnuite este prezenta unei erori contabile. In concluzie, daca fluctuatia neobisnuita este de proportii, atunci auditorul trebuie sa determine cauza ei si sa se convinga de faptul ca aceasta cauza este un eveniment economic bine fondat si nu o inexactitate contabila. (exemple sunt date si in suportul de curs)

d. Reducerea cantitatii de teste de audit detaliate.

In situatia in care procedurile analitice nu indica fluctuatii neobisnuite, inseamna ca probabilitatea existentei unei prezentari semnificativ eronate este minima. In aceasta situatie, procedeul analitic constituie o proba concludenta in favoarea prezentarii fidele a soldurilor conturilor respective si se estimeaza posibilitatea efectuarii unui numar mai limitat de teste detaliate vizand conturile supuse auditarii. Spre exemplu este mai usor sa se calculeze si sa se verifice indicatorii privind vanzarile si creantele clienti decat sa se apeleze la toate confirmarile de creante clienti. Diminuarea numarului de confirmari sau inlocuirea acestora prin aplicarea procedurilor analitice se pot obtine reduceri considerabile ale cheltuielilor de audit. Masura in care procedurile analitice ar putea oferi probe concludente si utile depinde de gradul in care aceste proceduri sunt influentate de anumite obiective de

audit : clasificarea corespunzatoare a operatiunilor, exhaustivitatea operatiunilor inregistrate, corectitudinea rationamentelor si estimarile managementului. In cazul unor alte obiective si circumstante de audit, procedurile analitice pot fi considerate ca semnalizari sau atragerea atentiei si nu fundamentul colectarii de probe concludente.

e. Programarea in timp a procedurilor analitice

In etapa de planificare, procedurile analitice sunt obligatorii pentru a veni in sprijinul determinarii naturii, intinderii si esalonarii in timp a lucrarilor ce urmeaza a fi realizate. De exemplu inainte de a testa evaluarea stocurilor , se calculeaza viteza de rotatie a lor, ceea ce scoate in evidenta exercitarea unei rigori deosebite in timpul efectuarii testelor. Procedurile analitice derulate in faza de planificare utilizeaza date agregate la un nivel foarte avansat, iar complexitatea, intinderea si esalonarea lor in timp variaza de la un client la altul. Spre exemplu poate fi suficienta compararea soldurilor conturilor exercitiului curent cu cele din exercitiul precedent, utilizand balantele de verificare neauditate. Pentru alti clienti procedurile analitice implica analize aprofundate a situatiilor financiare trimestriale, bazata pe rationamentul auditorului. In etapa de testare a auditului in combinatie cu alte tehnici de audit Spre exemplu transa ratei aferenta leasingului financiar ar putea fi comparata cu aceeiasi transa din anul precedent, ca parte a procedurilor de testare a ckeltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate amortizabile si intrate in patrimoniul clientuli prin leasing financiar, de testare a datoriilor pe termen mediu. Procedurile analitice sunt obligatorii pe durata fazei de finalizare a auditului. Utilitatea lor rezulta din faptul ca reprezinta o verificare finala in scopul detectarii erorilor semnificative sau a problemelor financiare, dar si pentru a-l ajuta pe auditor sa priveasca obiectiv intregul set de situatii financiare. Aimbina cunostintele despre client pe parcursul intregii misiuni si procedurile analitice eficiente reprezinta o metoda eficienta de a identifica eventualele omisiuni aparute in cursul unui audit.

Proceduri analitice utilizate ca proceduri de fond. Procedurile de fond raspund auditorului la evaluarea aferenta riscului de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie. Ele sunt derivate din testele de detaliu, din procedurile analitice de fond sau din combinarea ambelor. Alegerea uneia sau alteia dintre proceduri se bazeza pe judecata auditorului cu privire la functionalitatea si eficienta procedurilor de audit disponibile pentru reducerea riscului de denaturare semnificativala nivel de afirmatie la un nivel acceptabil scazut.

Proiectarea si aplicarea procedurilor analitice ca si proceduri de fond de catre auditor ia in considerare patru factori: 1. Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind afirmatiile conducerii

2. Credibilitatea informatiilor interne sau externe in baza carora s-au calculat indicatorii inregistrati in urma prelucrarii datelor financiare.

3. Aplicarea procedurilor analitice este suficient de precisa in timp pentru a

4. identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare

d. Valoarea diferentei acceptate dintre sumele inregistrate si valorile asteptate.

A. Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind afirmatiile conducerii: exhaustivitate, existenta, exactitate, evaluare, separarea exercitiilor in timp, drepturi si obligatii, prezentare si raportare;

Exemple: procedurile de fond se aplica entitatilor cand exista un volum mare de tranzactii ce pot fi previzionate in timp; aplicarea acestor proceduri se bazeaza pe

asteptarea ca exista relatii intre informatii si vor continua sa existe in lipsa unor conditii care vor indica contrariul. Comparabilitatea acestor informatii ofera dovezi de audit in ce priveste integralitatea, acuratetea si existenta tranzactiilor incluse in informatiile furnizate de sistemul informational al entitatii. Gradul de incredere in rezultatele procedurilor analitice de fond depinde de evaluarea auditorului cu privire la riscul ca procedurile analitice sa identifice relatiile potrivit asteptarilor cand exista de fapt o denaturare semnificativa.

Oportunitatea procedurilor analitice de fond este determinata de evaluarea riscului de denaturare semnificativa. Auditotul ia in considerare intelegerea dobandita cu privire la entitate si controlul intern al acesteia, importanta si posibilitatea deneturarii elementelor semnificative implicate si natura afirmatiilor. De exemplu daca procesarea comenzilor este lipsita de un control intern adecvat, auditorul se va baza mai mult pe testele de detaliu decat pe procedurile analitice referitor la creante. Sau, cand soldurile stocurilor sunt semnificative , in general auditorul nu se bazeaza pe proceduri analitice de fond aferente existentei stocurilor.

B.informatiile credibile in vederea utilizarii procedurilor analitice de fond in baza urmatoarelor elemente:

Sursa informatiilor disponibile; informatiile sunt mai credibile daca sunt obtinute din surse independente din afara entitatii. Comparabilitatea informatiilor disponibile; spre exemplu informatiile referitoare la marja comerciala necesita suplimentarea suplimentarea pentru a fi comparabile cu marfuri care se cumpara si vand pe categorii; Natura si relevanta informatiilor disponibile; spre exemplu bugetele au fost intocmite sub forma unor rezultate de asteptat decat a unor obiective de atins; Controale privind pregatirea si raportarea informatiilor; de exemplu controalele care vizeaza pregatirea, revizuirea si monitorizarea bugetelor.

C. Aplicarea procedurilor analitice este suficient de precisa in timp pentru a

identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare Auditorul va lua in considerare 3 factori: 1. Acuratetea cu care pot fi obtinute rezultatele asteptate ale procedurilor analitice de fond; de exemplu auditorul va astepta o consecventa mai mare in compararea marjei brute de profit aferenta unei perioade cu cea a altei perioade decat in compararea cheltuielilor discretionare cum ar fi cele de cercetare sau de publicitate.

2. Gradul in care informatiile pot fi dezagregate. Procedurile analitice de fond pot fi mai eficiente atunci cand sunt aplicate informatiilor financiare pe sectiuni individuale ale unei activitati sau situatiilor financiare ale componentelor unei entitati diversificate, decat atunci cand sunt aplicate situatiilor financiare ale unei entitati ca un intreg.

3. Disponibilitatea informatiilor, atat financiare cat si nefinanciare. Auditorul analizeaza daca informatiile financiare, cum ar fi bugetele sau previziunile si informatiile nefinanciare, cum ar fi numarul de unitati produse sau vandute, sunt disponibile pentru proiectarea procedurilor analitice de fond. Daca sunt disponibile informatiile

D. Auditorul analizeaza valoarea diferentei fata de asteptari care poate fi acceptata fara investigatii suplimentare. Analiza este influentata in primul rand de pragul de semnificatie si de consecventa cu nivelul de asigurare dorit. Auditorul creste nivelul dorit de asigurare pe masura ce riscul de denaturare semnificativa creste prin reducerea valorii diferentei fata de asteptari care poate fi acceptata fara investigatii suplimentare. Atunci cand procedurile analitice identifica fluctuatii sau relatii semnificative care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau se abat de la valorile asteptate,

auditorul trebuie sa investigheze si sa obtina explicatii adecvate si probe de audit calitative.

3. Proceduri analitice in revizuirea generala la sfarsitul auditului Auditorul aplica proceduri analitice la sfarsitul auditului, atunci cand poate formula o concluzie generala privind conformitatea situatiilor financiare inbinand toate elementele pe parcursul misiunii privind intelegerea entitatii. Concluziile desprinse din rezultatele procedurilor de audit sunt realizate cu scopul de a sprijini sau a intari concluziile desprinse in timpul auditarii componentelor sau elementelor individuale ale situatiilor financiare si sa ajute la formularea unor concluzii generale privitoare la credibilitatea situatiilor financiare. Este posibil ca aceste concluzii sa identifice un risc nerecunoscut anterior sau o denaturare semnificativa. Astfel, auditorul va trebui sa reevalueze procedurile de audit planificate, pe baza reanalizarii riscurilor evaluate pentru toate sau anumite clase de tranzactii, solduri de cont sau prezentari de informatii si afirmatiile aferente. Tipuri de proceduri analitice Utilitatea procedurilor analitice in calitate de probe de audit depinde semnificativ, de cum estimeaza auditorul ca ar trebui sa fie un sold de cont inregistrat sau un indicator calculat pornind de la soldurile conturilor, indifirent de procedeul analitic folosit. Pentru aceasta auditorii analizeaza informatiile din exercitiile trecute, tendintele de evolutie din ramura, estimarile cu caracter bugetar facute de client si a informatiilor cu caracter financiar. Auditorul compara soldurile si indicatorii calculati de client cu soldurile si indicatorii estimati, utilizand unul sau mai multe tipuri de proceduri analitice:

Compararea datelor clientului cu datele de ramura

Avantaje/ dezavantaje

Compararea datelor clientului cu date similare din exercitiile anterioare Testul 1. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel din exercitiul precedent. Testul 2. Compararea detaliilor unui sold sintetic cu detalii similare din anul precedent. Testul 3. Compararea indicatorilor si marimilor relative in scopul compararii cu exercitiile anterioare. Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative (bugete) determinate de client Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative determinate de auditor Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative, utilizandu-se date fara caracter financiar.

Concluzii : Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a determina, natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit. In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului, evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative, ce necesita o analiza aprofundata. Verificarea schimbarilor intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare poate fi suficienta pentru atingerea planificarii aprofundata alaturi de informatiile comparative de ramura.

Utilizarea tehnicilor statistice si a programelor informatice. Primele dau mai multa relevanta procedurilor analitice, aplicatiile informatice simplifica calcule,

posibilitatea de a introduce datele din cartea mare a clientului, permit economii substantiale de timp. Stocarea informatiilor Carte Maresi reportate in format electronic in fisierele auditorului an dupa an permit efectuarea de calcule analitice complexe si putin costisitoare. Informatiile analitice pot fi reprezentate sub diverse forme grafice, tabele, pentru a simplifica interpretarea datelor neprelucrate. Procedurile analitice computerizate ajuta la actualizarea calculelor atunci cand clientul face inregistrari de rectificare. Toti indicatorii afectati pot fi recalculati de catre programul informatic fara costuri suplimentare.

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE

1. Preplanificarea (Confirmarea planului de audit - Sectiunea E)

Acceptarea clientului nou sau pastrarea clientilor actuali.

Identificarea motivelor pentru care clientul doreste sau are nevoie de un audit.

Scrisoarea de angajament , termenii si conditiile angajamentului,

Prezenta la inventar

Confirmarea creantelor/creditorilor

Proceduri analitice

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE

Abordarea auditului Sectiunea F

Obtinerea informatiilor despre client (ISA 310)

Auditorul trebuie sa obtina cunostinte suficiente referitoare la afacerea clientului, care sa-i permita sa identifice sau sa inteleaga evenimentele, tranzactiile si practicile care pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit

Cunoasterea clientului este un proces continuu si cumulat de culegere si evaluare a informatiilor, de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de audit din toate etapele auditului.

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMANIA PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE

Cunoasterea activitatii clientului:

Scop: a. Obtinerea de cunostinte

b. Utilizarea lor

Inaintea acceptarii angajamentului de audit:

- factorii economici generali si sectorul de activitate: recesiune, crestere, rata dobanzii, inflatia, politici guvernamentale monetare, fiscale, cursul valutar, riscul afacerii

- caracteristici importante ale entitatii: activitatea performantele financiare si cerintele de raportare;

- schimbari intervenite de la ultimul audit;

- nivelul general de competenta al conducerii.

Dupa acceptarea angajamentului:

- detalierea informatiilor despre client ca proces continuu de culegere si evaluare a informatiilor ce trebuie corelate cu probele de audit

- aplicarea procedurilor stabilite pentru identificarea schimbarilor semnificative care au avut loc de la ultimul audit.

- discutii cu personalul de conducere, de audit intern, vizitarea cladirilor, a echipamentelor, documente emise de societate, legislatia si reglementarile

Obtinerea cunostintelor despre client si utilizarea lor

A. Factori economici generali

B.Sectorul de activitate

C.Societatea comerciala

Nivelul g-ral al activitatii economice:recesiune sau crestere

Piata si concurenta

Practici specifice sau unice

Metode de finantare

Indicatori statistici

Practici si probleme specifice

Cadrul de reglementare

Furnizarea si costurile energiei

Practici specifice sau unice:

- contractele de munca

- metode de finantare

- metode contabile

1.Managementul si

proprietatea:

Tipul entitatii

Proprietarii beneficiari

Structura capitalului si forma organizatorica

Obiective manageriale:achizitii, fuziuni, surse de finantare

Consiliul de administratie

Rata dobanzii

Inflatia, reevaluarea moned

ei

FACTORI ECONOMICI SECTORUL DE SOCIETATEA GENERALI ACTIVITATE COMERCIALA

Politici guvernamentale

Riscul afacerii

2, Managementul operational

Monetare

Fiscale

Stimulente financiare

Restrictii comerciale

Tarife

Cursul valutar

Indicatori statistici

Practici si probleme contabile specifice

Cadrul de reglementare

Experienta si reputatie

Cifra de afaceri

Personalul financiar-cheie

Utilizarea prognozelor si a bugetelor

Cerinte si probleme de mediu

Functia auditului intern existenta si calitate

Atitudinea fata de controlul intern

3. Activitatea entitatii:

Natura activitatii

Localizarea utilajelor si instalatiilor de productie

Angajare si niveluri de salarizare

Produse si servicii :clientela

Active in valuta

4. Rezultate financiare

5. Mediul de raportare-influente

6. Legislatie

PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUATIILOR FINANCIARE

Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului Trei tipuri de documente trebuie examinate din etapele timpurii ale angajamentului:

1. actul constitutiv al clientului si regulamentele interne ale clientului 2. Procesele verbale ale sedintelor CA, ale AGA 3. Contractele entitatii auditate 4. Efectuarea procedurilor analitice (Pa) preliminare

Scopul lor:
de a determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit;

amelioreaza intelegerea de catre auditor a activitatii clientului, a evenimentelor care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent

Identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative , ce necesita o analiza mai aprofundata

Principalii indicatori financiari cu informatii comparative de ramura Indicatori

ABC SA 31.12.2008

Ramura

31.12.2008

ABC SA

31.12.2007

Ramura

31.12.2007

Solvabilitatea pe termen scurt:

a.Lichiditatea generala;

b.Lichiditatea imediata;

c.Lichiditatea restransa

Lichiditatea pe termen scurt a.Viteza de rotatie a stocurilor; b.Durata medie in zile de transformare a stocurilor in mijloace banesti; c. Durata medie in zile a creditului client

Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt a. Raportul Datorii/capitaluri proprii b. Raportul imobilizari corporale nete/Capitaluri proprii c. Gradul de acoperire a dobanzilor

Aplicarea procedurilor analitice identifica zonele de risc specifice, auditorul se va concentra asupra indicatorilor lichiditatii. Viteza de rotatie a stocurilor si creantelor este importanta deoarece pot dezvalui probabilitatea de recuperare a creantelor si uzura morala a stocurilor. Indicatori ai performantei a. Eficienta; b. Marja bruta procentuala

c. Marja profitului; d. Profitabilitatea e. Rentabilitatea activelor

Indicatorii de profitabilitate a Concluzii: Pa urmaresc mai multe obiective: Il sprijina pe auditor in estimarea riscului de audit acceptabil si a riscurilor inerente. Aceste estimari vor influenta deciziile privind acceptarea unui nou client sau continuarea colaborarii cu un client existent Informatiile care vor trebui verificate in cursul auditului: identificarea aprobarilor si autorizarilor din procesele verbale privind elemente precum dividende, salariile directorilor executivi, identificarea partilor afiliate ; Numirea angajatilor care vor face parte din echipa de audit si obtinerea unor scrisori de angajament.

5. Sisteme si domenii semnificative 6.Estimarea riscului de audit acceptabil, a riscului inerent si stabilirea pragului de semnificatie Modelul de risc pentru audit este utilizat in etapa de planificare cu scopul de a decide cantitatea de probe de colectat in fiecare ciclu RDP = RAA/RIxRC Unde: RDP risc de detectare planificat RDP-Reprezinta masura riscului ca probele de audit aferente unui segment sa nu permita detectarea unor erori sau abateri a caror valoare depaseste o limita tolerabila, daca asemenea abateri sau erori exista

RAA- risc de audit acceptabil este o masura a gradului in care auditorul este dispus sa accepte faptul ca situatiile financiare ar putea fi eronate in mod semnificativ dupa incheierea auditului si emiterea unei opinii fara rezerve. RI - este o masura a aprecierii pe care auditorul o face privind probabilitatea existentei unor prezentari eronate semnificativ (greseli sau fraude) intr-un segment supus auditului, inainte de a estima eficienta mecanismelor de control intern. RI = Vulnerabilitatea situatiilor financiare fata de aparitia unor erori, in ipoteza inexistentei unui control intern RI-risc inerent RC-risc de control 7. Riscul de control RC = reprezinta o masura a aprecierii, pe care o face auditorul privind probabilitatea ca erorile cu o valoare depasind limita tolerabila dintr-un segment, sa nu fie detectate prin mecanismele de control intern aplicate de client. Auditorul plaseaza aceasta apreciere la un nivel de 100% in cursul planificarii auditului. Pragul de semnificatie (Ps) Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare. Ps reprezinta eroarea tolerabila pe care auditorul o considera ca acceptabila, astfel incat sa poata descoperi informatiile eronate semnificative.

Pasii de urmai pentru pragul de semnificatie (ps) sunt: 1. Fixarea valorii preliminare a ps; (suma maxima a prezentarilor eronatepe care lear contine situatiile financiare) 2.Repartizarea valorii preliminare a ps; Pentru primii doi pasi se planifica profunzimea testelor;

Scopul: ajuta pe auditor sa determine probele potrivite de acumulat pentru fiecare cont 3. Estimarea valorii totale a prezentarilor eronate pe segment 4. Estimarea valorii combinate a prezentarilor eronate 5. Compararea estimarii valorii combinate cu valoarea preliminara sau revizuita a pragului de semnificatie. In ultimii trei pasi se evalueaza rezultatele 8. Alte detalii: Analiza continuitatii activitatii de exploatare, partile afiliate, efectuarea de rapoarte 9 Planul general de audit si programul de audit

Continutul planului general de audit

Cunoasterea clientului Intelegerea sistemului contabil si de control intern Riscul si pragul de semnificatie Natura, durata si intinderea procedurilor Coordonarea, indrumarea, supravegherea si revizuirea

Alte aspecte: DETERMINAREA PS -in etapa de planificare pt.determinarea marimii esantioanelor -etapa de exprimare a opiniei- daca sunt necesare ajustari finale continuitatea activitatii, partile afiliate, termenii angajamentului, efectuarea de rapoarte sau comunicari cu entitatea

2007 2006 2007/2006

Active totale

1% 1 150.088 513.564 -70,8%

2% 2 300.177 1.027.128

Cifra de afaceri

0,5% 3 186.785 112.499 166%

1% 4 373.570 224.997

Profit inainte de impozitare

5% 5 7.869 29.266 - 73%

10% 6 15.738 58.531

Capitaluri proprii

5% 7 14.124 13.608 104%

10% 8 70.622 68.040

STANDARDUL INTERNAIONAL DE AUDIT 501

PROBE DE AUDIT - CONSIDERATII SPECIFICE PENTRU ELEMENTELE SELECTATE

ISA 501 PROBE DE AUDIT - CONSIDERATII SPECIFICE PENTRU ELEMENTELE SELECTATE

Obiectiv ISA 501- obtinerea de suficiente probe de audit

adecvate cu privire la: Existenta si conditia stocurilor; Exhaustivitatea litigiilor si revendicarilor care implica entitatea; Descrierea si prezentarea informatiilor pe segmente in conformitate cu cadrul general de raportare financiara aplicabil.

Probele de audit Probele de audit financiar, reprezint totalitatea informaiilor utilizate de auditorul financiar, pentru emiterea unei concluzii, pe care este bazat opinia de audit i includ toate informaiile coninute n evidenele contabile, care stau la baza situaiilor financiare.

Sunt considerate probe de audit financiar orice documente sau declaraii obinute de auditor n timpul misiunii sale i care sunt relevante pentru acesta n obinerea unei opinii rezonabile

Stocuri Obtinerea de probe de audit cu privire la existenta si conditia stocurilor: Participarea la inventarierea fizica a stocurilor; Proceduri de audit efectuate asupra rezultatelor finale ale inventarierii stocurilor. In cazul neparticiparii la inventarierea fizica a stocurilor: Inventarierea fizica ulterioara, de catre auditor si efectuarea de proceduri de audit asupra tranzaciilor dintre cele doua inventarieri. Daca, sub nici o forma, nu este posibila inventarierea sau efectuarea de proceduri de audit alternative n vederea obtinerii de probe de audit adecvate si suficiente cu privire la existena si condiia stocurilor, se va modifica opinia din raportul auditorului n conformitate cu ISA 705. In cazul stocurilor aflate n custodia si controlul unui tert: Solicitarea de confirmari de la terti cu privire la stocurile detinute in numele entitatii auditate. Efectuarea de inspectii sau, in masura in care este posibil, participarea la inventarierea fizic a stocurilor partii terte, dac este posibil. Accesul la raportul unui alt auditor in vederea obtinerii unei asigurari asupra inventarierii si protejarii stocurilor detinute in numele entitatii auditate. Inspectarea documentatiei referitoare la stocurile detinute de terta parte.

Litigii si revendicari Proceduri de audit efectuate in scopul identificarii litigiilor si revendicrilor, cu risc de denaturare semnificativa: Interogarea conducerii si a altor persoane din entitate; Revizuirea proceselor verbale ale persoanelor insarcinate cu guvernanta si a corespondentei dintre entitate si consilierul juridic extern;

Revizuirea conturilor de cheltuieli judiciare.

Informatii pe segmente Obtinerea de probe de audit adecvate cu privire la descrierea si prezentarea informatiilor pe segmente: Intelegerea metodelor utilizate de ctre conducere n determinarea informaiilor pe segmente; Efectuarea de proceduri analitice sau de alte proceduri de audit adecvate circumstanelor. Vanzari, transferuri si cheltuieli dintre segmente, eliminarea valorilor intersegmente. Comparatii cu bugetele i alte rezultate prognozate. Alocarea activelor si costurilor intre segmente. Consecventa cu perioadele anterioare. Intelegerea metodelor utilizate de conducere Informatii pe segmente

CONFIRMRI EXTERNE Concepte utilizate pentru confirmrile externe: Proceduri de audit Probe de audit Confirmare extern Solicitare de confirmare pozitiv Solicitare de confirmare negativ Non-rspuns Excepie.

Confirmarea Definitie: Primirea unui rspuns oral sau scris din partea unei tere pri independente, care afirm sau infirm acurateea informaiilor care au fost solicitate de auditor. Obiectiv: Obiectivul auditorului in utilizarea procedurilor de confirmare externa este obtinerea de probe de audit relevante si credibile.

Tipuri de confirmri:
1. Confirmare pozitiv n alb; 2. Confirmare pozitiv cu informaii de confirmat incluse n formularul de confirmare ; 3. Confirmarea negativ. 1. Confirmare pozitiva in alb prin care se solicita informatii de la destinatar. ANTET SC MOREXIM SA Catre BCR Suc. Victoria, data Stimati domni, La cererea auditorilor nostri in numele SC AS AUDIT CO v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele solduri la data de 31.12.N: 1. Contul: .. Moneda:..... Sold la 31.12.N:. 2. Contul: .. Moneda:..... Sold la 31.12.N:. 3. Contul: .. Moneda:..... Sold la 31.12.N:. Va multumesc, DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA, DATA ANTET SC MOREXIM SA Catre SC DESIGN LOTUS SA, (client al societatii-cel care confirma)

In legatura cu un audit al situatiilor noastre financiare, va rugam sa confirmati direct auditorilor nostri reprezentanti ai SC AS AUDIT CO, corectitudinea soldului mentionat mai jos, sold al datoriei d-tra fata de societatea noastra la data de 31.12.N, in suma de 11400 lei, ce reprezinta servicii effectuate conform contract nr. 1 si facturile x1/01.09. si x2 /21.11.N. Aceasta scrisoare nu este o solicitare de achitare a datoriei; va rugam sa nu trimiteti auditorilor avizul dumneavoastra de achitare. Va multumim anticipat pentru un raspuns prompt la aceasta solicitare. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra veti gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat. DIRECTOR ECONOMIC SEMNATURA, DATA 21.12. N Stampila 2. a. Confirmare pozitiva cu informatii de confirmat incluse in formularul de confirmare pentru intreg soldul ATENTIE ! (fiabilitate mai scazuta deoarece exista riscul ca destinatarul solicitarii sa semneze si sa returneze confirmarea fara a verifica cu atentie informatiile) ANTET SC DESIGN LOTUS SA (RASPUNS) Catre, SC AS AUDIT CO Soldul datoriei noastre comerciale fata de SC MOREXIM SA, in suma de 100.000 lei la data de 31.12.N este corect, cu exceptia urmatoarelor: Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op nr. 3251 in valoare de 11.400 lei Data 04.01.N+1 Semnatura si stampila 2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitiva pentru anumite documente antet SC MOREXIM SA Data DOCUMENT DATA

EXPLICATII SUMA Factura x 21.06.N instalatii 11.200 Factura y 13.09.N service instalatii 3.800 TOTAL 15.000

Catre SC FABEROM SA (client al societatii-cel care confirma) Stimati domni, La cererea auditorilor nostri SC AS AUDIT CO (societatea de audit) v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele documente la data de 31.12.N. Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa semnati in spatiul corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea direct auditorilor nostri la numarul de fax 021/337.36.94 sau prin posta, la adresa mai sus mentionata. Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu inregistrarile dumneavoastra va rugam sa anuntati auditorii in mod direct, specificand si valoarea pe care o aveti inscrisa in inregistrarile pe care le aveti, iar daca este posibil, trimiteti-le toate detaliile in legatura cu diferentele care exista. DIRECTOR ECONOMIC, Semnatura, stampila

SC FABEROM SA (Raspuns) (client al societatii-cel care confirma)

Catre, SC AS AUDIT CO. (societatea de audit) Documentele mai sus mentionate pentru SC MOREXIM SA, sunt in conformitate cu inregistrarile noastre la data de 31.12.N, cu exceptia urmatoarelor: Data .. Semnatura si stampila

3. Confirmarea negativa-AVANTAJE SI DEZAVANTAJE Confirmarea negativa prin care se solicita destinatarului sa raspunda doar in cazul in care informatiile sunt incorecte. Acest tip de confirmare are avantajul costului cel mai mic, dar si dezavantajul de a fi cel mai putin fiabil. In acest caz, auditorul acorda o importanta semnificativa eficacitatii controlului intern, testelor substantiale ale operatiunilor si procedurilor analitice. De exemplu, pentru confirmarea creantelor clienti este recomandabil sa se utilizeze acest tip de confirmare atunci cand soldul contului este format dintr-un numar mare de creante de valoare mica, valoarea combinata a riscului de control estimat si a riscului inerent este mica, destinatarii confirmarilor prezinta credibilitate sporita, in baza experientelor anterioare (frecventa raspunsurilor din anii trecuti era mare, fapt ce denota ca se acorda atentie confirmarilor). 3.a.Confirmarea negativa - exemplu

Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie trimis este facuta de catre auditor, in baza informatiilor detinute. Se poate alege doar un singur tip, dar este facila, utilizarea unei combinatii intre confirmarile negative (pentru soldurile mici) si cele pozitive

(pentru soldurile mari).

SC MOREXIM SA (antet societate auditata) Data.. CONFIRMAREA CONTULUI DE CATRE AUDITOR Va rugam sa cititi cu atentie afirmatia de mai jos. Daca aceasta NU este conforma evidentelor dumneavoastra contabile, va rugam sa comunicati orice abatere direct auditorilor nostride la SC AS AUDIT CO, care efectueaza un audit al situatiilor noastre financiare incheiate la 31 decembrie N. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra, veti gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat. Va rugam sa nu trimiteti avizele dumneavoastre de achitare auditorilor nostri. DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA SI STAMPILA, DATA,

Perioada optima de confirmari

Perioada optima pentru obtinerea celor mai fiabile probe rezultate din confirmarile externe ar trebui sa fie cat mai apropiata de data de inchidere a bilantului contabil, De ce ? Auditorul poate testa direct soldurile fara a mai calcula diferentele aparute intre data confirmarii si data bilantului contabil. Daca se utilizeaza varianta confirmarilor a caror expediere este cu mult inainte de data inchiderii exercitiului financiar, este necesar sa se testeze operatiunile care au loc in aceasta perioada, prin examinarea documentelor interne (facturi vanzare, documente de livrare, justificari incasari, etc.)

Factori ce influenteaza dimensiunea esantionului utilizat in cazul solicitarilor de confirmari: eroarea tolerabila; riscul inerent; riscul de control; riscul de detectare atins prin alte teste substantiale; tipul de confirmare utilizat.

Controlul exercitat de auditor asupra procesului de confirmare stabilirea informatiilor ce vor fi confirmate sau solicitate; selectarea partilor care vor confirma; conceperea solicitarilor de confirmare; expedierea solicitarilor, inclusiv solicitarile ulterioare.

Rezultatele procedurilor de confirmare extern: rspuns care confirm informaiile solicitate fr excepie; rspuns necredibil; non-rspuns; rspuns care indic o excepie.

Concluzii Confirmrile externe pot reprezenta probe de audit cu condiia ca acestea s fie credibile i relevante. Lipsa de credibilitate a rspunsurilor la solicitrile de confirmare, ce pot indica ndoieli apare atunci cnd rspunsul a fost primit indirect de auditor, sau creeaz impresia c nu a venit din partea care confirm n cauz, sau dac o parte care

confirm utilizeaz o a treia parte pentru a furniza rspunsurile la solicitrile auditorului. Concluzia auditorului c un rspuns nu este credibil, trebuie s revizuiasc evaluarea riscurilor de denaturare semnificativ la nivelul afirmaiilor conducerii i s modifice procedurile de audit planificate n conformitate cu ISA 315. Non-rspunsurile trebuie s fac obiectul aplicrii procedurilor alternative: examinarea ncasrilor ulterioare de numerar specifice, a documentaiei de livrare i a vnzrilor din preajma sfritului perioadei pentru soldurile conturilor de creane)

STANDARDUL INTERNAIONAL DE AUDIT 510 MISIUNI DE AUDIT INIIALE - SOLDURI INIIALE

OBIECTIV Obiectivul auditorului cu privire la soldurile iniiale este de a obine suficiente probe de audit adecvate despre msura n care: Soldurile iniiale conin denaturri care afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare ale perioadei curente; i Politicile contabile reflectate n soldurile iniiale au fost aplicate consecvent situaiilor financiare ale perioadei curente, sau modificrile acestora sunt contabilizate adecvat i descrise sau prezentate corect n conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil. Obiectivul auditorului cu privire la soldurile iniiale este de a obine suficiente probe de audit adecvate despre msura n care: Soldurile iniiale conin denaturri care afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare ale perioadei curente; i

Politicile contabile reflectate n soldurile iniiale au fost aplicate consecvent situaiilor financiare ale perioadei curente, sau modificrile acestora sunt contabilizate adecvat i descrise sau prezentate corect n conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil.

DEFINITII Misiune de audit iniial O misiune n care fie: Situaiile financiare ale perioadei anterioare nu au fost auditate; fie Situaiile financiare ale perioadei anterioare au fost auditate de un auditor precedent.

Auditor precedent Auditorul dintr-o firm de audit diferit, care a auditat situaiile financiare ale unei entiti n perioada precedent i care a fost nlocuit de auditorul curent.

DEFINITII Solduri iniiale Acele solduri ale conturilor care exist la nceputul perioadei. Soldurile iniiale se bazeaz pe soldurile de nchidere ale perioadei precedente i reflect efectele tranzaciilor i evenimentelor perioadei precedente i ale politicilor contabile aplicate n perioada precedent. Soldurile iniiale includ, de asemenea, aspecte care necesit a fi prezentate, care au existat la nceputul perioadei, precum contingenele i angajamentele.

CERINTE

Proceduri de audit Concluziile i raportarea auditului Solduri iniiale Consecvena Politicilor contabile Informaii relevante din raportul auditorului precedent Soldurile iniiale Consecvena politicilor contabile Modificarea opiniei din raportul Auditorului precedent

Proceduri de audit Solduri initiale

Auditorul trebuie s citeasc cele mai recente situaii financiare, dac exist, i raportul auditorului precedent cu privire la acestea, dac exist, pentru a obine informaii relevante pentru soldurile iniiale, inclusiv pentru prezentri. Auditorul trebuie s obin suficiente PROBE DE AUDIT adecvate despre msura n care soldurile iniiale conin denaturri care afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare ale perioadei curente. Determinarea msurii n care soldurile iniiale ale perioadei precedente au fost corect evideniate n perioada curent sau, acolo unde este cazul, au fost retratate; Determinarea msurii n care soldurile iniiale reflect aplicarea politicilor contabile adecvate; i Derularea uneia sau mai multor dintre urmtoarele aciuni:

Atunci cnd situaiile financiare ale exerciiului precedent au fost auditate, revizuirea foilor de lucru ale auditorului precedent n vederea obinerii de probe cu privire la soldurile iniiale; Evaluarea msurii n care procedurile de audit efectuate n perioada curent furnizeaz probe relevante pentru soldurile iniiale; sau Efectuarea de proceduri specifice de audit n vederea obinerii de probe referitoare la soldurile iniiale.

Probe de audit adecvate Politicile contabile urmate de ctre entitate. Natura soldurilor conturilor, claselor de tranzacii i prezentri i riscurilor de denaturare semnificativ din situaiile financiare ale perioadei curente. Importana soldurilor iniiale referitoare la situaiile financiare ale perioadei curente. Msura n care situaiile financiare ale perioadei precedente au fost auditate i, n caz afirmativ, msura n care a fost modificat opinia auditorului precedent. Natura i amploarea procedurilor de audit Auditorul trebuie s obin suficiente probe de audit adecvate despre msura n care politicile contabile reflectate n soldurile iniiale au fost aplicate consecvent n situaiile financiare ale perioadei curente, i despre msura n care modificrile politicilor contabile au fost contabilizate corect i descrise i prezentate adecvat n conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil. Proceduri de audit Consecvena politicilor contabile Dac situaiile financiare ale perioadei precedente au fost auditate de un auditor precedent i a avut loc o modificare a opiniei, auditorul trebuie s analizeze efectul aspectului care a generat modificarea n evaluarea riscurilor de denaturare semnificativ ale situaiilor financiare ale perioadei curente.

Proceduri de audit Informaii relevante din raportul auditorului precedent Dac auditorul nu poate obine suficiente probe de audit adecvate referitoare la soldurile iniiale, auditorul trebuie s exprime o opinie modificat sau s i exercite imposibilitatea exprimrii unei opinii cu privire la situaiile financiare, dup caz.

Dac auditorul ajunge la concluzia c soldurile iniiale conin o denaturare care afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare ale perioadei curente, i efectul denaturrii nu este contabilizat adecvat sau nu este descris sau prezentat corect, auditorul trebuie s exprime o opinie modificat sau o opinie contrar. Concluziile i raportarea auditului Soldurile iniiale Dac auditorul ajunge la concluzia c: politicile contabile ale perioadei curente nu sunt aplicate consecvent n raport cu soldurile iniiale n conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil; sau modificare a politicilor contabile nu este contabilizat adecvat sau descris sau prezentat corect n conformitate cu cadrul general de raportare financiar aplicabil, auditorul trebuie s exprime o opinie modificat sau o opinie contrar. Concluziile i raportarea auditului Consecvena politicilor contabile Dac opinia auditorului precedent cu privire la situaiile financiare ale perioadei precedente au inclus o modificare a opiniei auditorului care continu s fie relevant i semnificativ pentru situaiile financiare ale perioadei curente, auditorul trebuie s modifice opinia auditorului asupra situaiilor financiare ale perioadei curente. Concluziile i raportarea auditului Modificarea opiniei din raportul auditorului precedent

STANDARDUL INTERNAIONAL DE AUDIT 560 EVENIMENTE ULTERIOARE

Conform cadrelor generale de raportare financiara, clasificarea evenimentelor ulterioare datei situatiilor financiare este: Acele evenimente care ofera probe privind conditiile care au existat la data situatiilor financiare; Acele evenimente care ofera probe privind conditiile care apar dupa data situatiilor financiare. Concepte Data situatiilor financiare Data incheierii celei mai recente perioade acoperite de situatiile financiare. Data aprobarii situatiilor financiare Data la care toate situatiile ce contin situatii financiare, inclusiv notele aferente, au fost intocmite si cei care au autoritatea necesara au declarat ca isi asuma responsabilitatea pentru acele situatii financiare. Data raportului auditorului - Data la care auditorul dateaza raportul cu privire la situatiile financiare, n conformitate cu ISA 700. Data la care sunt publicate situatiile financiare Data la care raportul auditorului si situatiile financiare auditate sunt puse la dispozitia partilor terte. Evenimente ulterioare Evenimente ce au loc intre data situatiilor financiare si data raportului auditorului, si faptele de care auditorul ia cunostinta dupa data raportului auditorului.

EVENIMENTE ce au loc intre data situatiilor financiare si data raportului auditorului Efectuarea de proceduri de audit in vederea obtinerii de probe suficiente si adecvate, astfel incat evenimentele care au loc intre data situatiilor financiare si data raportului auditorului si care prevad ajustarea sau prezentarea in situatiile financiare au fost identificate si prezentate in mod corespunzator in situatiile financiare. Evaluarea riscului de catre auditor, determinarea naturii si amplorii procedurilor de efectuat (intelegerea procedurilor conducerii in vederea identificarii evenimentelor ulterioare, interogarea conducerii, citirea minutelor ulterioarea, etc.). Declaratii scrise Auditorul trebuie sa solicite conducerii/ persoanelor insarcinate cu guvernanta o declaratie scrisa, in conformitate cu ISA 580, conform careia toate evenimentele care au loc ulterior datei situatiilor financiare si pentru care cadrul general de raportare financiara aplicabil prevede ajustarea sau prezentarea, au fost ajustate sau prezentate.

FAPTE de care auditorul ia cunostinta dupa data raportului auditorului, dar inainte de data publicarii situatiilor financiare Nu este o obligatie a auditorului efectuarea de proceduri de audit cu privire la situatiile financiare dupa data raportului auditorului. Daca un fapt este adus la cunostinta auditorului, dupa data raportului auditorului, dar nainte de data la care sunt publicate situaiile financiare, care ar fi determinat modificarea raportului de catre auditor, ar trebui: Discutarea faptelor cu conducerea; Determinarea masurii in care trebuie modificate situatiile financiare; Determinarea modului in care conducerea intentioneaza sa trateze faptele, cu implicatii asupra situatiilor financiare. FAPTE de care auditorul ia cunotin auditorului dup ce situatiile financiare au fost publicate

Nu este o obligatie a auditorului efectuarea de proceduri de audit cu privire la situatiile financiare dupa data publicarii situatiilor financiare. Daca un fapt este adus la cunostinta auditorului, dupa data publicarii, care ar fi determinat modificarea raportului de catre auditor, ar trebui: Discutarea faptelor cu conducerea; Determinarea masurii in care trebuie modificate situatiile financiare; Determinarea modului in care conducerea intentioneaza sa trateze faptele, cu implicatii asupra situatiilor financiare.

STANDARDUL INTERNAIONAL DE AUDIT 570

PRINCIPIUL CONTINUITATII ACTIVITATII

Conceptul de prezumie de continuitate a activitatii Prezumtia de continuitate a activitatii este un principiu fundamental pentru intocmirea situatiilor financiare. Conform prezumtiei de continuitate a activitatii , o entitate este vazuta ca fiind apta sa isi continue activitatea in viitorul previzibil.

Evaluarea capacitatii entitatii de a-si continua activitatea revine conducerii, ce trebuie sa tina cont de urmatorii factori: Evaluarea gradului de incertitudine asociat cu rezultatele unor evenimente in functie de perioada in care evenimentul sau rezultatul are loc. Dimensiunea si complexitatea entitatii, natura activitatii, masura in care factorii externi pot influenta evaluarea capacitatii entitatii de a-si continua activitatea. Pot exista evenimente ulterioare, ce ar putea sa influenteze rezultatul initial al evaluarii capacitatii entitatii de a-si continua activitatea.

Responsabilitatea auditorului Obtinerea de probe de audit suficiente cu privire la gradul de adecvare a folosirii de catre conducere a principiului continuitatii activitatii in cadrul intocmirii si prezentarii situatiilor financiare si de a obtine concluzii cu privire la existenta unei incertituni semnificative ce ar putea afecta capacitatea entitatii de a-si continua activitatea. Obiective - obtinerea de probe de audit suficiente si adecvate privind gradul de adecvare a folosirii de catre conducere a principiului continuitatii activitatii in cadrul intocmirii si prezentarii situatiilor financiare; - obtinerea de concluzii cu privire la existenta unei incertituni semnificative ce ar putea afecta capacitatea entitatii de a-si continua activitatea. - determinarea implicatiilor pentru raportul de audit. Daca s-a efectuat o evaluare de catre conducere cu privire la capacitatea entitatii de a-si continua activitatea auditorul trebuie sa faca o apreciere a evaluarii conducerii. Daca nu s-a efectuat o evaluare de catre conducere cu privire la capacitatea entitatii de a-si continua activitatea auditorul va verifica baza pentru aplicarea principiului continuitatii activitatii, si va verifica existenta unor evenimente sau conditii care, in mod individual sau agregat, ar putea afecteze capacitatea entitatii de a-si continua activitatea.

Proceduri de audit suplimentare Existenta evenimente conditii ce afecteaza capacitatea entitatii de a-si continua activitatea -Evaluarea capacitatii de continuare a activitatii daca nu a fost inca efectuata. -Evaluarea planului conducerii de imbunatatire a procesului de evaluare a capacitatii de a-si continua activitatea. -In cazul in care proiectia, respectiv analiza fluxului de numerar, sunt semnificative, se evalueza gradul de incredere a informatiilor generate si se determina masura in care exista o baza adecvata pentru prezumtia ce sta la baza proiectiei. -Luarea in considerare a faptelor sau informatiilor adiacente disponibile intr-un moment ulterior evaluarii. -Declaraii scrise din partea conducerii privind planurile actiune pe viitor si fezabilitatea acestor planuri.

Cazul 1. Folosirea prezumtiei de continuitate a activitatii este adecvata, dar exista o incertitudine semnificativa. Determinarea modului in care situatiile financiare prezinta evenimentele/ conditiile ce ar putea afecta continuitatea activitatii si metodele de abordare a acestora de catre entitate; Prezentarea clara in cadrul situatiilor financiare a incertitudinilor semnificative ce pot afecta continuitatea activitatii, respectiv valorificarea activelor si stingerea datoriilor in cursul normal al activitatii. In cazul prezentarii adecvate in situatiile financiare, auditorul nu isi modifica opinia, dar adauga un paragraf explicativ cu referire la incertitudinile semnificative. In cazul neprezentarii adecvate in situatiile financiare, auditorul exprima o opinie modificata, mentionand in raport existenta incertitudinilor semnificative.

Cazul 2. Folosirea prezumtiei de continuitate a activitatii este inadecvata In acest caz, auditorul trebuie sa exprime o opinie contrara, indiferent daca situatiile financiare includ o prezentare a faptului ca prezumtia de continuitate a activitatii este folosita inadecvat de catre conducere. Ca exceptie, auditorul poate efectua un audit al respectivelor situatii financiare cu conditia ca acesta sa determine faptul ca baza alternativa este un cadru general de raportare financiara adecvat in circumstantele date. Intarzieri semnificative in aprobarea situatiilor financiare Atunci cand exista o intarziere semnificativa a semnarii sau aprobarii situatiilor financiare de catre conducere dupa data bilantului, auditorul analizeaza motivele intarzierii. In cazul in care intarzierea ar putea avea legatura cu evenimente sau conditii privind evaluarea principiului continuitatii, auditorul are in vedere necesitatea de a efectua proceduri de audit suplimentare, precum si efectul existentei unei incertitudini semnificative asupra concluziei sale.